PDA

Arată versiune întreagă : Omologare Sere



Dragos
22.08.2013, 23:38
Legislatia care stabilesc conditiile de : Calitate,Siguranta Munci , Sigurata PSI,Explatare din punct de vedere al Fiabilitati si Mentanatei, Certificare Energetica, Protectia Mediului, Siguranta si Protectie Fitobiologica , si altele, sunt enuntate in urmataorele acte legislative :

- UNI EN ISO 9001 /2008, echivalentul national SR EN ISO 9001:2008,

- Legea Constructiilor din 1991,actuoalizata in 5/10/2012.

- HG , nr.622/2004, privindstabilirea conditiilor de inreducere pe piata a produselor pentru constructii.

- Legea nr.442/2003 privind inzarea si garantiile asociate acestora.

- OG nr 21/1992,privind protectia consumatorilor,

- Ordonanta nr.20/2010, privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea unitara a Legislatiei UE privind armonizarea conditiilor de comercializare a produselor,

- HG 119/2004 privind stabilirea conditiilor introduceri pe piata a produselor industriale.

Dragos
22.08.2013, 23:47
ISO 9001:2008 - Din cate observ trebuie cumparat manualul

Se poate citii inceputul aici:
http://www.scribd.com/doc/124551352/Sr-en-Iso-9001-2008-Smc-Cerinte

Dragos
22.08.2013, 23:54
Legea Constructiilor din 1991,actuoalizata in 5/10/2012.

Sursa:
http://www.cjo.ro/Legi/Legea-nr-50/1991-actualizata-2012---privind-autorizarea-execut%C4%83rii-lucr%C4%83rilor-de-construc%C5%A3ii



CAPITOLUL I
Autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Art. 1

(1) Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare, emisă în condiţiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil – teren şi/sau construcţii – identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel.
(2) Construcţiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, emisă în condiţiile prezentei legi, şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.

Art. 2
(1)Autorizaţia de construire constituie actul final de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor de construcţii corespunzător măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor.
(2) Autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, elaborată în condiţiile prezentei legi, în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.
(21) Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism în scopul obţinerii, ca act final, a autorizaţiei de construire şi cuprinde următoarele etape:
a) emiterea certificatului de urbanism;
b) emiterea punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului pentru investiţiile care nu se supun
procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;
c) notificarea de către solicitant a autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea solicitării de obţinere, ca act final, a autorizaţiei de construire, pentru investiţiile la care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea evaluării impactului asupra mediului şi a emis îndrumarul conform legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
d) emiterea avizelor şi acordurilor, precum şi a actului administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului competente privind investiţiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului;
e) elaborarea documentaţiei tehnice necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, denumită în continuare documentaţie tehnică – D.T.;
f) depunerea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente;
g) emiterea autorizaţiei de construire.
(3) Autorizaţiile de construire pentru reţele magistrale, căi de comunicaţie, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele de telecomunicaţii ori alte lucrări de infrastructură, care se execută în extravilanul localităţilor, se emit cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului, avizate şi aprobate potrivit legii.
(4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizaţii de construire şi fără documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru:
a) lucrări de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare şi de conservare a clădirilor de orice fel, cu condiţia menţinerii aceleiaşi funcţiuni, a suprafeţei construite la sol şi a volumetriei acestora;
a1) lucrări de supraetajare a clădirilor cu încă un nivel, o singură dată, în suprafaţă de maximum 20% din suprafaţa construită desfăşurată a clădirilor, cu condiţia situării acestora în afara zonelor construite protejate sau a zonelor de protecţie a monumentelor, după caz;
a2) lucrări de extindere a clădirilor sociale, de învăţământ, de sănătate, de cultură şi administrative aparţinând domeniului public şi privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, dacă extinderea se încadrează în prevederile regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general – PUG sau planului urbanistic zonal – PUZ, aprobat, în vigoare;
a3) schimbarea folosinţei construcţiilor existente, dacă noua folosinţă corespunde prevederilor regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general – PUG sau planului urbanistic zonal – PUZ, aprobat, în vigoare;
b) lucrări de reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare şi altele asemenea, fără modificarea traseului şi, după caz, a funcţionalităţii acestora;
c) lucrări de reparare privind împrejurimi, mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri şi grădini publice, pieţe pietonale şi celelalte lucrări de amenajare a spaţiilor publice;
d) lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor – foraje şi excavări –, necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, exploatărilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatări;
e) organizarea de tabere de corturi.

Art. 3
(1) Construcţiile civile, industriale, agricole, cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, precum şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor, pentru:
a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, cu excepţia celor prevăzute la art. 11;
b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în acelaşi imobil – teren şi/sau construcţii, la construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate;
c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare privind căile de comunicaţie de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, reţelele şi dotările tehnico-edilitare, branşamente şi racorduri la reţele de utilităţi, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătăţiri funciare, lucrările de instalaţii de infrastructură, lucrările pentru noi capacităţi de producere, transport, distribuţie a energiei electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi retehnologizare a celor existente;
d) împrejmuiri şi mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri, locuri de joacă şi agrement, pieţe şi alte lucrări de amenajare a spaţiilor publice;
e) lucrări de foraje şi excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice şi a prospecţiunilor geologice, proiectarea şi deschiderea exploatărilor de cariere şi balastiere, a sondelor de gaze şi petrol, precum şi a altor exploatări de suprafaţă sau subterane;
f) lucrări, amenajări şi construcţii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizării executării lucrărilor, în condiţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) şi (13);
g) organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote;
h) lucrări de construcţii cu caracter provizoriu: chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame, copertine şi pergole situate pe căile şi spaţiile publice, anexe gospodăreşti, precum şi anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole situate în extravilan;
i) cimitire – noi şi extinderi.
(2) În vederea simplificării procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcţii provizorii prevăzute la alin. (1) lit. d), g) şi h), autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiilor tehnice – D.T. cu conţinut simplificat în raport cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 4
(1)Autorizaţiile de construire se emit de preşedinţii consiliilor judeţene, de primarul general al municipiului Bucureşti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ai oraşelor şi comunelor pentru executarea lucrărilor definite la art. 3, după cum urmează:
a) de preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor, pentru lucrările care se execută: 1. pe terenuri care depăşesc limita unei unităţi administrativ-teritoriale;
2. în extravilanul comunelor ale căror primării nu au organizate structuri de specialitate;
b) de primarii municipiilor, pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al acestora, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) pct. 1;
c) de primarul general al municipiului Bucureşti, cu avizul primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru lucrările care se execută:
1. pe terenuri care depăşesc limita administrativ-teritorială a unui sector şi cele din extravilan;
2. la construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b);
3. lucrări de modernizări, reabilitări, extinderi de reţele edilitare municipale, de transport urban subteran sau de suprafaţă, de transport şi de distribuţie, pentru: apă/canal, gaze, electrice, termoficare, precum şi lucrări de modernizări şi/sau reabilitări pentru străzile care sunt în administrarea Primăriei Municipiului Bucureşti;
d) de primarii sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al sectoarelor, cu excepţia celor prevăzute la lit. c), inclusiv branşamente şi racorduri aferente reţelelor edilitare;
e) de primarii oraşelor şi comunelor pentru lucrările care se execută:
1. în teritoriul administrativ al acestora, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) pct. 1;
2. la construcţiile reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedură de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul administrativ, în condiţiile art. 10 lit. a) şi ale art. 45 alin. (4) şi cu avizul arhitectului-şef al judeţului;
f) abrogată.
(2) Pentru lucrările care se realizează pe amplasamente ce depăşesc limitele judeţului, respectiv ale municipiului Bucureşti, în vederea armonizării condiţiilor de autorizare pentru întreaga investiţie, autoritatea administraţiei publice centrale competente, potrivit legii, va emite un aviz coordonator în baza căruia preşedinţii consiliilor judeţene implicate, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti vor emite autorizaţii de construire pentru lucrările amplasate în unităţile administrativ-teritoriale din aria lor de competenţă.

(2 ind. 1) Pentru lucrările de instalare şi dezvoltare a reţelelor de comunicaţii electronice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului va emite un aviz coordonator, în baza căruia preşedinţii consiliilor judeţene implicate, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti vor emite autorizaţii de construire pentru toate lucrările din aria lor de competenţă.
(3) Autorizaţiile de construire prevăzute la alin. (2) şi (21) produc efecte de la data intrării în vigoare a ultimei autorizaţii de construire emise în condiţiile prezentei legi.
(4) Abrogat. (5) Abrogat.

Art. 5
(1) Avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism se solicită de către investitor/beneficiar şi se obţin de la autorităţile competente în domeniu înaintea depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autorităţile administraţiei publice competente pentru:
a) asigurarea şi racordarea/branşarea la infrastructura edilitară, în condiţiile impuse de caracteristicile şi amplasamentul reţelelor de distribuţie/transport energetic din zona de amplasament;
b) racordarea la reţeaua căilor de comunicaţii;
c) securitatea la incendiu, protecţia civilă şi protecţia sănătăţii populaţiei;
d) cerinţele specifice unor zone cu restricţii stabilite prin reglementări speciale.
(2) Actele de autoritate emise de autorităţile competente pentru protecţia mediului prevăzute la art. 2 alin. (21) lit. b) şi d) se solicită şi se obţin de investitor/solicitant în condiţiile legii.
(3) Avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, împreună cu punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului sau, după caz, actul administrativ al acesteia, obţinute potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), se anexează şi devin parte integrantă din autorizaţia de construire.

Art. 6
(1)Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autorităţile prevăzute la art. 4:
a) fac cunoscute solicitantului informaţiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii;
b) stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului; c) stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării;
d) încunoştinţează investitorul/solicitantul cu privire la obligaţia de a contacta autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în scopul obţinerii punctului de vedere şi, după caz, al actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării.
(11) Punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului reprezintă documentul scris emis de aceasta după etapa de evaluare iniţială, respectiv după etapa de încadrare a investiţiei în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, iar actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului este, după caz, acordul de mediu sau avizul Natura 2000.
(2) Certificatul de urbanism se emite de autorităţile prevăzute la art. 4, abilitate să autorizeze lucrările de construcţii, şi se eliberează solicitantului în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, menţionându-se în mod obligatoriu scopul emiterii acestuia.
(3) Certificatul de urbanism se semnează de către preşedintele consiliului judeţean sau de primar, după caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de către persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al autorităţii administraţiei publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
(4) În vederea eliberării certificatului de urbanism, solicitantul – orice persoană fizică sau juridică interesată – se va adresa autorităţilor prevăzute la art. 4 cu o cerere care va cuprinde atât elementele de identificare a imobilului pentru care se solicită certificatul de urbanism, respectiv localitate, număr cadastral şi număr de carte funciară, unde este cazul, dacă legea nu dispune altfel, cât şi elementele care definesc scopul solicitării.
(5) Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
(6) Certificatul de urbanism se emite şi în următoarele situaţii:
a) în vederea concesionării de terenuri, potrivit legii;
b) în vederea adjudecării prin licitaţie a proiectării lucrărilor publice în faza de „Studiu de fezabilitate“, potrivit legii;
c) pentru cereri în justiţie şi operaţiuni notariale privind circulaţia imobiliară atunci când operaţiunile respective au ca obiect împărţeli ori comasări de parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de construcţii, precum şi constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil. Operaţiunile juridice menţionate, efectuate în lipsa certificatului de urbanism, sunt lovite de nulitate.

Art. 6 ind. 1
(1) Măsurile specifice pentru protecţia mediului stabilite prin actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului vor fi avute în vedere la elaborarea documentaţiei tehnice – D.T. şi nu pot fi modificate prin procedura de autorizare ori prin autorizaţia de construire.
(2) În situaţia în care o investiţie urmează să se realizeze etapizat sau să se amplaseze pe terenuri aflate în raza teritorială a mai multor unităţi administrativ-teritoriale învecinate, evaluarea efectelor asupra mediului se realizează pentru întreaga investiţie.

Art. 7
(1) Autorizaţia de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază şi a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care cuprinde, în copie, următoarele documente:
a) certificatul de urbanism;
b) dovada, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii şi, după caz, extrasul de plan cadastral
actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel; c) documentaţia tehnică – D.T.;
d) avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului şi, după caz, actul administrativ al acesteia;
e) abrogată;
f) dovada privind achitarea taxelor aferente certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire.
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru construcţiile reprezentând anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole termenul de emitere a autorizaţiei de construire este de 15 zile de la data înregistrării cererii.
(12) Documentaţia pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii se depune şi se înregistrează la autoritatea administraţiei publice competente numai dacă solicitantul prezintă toate documentele prevăzute la alin. (1).
(13) Cu respectarea legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, în situaţia în care apar modificări pentru care este necesară emiterea unei autorizaţii de construire distinctă pentru organizarea executării lucrărilor, aceasta se emite numai dacă autoritatea competentă pentru protecţia mediului constată că modificările aduse se înscriu în limitele actului administrativ emis anterior. În caz contrar, autoritatea competentă pentru protecţia mediului reface evaluarea efectelor lucrărilor de bază şi a celor aferente organizării executării lucrărilor şi emite un nou act administrativ.
(2) Documentaţia tehnică – D.T. se elaborează în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1, în concordantă cu cerinţele certificatului de urbanism, cu conţinutul actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, al avizelor şi acordurilor cerute prin certificatul de urbanism şi se întocmeşte, se semnează şi se verifică, potrivit legii.
(21) Documentaţiile tehnice – D.T. aferente investiţiilor pentru care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a evaluat efectele asupra mediului şi a emis actul administrativ se verifică în mod obligatoriu pentru cerinţa esenţială de calitate în construcţii «c) igienă, sănătate şi mediu», potrivit legii.
(22) În situaţia în care, după emiterea actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului şi înaintea depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, investiţia suferă modificări care nu au făcut obiectul evaluării privind efectele asupra mediului, acestea vor fi menţionate de către verificatorul tehnic atestat pentru cerinţa esenţială «c) igienă, sănătate şi mediu» în raportul de verificare a documentaţiei tehnice aferente investiţiei, iar solicitantul/investitorul are obligaţia să notifice autoritatea publică pentru protecţia mediului emitentă, cu privire la aceste modificări, potrivit prevederilor legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
(23) Documentaţiile tehnice – D.T. pentru reabilitarea termică a clădirilor se verifică în mod obligatoriu pentru cerinţa esenţială de calitate în construcţii «f) economie de energie şi izolare termică», potrivit legii.
(3) În situaţia depunerii unei documentaţii tehnice incomplete, acest lucru se notifică în scris solicitantului, în termen de 5 zile de la data înregistrării, cu menţionarea elementelor necesare în vederea completării acesteia.
(31) Persoanele fizice cu atribuţii în verificarea documentaţiilor şi elaborarea/emiterea autorizaţiilor de construire răspund material, contravenţional, civil şi penal, după caz, pentru nerespectarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi (3).
(4) Executarea lucrărilor de construcţii se poate face numai pe baza proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie.
(5) Autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire stabileşte o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările. În această situaţie, valabilitatea autorizaţiei se extinde pe toată durata de execuţie a lucrărilor prevăzute prin autorizaţie, în conformitate cu proiectul tehnic.
(6) Neînceperea lucrărilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea valabilităţii autorizaţiei, fiind necesară emiterea unei noi autorizaţii de construire. În situaţia în care caracteristicile nu se schimbă faţă de autorizaţia iniţială, se va putea emite o nouă autorizaţie de construire, fără a fi necesar un nou certificat de urbanism.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul justificat în care lucrările de construcţii nu pot fi începute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autorităţii emitente prelungirea valabilităţii autorizaţiei cu cel puţin 15 zile înaintea expirării acesteia. Prelungirea valabilităţii autorizaţiei se poate acorda o singură dată şi pentru o perioadă nu mai mare de 12 luni.
(8) Investitorul are obligaţia să înştiinţeze autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire, precum şi inspectoratul teritorial în construcţii asupra datei la care vor începe lucrările autorizate. În caz contrar, dacă constatarea faptei de începere a lucrărilor fără înştiinţare s-a făcut în termenul de valabilitate a autorizaţiei, data începerii lucrărilor se consideră ca fiind ziua următoare datei de emitere a autorizaţiei.
(9) Autorizaţia de construire se emite dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile cerute prin prezenta lege. Autoritatea emitentă a autorizaţiei nu este responsabilă pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existenţa, în momentul emiterii actului, a unor litigii aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti privind imobilul – teren şi/sau construcţii –, responsabilitatea aparţinând solicitantului.
(10) Lucrările de consolidare la clădirile încadrate prin raport de expertiză tehnică ori prin notă tehnică justificativă în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public se autorizează în regim de urgenţă, în condiţiile prevăzute la alin. (16).
(11) În condiţiile prezentei legi nu se emit autorizaţii provizorii.
(12) Autorizaţiile de construire/desfiinţare se emit numai pe baza unei documentaţii complete, în conformitate cu conţinutul-
cadru prevăzut în anexa nr. 1, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (16).
(13) Autorizaţia de construire se semnează de preşedintele consiliului judeţean sau de primar, după caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al autorităţii administraţiei publice emitente, responsabilitatea emiterii autorizaţiilor revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
(14) Valabilitatea autorizaţiei se menţine în cazul schimbării investitorului, înaintea finalizării lucrărilor, cu condiţia respectării prevederilor acesteia şi a înscrierii în cartea funciară a modificărilor intervenite cu privire la drepturile reale imobiliare.
(15) În situaţia în care în timpul executării lucrărilor şi numai în perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire survin modificări de temă privind lucrările de construcţii autorizate, care conduc la necesitatea modificării acestora, titularul are obligaţia de a solicita o nouă autorizaţie de construire, potrivit prevederilor prezentei legi.
(151) Pentru obţinerea unei noi autorizaţii de construire, potrivit prevederilor alin. (15), solicitantul va depune o nouă documentaţie tehnică – D.T., elaborată în condiţiile modificărilor de temă survenite, urmând ca autoritatea administraţiei publice locale competente să decidă, după caz:
a) emiterea noii autorizaţii de construire, dacă lucrările corespunzătoare modificărilor de temă se înscriu în limitele actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, precum şi ale avizelor şi acordurilor obţinute pentru autorizaţia de construire iniţială;
b) reluarea procedurii de autorizare în condiţiile prezentei legi, dacă lucrările corespunzătoare modificărilor de temă depăşesc limitele actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, precum şi ale avizelor şi acordurilor obţinute pentru autorizaţia de construire iniţială.
(152) Verificarea încadrării lucrărilor corespunzătoare modificărilor de temă în limitele avizelor şi acordurilor obţinute pentru autorizaţia de construire iniţială se realizează de către structurile de specialitate ale autorităţii administraţiei publice competente, precum şi de verificatorii de proiecte atestaţi în condiţiile legii, pentru fiecare cerinţă esenţială de calitate în construcţii, cu participarea reprezentanţilor instituţiilor avizatoare.
(153) Verificarea încadrării lucrărilor corespunzătoare modificărilor de temă în limitele actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului se realizează de către aceasta potrivit prevederilor legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
(16) Cu respectarea legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, în cazul construcţiilor care prezintă pericol public, autorizaţia de construire pentru executarea lucrărilor de intervenţie în primă urgenţă, care constau, în principal, în sprijiniri ale elementelor structurale/nestructurale avariate, demolări parţiale şi consolidări la structura de rezistenţă, obligatorii în cazuri de avarii, accidente tehnice, calamităţi ori alte evenimente cu caracter excepţional, se emite imediat de către autoritatea administraţiei publice competente potrivit prezentei legi, urmând ca documentaţiile tehnico- economice corespunzătoare fiecărei faze de proiectare – expertiză tehnică, studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare, documentaţie tehnică D.T., proiect tehnic – P.T., detalii de execuţie D.E. – să fie elaborate şi aprobate pe parcursul sau la încheierea executării lucrărilor, cu respectarea avizelor şi acordurilor, precum şi, după caz, a actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
(161) Prevederile alin. (16) se aplică în mod corespunzător şi construcţiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) care prezintă pericol public.
(17) Primăriile pot dezafecta construcţiile, proprietate a unităţii administrativ-teritoriale, aflate în stare avansată de degradare şi care pun în pericol siguranţa publică, cu excepţia construcţiilor monument istoric, pe bază de autorizaţie de desfiinţare emisă în condiţiile alin. (16), cu obligaţia de a se întocmi documentaţii specifice în conformitate cu prevederile cuprinse în anexa nr. 1.
(18) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculează potrivit legii.
(19) Taxa pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire se calculează la 30% din valoarea iniţială a taxei de autorizare.
(20) Instituţiile/Operatorii economici abilitate/abilitaţi prin lege să emită avizele/acordurile prevăzute la art. 5 alin. (1) au următoarele obligaţii:
a) să stabilească conţinutul-cadru al documentaţiilor specifice necesare pentru emiterea avizelor/acordurilor, precum şi lista altor documente şi condiţii specifice necesare, pe care le pun la dispoziţia publicului şi autorităţilor administraţiei publice competente pe pagina proprie de internet şi prin afişare la sediu;
b) să emită avizele/acordurile, în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării cererii/documentaţiei specifice complete, sub sancţiunea aplicării prevederilor legale privind aprobarea tacită, fără alte proceduri prealabile.
(201) Prevederile alin. (20) lit. b) nu sunt aplicabile actelor de autoritate emise de către autorităţile pentru protecţia mediului competente, respectiv punctului de vedere şi actului administrativ al acestora, care se emit potrivit legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
(21) Autorizaţia de construire şi anexele acesteia au caracter public şi se pun la dispoziţia publicului spre informare pe pagina proprie de internet a autorităţii administraţiei publice emitente sau prin afişare la sediul acesteia, după caz.
(22) În aplicarea prevederilor alin. (21), autorităţile prevăzute la art. 4 au obligaţia de a respecta restricţiile impuse de legislaţia în vigoare în legătură cu secretul comercial şi industrial, proprietatea intelectuală, protejarea interesului public şi privat, precum şi fără a se aduce atingere garantării şi protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice cu privire la dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, potrivit legii.
(23) Autorităţile prevăzute la art. 4 fac publică emiterea autorizaţiei de construire sau, după caz, a actului de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi pun la dispoziţia publicului următoarele informaţii:
a) conţinutul autorizaţiei de construire şi al anexelor aferente, care includ toate condiţiile necesare a fi îndeplinite de solicitanţi, sau, după caz, conţinutul actului de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii;
b) principalele motive şi considerente pe care se bazează emiterea autorizaţiei de construire sau, după caz, a actului de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, ca urmare a examinării comentariilor şi opiniilor exprimate de public, inclusiv informaţii cu privire la desfăşurarea procesului de consultare a publicului;
c) descrierea, după caz, a principalelor măsuri pentru evitarea, reducerea şi, dacă este posibil, compensarea efectelor negative majore, conform actului administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
(24) Autorizarea de construire pentru construirea unui drum public nou sau modificarea substanţială a unui drum public existent, cuprins în reţeaua rutieră, nu se va emite în condiţiile în care proiectele de infrastructură respective nu conţin rapoartele de audit de siguranţă rutieră sau de evaluare de impact asupra siguranţei rutiere, după caz, realizate în conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8
(1) Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi subterane, precum şi a oricăror amenajări se fac numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4.
(2) Autorizaţia de desfiinţare se emite în aceleaşi condiţii ca şi autorizaţia de construire, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii, cu excepţiile prevăzute la art. 11.
(3) Prin exceptare de la prevederile art. 2 alin. (21), pentru emiterea autorizaţiei de desfiinţare a lucrărilor/construcţiilor nu este necesară emiterea punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului ori a actului administrativ al acesteia.

Art. 9
(1) Documentaţiile tehnice – D.T. şi proiectele tehnice se elaborează de colective tehnice de specialitate, se însuşesc şi se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioară numai din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii, astfel:
a) de arhitect cu diplomă recunoscută de statul român, pentru proiectarea părţii de arhitectură pentru obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de importanţă a construcţiilor supraterane şi a celor subterane;
b) de ingineri constructori şi de instalaţii, cu diplomă recunoscută de statul român, pentru părţile de inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de importanţă a construcţiilor supraterane şi subterane, precum şi la instalaţiile aferente acestora;
c) de conductor arhitect, urbanist şi/sau de subinginer de construcţii, cu diplomă recunoscută de statul român, pentru clădiri de importanţă redusă şi aflate în afara zonelor protejate, stabilite conform legii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru documentaţia de execuţie.
(3) Semnarea documentaţiilor de către persoanele prevăzute la alin. (1) angajează răspunderea acestora în condiţiile legii.

Art. 10
Pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii în zonele asupra cărora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de protecţie prevăzut în planurile de amenajare a teritoriului şi în documentaţiile de urbanism aprobate, se va proceda după cum urmează:
a) în zonele construite protejate, în zonele de protecţie a monumentelor istorice, definite potrivit legii, şi în ansamblurile de arhitectură şi siturile arheologice, solicitantul va obţine avizul conform al Ministerului Culturii şi Cultelor, pe baza documentaţiilor de urbanism avizate şi aprobate conform legii;
b) în cazul lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor monumente istorice, pe lângă avizul Ministerului Culturii şi Cultelor se vor obţine avizele specifice cerinţelor de calitate a construcţiilor, potrivit prevederilor legale;
c) abrogată;
d) în zonele de siguranţă şi de protecţie a infrastructurilor de transport de interes public, precum şi în zonele aferente construirii căilor de comunicaţie, stabilite prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi/sau de urbanism, se va obţine şi autorizaţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, conform prevederilor legale;
d1) în perimetrele limitrofe construcţiilor reprezentând anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole, delimitate prin planuri urbanistice cu respectarea distanţelor prevăzute de normele sanitare în vigoare, în care s-a instituit un regim de restricţie privind amplasarea clădirilor de locuit şi a obiectivelor socioeconomice, solicitantul va obţine avizul direcţiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
e) în zonele unde s-a instituit alt tip de restricţie solicitantul va obţine avizul organismelor competente. modificat de

Art. 11
(1) Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor:
a) reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate;
b) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei, inclusiv în situaţia în care se schimbă materialele din care sunt realizate respectivele lucrări, cu excepţia clădirilor declarate monumente istorice, în condiţiile legii;
c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;
d) zugrăveli şi vopsitorii interioare;
e) zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor;
f) reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, montarea sistemelor locale de încălzire şi de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumurilor de utilităţi;
g) reparaţii şi înlocuiri la pardoseli;
h) lucrări de reparaţii, înlocuiri ori reabilitări fără modificarea calităţii şi formei arhitecturale a elementelor de faţadă, dacă aceste
lucrări nu se execută la construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), astfel: 1. finisaje interioare şi exterioare – tencuieli, placaje, altele asemenea;
2. trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces;
3. lucrări de reabilitare energetică a anvelopei şi/sau a acoperişului – dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/şarpantă – la clădiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv situate în afara zonelor de protecţie a monumentelor şi/sau a zonelor construite protejate stabilite potrivit legii;
i) lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;
j) lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare şi restaurare a componentelor artistice ale construcţiilor prevăzute la
art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi al autorităţii administraţiei publice judeţene sau locale, după caz; k) lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanţă normală sau redusă, situate în afara zonelor de
protecţie instituite pentru zăcăminte acvifere;
l) lucrări de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului. m) lucrări de compartimentare provizorie nestructurală.
(2) Se pot executa fără autorizaţie de construire şi lucrări pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau închise, destinate difuzării şi comercializării presei, cărţilor şi florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fără fundaţii şi platforme, precum şi fără racorduri şi/sau branşamente la utilităţi urbane, cu excepţia energiei electrice.
(3) Dacă lucrările prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor prevăzute la lit. e) şi j), se execută la construcţiile menţionate la art. 3 lit. b), este obligatorie emiterea autorizaţiei de construire.

Art. 12
(1) Autorizaţiile de construire sau de desfiinţare, emise cu încălcarea prevederilor legale, pot fi anulate de către instanţele de contencios administrativ, potrivit legii. Anularea autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare poate fi cerută, în condiţiile legii, şi de către prefect, inclusiv la sesizarea expresă a organelor de control ale Inspectoratului de Stat în Construcţii.
(2) O dată cu introducerea acţiunii se pot solicita instanţei judecătoreşti suspendarea autorizaţiei de construire sau desfiinţare şi oprirea executării lucrărilor, până la soluţionarea pe fond a cauzei.

CAPITOLUL II
Concesionarea terenurilor pentru construcţii
Art. 13
(1) Terenurile aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, destinate construirii, pot fi vândute, concesionate ori închiriate prin licitaţie publică, potrivit legii, în condiţiile respectării prevederilor documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, în vederea realizării de către titular a construcţiei.
(2) Terenurile aparţinând domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se pot concesiona numai în vederea realizării de construcţii sau de obiective de uz şi/sau de interes public, cu respectarea documentaţiilor de urbanism aprobate potrivit legii.
(3) Concesionarea se face pe bază de oferte prezentate de către solicitanţi, cu respectarea prevederilor legale, urmărindu-se valorificarea superioară a potenţialului terenului.
Art. 14
Până la reglementarea prin lege a situaţiei juridice, nu pot face obiectul concesiunii terenurile libere de construcţii, aflate în administrarea consiliilor locale şi care pot fi revendicate de foştii proprietari.
Art. 15
Prin excepţie de la prevederile art. 13 alin. (1), terenurile destinate construirii se pot concesiona fără licitaţie publică, cu plata taxei de redevenţă stabilite potrivit legii, ori pot fi date în folosinţă pe termen limitat, după caz, în următoarele situaţii:
a) pentru realizarea de obiective de utilitate publică sau de binefacere, cu caracter social, fără scop lucrativ, altele decât cele care se realizează de către colectivităţile locale pe terenurile acestora;
b) pentru realizarea de locuinţe de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, potrivit legii;
c) pentru realizarea de locuinţe pentru tineri până la împlinirea vârstei de 35 de ani;
d) pentru strămutarea gospodăriilor afectate de dezastre, potrivit legii;
e) pentru extinderea construcţiilor pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului sau cu acordul acestuia;
f) pentru lucrări de protejare ori de punere în valoare a monumentelor istorice definite potrivit legii, cu avizul conform al Ministerului Culturii şi Cultelor, pe baza documentaţiilor de urbanism avizate potrivit legii.

Art. 16
(1) Terenurile prevăzute la art. 13, ce fac obiectul licitaţiei, se aduc la cunoştinţă publică de către primarii unităţilor administrativ- teritoriale unde sunt situate, printr-o publicaţie afişată la sediul acestora şi tipărită în cel puţin două ziare de largă circulaţie, cu minimum 20 de zile înainte de data licitaţiei.
(2) Publicaţiile privind licitaţia vor cuprinde data şi locul desfăşurării acesteia, suprafaţa şi destinaţia terenului, stabilite prin documentaţiile de urbanism, precum şi taxa anuală minimală de redevenţă.
(3) Oferta solicitanţilor va fi însoţită de un studiu de prefezabilitate sau de fezabilitate, după caz, cuprinzând în mod obligatoriu elementele tehnice necesare pentru caracterizarea funcţionalităţii şi a capacităţii construcţiei, a gradului de ocupare a terenului, precum şi a celorlalte elemente cuprinse în certificatul de urbanism. Nu vor fi acceptate decât oferte care corespund prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit legii.
(4) Licitaţia se efectuează, în condiţiile legii, de comisiile instituite în acest scop, prin hotărâre a consiliilor locale şi/sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în conformitate cu competenţele de autorizare stabilite la art. 4. Comisiile funcţionează la sediul consiliilor locale în a căror rază administrativ-teritorială sunt situate terenurile.
Art. 17
Limita minimă a preţului concesiunii se stabileşte, după caz, prin hotărârea consiliului judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, astfel încât să asigure recuperarea în 25 de ani a preţului de vânzare al terenului, în condiţii de piaţă, la care se adaugă costul lucrărilor de infrastructură aferente.

Art. 18
Terenurile prevăzute la art. 13, ce se concesionează pentru realizarea de locuinţe şi spaţii construite asociate acestora, în funcţie de prevederile regulamentelor locale de urbanism, aprobate potrivit legii, vor avea următoarele suprafeţe:
a) în localităţile urbane:
1. până la 450 m2 pentru un apartament într-o clădire cu parter sau parter şi etaj;
2. până la 300 m2 pentru un apartament într-o clădire cu parter şi etaj, cu două apartamente;
3. până la 250 m2 pentru un apartament, în cazul clădirilor cu parter şi mai multe etaje, având cel mult 6 apartamente;
4. pentru clădirile cu mai mult de 6 apartamente, suprafaţa de teren va fi stabilită potrivit documentaţiilor de urbanism; b) în localităţile rurale, până la 1.000 m2 pentru o locuinţă.

Art. 19
Pentru realizarea unei case de vacanţă se poate concesiona un teren în suprafaţă de până la 250 m2.

Art. 20
Împotriva licitaţiei, până la momentul adjudecării, se va putea face contestaţie, de către orice persoană interesată, la judecătoria în a cărei rază teritorială are loc licitaţia. Contestaţia suspendă desfăşurarea licitaţiei până la soluţionarea sa definitivă.

Art. 21
Pe baza procesului-verbal de adjudecare a licitaţiei sau a hotărârii consiliului local, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pentru situaţiile prevăzute la art. 15, se va încheia actul de concesiune, care se va înregistra de către concesionar în evidenţele de publicitate imobiliară, în termen de 10 zile de la data adjudecării sau emiterii hotărârii.

Art. 22
(1) Concesionarea terenurilor prevăzute la art. 13–19 se face în conformitate cu prevederile legii, durata acesteia fiind stabilită de către consiliile locale, consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în funcţie de prevederile documentaţiilor de urbanism şi de natura construcţiei.
(2) Anterior concesionării terenurile vor fi înscrise în cartea funciară.

Art. 23
(1) Intravilanul localităţilor se stabileşte prin planurile generale de urbanism – PUG –, aprobate potrivit legii.
(2) Ulterior aprobării Planului General de Urbanism – PUG – pot fi introduse în intravilanul localităţilor şi unele terenuri din
extravilan, numai în condiţii temeinic fundamentate pe bază de planuri urbanistice zonale – PUZ –, aprobate potrivit legii. (3) Terenurile destinate construirii se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, potrivit legii.
(3) Terenurile destinate construirii, evidenţiate în intravilan, se scot din circuitul agricol, definitiv, prin autorizaţia de construire. În cazul în care proprietarul terenului doreşte să scoată din circuitul agricol doar o parte din terenul deţinut, pentru îndeplinirea acestei proceduri, autorizaţia de construire va fi însoţită de documentaţia tehnică cadastrală.

CAPITOLUL III
Răspunderi şi sancţiuni

Art. 24
(1) Constituie infracţiuni următoarele fapte:
a) executarea, fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrărilor prevăzute
la art. 3 lit. b);
b) continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii;
c) întocmirea ori semnarea proiectelor tehnice, precum şi a proiectelor pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii pentru alte specialităţi decât cele certificate prin diplomă universitară, în condiţiile prevăzute la art. 9.
d) refuzul emiterii certificatului de urbanism.
(2) Infracţiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.

Art. 25
În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. 24, organele de control prevăzute de prezenta lege, care au constatat fapta, sunt obligate să sesizeze organele de urmărire penală.

Art. 26
(1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:
a) executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor menţionate la lit. b), de către investitor şi executant;
b) executarea sau desfiinţarea, cu nerespectarea prevederilor autorizaţiei şi a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor prevăzute la lit. b), precum şi continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizaţii de construire în situaţiile prevăzute la art. 7 alin. (15), de către investitor şi executant;
c) aprobarea furnizării de utilităţi urbane, ca urmare a executării de lucrări de branşamente şi racorduri la reţele pentru construcţii noi neautorizate;
d) menţinerea după expirarea termenului prevăzut prin autorizaţie sau după terminarea lucrărilor autorizate ori adaptarea în alte scopuri faţă de cele prevăzute în autorizaţie a construcţiilor, lucrărilor şi amenajărilor cu caracter provizoriu;
e) neaducerea terenului la starea iniţială de către investitor, după terminarea lucrărilor prevăzute la art. 3 lit. c), precum şi nerealizarea lucrărilor de curăţare, amenajare ori degajare, după caz, a amplasamentului şi/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata execuţiei, o dată cu încheierea lucrărilor de bază;
f) împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor şi a actelor solicitate;
g) neanunţarea datei începerii lucrărilor de construcţii autorizate, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (8);
h) neemiterea certificatelor de urbanism în termenul prevăzut la art. 6 alin. (2), precum şi emiterea de certificate de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu conţin lista cuprinzând avizele şi acordurile legale necesare în raport cu obiectivul de investiţii, sau eliberarea acestora condiţionat de elaborarea prealabilă a unei documentaţii de urbanism sau a oricăror documentaţii tehnice de definire a scopului solicitării, cu depăşirea termenului legal, sau refuzul nejustificat ori condiţionarea furnizării informaţiilor de interes public prevăzute la art. 6 alin. (1);
h1) neemiterea autorizaţiilor de construire în termenul prevăzut la art. 7 alin. (1); i) emiterea de autorizaţii de construire/desfiinţare:
– în lipsa unui drept real asupra imobilului, care să confere dreptul de a solicita autorizaţia de construire/desfiinţare;
– în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit legii;
– în baza unor documentaţii incomplete sau elaborate în neconcordanţă cu prevederile certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale conţinutului-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care nu conţin avizele şi acordurile legale necesare sau care nu sunt verificate potrivit legii;
– în lipsa expertizei tehnice privind punerea în siguranţă a întregii construcţii, în cazul lucrărilor de consolidare; – în baza altor documente decât cele cerute prin prezenta lege;
j) neorganizarea şi neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea şi executarea lucrărilor de construcţii de către compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene şi al primăriilor, în unităţile lor administrativ- teritoriale, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) şi (4), precum şi neurmărirea modului de îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3);
k) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii la controlul anterior;
l) refuzul nejustificat sau obstrucţionarea sub orice formă a accesului persoanelor fizice sau al reprezentanţilor persoanelor
juridice la documentele prevăzute la art. 34 alin. (7); m) abrogată.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1), săvârşite de persoanele fizice sau juridice, se sancţionează cu amendă după cum urmează:
– de la 1.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. a);
– de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. f);
– de 10.000 lei, cele prevăzute la lit. c);
– de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. b), d) şi e);
– de la 5.000 lei la 30.000 lei, cele prevăzute la lit. h), h1) şi i)ş – de la 1.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. j) şi k);
– de 2.000 lei, cele prevăzute la lit. l);
– de 1.000 lei, cele prevăzute la lit. g).
(3) Cuantumul amenzilor se actualizează anual prin hotărâre a Guvernului. (4) Sancţiunea amenzii poate fi aplicată şi reprezentantului persoanei juridice.
(5) Sancţiunea amenzii pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. h) şi i) se aplică funcţionarilor publici responsabili de verificarea documentaţiilor care stau la baza emiterii certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare, precum şi semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
(6) În condiţiile prezentei legi nu se aplică sancţiunea avertisment.

Art. 27
(1) Preşedinţii consiliilor judeţene, primarii şi organele de control din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene au obligaţia să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii în cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale şi, în funcţie de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancţiuni sau să se adreseze instanţelor judecătoreşti şi organelor de urmărire penală, după caz.
(2) Arhitectul-şef al judeţului şi personalul împuternicit al compartimentului de specialitate din subordinea acestuia urmăresc respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcţii pe teritoriul administrativ al judeţului, precum şi respectarea disciplinei în urbanism şi amenajarea teritoriului legată de procesul de autorizare a construcţiilor.
(3) Contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1), cu excepţia celor de la lit. h)–l), se constată şi se sancţionează de către compartimentele de specialitate cu atribuţii de control ale autorităţilor administraţiei publice locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, pentru faptele săvârşite în unitatea lor administrativ-teritorială sau, după caz, în teritoriul administrativ al sectoarelor municipiului Bucureşti, potrivit competenţelor de emitere a autorizaţiilor de construire/desfiinţare.
(4) Contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. h), i) şi j) se constată şi se sancţionează de către organele de control ale Inspectoratului de Stat în Construcţii.
(5) Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate de organele de control ale administraţiei publice locale, se înaintează, în vederea aplicării sancţiunii, şefului compartimentului care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism sau, după caz, preşedintelui consiliului judeţean ori primarului unităţii administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază s-a săvârşit contravenţia.
(6) Abrogat.

Art. 28
(1) O dată cu aplicarea amenzii pentru contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) şi b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum şi, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizaţiei sau de desfiinţare a lucrărilor executate fără autorizaţie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
(2) Decizia menţinerii sau a desfiinţării construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administraţiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice şi a regulamentelor aferente, avizate şi aprobate în condiţiile legii, sau, după caz, de instanţă. Pentru lucrări ce se execută la clădirile prevăzute la art. 3 lit. b) este necesar avizul Ministerului Culturii şi Cultelor.
(3) Măsura desfiinţării construcţiilor se aplică şi în situaţia în care, la expirarea termenului de intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul nu a obţinut autorizaţia necesară.

Art. 29
(1) Controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii se exercită de Inspectoratul de Stat în Construcţii, pe întregul teritoriu al ţării, şi de inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun măsurile şi sancţiunile prevăzute de prezenta lege.
(2) Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea executării lucrărilor de construire sau de desfiinţare, după caz, atunci când constată că acestea se realizează cu încălcarea dispoziţiilor legale, a cerinţelor privind asigurarea calităţii în construcţii, fără proiect tehnic ori pe baza unor autorizaţii nelegal emise.
(3) Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale încunoştinţează autoritatea administraţiei publice pe teritoriul căreia s-a efectuat controlul asupra constatărilor şi măsurilor dispuse. În această situaţie organele de control ale consiliilor judeţene sau locale, după caz, au obligaţia să urmărească modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Art. 30
(1) Cheltuielile pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii se suportă de către investitori, în valoare echivalentă cu o cotă de 0,1% din valoarea lucrărilor autorizate, cu excepţia celor prevăzute la art. 3 lit. b) şi a lăcaşurilor de cult.
(2) Virarea sumelor stabilite conform dispoziţiilor alin. (1) se face în contul inspectoratelor teritoriale în construcţii, judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, după caz, o dată cu transmiterea înştiinţării privind data începerii lucrărilor, astfel cum se prevede la art. 7 alin. (8). Întârzierea la plată a cotei prevăzute la alin. (1) se penalizează cu 0,15% pe zi de întârziere, fără a se depăşi suma datorată. Disponibilităţile la finele anului din veniturile extrabugetare se reportează în anul următor şi au aceeaşi destinaţie.
(3) Cota stabilită la alin. (1) se aplică şi diferenţelor rezultate din actualizarea valorii lucrărilor autorizate, care se face o dată cu recepţia la terminarea lucrărilor.

Art. 30 ind. 1
Abrogat

Art. 31
Dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârşirii faptei.

Art. 32
(1) În cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, după caz:
a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei;
b) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.
(2) În cazul admiterii cererii, instanţa va stabili termenele limită de executare a măsurilor prevăzute la alin. (1).
(3) În cazul nerespectării termenelor limită stabilite, măsurile dispuse de instanţă, în conformitate cu prevederile alin. (2), se vor duce la îndeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de poliţie, cheltuielile urmând să fie suportate de către persoanele vinovate.
(4) În situaţiile prevăzute la art. 24, organele de control vor putea cere instanţei să dispună, prin hotărârea de condamnare, măsurile menţionate la alin. (1). Organele de control competente, potrivit legii, pot cere organelor de urmărire penală sesizate şi, după caz, instanţei să dispună oprirea temporară a executării lucrărilor, pe tot parcursul procesului penal.
(5) Persoanele care au beneficiat de subvenţie pentru construirea unei locuinţe şi pentru care s-a dispus măsura prevăzută la alin. (1) lit. b) vor restitui subvenţiile primite, cu plata dobânzilor legale pentru perioada în care le-au folosit.

Art. 33
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 32, construcţiile executate fără autorizaţie de construire pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului, cât şi construcţiile, lucrările şi amenajările cu caracter provizoriu executate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor vor putea fi desfiinţate pe cale administrativă de autoritatea administraţiei publice de pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află construcţia, fără emiterea unei autorizaţii de desfiinţare, fără sesizarea instanţelor judecătoreşti şi pe cheltuiala contravenientului.
(2) Procedura prevăzută la alin. (1) se poate declanşa din oficiu de autoritatea administraţiei publice de pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află construcţia sau la solicitarea proprietarului ori a administratorului legal al terenului aparţinând domeniului public sau privat al statului.
(3) În cazul neîndeplinirii de către autoritatea administraţiei publice competente a procedurii de desfiinţare, în termen de 15 zile calendaristice de la data solicitării prevăzute la alin. (2), proprietarul sau administratorul legal al terenului aparţinând domeniului public ori privat al statului va putea trece de îndată la desfiinţarea construcţiilor executate fără autorizaţie de construire.
(4) Prin excepţie de la prevederile art. 32, construcţiile executate fără autorizaţie de construire pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, oraşelor ori comunelor vor putea fi desfiinţate pe cale administrativă de autoritatea administraţiei publice competente, fără sesizarea instanţelor judecătoreşti şi pe cheltuiala contravenientului.
(5) Pentru realizarea prevederilor alin. (1) autorităţile publice competente pot contracta efectuarea acestor servicii cu societăţi comerciale specializate în astfel de lucrări, în condiţiile legii.

Art. 34
(1) Studiile de teren şi documentaţiile elaborate pentru realizarea investiţiilor de orice fel, a elementelor de infrastructură, de gospodărie comunală, precum şi a lucrărilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism – studii şi proiecte de sistematizare elaborate înainte de 1990 la comanda fostelor consilii populare sau a altor instituţii ale statului – sunt şi rămân proprietate publică a judeţului sau a municipiilor, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) În înţelesul prezentei legi, prin studiile şi documentaţiile menţionate la alin. (1) se înţelege exemplarul-martor compus din piesele scrise: tema de proiectare, memorii generale şi pe specialităţi, breviare de calcul, avizele şi acordurile obţinute, precum şi piesele desenate.
(3) Arhivele cuprinzând studiile şi documentaţiile menţionate la alin. (1), intrate, la constituire, în patrimoniul societăţilor comerciale înfiinţate pe structura fostelor unităţi de proiectare judeţene şi din municipiul Bucureşti, se gestionează, potrivit legii, de către consiliile judeţene sau de către primăriile municipiilor, respectiv de Primăria Municipiului Bucureşti.
(4) Inventarierea arhivelor se face de către comisii constituite în acest scop prin hotărâri ale consiliilor judeţene, municipale, respectiv ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(5) Refuzul inventarierii şi/sau al predării studiilor şi documentaţiilor se sancţionează potrivit prevederilor Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările ulterioare.
(6) În situaţia refuzului predării arhivelor, consiliile judeţene, municipale şi/sau Primăria Municipiului Bucureşti, după caz, se vor adresa în termen de 90 de zile instanţelor judecătoreşti, care vor soluţiona cererile în procedură de urgenţă, potrivit legii. Acţiunea în instanţă este scutită de taxa de timbru.
(7) Accesul persoanelor fizice sau al reprezentanţilor persoanelor juridice la arhivele cuprinzând documentaţiile prevăzute la alin. (1), precum şi la documentaţiile de urbanism elaborate ulterior acestora şi gestionate de administraţiile publice locale, în vederea întocmirii documentaţiilor tehnice, este neîngrădit şi se stabileşte prin hotărâre a consiliului judeţean, municipal, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Art. 35
(1) În condiţiile prezentei legi, descrierea faptei ce constituie contravenţie se face cu indicarea locului, datei şi orei constatării, în conformitate cu dispoziţiile art. 31.
(2) Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Plângerea suspendă executarea sancţiunii amenzii, dar nu suspendă măsura de oprire a executării lucrărilor, dispusă o dată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale în condiţiile art. 28 alin. (1) şi ale art. 29 alin. (2). De asemenea, plângerea nu suspendă măsura desfiinţării în condiţiile art. 33 alin. (1) a lucrărilor de construcţii executate fără autorizaţie pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, municipiilor, oraşelor sau comunelor ori a construcţiilor, lucrărilor şi amenajărilor cu caracter provizoriu executate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, municipiilor, oraşelor ori comunelor al căror termen prevăzut prin autorizaţie este expirat, dispusă în condiţiile art. 28 alin. (1).
(3) În măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare,
cu excepţia dispoziţiilor art. 28 şi 29.

CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 36
(1) Persoanele fizice şi juridice, care beneficiază de teren în condiţiile prezentei legi, sunt obligate să solicite emiterea autorizaţiei de construire şi să înceapă construcţia în termen de cel mult un an de la data obţinerii actului de concesionare a terenului.
(2) În caz de încălcare a obligaţiei prevăzute la alin. (1) concesionarea îşi pierde valabilitatea.

Art. 37
(1) Persoanele fizice şi juridice care realizează lucrări de construcţii în condiţiile prezentei legi au obligaţia de a executa integral lucrările până la termenul prevăzut în autorizaţie.
(2) Lucrările de construcţii autorizate se consideră finalizate dacă s-au realizat toate elementele prevăzute în autorizaţie şi dacă s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor. Efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor este obligatorie pentru toate tipurile de construcţii autorizate, inclusiv în situaţia realizării acestor lucrări în regie proprie. Recepţia la terminarea lucrărilor se face cu participarea reprezentantului administraţiei publice, desemnat de emitentul autorizaţiei de construire.
(3) La terminarea lucrărilor, beneficiarul autorizaţiei de construire are obligaţia să regularizeze taxa pentru autorizaţia de construire, potrivit legii.
(4) O dată cu regularizarea taxei prevăzute la alin. (3), beneficiarii autorizaţiilor de construire vor regulariza şi celelalte cote prevăzute de lege.
(5) Construcţiile executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum şi cele care nu au efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră finalizate şi nu pot fi intabulate în cartea funciară. În această situaţie se aplică în continuare sancţiunile prevăzute de lege.

Art. 38
(1) Sunt de utilitate publică lucrările privind construcţiile care nu mai pot fi finalizate conform prevederilor autorizaţiei de construire, inclusiv terenurile aferente acestora.
(2) În vederea realizării lucrărilor prevăzute la alin. (1), autoritatea administraţiei publice locale pe teritoriul căreia se află construcţiile va aplica prevederile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, iar imobilele pot fi trecute din proprietatea publică în proprietatea privată şi valorificate, în condiţiile legii.

Art. 39
Toate construcţiile proprietate particulară, realizate în condiţiile prezentei legi, se declară, în vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unităţile subordonate acestora, după terminarea lor completă şi nu mai târziu de 15 zile de la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire.

Art. 40
(1) În cazul când într-o clădire se realizează mai multe apartamente şi suprafeţe locative cu altă destinaţie, proprietarii acestora dobândesc şi o cotă-parte de proprietate asupra tuturor părţilor de construcţie şi instalaţii, precum şi asupra tuturor dotărilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decât în comun, indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situată proprietatea lor.
(2) O dată cu dreptul de proprietate asupra construcţiilor, în situaţia celor realizate în clădiri cu mai multe apartamente, proprietarul dobândeşte şi o cotă-parte din dreptul de concesiune asupra terenului aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Cotele-părţi prevăzute la alineatele precedente se determină proporţional cu suprafaţa utilă a locuinţelor, a caselor de vacanţă ori a suprafeţelor cu altă destinaţie din clădire, după caz.

Art. 41
Dreptul de concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de înstrăinare a construcţiei pentru a cărei realizare acesta a fost constituit. În aceleaşi condiţii se transmite şi autorizaţia de construire.

Art. 42
(1) Autorizaţia de construire pentru lucrările de intervenţie în scopul asigurării cerinţelor de rezistenţă, stabilitate şi siguranţă în exploatare a construcţiilor asupra cărora au intervenit factori distructivi de origine naturală sau umană se emite pentru consolidarea întregii construcţii.
(2) Emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare în vederea executării lucrărilor de intervenţie în primă urgenţă pentru punerea în siguranţă a construcţiilor existente, inclusiv a instalaţiilor aferente, care prezintă pericol public, indiferent de destinaţie, precum şi a lucrărilor la lăcaşuri de cult ori la monumente istorice clasate ori aflate în curs de clasare, indiferent de proprietar, cu excepţia celor în care se desfăşoară activităţi comerciale, este scutită de taxa de autorizare.

Art. 43
Prin excepţie de la prevederile art. 4, autorizarea executării lucrărilor de construcţii:
a) cu caracter militar se face de către ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale interesate,
în baza unor proceduri stabilite împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei;
b) aferente infrastructurii de transport rutier de interes naţional se face de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin direcţia de specialitate, cu respectarea prevederilor legii privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local şi ale normelor metodologice de aplicare a acesteia.

Art. 43 ind. 1
(1) Publicul are dreptul să participe efectiv şi din timp la procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii, să se documenteze şi să transmită comentarii şi opinii autorităţilor administraţiei publice locale competente, înaintea luării unei decizii asupra cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii aferente investiţiei pentru care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea evaluării efectelor acesteia asupra mediului.
(2) Informarea şi consultarea publicului se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

Art. 43 ind. 2
(1) Orice persoană interesată, care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, potrivit legii, pentru a ataca autorizaţia de construire sau actul de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, după caz, emise de autoritatea administraţiei publice locale competentă pentru investiţiile prevăzute la art. 431alin. (1).
(2) Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a autorizaţiei de construire sau a actului de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, după caz, persoanele prevăzute la alin. (1) vor solicita autorităţii administraţiei publice locale emitente revocarea actului, în tot sau în parte, dacă acesta nu a produs efecte juridice.
(3) Procedura administrativă prealabilă prevăzută la alin. (2) este scutită de taxa de timbru şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.

Art. 44
(1) În condiţiile prezentei legi, în vederea realizării unui cadru legislativ unitar privind autorizarea lucrărilor de construcţii, toate reglementările tehnice – norme, normative, instrucţiuni –, cu aplicabilitate în domeniul construcţiilor şi urbanismului, elaborate de ministere şi de alte organe centrale, se transmit în mod obligatoriu spre avizare Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
(2) Ministerele şi celelalte organe centrale care au elaborat reglementări tehnice, potrivit prevederilor alin. (1), au obligaţia de a le transmite Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în vederea avizării în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi, sub sancţiunea încetării aplicabilităţii acestora.

Art. 45
(1) În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale municipale, orăşeneşti şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti vor organiza, în cadrul aparatului propriu, structuri de specialitate pentru îndeplinirea atribuţiilor aflate în responsabilitatea arhitectului-şef, funcţionar public cu funcţie de conducere, şeful compartimentului/structurii de specialitate, cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii, şi pentru:
a) avizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism, precum şi eliberarea certificatelor de urbanism; b) abrogată;
c) întocmirea şi eliberarea autorizaţiei de construire/desfiinţare;
d) organizarea şi exercitarea controlului propriu privind disciplina în construcţii.
(11) Autorităţile administraţiei publice competente pot organiza în cadrul structurilor de specialitate prestarea serviciilor privind obţinerea, contra cost în condiţiile legii, la cererea solicitantului, a avizelor şi acordurilor necesare autorizării executării lucrărilor de construcţii.
(2) Consiliul local al comunei poate organiza structuri de specialitate la nivelul aparatului propriu, în condiţiile prevăzute la alin. (1), în baza unei hotărâri adoptate în acest sens.
(3) Structurile de specialitate constituite în cadrul consiliilor judeţene acordă asistenţă tehnică de specialitate, analizează şi avizează cererile depuse pentru emiterea certificatelor de urbanism şi documentaţiile pentru emiterea autorizaţiilor de construire din competenţa de emitere a primarilor comunelor şi oraşelor care nu au constituite încă structuri de specialitate, în condiţiile prevederilor alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 4 alin. (1) lit. e), la cererea acestora.
(31) Prin excepţie de la prevederile art. 4 alin. (1) lit. e), preşedinţii consiliilor judeţene pot emite autorizaţii de construire pentru lucrări din aria de competenţă a primarilor comunelor şi oraşelor care încă nu au constituite structurile de specialitate potrivit prevederilor alin. (1), pe termen limitat, la solicitarea acestora.
(4) În cazul în care, din cauza lipsei de specialişti, nu se pot constitui structurile de specialitate prevăzute la alin. (1) la nivelul oraşelor sau al municipiilor se vor aplica în mod corespunzător prevederile alin. (3).
(5) Funcţia de arhitect-şef, prevăzută la alin. (1), se înscrie în nomenclatorul funcţiilor de conducere din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene şi locale şi se echivalează după cum urmează:
a) şef de departament sau director general, pentru arhitectul-şef al municipiului Bucureşti, respectiv pentru arhitectul-şef al judeţului, arhitecţii-şefi ai municipiilor, precum şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti;
b) şef serviciu, pentru arhitecţii-şefi ai oraşelor;
c) şef birou, pentru persoanele cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi al autorizării executării lucrărilor de construcţii din cadrul primăriilor de comună, şefi ai structurilor de specialitate organizate la nivelul acestora, în condiţiile prevăzute la alin. (2).
(6) Pentru constituirea băncii de date, toţi posesorii de reţele tehnico-edilitare, supra- şi subterane, sunt obligaţi să transmită autorităţilor administraţiei publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti planurile cadastrale cuprinzând traseele reţelelor existente pe teritoriul judeţului şi al localităţilor, respectiv al municipiului Bucureşti. Aceste planuri vor fi puse de autorităţile administraţiei publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti la dispoziţia tuturor primăriilor municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti în a căror rază administrativ-teritorială sunt situate reţelele tehnico-edilitare.

Art. 46
Abrogat

Art. 47
Anexa nr. 1 privind conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea lucrărilor de construcţii şi anexa nr. 2 privind definirea unor termeni de specialitate utilizaţi în cuprinsul legii fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 47 ind. 1
Orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.

Art. 48
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi vânzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie, publicată în Buletinul Oficial nr. 46 din 31 martie 1973, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 880 din 16 iulie 1973 pentru stabilirea măsurilor de executare a dispoziţiilor Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vânzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală, publicată în Buletinul Oficial nr. 108 din 20 iulie 1973, Decretul nr. 144/1958 privind reglementarea eliberării autorizaţiilor de construire, reparare şi desfiinţare a construcţiilor, precum şi a celor referitoare la înstrăinările şi împărţelile terenurilor cu sau fără construcţii, publicat în Buletinul Oficial nr. 15 din 29 martie 1958, Decretul nr. 545/1958 privind reglementarea amplasării construcţiilor, precum şi a trecerii în proprietatea statului a terenurilor şi construcţiilor necesare efectuării unor lucrări sau unor acţiuni de interes de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 41 din 30 decembrie 1958, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 2.490/1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind amplasarea şi autorizarea construirii, reparării şi desfiinţării construcţiilor şi a altor lucrări, publicată în Buletinul Oficial nr. 158 din 31 decembrie 1969, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.

ANEXA Nr. 1
CONŢINUTUL-CADRU
al documentaţiei tehnice D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Documentaţia tehnică – D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii se elaborează de proiectanţi autorizaţi, persoane fizice sau juridice, în condiţiile prevederilor art. 9 din prezenta lege şi, după vizarea spre neschimbare, se dezvoltă în proiectul tehnic întocmit conform prevederilor legale în vigoare, în concordanţă cu cerinţele certificatului de urbanism, cu conţinutul avizelor, acordurilor, punctului de vedere al autorităţii pentru protecţia mediului competente, precum şi, după caz, al actului administrativ al acesteia, cerute prin certificatul de urbanism.
Documentaţia tehnică – D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii se întocmeşte pentru: – autorizarea executării lucrărilor de construire – D.T.A.C.;
– autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare – D.T.A.D.;
– autorizarea executării organizării lucrărilor – D.T.O.E.
Conţinutul-cadru al documentaţiei tehnice – D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii cuprinde opisul pieselor scrise şi desenate, necesar a fi prezentate spre autorizare.
A.Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire – P.A.C. I.Piese scrise
1.Lista şi semnăturile proiectanţilor
Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care răspund.
2.Memoriu
2.1. Date generale:
Descrierea lucrărilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrărilor de construcţii, făcându-se referiri la: – amplasamentul, topografia acestuia, trasarea lucrărilor;
– clima şi fenomenele naturale specifice;
– geologia şi seismicitatea;
– categoria de importanţă a obiectivului.
2.2. Memorii pe specialităţi Descrierea lucrărilor de:
– arhitectură;
– structură;
– instalaţii;
– dotări şi instalaţii tehnologice, după caz;
– amenajări exterioare şi sistematizare verticală.
2.3. Date şi indici care caracterizează investiţia proiectată, cuprinşi în anexa la cererea pentru autorizare: – suprafeţele – construită desfăşurată, construită la sol şi utilă;
– înălţimile clădirilor şi numărul de niveluri;
– volumul construcţiilor;
– procentul de ocupare a terenului – P.O.T.; – coeficientul de utilizare a terenului – C.U.T.
2.4. Devizul general al lucrărilor, întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare
2.5. Anexe la memoriu
2.5.1. Studiul geotehnic
2.5.2. Referatele de verificare a documentaţiei tehnice – D.T., în conformitate cu legislaţia în vigoare privind calitatea în construcţii, inclusiv în situaţiile prevăzute la art. 7 alin. (21) şi (23) întocmite de verificatori tehnici atestaţi de Ministerul
Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, aleşi de investitor. 2.5.3. abrogat.
2.5.4. abrogat.
2.5.5. Avizele şi acordurile privind asigurarea, branşarea şi racordarea la infrastructura edilitară, după caz, precum şi avizele, acordurile şi actele administrative specifice ale organismelor administraţiei publice centrale sau ale serviciilor deconcentrate ale acestora, după caz – Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului Sănătăţii Publice, precum şi ale Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Apărării, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Ministerului Transporturilor, Serviciului Român de Informaţii ori ale altor organisme interesate, stabilite prin certificatul de urbanism conform reglementărilor legale în vigoare şi ca urmare a condiţiilor speciale de amplasament şi/sau a funcţionalităţii investiţiei, după caz, obţinute în prealabil de solicitant.
2.5.6. Acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în formă autentică, pentru construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor existente sau în imediata lor vecinătate – şi numai dacă sunt necesare măsuri de intervenţie pentru protejarea acestora –, pentru lucrări de construcţii necesare în vederea schimbării destinaţiei în clădiri existente, precum şi în cazul amplasării de construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate.
II.Piese desenate 1.Planuri generale
1.1. Plan de încadrare în teritoriu
– plan de încadrare în zonă a lucrării, întocmit la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după caz, emis de oficiul de
cadastru şi publicitate imobiliară teritorial
1.2. Plan de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei
– plan cu reprezentarea reliefului, întocmit în sistemul de Proiecţie Stereografic 1970, la scările 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200
sau 1:100, după caz, vizat de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară teritorial, pe care se vor reprezenta:
• imobilul, identificat prin numărul cadastral, pentru care a fost emis certificatul de urbanism, descris prin totalitatea elementelor topografice determinante pentru suprafaţa, lungimea laturilor, unghiuri, inclusiv poziţia şi înălţimea la coamă a calcanelor limitrofe, precum şi poziţia reperelor fixe şi mobile de trasare;
• amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine, se vor desfiinţa sau se vor construi;
• cotele construcţiilor proiectate şi menţinute, pe cele trei dimensiuni (cotele ±0,00; cote de nivel; distanţe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor şi altele asemenea);
• denumirea şi destinaţiile fiecărui corp de construcţie;
• sistematizarea pe verticală a terenului şi modul de scurgere a apelor pluviale;
• accesele pietonale şi carosabile din incintă şi clădiri, plantaţiile prevăzute;
• planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietăţii.
1.3. Planul privind construcţiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, în special a reţelelor de utilităţi urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de
nivel privind poziţionarea căminelor – radier şi capac –, şi va fi redactat la scara 1:500.
În cazul lipsei unor reţele publice de echipare tehnico-edilitară se vor indica instalaţiile proprii prevăzute prin proiect, în special cele pentru alimentare cu apă şi canalizare.
2.Planşe pe specialităţi 2.1. Arhitectură
Piesele desenate de arhitectură vor cuprinde planşele principale privind arhitectura fiecărui obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100, după cum urmează:
– planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane şi supraterane, cu indicarea funcţiunilor, dimensiunilor şi a suprafeţelor;
– planurile acoperişurilor – terasă sau şarpantă –, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice şi a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se execută învelitorile;
– secţiuni caracteristice – în special pe linia de cea mai mare pantă, acolo unde este cazul –, care să cuprindă cota ±0,00, cotele tuturor nivelurilor, înălţimile determinante ale acoperişului – cotele la coamă şi la cornişă –, fundaţiile clădirilor învecinate la care se alătură construcţiile proiectate;
– toate faţadele, cu indicarea materialelor şi finisajelor, inclusiv culorile, cotate şi cu indicarea racordării la nivelul terenului amenajat;
– în situaţia integrării construcţiilor într-un front existent, se va prezenta şi desfăşurarea stradală prin care se va arăta modul de integrare a acestora în ţesutul urban existent.
2.2. Structura
2.2.1. Planul fundaţiilor
Se redactează la scara 1:50 şi va releva:
– modul de respectare a condiţiilor din studiul geotehnic;
– măsurile de protejare a fundaţiilor clădirilor învecinate, la care se alătură construcţiile proiectate.
2.2.2. Detalii de fundaţii
2.2.3. Proiect de structură complet
Se prezintă pentru construcţii cu mai multe subsoluri şi cel puţin 10 niveluri. 2.3. Instalaţii
2.3.1. Schemele instalaţiilor
Se prezintă parametrii principali şi schemele funcţionale ale instalaţiilor proiectate.
2.4. Dotări şi instalaţii tehnologice
În situaţia în care investiţia urmează să funcţioneze pe baza unor dotări şi instalaţii tehnologice, determinante pentru configuraţia
planimetrică a construcţiilor, se vor prezenta: 2.4.1. Desene de ansamblu
2.4.2. Scheme ale fluxului tehnologic
Fiecare planşă prezentată în cadrul secţiunii II „Piese desenate“ va avea în partea dreaptă jos un cartuş, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării, numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
B.Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare – P.A.D. I.Piese scrise
1.Lista şi semnăturile proiectanţilor
Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care răspund.
2.Memoriu
2.1. Date generale
Descrierea construcţiei care urmează să fie desfiinţată:
– scurt istoric: anul edificării, meşteri cunoscuţi, alte date caracteristice;
– descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic;
– menţionarea şi descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează a se preleva;
– fotografii color – format 9 × 12 cm – ale tuturor faţadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfăşurări rezultate din asamblarea mai multor fotografii;
– descrierea lucrărilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrărilor de desfiinţare. 2.2. Abrogat.
II.Piese desenate
1.Plan de încadrare în teritoriu
– planşă pe suport topografic vizat de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie, întocmită la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după caz.
2.Plan de situaţie a imobilelor
– planşă pe suport topografic vizat de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie, întocmită la scările 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, prin care se precizează:
• parcela cadastrală pentru care a fost emis certificatul de urbanism;
• amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine sau se vor desfiinţa;
• modul de amenajare a terenului după desfiinţarea construcţiilor;
• sistematizarea pe verticală a terenului şi modul de scurgere a apelor pluviale;
• plantaţiile existente şi care se menţin după desfiinţare.
Pe planşă se vor indica în mod distinct elementele existente, cele care se desfiinţează şi cele propuse – plan de situaţie, construcţii noi sau umpluturi de pământ, plantaţii etc., după caz.
3.Planul privind construcţiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, în special a reţelelor de utilităţi urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de
nivel privind poziţionarea căminelor – radier şi capac –, şi va fi redactat la scara 1:500.
În cazul lipsei unor reţele publice de echipare tehnicoedilitară se vor indica instalaţiile proprii, în special cele pentru alimentare cu apă şi canalizare.
4.Releveul construcţiilor care urmează să fie desfiinţate
Planşele se vor redacta la o scară convenabilă – 1:100 sau 1:50 – care să permită evidenţierea spaţiilor şi a funcţiunilor
existente, cu indicarea cotelor, suprafeţelor şi a materialelor existente:
– planurile tuturor nivelurilor şi planul acoperişului;
– principalele secţiuni: transversală, longitudinală, alte secţiuni caracteristice, după caz;
– toate faţadele.
În situaţia în care desfiinţarea necesită operaţiuni tehnice complexe, se va prezenta şi proiectul de organizare a lucrărilor.
Fiecare planşă prezentată în cadrul secţiunii II „Piese desenate“ va avea în partea dreaptă jos un cartuş care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării, numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
C.Documentaţia tehnică de organizare a execuţiei lucrărilor – D.T.O.E.
Documentaţia tehnică de organizare a execuţiei lucrărilor – D.T.O.E. este necesară în toate cazurile în care se realizează o investiţie şi se prezintă, de regulă, împreună cu documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, în condiţiile legii.
Documentaţia tehnică de organizare a execuţiei lucrărilor trebuie să cuprindă descrierea tuturor lucrărilor provizorii pregătitoare şi necesare în vederea asigurării tehnologiei de execuţie a investiţiei, atât pe terenul aferent investiţiei, cât şi pe spaţiile ocupate temporar în afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public, după cum urmează:
I.Piese scrise
1.Lista şi semnăturile proiectanţilor
Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care răspund.
2.Memoriu
Acesta va cuprinde:
– descrierea lucrărilor provizorii: organizarea incintei, modul de amplasare a construcţiilor, amenajărilor şi depozitelor de materiale;
– asigurarea şi procurarea de materiale şi echipamente;
– asigurarea racordării provizorii la reţeaua de utilităţi urbane din zona amplasamentului; – precizări cu privire la accese şi împrejmuiri;
– precizări privind protecţia muncii.
II.Piese desenate
Plan general
a) la lucrările de mai mare amploare se redactează o planşă realizată conform planului de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei, cuprinzând amplasamentul investiţiei şi toate amenajările şi construcţiile provizorii necesare realizării acesteia;
b) la lucrările de mai mică amploare elementele de organizare a execuţiei lucrărilor vor putea fi prezentate şi în planul de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
Fiecare planşă prezentată în cadrul secţiunii II „Piese desenate“ va avea în partea dreaptă jos un cartuş, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării, numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.

ANEXA Nr. 2
DEFINIREA
unor termeni de specialitate utilizaţi în cuprinsul legii
Anexa
„Art. III
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: anexa la Legea nr. 50/1991, republicată, art. 8 alin. 5 şi pct. 8 lit. j) din anexa nr. II la Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 17 februarie 2000, precum şi referirile la obligativitatea emiterii acordului de mediu pentru lucrările de construcţii-montaj din cuprinsul legii, din actele de aplicare a acesteia, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.“;
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. III din Legea nr. 453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, ale art. II alin. (2) şi ale art. III din Legea nr. 401/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 199/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 50/1991:
– art. III din Legea nr. 453/2001:
Art. III
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă litera c) a articolului 48 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.“;
– art. II alin. (2) din Legea nr. 199/2004:
„(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va modifica Normele metodolgoice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.943/2001, cu modificările ulterioare.“
– art. II alin. (2) şi art. III din Legea nr. 401/2003:
„(2) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va modifica normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, care vor include formularele, procedura de autorizare şi conţinutul documentaţiilor necesare acestei proceduri. În acelaşi termen se vor efectua operaţiunile de preluare, predare-primire a studiilor de teren şi a documentaţiilor prevăzute la art. I pct. 23 [alin. (1) al art. 291], prin proces-verbal încheiat între părţi după inventarierea arhivelor menţionate la art. I pct. 23 [art. 291 alin. (3)], fără a mai fi nevoie de punerea în întârziere.
• Acord unic
Abrogat.
• Autorizaţia de construire/desfiinţare
Actul de autoritate al administraţiei publice locale – consilii judeţene şi consilii locale municipale, orăşeneşti şi comunale –, pe baza căruia se pot realiza lucrări de construcţii.
Procedura de emitere a autorizaţiei de construire/desfiinţare este reglementată prin prezenta lege şi prin normele metodologice elaborate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
• Anexe gospodăreşti
Construcţiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite să adăpostească activităţi specifice, complementare funcţiunii de
locuire, care, prin amplasarea în vecinătatea locuinţei, alcătuiesc împreună cu aceasta o unitate funcţională distinctă.
În categoria anexelor gospodăreşti, de regulă în mediul rural, sunt cuprinse: bucătării de vară, grajduri pentru animale mari, pătule, magazii, depozite şi altele asemenea, În mod similar, sunt asimilabile noţiunii de anexe gospodăreşti şi garajele, serele, piscinele şi altele asemenea.
• Anexe gospodăreşti ale exploataţiilor agricole
Construcţiile situate în zone izolate în extravilan şi îndepărtate de localitatea de reşedinţă a lucrătorilor agricoli, menite să adăpostească maşini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale, precum şi spaţii pentru cazare temporară pe timpul campaniilor agricole.
• Avizare/aprobare
Avizare – procedură de analiză şi de exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, a administraţiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism sau prin proiectul pentru autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii şi proiectul tehnic (P.Th.) pe baza căruia se vor executa lucrările.
Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) care are caracter tehnic de obligativitate.
Aprobare – opţiunea forului deliberativ al autorităţii competente de însuşire a propunerilor din documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile, prealabil emise. Prin actul de aprobare se conferă documentaţiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de dezvoltare teritorială şi urbanistică, precum şi al autorizării lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii.
• Clădiri de importantă redusă
Construcţii cu funcţii obişnuite, cu un grad de risc scăzut, care afectează un număr redus de oameni:
a) clădiri de locuit cu S+P+1E, cu maximum 6 apartamente, inclusiv anexele gospodăreşti ale acestora;
b) clădiri pentru învăţământ cu cel mult 4 unităţi funcţionale;
c) dispensare comunale fără staţionar;
d) sedii administrative în mediul rural: primării, posturi de poliţie, cooperative de credit rural, biblioteci, oficii poştale şi altele asemenea;
e) clădiri pentru comerţ şi alimentaţie publică, cu o suprafaţă de până la 200 m2 şi cu deschideri până la 6 m;
f) hale şi ateliere pentru activităţi meşteşugăreşti care nu generează vibraţii, cu o suprafaţă de până la 200 m2 şi deschideri
până la 6 m;
g) dependinţe şi anexe gospodăreşti: garaje, bucătării de vară, grajduri, şuri şi altele asemenea;
h) construcţii cu caracter provizoriu.
• Construcţii cu caracter provizoriu
Construcţiile autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul funcţiunii adăpostite ori datorită cerinţelor urbanistice impuse de autoritatea publică, au o durată de existenţă limitată, precizată şi prin autorizaţia de construire.
De regulă, construcţiile cu caracter provizoriu se realizează din materiale şi alcătuiri care permit demontarea rapidă în vederea aducerii terenului la starea iniţială (confecţii metalice, piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) şi sunt de dimensiuni reduse. Din categoria construcţiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioşcuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe căile şi în spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame, copertine, pergole ori altele asemenea. În sensul prezentei legi realizarea construcţiilor provizorii se autorizează în aceleaşi condiţii în care se autorizează construcţiile definitive.
• Construcţii speciale
Construcţiile cu caracter militar care se autorizează în condiţiile prevăzute la art. 43.
• Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism
Ansamblurile de documente scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu definit, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pe o perioadă determinată.
Structura documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism cuprinde: a) planurile de amenajare a teritoriului;
b) planurile urbanistice;
c) regulamentele locale de urbanism.
Definirea şi continutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se fac prin legea amenajării teritoriului şi urbanismului.
• Documentaţie tehnică – D.T.
Documentaţia tehnică simplificată care prezintă elementele tehnice esenţiale necesare emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare şi prin care se stabilesc principalele coordonate privind încadrarea în indicii urbanistici aprobaţi, amplasarea construcţiilor şi relaţiile acestora cu vecinătăţile, schemele şi fluxurile funcţionale, compoziţia spaţială, structura de rezistenţă, expresia de arhitectură, dotarea şi echiparea construcţiilor – inclusiv soluţiile de asigurare, branşare şi racordare a acestora la infrastructura edilitară, după caz.
După emiterea autorizaţiei de construire, documentaţia tehnică – D.T. se dezvoltă în proiectul tehnic – P.Th. şi constituie parte integrantă a acestuia, respectiv a detaliilor de execuţie, fiind interzisă modificarea prevederilor documentaţiei tehnice – D.T., sub sancţiunea nulităţii autorizaţiei de construire.
Conţinutul-cadru al documentaţiei tehnice – D.T. este prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta lege.
• Documentaţie pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Totalitatea documentelor prevăzute la art. 7 alin. (1) din lege care constituie dosarul ce se depune la autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la art. 4 în vederea emiterii autorizaţiei de construire.
• Drept de execuţie a lucrărilor de construcţii
Dreptul asupra construcţiei şi/sau terenului care conferă titularului dreptul de a obţine, potrivit legii, din partea autorităţii competente, autorizaţia de construire/desfiinţare:
1. dreptul real principal: drept de proprietate, uz, uzufruct, superficie, servitute (dobândit prin: contract de vânzare-cumpărare, de schimb, de donaţie, certificat de moştenitor, act administrativ de restituire, hotărâre judecătorească);
2. drept de creanţă dobândit prin: contract de cesiune, concesiune, comodat, locaţiune. Emiterea autorizaţiei de construire în baza unui contract de comodat/locaţiune se poate face numai pentru construcţii cu caracter provizoriu şi acordul expres al proprietarului de drept.
• Firma
Elementul constructiv aplicabil pe clădire sau independent, pe care se inscripţionează date de identificare a unei instituţii publice, societăţi comerciale, fundaţii, denumirea comercială, obiectul de activitate sau orice alt text specific, sub care o persoană fizică sau juridică îşi exercită activitatea într-o clădire sau într-o incintă.
• Instalaţii aferente construcţiilor
Totalitatea echipamentelor care asigură utilităţile necesare funcţionării construcţiilor, situate în interiorul limitei de proprietate, de la branşament/racord la utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau nu încorporate în construcţie. Instalaţiile aferente construcţiilor se autorizează împreună cu acestea sau, după caz, separat.
• Intravilanul localităţii
Teritoriul care constituie o localitate se determină prin Planul urbanistic general (PUG) şi cuprinde ansamblul terenurilor de orice fel, cu/fără construcţii, organizate şi delimitate ca trupuri independente, plantate, aflate permanent sub ape, aflate în circuitul agricol sau având o altă destinaţie, înăuntrul căruia este permisă realizarea de construcţii, în condiţiile legii.
Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea în extravilan numai pe bază de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate, integrându-se ulterior în Planul urbanistic general (PUG) al localităţii.
• Extravilanul localităţii
Teritoriul cuprins între limita intravilanului şi limita administrativ-teritorială a unităţii de bază (municipiu, oraş, comună), înăuntrul căruia autorizarea executării lucrărilor de construcţii este restricţionată, în condiţiile prezentei legi.
• Împrejmuiri
Construcţiile definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafeţe, arii sau parcele asupra cărora există forme de proprietate, executate pentru protecţie împotriva intruziunilor, realizate din diferite materiale – beton, cărămidă, piatră, lemn, metal, inclusiv sârmă ghimpată întinsă pe bulumaci –, ori prin planţii specifice.
• Locuri de joacă şi agrement
Construcţii specifice pentru divertisment, recreere şi sport pentru populaţie.
• Lucrări de construcţii
Operaţiunile specifice prin care:
– se realizează construcţii de orice fel – civile, industriale, agrozootehnice, edilitare subterane şi aeriene, căi de comunicaţii, lucrări inginereşti, de artă etc.;
– se desfiinţează astfel de construcţii prin demolare, dezmembrare, dinamitare etc.
• Lucrări de modificare
Lucrări de intervenţii asupra elementelor constructive, structurale şi/sau nestructurale, având ca efect modificarea totală sau în parte a acestora.
Lucrările de modificare pot fi:
a) lucrări de modificare structurală, din care fac parte,
în principal, lucrările de consolidare, de supraetajare şi/sau de extindere a construcţiei;
b) lucrări de modificare nestructurală, din care fac parte,
în principal, lucrările de amenajări interioare şi recompartimentări uşoare, care nu afectează în mod semnificativ structura de rezistenţă a construcţiei şi pentru care este necesar avizul prealabil al unui proiectant autorizat.
Pentru executarea lucrărilor de modificare, cu excepţia lucrărilor de compartimentare provizorii, nestructurale, este necesară emiterea unei autorizaţii de construire în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor legale privind calitatea în construcţii.
• Lucrări de intervenţie în primă urgenţă
Orice fel de lucrări necesare la construcţiile existente care prezintă pericol public ca urmare a unor procese de degradare a acestora determinate de factori distructivi naturali şi antropici, inclusiv a instalaţiilor aferente acestora, pentru:
a) punerea în siguranţă, prin asigurarea cerinţelor de rezistenţă mecanică, stabilitate şi siguranţă în exploatare; b) desfiinţarea acestora.
• Lucrări de reabilitare
Orice fel de lucrări de intervenţii necesare pentru îmbunătăţirea performanţelor de siguranţă şi exploatare a construcţiilor existente, inclusiv a instalaţiilor aferente, în scopul prelungirii duratei de exploatare prin aducerea acestora la nivelul cerinţelor esenţiale de calitate prevăzute de lege.
• Lucrări specifice la căile de comunicaţie, care nu necesită autorizaţie de construire
Lucrările de întreţinere care nu necesită proiect şi deviz general, constând dintr-un complex de lucrări care se execută în mod permanent, în vederea menţinerii construcţiilor-instalaţiilor în condiţii tehnice corespunzătoare desfăşurării continue, confortabile şi în deplină siguranţă a circulaţiei, la nivelul traficului maxim.
• Mobilier urban
Elementele funcţionale şi/sau decorative amplasate în spaţiile publice care, prin alcătuire, aspect, amplasare, conferă personalitate aparte zonei sau localităţii. Prin natura lor piesele de mobilier urban sunt asimilate construcţiilor dacă amplasarea lor se face prin legare constructivă la sol (fundaţii platforme de beton, racorduri la utilităţi urbane, cu excepţia energiei electrice), necesitând emiterea autorizaţiei de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, bănci, bazine, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice şi altele asemenea.
• Modificare de temă
Orice schimbare iniţiată de către investitor/proprietar care are în vedere funcţiunile şi/sau capacităţile funcţionale caracteristice, indicatorii tehnico-economici aprobaţi, soluţiile spaţiale şi/sau de amplasament şi alte asemenea cerinţe, care au fundamentat elaborarea documentaţiei tehnice – D.T., care a stat la baza emiterii autorizaţiei de construire.
• Parcelare
Operaţiunea de proiectare urbanistică prin care se determină divizarea uneia sau mai multor proprietăţi funciare distincte,
destinate construirii, în scopul atribuirii, concesionării sau vânzării loturilor rezultate.
• Proiect tehnic (P.Th.)
Documentaţia tehnico-economică – piese scrise şi desenate –, elaborată în condiţiile legii, care dezvoltă documentaţia tehnică – D.T., cu respectarea condiţiilor impuse prin autorizaţia de construire, precum şi prin avizele, acordurile şi actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, anexe la autorizaţia de construire.
Proiectul tehnic (P.Th.) cuprinde soluţiile tehnice şi economice de realizare a obiectivului de investiţii, pe baza căruia se execută lucrările de construcţii autorizate.
• Detalii de execuţie (D.E.)
Documentaţii tehnice cuprinzând reprezentări grafice realizate la scările 1:2, 1:5, 1:10, 1:20 sau, după caz, la alte scări grafice, în funcţie de necesităţile de redactare, precum şi piese scrise pentru explicitarea reprezentărilor grafice, elaborate în baza proiectului tehnic şi cu respectarea strictă a prevederilor acestuia, care detaliază soluţiile tehnice de alcătuire, asamblare, executare, montare şi alte asemenea operaţiuni, privind părţi/elemente de construcţie ori de instalaţii aferente acesteia şi care indică dimensiuni, materiale, tehnologii de execuţie, precum şi legături între elementele constructive structurale/nestructurale ale obiectivului de investiţii.
Detaliile de execuţie, elaborate în condiţiile legii şi verificate pentru cerinţele esenţiale de calitate în construcţii de către verificatori tehnici atestaţi în condiţiile legii, detaliază proiectul tehnic, în vederea executării lucrărilor de construcţii autorizate.
• Proiect pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Abrogată.
• Recepţia lucrărilor
Recepţia lucrărilor constituie o componentă a sistemului calităţii în construcţii şi este actul prin care se certifică finalizarea lucrărilor executate în conformitate cu prevederile proiectului tehnic şi cu detaliile de execuţie.
Recepţia lucrărilor de construcţii de orice categorie şi de instaltii se efectuează atât la lucrări noi, cât şi la intervenţii în timp asupra construcţiilor existente, conform legii. Recepţia lucrărilor de construcţii se realizează în două etape, potrivit prevederilor legale în vigoare, după cum urmează:
– recepţia la terminarea lucrărilor; – recepţia finală.
• Schimbare de destinaţie
În înţelesul prevederilor art. 3, este necesară emiterea unei autorizaţii de construire şi/sau de desfiinţare, după caz, numai în situaţia în care pentru realizarea schimbării de destinaţie a spaţiilor sunt necesare lucrări de construcţii pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei de construire.
• Zone protejate
Teritoriile delimitate geografic, în cuprinsul cărora se află elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu
valoare deosebită. În raport cu natura elementelor de patrimoniu, zonele protejate sunt:
a) zone naturale protejate, instituite pentru protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural cu valoare deosebită;
b) zone construite protejate, instituite pentru salvarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit, cu valoare istorică, culturală sau memorialistică deosebită.
Republicată în temeiul art. II alin. (1) din Legea nr. 199/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 50/1991 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997 şi a mai fost modificată prin:
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 231/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 29 noiembrie 2000, respinsă prin Legea nr. 413/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 20 iulie 2001;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 295/2000 pentru suspendarea aplicării sau abrogarea unor ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 30 decembrie 2000, aprobată prin Legea nr. 109/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 29 martie 2001;
– Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001;
– Legea nr. 453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 1 august 2001, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 8 noiembrie 2001;
– Ordonanţa Guvernului nr. 5/2002 pentru modificarea şi completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 31 ianuarie 2002, aprobată prin Legea nr. 455/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iulie 2002;
– Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, abrogată prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003;
– Legea nr. 401/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 27 octombrie 2003.
Potrivit art. II,art. III, respectiv art. IV din Ordonanţa de urgenţă nr. 214/2008, în tot cuprinsul legii se înlocuieşte termenul „Proiect“ din sintagmele „Proiect pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii“, „Proiect de organizare a execuţiei lucrărilor“ şi „Proiect pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare“ cu termenul „Documentaţie tehnică – D.T“, se înlocuiesc abrevierile „P.A.C.“, „P.O.E.“ şi „P.A.D.“ cu abrevierile „D.T.A.C.“, „D.T.O.E.“ şi „D.T.A.D.“, respectiv se înlocuieşte sintagma „oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie“ cu sintagma „oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară teritorial“.
Potrivit art II alin (2) din Oug 214/2008, cu modificările aduse prin Legea 261/2009, în tot cuprinsul prezentei legi, sintagma «verificator tehnic» se înlocuieşte cu sintagma «verificator de proiecte.
Art. 35, fost art. 30, modificat prin Legea nr. 453/2001 şi Legea nr. 401/2003, era alcătuit din 4 alineate.
Alin. (4), al cărui conţinut era: „(4) În măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Legii nr.
32/1968.“, nu a fost modificat sau abrogat expres prin Legea nr. 401/2003.
Alin. (3) al art. 35, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 401/2003, a preluat prevederile alin. (4), însă cu trimitere la
Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
Alin. (4) al art. 35 nu este inclus în forma republicată, aplicarea acestui text încetând o dată cu abrogarea Legii nr. 32/1968 prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.

Dragos
22.08.2013, 23:54
HG , nr.622/2004, privind stabilirea conditiilor de inreducere pe piata a produselor pentru constructii.

Sursa:
http://www.clr.ro/rep_dil_2002/..%5Crep_htm%5CHG622_2004_Rep1.htm

Dragos
23.08.2013, 00:07
Legea nr.442/2003 privind inzarea si garantiile asociate acestora.

Sursa:
http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-442-2003-(47513).html



LEGE nr. 442 din 27 octombrie 2003
pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Iran privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Teheran la 26 ianuarie 2003
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 783 din 6 noiembrie 2003


Parlamentul României adopta prezenta lege.

ARTICOL UNIC
Se ratifica Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Iran privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Teheran la 26 ianuarie 2003.

Aceasta lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 8 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DAN MIRCEA POPESCU

Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 6 octombrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU

Bucureşti, 27 octombrie 2003.
Nr. 442.

ACORD
între Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Iran privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor

PREAMBUL

Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Iran, denumite în cele ce urmează părţi contractante,
dorind sa intensifice cooperarea economică în avantajul reciproc al ambelor state,
intentionand sa utilizeze resursele lor economice şi facilităţile potenţiale în domeniul investiţiilor şi, de asemenea, sa creeze şi sa menţină condiţii favorabile pentru investiţiile investitorilor unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante şi
recunoscând necesitatea promovării şi protejării investiţiilor investitorilor unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante,
au convenit cele ce urmează:

ART. 1
Definiţii
În sensul prezentului acord, următorii termeni vor avea semnificatiile de mai jos:
1. investiţie se referă la orice fel de drept de proprietate sau activ investit de către investitorii unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante, în conformitate cu legile şi reglementările naţionale legale ale acesteia din urma (denumita în continuare partea contractantă gazda), incluzând în special, dar nu exclusiv, următoarele:
a) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi drepturi reale, cum ar fi: ipoteci, drepturi de retenţie şi gajuri;
b) acţiuni sau orice fel de participare la societăţi comerciale;
c) drepturi de creanta sau alte drepturi privind prestaţii relative la o investiţie, care au o valoare economică;
d) drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt: brevete, modele utilitare, desene sau modele industriale, mărci şi nume comerciale, precum şi know-how şi fond comercial;
e) drepturi acordate de legislaţia nationala a partii contractante gazda a investiţiei, inclusiv drepturi privind prospectarea, extractia sau exploatarea resurselor naturale.
Nici o modificare aprobată a formei în care sunt investite sau reinvestite activele nu va afecta caracterul lor de investiţie;
2. investitori ai unei părţi contractante se referă, în legatura cu fiecare parte contractantă, la următoarele persoane care investesc pe teritoriul celeilalte părţi contractante, în limitele prezentului acord:
a) persoane fizice ale statului fiecărei părţi contractante care sunt considerate a fi cetăţenii săi.
Termenul cetăţeni înseamnă:
- în ceea ce priveşte România, asa cum este definit în legile şi în reglementările sale legale;
- în ceea ce priveşte Republica Islamica Iran, asa cum este definit în legile şi în reglementările sale legale;
b) persoane juridice ale oricărei părţi contractante, care sunt constituite în conformitate cu legile naţionale ale acelei părţi contractante, iar sediul sau activităţile lor economice efective sunt situate pe teritoriul acelei părţi contractante;
3. venituri înseamnă sumele produse de o investiţie şi includ în special, dar nu exclusiv, profituri, dividende, dobânzi, câştiguri de capital, redevenţe şi onorarii;
4. teritoriu al unei părţi contractante:
- în cazul României înseamnă teritoriul României, inclusiv marea teritorială şi spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi marii teritoriale, asupra cărora România îşi exercita suveranitatea, precum şi zona contigua, platoul continental şi zona economică exclusiva asupra cărora România îşi exercita jurisdicţia, respectiv drepturile suverane în concordanta cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional;
- în cazul Republicii Islamice Iran se referă la suprafeţele aflate sub suveranitatea sau jurisdicţia Republicii Islamice Iran, după cum este cazul, şi include zonele sale maritime corespunzătoare.
ART. 2
Promovarea şi admiterea investiţiilor
1. Fiecare parte contractantă va promova şi va admite investiţiile investitorilor celeilalte părţi contractante de pe teritoriul sau, în conformitate cu legile şi reglementările naţionale legale.
2. Dacă s-a admis o investiţie, fiecare parte contractantă va acorda, în conformitate cu legile şi reglementările naţionale legale, autorizaţiile necesare pentru realizarea investiţiei respective, inclusiv autorizaţiile pentru angajarea de personal de conducere şi tehnic.
ART. 3
Protejarea investiţiilor
1. Investiţiile investitorilor oricărei părţi contractante, efectuate pe teritoriul celeilalte părţi contractante, vor primi de la partea contractantă gazda protecţie legală deplina şi un tratament just nu mai puţin favorabil decât cel acordat investitorilor săi sau investitorilor oricărui stat terţ, care se afla într-o situaţie comparabila. Nici o parte contractantă nu va afecta prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii managementul, întreţinerea, folosinta, posesia, extinderea, vânzarea sau lichidarea investiţiilor investitorilor celeilalte părţi contractante.
2. Dacă o parte contractantă a acordat sau va acorda în viitor drepturi ori avantaje speciale investitorilor unui stat terţ în virtutea unui acord existent sau viitor care instituie o zona de comerţ liber, o uniune vamală, o piata comuna ori o alta organizaţie regionala similară şi/sau în virtutea unei convenţii de evitare a dublei impuneri, ea nu va fi obligată sa acorde astfel de drepturi sau avantaje investitorilor celeilalte părţi contractante.
ART. 4
Prevederi mai favorabile
1. Fără a tine seama de condiţiile stabilite în prezentul acord, prevederile mai favorabile, care au fost sau pot fi convenite de oricare dintre părţile contractante cu un investitor al celeilalte părţi contractante, sunt aplicabile.
2. Dacă legislaţia nationala a oricărei părţi contractante indreptateste investiţiile investitorilor celeilalte părţi contractante la un tratament mai favorabil decât cel prevăzut de prezentul acord, respectiva legislaţie, în măsura în care este mai favorabilă, va prevala asupra acestui acord.
ART. 5
Expropriere şi pierderi
1. Investiţiile investitorilor oricărei părţi contractante nu vor fi naţionalizate, confiscate, expropriate sau supuse unor măsuri similare de către cealaltă parte contractantă decât dacă măsurile respective sunt luate în interes public, în conformitate cu procedura legală, pe baza nediscriminatorie şi cu plata unei despăgubiri prompte şi efective.
2. Cuantumul despăgubirii va fi echivalent cu valoarea de piata a investiţiei imediat înainte ca acţiunea de nationalizare, confiscare sau expropriere sa fie luată sau sa devină cunoscută.
3. Investitorilor oricărei părţi contractante, ale căror investiţii suferă pierderi datorate oricărui conflict armat, revoluţiei, stării de urgenta sau altor evenimente similare de pe teritoriul celeilalte părţi contractante, li se va acorda de către cealaltă parte contractantă un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat propriilor investitori sau investitorilor oricărui stat terţ, în ceea ce priveşte restituirea, compensarea sau orice alt tratament.
ART. 6
Repatriere şi transfer
1. Fiecare parte contractantă va garanta investitorilor celeilalte părţi contractante, în conformitate cu legile şi reglementările naţionale legale, transferul liber şi fără întârziere al plăţilor legate de investiţiile la care se face referire în prezentul acord, în special al:
a) veniturilor, în conformitate cu art. 1 pct. 3;
b) sumelor provenind din vânzarea şi/sau lichidarea totală sau parţială a unei investiţii;
c) redevenţelor şi onorariilor legate de acordurile de transfer de tehnologie;
d) sumelor plătite conform art. 5;
e) ratelor împrumuturilor legate de o investiţie, cu condiţia ca acestea sa fie plătite din activităţile investiţiei respective;
f) salariilor lunare şi remuneraţiilor primite de către angajaţii unui investitor al unei părţi contractante care a obţinut pe teritoriul partii contractante gazda autorizaţiile de munca corespunzătoare în legatura cu acea investiţie;
g) plăţilor rezultate dintr-o hotărâre a autorităţii la care se face referire în art. 10.
2. Transferurile menţionate mai sus vor fi efectuate într-o valuta convertibilă şi la cursul de schimb uzual, în conformitate cu reglementările valutare naţionale existente la data transferului.
3. Investitorul şi partea contractantă gazda pot conveni şi în alt mod asupra mecanismului de repatriere sau transferurilor la care se face referire în acest articol.
ART. 7
Subrogare
Dacă o parte contractantă sau agenţia desemnată de ea, în cadrul unui sistem legal, subroga un investitor ca urmare a unei plati făcute în baza unei asigurări sau a unui acord de garantare impotriva riscurilor necomerciale:
a) o astfel de subrogare va fi recunoscuta de către cealaltă parte contractantă;
b) subrogatul nu va fi îndreptăţit sa exercite orice alte drepturi decât drepturile pe care investitorul ar fi fost îndreptăţit sa le exercite;
c) diferendele dintre subrogat şi partea contractantă gazda vor fi reglementate în conformitate cu prevederile art. 10.
ART. 8
Respectarea angajamentelor
Fiecare parte contractantă va garanta respectarea angajamentelor asumate prin prezentul acord în legatura cu investiţiile investitorilor celeilalte părţi contractante.
ART. 9
Aplicabilitatea acordului
Prezentul acord se va aplica investiţiilor aprobate de către autorităţile competente ale partii contractante gazda, efectuate fie anterior, fie după intrarea sa în vigoare.
Autoritatea competenta în Republica Islamica Iran este Organizaţia pentru Investiţii, Asistenta Economică şi Tehnica din Iran (O.I.E.T.A.I.) sau orice alta organizaţie care îi va succede.
Totuşi, prezentul acord nu se va aplica în cazul diferendelor care au apărut înainte de intrarea sa în vigoare.
ART. 10
Soluţionarea diferendelor dintre o parte contractantă şi investitori ai celeilalte părţi contractante
1. În cazul apariţiei unui diferend între partea contractantă gazda şi investitorii celeilalte părţi contractante cu privire la o investiţie, partea contractantă gazda şi investitorii vor incerca, în primul rând, sa soluţioneze diferendul pe cale amiabila, prin negocieri şi consultări.
2. În cazul în care diferendul respectiv nu poate fi soluţionat potrivit prevederilor alin. 1, în termen de 6 luni de la data cererii scrise de soluţionare, investitorul în cauza poate supune diferendul, la alegerea sa, spre soluţionare la:
a) instanta judecătorească competenta a partii contractante pe teritoriul căreia s-a efectuat investiţia;
sau, în stricta conformitate cu legile şi reglementările naţionale legale ale partii contractante gazda, la:
b) un tribunal arbitral ad-hoc, în conformitate cu Regulamentul de arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional (UNCITRAL);
sau
c) Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (ICSID), pentru implementarea procedurii de arbitraj potrivit Convenţiei pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii între State şi Persoane ale altor State, încheiată la Washington la 18 martie 1965, dacă sau imediat ce ambele părţi contractante adera la aceasta.
3. Un diferend supus iniţial instanţelor judecătoreşti ale partii contractante gazda, atât timp cat este în curs de soluţionare, nu poate fi supus arbitrajului decât cu acordul părţilor, iar în cazul în care a fost data o hotărâre definitiva, acesta nu mai poate fi supus arbitrajului.
4. Instanţele judecătoreşti naţionale nu vor avea jurisdicţie asupra oricărui diferend supus arbitrajului. Totuşi, prevederile acestui alineat nu impiedica partea câştigătoare sa urmărească executarea sentinţei arbitrale în fata instanţelor judecătoreşti naţionale.
5. Hotărârea instanţei judecătoreşti sau a arbitrajului internaţional, la care se face referire în alin. 2, după caz, va fi definitiva şi obligatorie pentru părţile la diferend.
ART. 11
Soluţionarea diferendelor dintre părţile contractante
1. Orice diferend care poate aparea între părţile contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentului acord va fi soluţionat, pe cat posibil, prin consultări şi negocieri.
2. În cazul în care diferendul nu poate fi soluţionat în termen de 6 luni de la data la care una dintre părţile contractante notifica în scris cealaltă parte contractantă, diferendul va fi supus, la cererea uneia dintre părţile contractante şi în deplina conformitate cu legile şi reglementările naţionale legale, unui tribunal arbitral ad-hoc, potrivit prevederilor prezentului articol.
3. Tribunalul arbitral ad-hoc va fi constituit după cum urmează: în termen de doua luni de la data la care a fost primită cererea de arbitraj, fiecare dintre cele doua părţi contractante va numi un arbitru, iar cei 2 arbitri astfel numiţi vor numi preşedintele tribunalului în termen de 3 luni de la data numirii lor.
4. Dacă, în termenele specificate la alin. 3 al acestui articol, numirile nu au fost făcute, fiecare dintre cele doua părţi contractante, în lipsa unui alt aranjament, poate solicita preşedintelui Curţii Internaţionale de Justiţie sa facă numirea. În cazul în care preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie este cetăţean al statului uneia dintre părţile contractante sau dacă din orice alt motiv îi este imposibil sa facă numirea, cererea va fi adresată vicepreşedintelui Curţii Internaţionale de Justiţie. Dacă vicepreşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie este cetăţean al statului uneia dintre părţile contractante sau din orice alt motiv este în imposibilitate de a face numirea, va fi invitat sa facă numirea membrul cu cea mai inalta funcţie din cadrul Curţii Internaţionale de Justiţie, care nu este cetăţean al statului vreuneia dintre părţile contractante.
5. Ambele părţi contractante vor suporta cheltuielile arbitrajului propriu şi ale reprezentantului lor la audieri. Cheltuielile pentru preşedinte şi orice alte cheltuieli vor fi suportate în mod egal de către părţile contractante.
6. Tribunalul arbitral ad-hoc îşi va stabili propria procedura şi va fixa locul arbitrajului.
7. Tribunalul arbitral ad-hoc va hotărî cu majoritate de voturi, iar sentinţele sale vor fi definitive şi obligatorii pentru părţile contractante.
ART. 12
Valabilitatea acordului
1. Prezentul acord va fi ratificat de către autorităţile competente ale fiecărei părţi contractante.
2. Prezentul acord va intra în vigoare pentru o perioada de 10 ani, la 30 de zile de la data primirii ultimei notificări prin care cele doua părţi contractante îşi vor comunica oficial una alteia ca respectivele lor proceduri de ratificare au fost îndeplinite. Prezentul acord va rămâne ulterior în vigoare numai dacă una dintre părţile contractante nu notifica în scris celeilalte părţi contractante intenţia sa de denunţare a acestuia. Denunţarea va deveni efectivă la 6 luni de la data primirii notificării.
3. După expirarea valabilităţii sau denunţarea prezentului acord prevederile sale vor continua sa se aplice investiţiilor ce fac obiectul acestuia pentru o perioada de încă 10 ani.
Drept care subsemnaţii, pe deplin autorizaţi de către respectivele lor guverne, am semnat prezentul acord.
Semnat la Teheran la 26 ianuarie 2003, corespondent cu 6 Bahman 1381 (calendarul iranian), în doua exemplare originale, fiecare în limbile romana, farsi şi engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe în interpretare, textul în limba engleza va prevala.

Pentru Guvernul României,
Dan Ioan Popescu,
ministrul industriei şi resurselor

Pentru Guvernul Republicii Islamice Iran,
Tahmasb Mazaheri,
ministrul economiei şi finanţelor

Dragos
23.08.2013, 00:08
OG nr 21/1992,privind protectia consumatorilor,

Sursa:
http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/21_1992.php



Ordonanta nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor
(publicata in Monitorul Oficial nr. 212 din 28 luna 1992)

CAPITOLUL 1
Dispozitii generale
ART. 1
Statutul, prin mijloacele prevazute de lege, protejeaza cetatenii in calitatea lor de consumatori, asigurind cadrul necesar accesului neingradit la pro duse si servicii, informarii lor complete despre caracteristicile esentiale ale acestora, apararii si asigurarii drepterilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice impotriva unor practici abuzive, participarii acestora la fundamentarea si luarea deciziilor ce ii intereseaza in calitate de consumator.

ART. 2
In sensul prezentei ordonante se intelege:
consumator: persoana fizica care dobindeste, utilizeaza ori consuma, ca destinatar final, produse obtinute de la agenti economici sau care beneficiaza de servicii prestate de acestia;
agent economic: orice persoana fizica sau juridica care produce, importa, transporta, depozireaza sau comercializeaza produse ori parti din acestea, ori presteaza servicii;
produs: bun material destinat consumatorului sau utilizarii finale individuale sau colective;
serviciu: activitate, alta decit cea din care rezulta produse, efectuata in scopul satisfacerii unor necesitati ale consumatorilor;
declaratie de conformitate: declaratie facuta de catre un agent economic, prin care acesta informeaza, pe proprie raspundere, asupra faptului ca un produs sau un serviciu este conform unei norme sau altui document specificat
termen de garantie: limita de timp, stabilita de catre producator, in cadrul careia produsul achizitionat trebuie sa-si pastreze caracteristicile calitative prescrise, iar cumparatorul are dreptul la remedierea sau inlocuirea gratuita a acestuia, daca deficientele nu-i sint imputabile, perioada de garantie curge de la data dobindirii produsului de catre consumator;
termen de valabilitate: limita de timp, stabilita de catre producator, in care produsul poate fi consumat si in care acestea trebuie sa-si mentina caracteristicile calitative prescrise, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si consum;
durata medie de utilizare: intervalul de timp, stabilit in documentele teh nice normative sau declarat de catre producator ori convenit intre parti, in cadrul caruia produsele, altele decit cele cu termen de valabilitate, trebuie sa-si mentina caracteristicile calitative prescrise, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si exploatare;
viciu ascuns: deficienta calitativa a unui produs livrat sau serviciu pres tat care, existind in momentul predarii ori executarii, nu a fost cunoscut si nici nu putea fi cunoscut de catre consumator prin mijloacele obisnuite de verificare.

ART. 3
Drepturile fundamentale ale consumatorilor sint:
a) de a fi protejati impotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea sa le prejudicieze viata, sanatatea sau securitatea ori sale afecteze drepturile si interesele legitime;
b) de a fi informati complet, corect si precis asupra caracteristicilor esen tiale ale produselor si serviciilor, astfel incit decizia pe care o adopta in legatura cu acestea sa corespubda cit mai bine nevoilor lor, precum si de a fi educati in calitatea lor de consumatori;
c) de a avea acces la piete care le asigura o gama variata de produse si ser vicii de calitate;
d) de a fi despagubiti pentru prejudiciile generate de calitatea necorespunzatoare a produselor si serviciilor, folosind in acest scop mijloacele preva zute de lege;

CAPITOLUL 2
Protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor
ART. 4
Se interzice comercializarea de produse sau prestarea de servicii care, utilizate in conditii normale, pot pune in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor.

ART. 5
Produsele se comercializeaza numai in cadrul termenului de valabilitate stabilit.
Se interzice producerea sau comercializarea produselor falsificate sau substituite.

ART. 6
Guvernul, prin organismele sale specializate, stabileste norme si reglementari specifice sau le imbunatateste pe cele existente, cind situatia o impune cu privire la:
a) falsificarea, importul, conservarea, ambalarea, etichetarea, manipularea, transportul, depozitarea, pregatirea pentru vinzare si vinzarea produselor;
b) furnizarea si utilizarea produselor, precum si prestarea serviciilor, in conditii optime, in mod deosebit a celor care pot afecta viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor.
Normele si reglementarile se refera la grupe de produse si servicii care, anual, sint nominalizate si actualizate de catre Guvern, daca acest lucru se impune.

ART. 7
Agentii economici sint obligati:
a) sa comercializeze numai produse si servicii testate si certificate conform normelor legale si care respecta conditiile calitative prevazute in con tracte, astfel incit acestea sa nu afecteze viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor;
b) sa opreasca livrarilor, respectiv sa retraga de pe piata sau de la benefi ciari produsele la care organismele abilitate de lege sau specialistii proprii au constatat neindeplinirea caracterisicilor calitative prescrise sau care ar putea afecta viata, sanatatea ori securitatea consumatorilor;
c) sa anunte, imediat, existenta pe piata a orcarui produs de care au cunostinta ca a afectat viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor;
d) sa asigure conditii igienico-sanitare in productie, pe timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii, conform normelor sanitare in vigoare.

CAPITOLUL 3
Protectia intereselor economice ale consumatorilor
ART. 8
Guvernul adopta reglementari specifice in scopul prevenirii si combaterii practicilor ce dauneaza intereselor economice ale consumatorilor.

ART. 9
In relatiile cu consumatorii, agentii economici au obligatia de a se comporta in mod corect si de a nu folosi practici comerciale abuzive.

ART. 10
Drepturile consumatorilor, la incheierea contractului sint:
a) libertatea de a lua decizii, la achizitionarea de produse si servicii, fa ra a li se impune in contracte clauze care pot favoriza folosirea unot tehnici abuzive in vinzare, de natura a influenta optiunea acestora;
b) de a beneficia de o redactare clara si precisa a clauzelor contractuale, inclusiv a celor privind caracteristicile calitative si conditiile de garan tie, indicarea exacta a pretului sau tarifului, precum si stabilirea cu exactitate a conditiilor de credit si a dobinzilor;
c) de a fi exonerati de plata produselor si serviciilor care nu au fost solicitate si acceptate;
d) de a fi despagubiti pentru daunele provocate de produsele sau serviciile care nu corespund clauzelor contractuale;
e) de a li se asigura service-ul necesar si piesele de schimb pe toata durata medie de utilizare a produsului, stabilita in documentele tehnice normative sau declarata de catre producator ori convenita de parti;
f) de a plati, pentru produsele sau serviciile de care beneficiaza, sume sta bilite cu exactitate, in prealabil; majorarea pretului stabilit initial este posibila numai cu acordul consumatorului.

ART. 11
Produsele si serviciile oferite consumatorilor se masoara cu mijloace de masurare si control adecvate, verificate metrologic, potrivit reglementarilor legale.

ART. 12
Consumatorii au dreptul de a pretinde agentilor economici remedierea sau inlocuirea gratuita a produselor si serviciilor obtinute, precum si despagubiri pentru pierderile suferite ca urmare a deficientelor constatate in cadrul termenului de garantie sau de valabilitate. Dupa expirarea acestui termen, consumatorii pot pretinde remedierea sau inlocuirea produselor care nu pot fi folosite potrivit scopului pentru care au fost realizate, ca urmare a unor vicii ascunse aparute pe durata medie de utilizare a acestora.

ART. 13
Remedierea deficientelor aparute in cadrul termenelor de garantie la produsele de larg consum, inclusiv a celor de folosinta indelungata, si care nu sint imputabile consumatorilor, se face intr-un termen maxim, stabilit de catre organul administratiei publice abilitat sa indeplineasca politica de protectie a consumatorului; pentru celelelte produse, termenul va fi cel sta bilit prin contract.
In cazul unor vicii ascunse, termenul maxim stabilit la alineatul precedent curge de la data finalizarii expertizei tehnice efectuate de un organism teh nic neutru.

ART. 14
In cazul produselor la care timpul de nefunctionare din cauza deficientelor
aparute in cadrul termenului de garantie depaseste 10% din acest termen, pre
cum si in cazul produselor alimentare, farmaceutice sau cosmetice care prezinta abateri fata de caracteristicile calitative prescrise, vinzatorul este obligat, la cererea consumatorului, sa le inlocuiasca sau sa restituie contravaloarea acestora.
Timpul de nefunctionare, mentionat la alineatul precedent, prelungeste in mod corespunzator termenul de gatantie si curge din momentul sesizarii vinza torului pina la aducerea produsului in stare de utilizare normala.

ART. 15
Restituirea contravalorii sau inlocuirea produsului achizitionat ori a serviciului prestat se face imediat dupa constatarea imposibilitatii folosirii acestuia, daca aceasta situatie nu este imputabila consumatorului.

ART. 16
Consumatorul poate solicita plata unor despagubiri, potrivit clauzelor contractuale sau dispozitiilor legale, in cazul remedierii ori inlocuirii produselor sau serviciilor necorespunzatoare.

ART. 17
Vinzatorul asigura toate operatiunile necesare repunerii in functiune, inlo cuirii produselor ori remedierii serviciilor reclamate in cadrul termenului de garantie sau valabilitate, respectiv pentru vicii ascunse in cadrul duratei medii de utilizare, precum si a celor ocazionate de transportul, manipularea, diagnosticarea, expertizarea, demontarea, montarea si ambalarea acestora; vinzatorul suporta cheltuielile legate de acestea, situatie carte nu il exonereaza de raspundere pe producator.

CAPITOLUL 4
Informarea si educarea consumatorilor
ART. 18
Consumatorii au dreptul de a fi informati, in mod complet, corect si precis, asupra caracteristicelor esentiale ale produselor si serviciilor oferite de catre agentii economici, astfel incit sa aiba posibilitatea de a face o alegere rationala, in conformitate cu interesele lor, intre produsele si serviciile oferite si sa fie in masura sa le utilizeze, potrivit destinatiei aces tora, in deplina securitate.

ART. 19
Informarea consumatorilor despre produsele oferite se realizeaza, in mod obligatoriu, prin elemente de identificare si caracterizare ale acestora, care se inscriu la vedere, dupa caz, pe produs, eticheta, ambalaj de vinzare sau in cartea tehnica, instructiunile de folosire ori altele asemenea, ce insotesc produsul, in functie de natura acestuia.

ART. 20
Informatiile trebuie sa fie inscrise in limba romana, indiferent de tara de origine a produsului.
Informatiile trebuie sa fie complete, corecte, precise si explicite si sa cu prinda denumirea produsului, marca producatorului, principalele caracteristici tehnice si calitative, compozitia, eventuali adivii folositi, cantitatea, pretul, termenul de garantie sau, dupa caz, de valabilitate, eventualele riscuri previzibile, contraindicatii si modul de utilizare, manipulare, conservare sau pastrare, precum si alte caracteristici ale diferitelor categorii de produse; la produsele alimentare preambalate se mentioneaza si valoarea nutritiva.
Produsele de folosinta indelungata sint insotite si de "declaratie de confor mitate", "certificat de garantie" si, dupa caz, de "carte tehnica" ori "instructiuni de folosire", redactate in limba romana, care cuprind principalele caracteristici ale produsului, conditiile de instalare, exploatare, intre tinere, data fabricatiei, termenul de garantie si eventualele riscuri ce pot aparea in urma nerespectarii instructiunilor.
Fac exceptie de la prevederile alineatelor precedente marcile de fabrica sau de comert, denumirile de firme ori societatile comerciale, denumirea produse lor tipice cunoscute publicului larg, precum si termenii straini utilizati in mod curent si care se gasesc in dictionarele uzuale.
Pentru produsele din import, textul in limba romana poate fi completat cu traduceri in una sau mai multe limbi straine stabilite de catre Guvern.

ART. 21
Informatiile referitoare la serviciile prestate trebuie sa cuprinda categori a calitativa a serviciului, timpul de realizare, termenul de garantie, tariful, riscurile previzibile si, dupa caz, declaratia de conformitate.

ART. 22
Agentii economici sint obligati sa demonstreze consumatorilor, la cererea acestora, modul de utilizare si functionalitatea produselor ce urmeaza a fi vindute; la lansarea pe piata a produselor, acestia sint obligati sa efectueze demonstratii de utilizare.

ART. 23
Obligatia de a informa pe consumator potrivit art. 19, 20, 21 si 22 nu poate fi inlaturata prin invocarea secretului comercial sau profesional.

ART. 24
Se interzice prezentarea prin publicitate - in prospecte, cataloage, prin mass-media si altele - a altor valori ale parametrilor ce caracterizeaza pro dusele sau serviciile, altele decit cele efectiv realizate.

ART. 25
Preturile si tarifele trebuie afisate, in mod vizibil si intr-o forma neechi voca, usor de citit.

ART. 26
Comercializarea produselor si prestarea serviciilor se fac in locuri autorizate. Este obligatorie afisarea, in mod vizubil, a denumirii firmei si a numarului autorizatiei acesteia.

ART. 27
Produsele livrate in vrac se masoara cu mijloace de masurare legale adecvate, in prezenta cumparatorului. Indicatiile mijloacelor de masurare trebuie sa fie usor de citit si la vederea cumparatorului.

CAPITOLUL 5
Organe ale admin. publice ptr. protectia consumatorilor
ART. 28
Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, organ de specialitate al administra tiei publice centrale, subordonat Guvernului, coordoneaza si realizeaza poli tica Guvernului in domeniul protectiei consumatorilor.

ART. 29
Atributiiile si modul de organizare si functionare ale Oficiului pentru Protectia Consumatorilor, precum si relatiile dintre acesta si alte organisme competente in domeniu se stabilesc de catre Guvern.
Guvernul poate stabili atributii in domeniul protectiei consumatorilor si pentru ale administratiei publice centrale si locale, in functie de specificul activitatii acestora.
Taxele ce se percep de catre organele administratiei publice cu rol in domeniul protectiei consumatorilor se stabilesc conform legii, iar tarifele pentru incercarile efectuate in laboratoare proprii sau subordonate, conform actelor normative in vigoare.

ART. 30
Oficiul pentru Protectia Consumatorilor - in baza consultarii cu alte organisme interesate ale administratiei publice centrale si locale, cit si cu ce le neguvernamentale - elaboreaza reglementari referitoare la modalitatile co ncrete de colaborare si sprijinire reciproca si le propune spre aprobare Guvernului.

CAPITOLUL 6
Asociatiile pentru protectia consumatorilor
ART. 31
In sensul prezentei ordonante, asociatiile pentru protectia cumparatorilor sint considerate acele asociatii constituite, conform legii, ca persoane juridice si care - fara a urmari realizarea de profit pentru membrii lor - au ca unic scop apararea drepturilor si intereselor legitime ale membrilor lor sau ale consumatorilor in general.

ART. 32
Asociatiile pentru protectia consumatorilor pot fi parteneri sociali cu drept de reprezentare in organismele consultative cu rol in domeniul protectiei consumatorilor si in care organele administratiei publice sint reprezen tate, daca indeplinesc conditiile prezentei ordonante.

ART. 33
Asociatiile pentru protectia consumatorilor care apara drepturile si intere sele legitime ale consumatorilor in general sint, de drept, parteneri sociali in organismele consultative prevazute in prezenta ordonanta daca:
a) au cel putin 10.000 membrii si filiale in cel putin 5 judete; sau b) sint organizate astfel:
- la nivel local, se constituie ca asociatie;
- la nivel judetean, se constituie in federatie de asociatii; federatia se formeaza din asociatii provenind din cel putin 5 localitati din judet; numarul de membrii ai tuturor asociatiilor care formeaza o federatie este de cel putin 150;
- la nivel central, se constituie in confederatie; confederatia se formeaza din cel putin 20 de federatii sau din federatii care, pe ansamblu, insumeaza cel putin 6.000 membrii ai asociatiilor.

ART. 34
Asociatiile pentru protectia cumparatorilor, care sint constituite numai cu scopul apararii intereselor membrilor, pot deveni parteneri sociali cu drept de reprezentare in organismele consultative cu rol in domeniul protectiei consumatorilor si in care organele administratiei publice sint reprezentate, numai daca au cel putin 1.000 membrii.

ART. 35
Dupa constituire, asociatiile pentru protectia consumatorilor vor solicita luarea lor in evidenta de catre organul administratiei publice pentru protec tia consumatorilor de nivel central sau local, dupa caz.

ART. 36
Personalul de conducere si salariatii organelor administratiei publice cu atributii pe linia protectiei consumatorilor nu au dreptul de a detine functii in organele de conducere ale asociatiilor pentru protectia consumatorilor.

ART. 37
Asociatiile pentru protectia consumatorilor sint consultate de catre organis mele administratiei publice, potrivit competentelor, la eleborarea dispoziti ilor si procedurilor cu caracter general si a altor lucrari care au ca scop protectia consumatorilor, cu privire la:
a) cunoasterea cerintelor consumatorilor privind sortimentele, calitatea si cantitatea produselor si serviciilor;
b) formarea unei atitudini corecte a agentilor economici angajati in producerea si comercializarea produselor si prestarea serviciilor, fata de calitatea acestora;
c) prevenirea practicilor comerciale abuzive si a publicitatii de natura a afecta drepturile si interesele legitime ale consumatorilor.

ART. 38
Asociatiile pentru protectia consumatorilor au dreptul:
a) de a fi sprijinite de catre organismele administratiei publice centrale si locale, in vederea atingerii obiectivelor lor;
b) de a solicita autoritatilor competente luarea de masuri in vederea opririi productiei sau retragerii de pe piata a produselor sau serviciilor care nu asigura nivelul calitativ prescris in documentele stabilite de lege sau care pun in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor;
c) de a solicita realizarea de produse si servicii in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor handicapati sau de virsta a treia;
d) de a fi consultate cu ocazia eleborarii standardelor sau specificatiilor care definesc caracteristicile tehnice si calitative ale produselor si serviciilor destinate consumatorilor;
e) de a informa opinia publica, prin mass-media, asupra deficientelor de calitate a produselor si serviciilor, precum si asupra consecintelor vatamatoa re ale acestora pentru consumatori;
f) de a introduce actiuni in justitie pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale membrilor lor;
g) de a solicita, pe cheltuiala lor, laboratoarelor acreditate, efectuarea de analize si incercari ale produselor destinate consumatorilor si de a publica rezultatele.

CAPITOLUL 7
Organisme consultative
ART. 39
La nivel central si local - judet, oras, comuna - se constituie cite un cons iliu consultativ pentru protectia consumatorilor. Aceasta are caracter consultativ si asigura, la nivelurile respective, cadrul informational si organizatoric nevesar:
a) stabilirii si aplicarii politicii de protectie a cnsumatorilor;
b) corelarii actiunilor diverselor organisme ale administratiei publice cu cele ale organizatiilor neguvernamentale care au rol in realizarea protectiei consumatorilor.

ART. 40
Consiliul consultativ pentru protectia consumatorilor este format din:
a) reprezentanti ai tuturor organelor administratiei publice care au compete nte cu caracter general sau special in domeniul protectiei consumatorilor si au structuri organizatorice la nivelul respectiv;
b) prefect sau primar, dupa caz, sau reprezentanti ai acestora;
c) reprezentanti ai asociatiilor pentru protectia consumatorilor;
d) reprezentanti ai altor organisme, dupa caz.

ART. 41
Guvernul stabileste, in mod concret, componenta, atributiile si modul de organizare si functionare ale Consiliului consultativ pentru protectia consumatorilor, la fiecare nivel in parte.

CAPITOLUL 8
Protectia juridica
ART. 42
Agentii economici raspund pentru orice deficienta privind calitatea produselor sau serviciilor, aparuta in cadrul termenului de garantie sau valabilita te a acestora, si care nu este imputabila consumatorului, precum si pentru e ventualele vicii ascunse constatate pe durata medie de utilizare, care nu permit folosirea de catre consumator a produsului sau serviciului potrivit scopului pentru care acesta a fost realizat si achizitionat sau care pot afecta viata, sanatate sau securitatea consumatorilor.
Raspunderea se mentine si in cazul in care livrarea produselor sau prestarea serviciilor se face in mod gratuit sau cu pret redus, ori daca se comerciali zeaza ca piese de schimb, sau se distribuie sub alte forme.

ART. 43
Actiunile in justitie indreptate de catre asociatiile pentru protectia consumatorilor, prevazute la art. 33 si 34 din prezenta ordonanta, impotriva agentilor economici care au prejudiciat drepterile si interesele legitime ale consumatorilor sint scutite de taxe de timbru.

ART. 44
Ministerul Public poate interveni in actiunile civile introduse, in care sint implicate interesele consumatorilor.

CAPITOLUL 9
Sanctiuni
ART. 45
Incalcarea prevederilor prezentei ordonante atrage raspunderea materiala, ci vila, contraventionala sau penala, dupa caz.

ART. 46
Constituie contraventii, daca nu au fost savirsite in astfel de conditii in cit sa fie considerate infractiuni, urmatoarele fapte:
a) comercializarea produselor care au standarde romane obligatorii referitoa re la protectia vietii, sanatatii, sau securitatii consumatorilor, fara ca a cestea sa fie certificate conform actelor normative in vigoare;
b) omiterea anuntarii de catre agentii economici, confotm art. 7 lit. c) din prezenta ordonanta, a autoritatilor publice competente;
c) comercializarea produselor sau prestarea serviciilor fara elementele de identificare prevazute la art. 19-22 din prezenta ordonanta sau cu caracteristici calitative neconforme celor prescrise;
d) prezentarea prin publicitate - in prospecte, cataloage, prin mass-media si altele - a altor valori ale paramertilor ce caracterizeaza produsele sau serviciile, altele decit cele efectiv realizate;
e) pastrarea, depozitarea sau transportul produselor destinate comercializa rii in conditii care nu asigura mentinerea caracteristicilor calitative ale acestra daca, in acest fel, acestea ar periclita viata, sanatatea sau secutitatea consumatorilor;
f) comercializarea produselor la care s-au constatat abateri de la caracteristicile tehnico-calitative prescrise, de natura a afecta viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor, pentru care organele de control abilitate au dispus oprirea comercializarii acestora;
g) impiedicarea, sub orice forma, de catre agentul economic sau de catre orice alta persoana, a organelor administratiei publice insarcinate cu protectia consumatorilor si supravegherea calitatii produselor si serviciilor de a-si exercita atributiile de serviciu referitoare la prevenirea si combaterea faptelor ce pot afecta viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor
h) folosirea practicilor abuzive la vinzarea produselor si prestarea servici ilor, prevazute la art. 9 si art. 10 din prezenta ordonanta, altele decit ce le mentionate la art. 1 lit. c) si k) din Legea nr. 12/1992, republicata;
i) neasigurarea activitatii de service si a pieselor de schimb necesare intretinerii sau repararii, conform prevederilor art. 10 lit. e) din prezenta ordnanta;
j) neremedierea in termenul stabilit la art. 13 sau remedierea necorespunzatoare a deficientelor constatate la produsele vindute sau serviciile prestate;
k) refuzul inlocuirii produselor sau restituirii contravalorii acestora sau a serviciilor necorespunzatoare, in cazurile prevazute de prezenta ordonanta

ART. 47
Contraventiile prevazute la art. 46 lit. a) si b) se sanctioneaza cu inchisoare contraventionala de la 3 luni la 6 luni sau cu amenda de la 100.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la lit. c) - g), cu inchosore contraventionala de la 15 zile la 2 luni sau cu amenda de la 50.000 lei la 500.000 lei, iar cele de la lit h) - k), cu amenda de la 25.000 lei la 250.000 lei.
Nerespectarea prevederilor art. 5 alin. 1, precum si ale art. 25 din prezenta ordonanta se sanctioneaza conform art. 2 lit. a) din Legea nr. 12/1990 republicata.

ART. 48
La sdtabilirea sanctiunilor prevazute in prezenta ordonanta vor fi considerate circumstante agravante urmatoarele imprejurari in legatura cu faptele si persoanele prejudiciate in mod nemijlocit:
a) sint comise in timpul unei calamnitati;
b) determina daune individuale sau colective importante;
c) victimele sint persoane sub 18 ani sau peste 60 de ani ori handicapate.

ART. 49
Contraventiile prevazute in prezenta ordonanta se constata de catre reprezen tantii imputerniciti ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor, precum si de catre specialistii autorizati ai altor organe ale administratiei publi ce potrivit competentelor.
Pina la remedierea deficientelor constatate, agentul constatator poate lua masuri mergind pina la suspendarea autorizatiei de functionare.
Organele de politie sint obligate sa acorde, la cerere, sprijinul necesar persoanelor imputernicite sau autorizate prevazute la alin. 1, aflate in exercitiul functiunii, sau sa le insoteasca, dupa caz.

ART. 50
Amenzile pot fi aplicate si persoanelor juridice, caz in care limitele minime si maxime se dubleaza.

ART. 51
In cazul contraventiilor prevazute la art. 46 lit. a) - g) din prezenta ordo nanta, daca agentul constatator apreciaza ca sanctiunea amenzii este indestu latoare, aplica amenda, procedind potrivit dispozitiilor Legii nr. 32/1968.
In caz contrar, procesul-verbal de constatare se trimite de indata judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost savirsita contraventia.
Daca identitatea sau domiciliul faptuitorului nu pot fi stabilite si exista temere de disparitie a acestuia, organul de politie, in baza procesului-verbal ce se trimite judecatoriei, va conduce de indata pe faptuitor inaintea instantei de judecata.
In situatia in care trimiterea nu se va putea face de indata, organul de politie, pe baza unui proces-verbal motivat, va putea retine contravenientul, pe care il va inainta instantei de judecata in cel mult 24 de ore de la constatarea contraventiei.
Judecarea cauzei va avea loc si in zilele nelucratoare.
Presedintele judecatoriei fixeaza un termen de urgenta, cu citirea contravenientului.
Completul de judecata este format dintr-un singur judecator. Judecatorul se pronunta asupra legalitatii si temeinicei procesului-verbal si, dupa caz, aplica sanctiunea si ia masura confiscarii ori anuleaza procesul-verbal.
Contravenientul poate cere reexaminarea cauzei in termen de 24 de ore de la pronuntare, daca a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, daca a fost lipsa. Procurorul poate cere reexaminarea cauzei in termen de 24 de ore de la pronuntare.
Cererea de reexaminare se solutioneaza, de urgenta, in complet format din 2 judecatori.
Hotarirea data in cererea de reexaminare este definita.
Participarea procurorului la judecata este obligatorie.

ART. 52
In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda, cu rea-credinta, in termen de 30 de zile de la reaminerea definitiva a sanctiunii, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe raza careia s-a savirsit contraventia, in vederea transformarii amenzii in inchisoare contraventionala, tinind seama de partea de amenda care a fost achitata.
La primul termen de judecata, instanta poate acorda conreavenientului, la cererea acestuia, un termen de 30 de zile, in vederea achitarii integrale a amenzii.
In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termenul prevazut la alin. 2, instanta procedeaza la transformarea amenzii in inchisoare contraventionala.
Executarea sanctiunii inchisorii contraventionale se prescrie in termen de 1 an de la data raminerii definitive a hotaririi.

ART. 53
Hotaririle de condamnare privind agentii economici se comunica la Registrul Comertului.

ART. 54
Produsele care au servit sau au fost destinate sa serveasca la savirsirea vreuneia din faptele sanctionate de prezenta ordonanta si daca sint ale fap tuitorului sau ale agentului economic, ca si sumele de bani si produsele dobindite, in mod vadit, prin savirsirea infractiunilor sau contravenientiilor se confisca si se valorifica, in conditiile legii.
Profiturile obtinute ilicit de catre agentii economici ca urmare a faptelor mentionate la art. 46 din prezenta ordonanta se preiau ca venit la bugetul administratiei publice centrale, sub forma unui impozit de 100%, in masura in care nu au fost confiscate.

ART. 55
Prevederile prezentei ordonante se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 32/ 1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, ale Codului penal si ale Codului de procedura penala.

ART. 56
Aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta ordonanta nu inlatura raspunderea disciplinara a faptuitorilor.

CAPITOLUL 10
Dispozitii finale si tranzitorii
ART. 57
Persoanele fizice pot sesiza asociatiile pentru protectia consumatorilor si organele administratiei publice asupra incalcarii drepturilor si intereselor lor legitime, in calitate de consumatori, si pot face propuneri referitoare la imbunatatirea calitatii produselor.

ART. 58
Guvernul va lua masurile necesare pentru organizarea executarii prevederilor prezentei ordonante, precum si pentru eleborarea de norme metodologice privind:
a) conditiile de realizare a expertizelor tehnice, in cazul unor vicii ascun se, pe categorii de produse si servicii;
b) modul de inlocuire, remediere sau restituire a contravalorii, pentru produsele sau serviciile care prezinta deficiente;
c) masuri de prevenire si limitare a prejudicierii consumatorilor, precum si conditiile in care acestea pot fi luate de catre organele administratiei publice prevazute la art. 49 din prezenta ordonanta;
d) continutul si competenta de aprobare a documentelor care atesta nivelul calitativ al produselor si serviciilor;
e) informarea si educarea in domeniul protectiei consumatorilor;
f) conditiile in care asociatiile pentru protectia consumatorilor constituie, potrivit art. 34 din prezenta ordonanta, pot deveni parteneri sociali cu drept de reprezentare;
g) desfasurarea activitatii consiliilor consultative pentru protectia consumatorilor.

ART. 59
In scopul incurajarii constituirii asociatiilor pentru protectia consumatori lor, Guvernul poate stabili, pentru o perioada de timp ce nu poate fi mai ma re de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, un numar de membri cu maximum 2/3 mai mic decit minimul prevazut la art. 33 si art.
34 din prezenta ordonanta, cu conditia respectarii celorlalte criterii.

ART. 60br> Produsele importate sau contractate inainte de data intrarii in vigoare a prezentei ordonante pot fi comercializate, cu elementele de identificare si caracterizare initiale, pina la lichidarea stocurilor existente.
Produsele contractate si importate dupa aceasta data trebuie sa satisfaca prevederile art. 20 din prezenta ordonanta.

ART. 61
La data intrarii in vigoare a prezentei ordinante, Legea nr. 4/1989 privind asigurarea si controlul calitatii produselor si serviciilor, Hotarirea Guver nului nr. 335/1990 privind unele masuri din domeniul asigurarii si controlului calitatii produselor, lucrarilor de constructii si serviciilor, precum si din cel al metrologiei, Hotarirea Guvernului nr. 545/1991 privind suprave gherea calitatii produselor si serviciilor in scopul prevenirii si combaterii faptelor care pot afecta viata si sanatatea oamenilor, animalelor ori calitatea mediului inconjurator, precum si orice dispozitii contrare se abroga.


Legea nr. 178/1998 pentru modificarea art. 47 din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992
privind protectia consumatorilor
(publicata in Monitorul Oficial nr. 388 din 13 octombrie 1998)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic.
Articolul 47 din Ordonanta Guvernului nr.21/1992 privind protectia consumatorilor, astfel cum a fost aprobata si modificata prin Legea nr. 11/1994, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.75 din 23 martie 1994, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 47. - Contraventiile prevazute la art. 46 lit. a) si b) se sanctioneaza cu inchisoare contraventionala de la 3 luni la 6 luni sau cu amenda de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei, cele de la lit. c) - g), cu inchisoare contraventionala de la 15 zile la 2 luni sau cu amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, iar cele de la lit. h) - k), cu amenda de la 250.000 lei la 2.500.000 lei."


Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 15 iunie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
MIRCEA IONESCU-QUINTUS

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 8 septembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
ADRIAN NASTASE

Bucuresti, 9 octombrie 1998.
Nr. 178.

Ordonanta nr. 58/2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 21/1992
privind protectia consumatorilor
(publicata in Monitorul Oficial nr. 43 din 31 ianuarie 2000)

In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei si ale art. 1 lit. U din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:
Art. I. - Ordonanta Guvernului nr.21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.75 din 23 martie 1994, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Articolul 1 se completeaza cu alineatul 2 cu urmatorul cuprins:
"Prevederile prezentei ordonante se aplica la comercializarea produselor noi, uzate sau reconditionate si a serviciilor destinate consumatorilor, cu exceptia produselor uzate care se comercializeaza ca antichitati si a produselor destinate sa fie reparate sau reconditionate inainte de utilizare, cu conditia ca agentul economic sa informeze cumparatorul despre aceasta."
2. Articolul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 2. - In sensul prezentei ordonante se intelege:
· calitate - ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera acestuia aptitudinea de a satisface necesitatile explicite sau implicite;
· consumator - persoana fizica care cumpara, dobandeste, utilizeaza ori consuma produse sau servicii, in afara activitatii sale profesionale;
· agent economic - persoana fizica sau juridica, care fabrica, importa, transporta, depoziteaza sau comercializeaza produse ori parti din acestea ori presteaza servicii;
· producator:
o agentul economic care fabrica un produs sau care isi aplica numele, marca sau alt semn distinctiv pe produs ori care reconditioneaza produsul;
o reprezentantul fabricantului, cand acesta nu isi are sediul in Romania sau, in lipsa acestuia, importatorul produsului;
o agentul economic din lantul de distributie, in masura in care activitatea sa profesionala poate afecta caracteristicile produsului pus pe piata;
· distribuitor agentul economic din lantul de distributie, a carui activitate profesionala nu afecteaza caracteristicile produsului;
· vanzatordistribuitorul care ofera produsul consumatorului;
· prestator - agentul economic care presteaza servicii;
· produs - bunul material destinat consumului sau utilizarii finale individuale ori colective;
· produs sigur - produsul care, folosit in conditii normale sau previzibile, nu prezinta riscuri sau care prezinta riscuri minime, tinand seama de intrebuintarea acestuia. Riscul se considera acceptabil si compatibil cu un grad inalt de protectie pentru siguranta si sanatatea consumatorilor, in functie de urmatoarele aspecte:
o caracteristicile produsului, ale ambalarii si ale instructiunilor de montaj si intretinere;
o efectul asupra altor produse, impreuna cu care acesta poate fi folosit;
o modul de prezentare a produsului, etichetarea, instructiunile de folosire si orice alte indicatii si informatii furnizate de producator;
o categoria de consumatori expusa riscului prin folosirea produsului.
Evaluarea securitatii produselor se face in conformitate cu cerintele minime de securitate prevazute in actele normative specifice. In lipsa acestora, in procesul de evaluare se au in vedere cerintele generale de securitate cuprinse in standardele romane, europene sau internationale, iar daca acestea nu exista, se au in vedere cunostintele stiintifice si tehnologice din domeniu;
· produs periculos - produsul care nu indeplineste conditiile din definitia produsului sigur;
· produs de folosinta indelungata - produsul relativ complex, constituit din piese si subansambluri, proiectat si construit pentru a putea fi utilizat pe durata medie de utilizare si asupra caruia se pot efectua reparatii sau activitati de intretinere;
· serviciu - activitatea, alta decat cea din care rezulta produse, efectuata in scopul satisfacerii unor necesitati ale consumatorilor;
· declaratie de conformitate - declaratia facuta de catre un producator sau un prestator, prin care acesta informeaza, pe propria raspundere, despre faptul ca un produs sau un serviciu este conform cu un document tehnic normativ;
· clauza abuziva - o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul si care prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor;
· termen de garantie - limita de timp ce curge de la data dobandirii produsului sau serviciului, pana la care producatorul sau prestatorul isi asuma responsabilitatea remedierii sau inlocuirii produsului ori serviciului achizitionat, pe cheltuiala sa, daca deficientele nu sunt imputabile consumatorului;
· termen de valabilitate - limita de timp stabilita de producator, pana la care un produs perisabil sau un produs care in scurt timp poate prezenta un pericol imediat pentru sanatatea consumatorului, isi pastreaza caracteristicile specifice, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si de pastrare; pentru produsele alimentare, acesta reprezinta data limita de consum;
· data durabilitatii minimale - data stabilita de producator pana la care un produs alimentar isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare; produsele pentru care se stabileste data durabilitatii minimale nu trebuie sa fie periculoase nici dupa aceasta data;
· durata medie de utilizare - intervalul de timp stabilit in documente tehnice normative sau declarat de catre producator ori convenit intre parti, in cadrul caruia produsele de folosinta indelungata trebuie sa isi mentina caracteristicile functionale, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si exploatare;
· viciu ascuns - deficienta calitativa a unui produs livrat sau a unui serviciu prestat, care nu a fost cunoscuta si nici nu putea fi cunoscuta de catre consumator prin mijloacele obisnuite de verificare;
· practici comerciale abuzive - metode de vanzare restrictive sau conditionate care afecteaza interesele consumatorilor."
3. Articolul 4 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 4. - Se interzice punerea pe piata a produselor periculoase. Se interzic producerea, importul si comercializarea produselor falsificate sau contrafacute."
4. Articolul 5 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 5. - Produsele se comercializeaza numai in cadrul termenului de valabilitate sau al datei durabilitatii minimale stabilite de producator. Se interzice modificarea termenului de valabilitate sau a datei durabilitatii minimale inscrise pe produs, pe eticheta sau pe ambalaj."
5. Articolul 7 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 7. - Agentii economici sunt obligati:
a) producatorii:
· sa puna pe piata numai produse sigure si, daca actele normative in vigoare prevad, acestea sa fie testate si/sau certificate;
· sa puna pe piata numai produse care respecta conditiile calitative prescrise sau declarate;
· sa opreasca livrarile si sa retraga de la beneficiari produsele la care organele abilitate de lege au constatat ca sunt periculoase sau nu indeplinesc caracteristicile calitative prescrise sau declarate;
· sa asigure in productie conditii igienico-sanitare conform normelor sanitare in vigoare;
b) distribuitorii:
· sa se asigure ca produsele oferite spre comercializare sunt sigure si respecta conditiile calitative prescrise sau declarate;
· sa nu comercializeze produse despre care detin informatii sau considera ca pot fi periculoase;
· sa anunte, imediat, autoritatile publice competente, precum si producatorul despre existenta pe piata a oricarui produs de care au cunostinta ca este periculos;
· sa retraga de la comercializare si de la consumatori produsele la care organele abilitate de lege au constatat ca nu indeplinesc caracteristicile calitative prescrise sau declarate;
· sa asigure conditiile tehnice stabilite de producator, precum si conditiile igienico-sanitare pe timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii, conform normelor in vigoare;
c) prestatorii de servicii:
· sa foloseasca, in cadrul serviciilor prestate, numai produse sigure si, dupa caz, daca actele normative in vigoare prevad, acestea sa fie testate si/sau certificate, si sa anunte imediat existenta pe piata a oricarui produs despre care au cunostinta ca este periculos;
· sa presteze numai servicii care nu afecteaza viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora;
· sa respecte conditiile calitative prescrise sau declarate, precum si clauzele prevazute in contracte;
· sa asigure, la prestarea serviciilor, conditiile tehnice stabilite de producator, precum si conditiile igienico-sanitare, conform normelor in vigoare."
6. Articolul 9 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 9. - Agentii economici sunt obligati sa puna pe piata numai produse care corespund caracteristicilor calitative prescrise sau declarate, sa se comporte in mod corect in relatiile cu consumatorii si sa nu foloseasca practici comerciale abuzive."
7. Articolul 15 se completeaza cu alineatele 2 si 3, cu urmatorul cuprins:
"Restituirea contravalorii produsului sau serviciului se face la valoarea actualizata a acesteia.
Agentul economic are aceleasi obligatii pentru produsul sau serviciul inlocuit ca si pentru produsul sau serviciul vandut initial."
8. Articolul 20 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 20. - Producatorul trebuie sa informeze despre denumirea produsului, denumirea si/sau marca producatorului, adresa producatorului, cantitatea si, dupa caz, termenul de garantie, de valabilitate sau data durabilitatii minimale, principalele caracteristici tehnice si calitative, compozitia, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, depozitare si despre contraindicatii.
Produsele de folosinta indelungata trebuie sa fie insotite de certificatul de garantie si, dupa caz, de declaratia de conformitate, de cartea tehnica ori de instructiunile de folosire, instalare, exploatare, intretinere, eliberate de catre producator.
Vanzatorul trebuie sa informeze consumatorii despre pretul produsului si sa ofere acestora toate informatiile si documentele tehnice care trebuie sa insoteasca produsul. Informatiile trebuie sa fie scrise in limba romana, indiferent de tara de origine a produsului, fara a se exclude prezentarea acestora si in alte limbi straine."
9. Articolul 24 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 24. - Se interzice prezentarea, prin orice mijloace, a afirmatiilor si indicatiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizeaza produsele si serviciile si care nu pot fi probate."
10. Articolul 26 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 26. - Comercializarea produselor si prestarea serviciilor se fac in locuri si in spatii autorizate conform reglementarilor legale in vigoare. Este obligatorie afisarea, in mod vizibil, a denumirii unitatii, afisarea si respectarea orarului de functionare."
11. Articolul 33 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 33. - Asociatiile pentru protectia consumatorilor care apara drepturile si interesele legitime ale consumatorilor in general sunt, de drept, parteneri sociali in organismele consultative prevazute in prezenta ordonanta, daca:
a) la nivel national, au cel putin 3.000 de membri si filiale in cel putin 10 judete;
b) la nivel judetean si local, daca au desfasurat o activitate in domeniul protectiei consumatorilor pe o perioada de cel putin 3 ani."
12. Litera e) a articolului 38 va avea urmatorul cuprins:
"e) de a fi consultate cu ocazia elaborarii actelor normative, standardelor sau specificatiilor care definesc caracteristicile tehnice si calitative ale produselor si serviciilor destinate consumatorilor."
13. Litera k) a articolului 38 se abroga.
14. Articolul 46 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 46. - Constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni, si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) incalcarea dispozitiilor art. 4, art. 7 lit. a) si c) si ale art. 9, cu amenda contraventionala de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei;
b) incalcarea dispozitiilor art. 5, art. 7 lit. b), art. 21-25 si ale art. 26 alin. 1, cu amenda contraventionala de la 500.000 lei la 5.000.000 lei;
c) incalcarea dispozitiilor art. 10, 11, 13-15, 17-20 si ale art. 26 alin. 2, cu amenda contraventionala de la 250.000 lei la 2.500.000 lei. Sanctiunile pot fi aplicate si persoanelor juridice, caz in care limitele amenzilor se dubleaza."
15. Dupa articolul 46 se introduc articolele 461 si 462, cu urmatorul cuprins:
"Art. 461. - Impiedicarea, sub orice forma, a organelor administratiei publice insarcinate cu protectia consumatorilor de a-si exercita atributiile de serviciu referitoare la prevenirea si combaterea faptelor care pot afecta viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor, ori interesele economice ale acestora constituie contraventie, daca nu a fost savarsita in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerata infractiune, si se sanctioneaza cu inchisoare contraventionala de la 15 zile la 2 luni sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei.
Art. 462. - Valoarea amenzilor prevazute la art. 46 si 461 se va actualiza prin hotarare a Guvernului."
16. Articolul 47 se abroga.
17. Articolul 48 se abroga.
18. Articolul 49 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 49. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 46 si 461 se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor, precum si de catre reprezentantii imputerniciti ai altor organe ale administratiei publice, potrivit competentelor stabilite prin actele normative in vigoare. In cazul sanctiunilor cu inchisoare contraventionala, masura se aplica de catre instanta competenta la sesizarea organului din care face parte agentul constatator. Organele de politie sunt obligate sa acorde, la cerere, sprijinul necesar persoanelor imputernicite prevazute la alin. 1, aflate in exercitiul functiunii, sau sa le insoteasca, dupa caz."
19. Articolul 50 se abroga.
20. Dupa articolul 50 se introduce articolul 501 cu urmatorul cuprins:
"Art. 501. - Pentru limitarea prejudicierii consumatorilor agentul constatator poate dispune urmatoarele masuri:
1. oprirea definitiva a comercializarii si retragerea din circuitul consumului uman a produselor care:
a) sunt periculoase, falsificate sau contrafacute;
b) au termenul de valabilitate expirat sau data durabilitatii minimale depasita;
c) sunt interzise consumului uman prin reglementari legale;
2. oprirea temporara a fabricatiei si importului produselor sau a prestarii serviciilor, pana la remedierea deficientelor, in cazurile in care:
a) sunt periculoase, falsificate sau contrafacute;
b) se presteaza servicii care pot pune in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor;
3. oprirea temporara a comercializarii produselor sau a utilizarii acestora la prestarea serviciilor, pana la remedierea deficientelor, daca:
a) produsele nu sunt testate si/sau certificate conform normelor legale;
b) produsele nu indeplinesc caracteristicile calitative prescrise sau declarate, fara ca acestea sa fie periculoase;
c) produsele nu prezinta elementele de identificare si de caracterizare, precum si documentele de insotire, conform prevederilor art. 18-22;
4. distrugerea produselor periculoase oprite definitiv de la comercializare, daca aceasta constituie singurul mijloc care face sa inceteze pericolul."
21. Articolul 51 se abroga.
22. Alineatul 1 al articolului 52 va avea urmatorul cuprins:
"In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea inchisorii contraventionale sau, daca exista consimtamantul contravenientului, cu sanctiunea obligarii acestuia la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama de partea din amenda care a fost achitata."
23. Articolul 53 se abroga.
24. Articolul 54 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 54. - Produsele periculoase, falsificate sau contrafacute se confisca de organele abilitate de lege, la sesizarea agentului constatator.
Veniturile incasate ilicit de catre agentii economici, ca urmare a incalcarii prevederilor art. 4, art. 7 lit. a) prima, a 2-a si a 3-a liniuta, ale art. 7 lit. b) prima si a 2-a liniuta si ale art. 7 lit. c) prima si a 2-a liniuta, se preiau la bugetul de stat de organele abilitate ale Ministerului Finantelor."
25. Articolul 60 se abroga.
Art. II. - Prezenta ordonanta intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Dispozitiile actelor normative emise in aplicarea Ordonantei Guvernului nr.21/1992 privind protectia consumatorilor se modifica si se aplica in mod corespunzator.
Art. III. - Ordonanta Guvernului nr.21/1992, republicata, cu modificarile ulterioare si cu cele aduse prin prezenta ordonanta, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.
PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemneaza: Oficiul pentru Protectia Consumatorilor
Eliade Mihailescu,
director general
Ministrul industriei si comertului,
Radu Berceanu
Bucuresti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 58.

Legea nr. 37/2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 58/2000
pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 21/1992
privind protectia consumatorilor
(publicata in Monitorul Oficial nr. 91 din 2 februarie 2002)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. I. - Se aproba Ordonanta Guvernului nr.58 din 30 ianuarie 2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.21/1992 privind protectia consumatorilor, emisa in temeiul art. 1 lit. U din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.43 din 31 ianuarie 2000, cu urmatoarele modificari:
1. La articolul I punctul 1, alineatul 2 al articolului 1 va avea urmatorul cuprins:
"Prevederile prezentei ordonante se aplica la comercializarea produselor noi, folosite sau reconditionate si a serviciilor destinate consumatorilor, cu exceptia produselor care se comercializeaza ca antichitati si a produselor necesar a fi reparate sau reconditionate pentru a fi utilizate, cu conditia ca agentul economic sa informeze cumparatorul despre aceasta."
2. La articolul I punctul 2, articolul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 2. - In sensul prezentei ordonante, se intelege prin:
· calitate - ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu, care ii confera aptitudinea de a satisface, conform destinatiei acestuia, necesitatile explicite sau implicite;
· consumator - persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care cumpara, dobandeste, utilizeaza ori consuma produse sau servicii, in afara activitatii sale profesionale;
· agent economic - persoana fizica sau juridica, autorizata, care in cadrul activitatii sale profesionale fabrica, importa, transporta sau comercializeaza produse ori parti din acestea sau presteaza servicii;
· producator:
a. agentul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs;
b. agentul economic care fabrica materie prima;
c. agentul economic care isi aplica denumirea, marca sau un alt semn distinctiv pe produs;
d. agentul economic care reconditioneaza produsul;
e. agentul economic sau distribuitorul care prin activitatea sa modifica caracteristicile produsului;
f. reprezentantul inregistrat in Romania al unui agent economic care nu are sediul in Romania sau, in cazul inexistentei acestuia, importatorul produsului;
g. agentul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei operatiuni de vanzare, inchiriere, leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerii;
h. distribuitorul produsului importat, in cazul in care nu se cunoaste importatorul, chiar daca producatorul este mentionat;
i. distribuitorul produsului, in cazul in care importatorul nu poate fi identificat, daca nu informeaza persoana prejudiciata in termen de 30 de zile de la cererea acesteia asupra identitatii importatorului;
· distribuitor - agentul economic din lantul de distributie;
· vanzator - distribuitorul care ofera produsul consumatorului;
· prestator - agentul economic care furnizeaza servicii;
· produs - bun material a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva; sunt considerate produse energia electrica, energia termica, apa si gazele livrate pentru consumul individual;
· produs sigur - produsul care, folosit in conditii normale sau previzibile, nu prezinta riscuri sau care prezinta riscuri minime, tinand seama de intrebuintarea acestuia; riscul se considera acceptabil si compatibil cu un grad inalt de protectie pentru siguranta si sanatatea consumatorilor, in functie de urmatoarele aspecte:
a. caracteristicile produsului, ale ambalarii si ale instructiunilor de montaj si intretinere;
b. efectul asupra altor produse, impreuna cu care acesta poate fi folosit;
c. modul de prezentare a produsului, etichetarea, instructiunile de folosire si orice alte indicatii si informatii furnizate de producator;
d. categoria de consumatori expusa riscului prin folosirea produsului;
· produs periculos - produsul care nu poate fi definit ca produs sigur;
· produs cu defecte - produsul la care modul de prezentare, utilizarea previzibila si data achizitionarii nu ofera siguranta consumatorului, producand pagube acestuia;
· paguba - prejudiciul creat consumatorului prin utilizarea unui produs periculos sau a unui produs cu defecte, precum si cel creat de servicii necorespunzatoare furnizate de prestator. Prejudiciul poate fi material, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, precum si pierderea vietii. In cazul utilizarii unui produs cu defecte, se considera paguba deteriorarea sau distrugerea oricarui bun, altul decat produsul cu defecte, cu conditia ca bunul respectiv sa fie in mod normal destinat folosintei sau consumului privat si sa fi fost folosit de persoana prejudiciata pentru uz sau consum personal, iar valoarea pagubei sa nu fie mai mica de 2 milioane lei;
· produs de folosinta indelungata - produsul relativ complex, constituit din piese si subansambluri, proiectat si construit pentru a putea fi utilizat pe durata medie de utilizare si asupra caruia se pot efectua reparatii sau activitati de intretinere;
· serviciu - activitatea, alta decat cea din care rezulta produse, efectuata in scopul satisfacerii unor necesitati ale consumatorilor;
· declaratie de conformitate - declaratia facuta de catre un producator sau un prestator, prin care acesta informeaza, pe propria raspundere, despre faptul ca un produs sau un serviciu este conform cu un document tehnic normativ;
· clauza abuziva - o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul si care prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor;
· termen de garantie - limita de timp, care curge de la data dobandirii produsului sau serviciului, pana la care producatorul sau prestatorul isi asuma responsabilitatea remedierii sau inlocuirii produsului ori serviciului achizitionat, pe cheltuiala sa, daca deficientele nu sunt imputabile consumatorului;
· termen de valabilitate - limita de timp, stabilita de producator, pana la care un produs perisabil sau un produs care in scurt timp poate prezenta un pericol imediat pentru sanatatea consumatorului isi pastreaza caracteristicile specifice, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si pastrare; pentru produsele alimentare acesta reprezinta data limita de consum;
· data durabilitatii minimale - data stabilita de producator pana la care un produs alimentar isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare; produsele pentru care se stabileste data durabilitatii minimale nu trebuie sa fie periculoase nici dupa aceasta data;
· durata medie de utilizare - intervalul de timp, stabilit in documente tehnice normative sau declarat de catre producator ori convenit intre parti, in cadrul caruia produsele de folosinta indelungata trebuie sa isi mentina caracteristicile functionale, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si exploatare;
· viciu ascuns - deficienta calitativa a unui produs livrat sau a unui serviciu prestat care nu a fost cunoscuta si nici nu putea fi cunoscuta de catre consumator prin mijloacele obisnuite de verificare;
· practici comerciale abuzive - metode de vanzare restrictive sau conditionate care afecteaza interesele consumatorilor;
· punere pe piata - actiunea de a face disponibil pentru prima data, contra cost sau gratuit, un produs sau un serviciu in vederea distribuirii sau utilizarii."
3. La articolul I, dupa punctul 2 se introduce punctul 21 cu urmatorul cuprins:
"21. Litera d) a articolului 3 va avea urmatorul cuprins:
"d) de a fi despagubiti pentru pagubele generate de calitatea necorespunzatoare a produselor si serviciilor, folosind in acest scop mijloace prevazute de lege;""
4. La articolul I punctul 3, articolul 4 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 4. - Se interzice comercializarea de produse sau prestarea de servicii care, utilizate in conditii normale, pot pune in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor.
Se interzic producerea, importul si comercializarea produselor falsificate sau contrafacute."
5. La articolul I punctul 4, articolul 5 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 5. - Produsele se comercializeaza numai in cadrul termenului de valabilitate sau al datei durabilitatii minimale stabilite de producator.
Se interzice modificarea termenului de valabilitate sau a datei durabilitatii minimale inscrise pe produs, pe eticheta, pe ambalaj sau in documentele insotitoare."
6. La articolul I, dupa punctul 4 se introduce punctul 41 cu urmatorul cuprins:
"41. Partea introductiva si litera b) ale alineatului 1 al articolului 6 vor avea urmatorul cuprins:
"Guvernul, prin organismele sale specializate, stabileste norme si reglementari specifice sau le imbunatateste pe cele existente, cand se impune protectia vietii, sanatatii sau securitatii consumatorilor, in urmatoarele cazuri:
.................................................. ..............................................
b) furnizarea si utilizarea produselor, precum si prestarea serviciilor.""
7. La articolul I punctul 5, articolul 7 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 7. - Agentii economici sunt obligati:
a. producatorii:
o sa raspunda pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de produsul cu defect, precum si pentru cel cauzat ca rezultat cumulat al produsului cu defect cu o actiune sau o omisiune a unei terte persoane;
o sa puna pe piata numai produse sigure si, daca actele normative in vigoare prevad, acestea sa fie testate si/sau certificate;
o sa puna pe piata numai produse care respecta conditiile prescrise sau declarate;
o sa opreasca livrarile, respectiv sa retraga de pe piata sau de la consumatori produsele la care organele abilitate sau specialistii proprii au constatat neindeplinirea caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea afecta viata, sanatatea ori securitatea consumatorilor, daca aceasta masura constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitatile respective;
o sa asigure in productie conditii igienico-sanitare conform normelor sanitare in vigoare;
b. distribuitorii:
o sa se asigure ca produsele oferite spre comercializare sunt sigure si respecta conditiile prescrise sau declarate;
o sa nu comercializeze produse despre care detin informatii sau considera ca pot fi periculoase;
o sa anunte, imediat, autoritatile publice competente, precum si producatorul despre existenta pe piata a oricarui produs de care au cunostinta ca este periculos;
o sa retraga de la comercializare produsele la care organele abilitate de lege au constatat ca nu indeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, daca aceasta constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitatile respective;
o sa asigure conditiile tehnice stabilite de producator, precum si conditiile igienico-sanitare pe timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii, conform normelor in vigoare;
c. prestatorii de servicii:
o sa foloseasca, in cadrul serviciilor prestate, numai produse si proceduri sigure si, dupa caz, daca actele normative in vigoare prevad, acestea sa fie testate si/sau certificate, si sa anunte imediat existenta pe piata a oricarui produs despre care au cunostinta ca este periculos;
o sa presteze numai servicii care nu afecteaza viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora;
o sa respecte conditiile prescrise sau declarate, precum si clauzele prevazute in contracte;
o sa asigure, la prestarea serviciilor, conditiile tehnice stabilite de producator, precum si conditiile igienico-sanitare, conform normelor in vigoare;
o sa raspunda pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de serviciul defectuos prestat."
8. La articolul I punctul 6, articolul 9 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 9. - Agentii economici sunt obligati sa puna pe piata numai produse sau servicii care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate, sa se comporte in mod corect in relatiile cu consumatorii si sa nu foloseasca practici comerciale abuzive."
9. La articolul I, dupa punctul 6 se introduc punctele 61-65 cu urmatorul cuprins:
"61. Litera a) a articolului 10 va avea urmatorul cuprins:
"a) libertatea de a lua decizii la achizitionarea de produse si servicii, fara a li se impune in contracte clauze abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practici comerciale abuzive in vanzare, de natura a influenta optiunea acestora;"
62. La articolul 10, dupa litera f) se introduce litera g) cu urmatorul cuprins:
"g) de a sesiza asociatiile pentru protectia consumatorilor si organele administratiei publice asupra incalcarii drepturilor si intereselor lor legitime, in calitate de consumatori, si de a face propuneri referitoare la imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor."
63. La articolul 11 se introduce alineatul 2 cu urmatorul cuprins:
"Indicatiile mijloacelor de masurare trebuie sa fie lizibile si la vederea cumparatorului."
64. Articolul 12 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 12. - Consumatorii au dreptul de a pretinde vanzatorilor remedierea sau inlocuirea gratuita a produselor si serviciilor obtinute, precum si despagubiri pentru pierderile suferite ca urmare a deficientelor constatate in cadrul termenului de garantie sau de valabilitate. Dupa expirarea acestui termen consumatorii pot pretinde remedierea sau inlocuirea produselor care nu pot fi folosite potrivit scopului pentru care au fost realizate, ca urmare a unor vicii ascunse aparute pe durata medie de utilizare a acestora. Vanzatorul suporta toate cheltuielile legate de aceste deficiente, situatie care nu il exonereaza de raspundere pe producator in relatia sa cu vanzatorul."
65. La articolul 13, alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Remedierea deficientelor aparute la produse sau servicii ori inlocuirea produselor care nu corespund in cadrul termenului de garantie sau de valabilitate si care nu sunt imputabile consumatorului se face in termenul maxim stabilit prin reglementari sau, dupa caz, prin contract.""
10. La articolul I punctul 7, alineatul 2 al articolului 15 va avea urmatorul cuprins:
"Restituirea contravalorii produsului sau serviciului se face la valoarea actualizata a acestuia, calculata in functie de indicele de inflatie comunicat de Institutul National de Statistica. Valoarea actualizata astfel calculata nu va putea fi mai mica decat contravaloarea produsului sau serviciului pe care agentul economic obligat la restituire o percepe pentru produse sau servicii de acelasi fel, in momentul restituirii."
11. La articolul I, dupa punctul 7 se introduc punctele 71-73 cu urmatorul cuprins:
"71. La articolul 15 se introduce alineatul 4 cu urmatorul cuprins:
"Persoanele imputernicite conform art. 49 sa constate contraventia si sa aplice sanctiunea prevazuta de prezenta ordonanta vor stabili o data cu sanctiunea si masuri de remediere, inlocuire a produsului ori a serviciului, precum si restituirea contravalorii acestuia, dupa caz."
72. Articolul 17 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 17. - Vanzatorul asigura toate operatiunile necesare repunerii in functiune, inlocuirii produselor ori remedierii serviciilor reclamate in cadrul termenului de garantie sau de valabilitate, respectiv pentru vicii ascunse in cadrul duratei medii de utilizare, precum si a celor ocazionate de transportul, manipularea, diagnosticarea, expertizarea, demontarea, montarea si ambalarea acestora; vanzatorul suporta si cheltuielile legate de acestea, situatie care nu il exonereaza de raspundere pe producator in relatia sa cu vanzatorul."
73. Articolul 19 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 19. - Informarea consumatorilor despre produsele si serviciile oferite se realizeaza, in mod obligatoriu, prin elemente de identificare si caracterizare ale acestora, care se inscriu la vedere, dupa caz, pe produs, eticheta, ambalaj de vanzare sau in cartea tehnica, instructiunile de folosire ori altele asemenea, ce insotesc produsul sau serviciul, in functie de natura acestuia.""
12. La articolul I punctul 8, articolul 20 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 20. - Producatorul trebuie sa informeze despre denumirea produsului, denumirea si/sau marca producatorului, adresa producatorului, cantitatea si, dupa caz, termenul de garantie, de valabilitate sau data durabilitatii minimale, principalele caracteristici tehnice si calitative, compozitia, aditivii folositi, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, depozitare, conservare sau pastrare, despre contraindicatii, precum si despre valoarea nutritiva la produsele alimentare preambalate si despre tara producatoare, in cazul produselor din import.
Produsele de folosinta indelungata trebuie sa fie insotite de certificatul de garantie si, daca reglementarile in vigoare prevad, de declaratia de conformitate, precum si de cartea tehnica ori de instructiunile de folosire, instalare, exploatare, intretinere, eliberate de catre producator.
Vanzatorul trebuie sa informeze consumatorii despre pretul produsului si sa ofere acestora toate informatiile si documentele tehnice care trebuie sa insoteasca produsul.
Toate informatiile privitoare la produsele si serviciile oferite consumatorilor, documentele insotitoare, precum si contractele preformulate trebuie sa fie scrise in limba romana, indiferent de tara de origine a acestora, fara a exclude prezentarea acestora si in alte limbi."
13. La articolul I, dupa punctul 9 se introduce punctul 91 cu urmatorul cuprins:
"91. Articolul 25 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 25. - Preturile si tarifele trebuie indicate in mod vizibil si intr-o forma neechivoca, usor de citit.""
14. La articolul I punctul 10, articolul 26 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 26. - Comercializarea produselor si prestarea serviciilor se fac in locuri si in spatii autorizate, conform reglementarilor legale in vigoare.
Este obligatorie afisarea, in mod vizibil, a denumirii unitatii, autorizatiei de functionare, precum si afisarea si respectarea orarului de functionare.
Orarele de functionare vor fi stabilite, dupa caz, in conformitate cu hotararile administratiei publice locale."
15. La articolul I, dupa punctul 10 se introduc punctele 101 si 102 cu urmatorul cuprins:
"101. Articolul 27 se abroga.
102. Articolele 28-32 vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 28. - Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, organ de specialitate al administratiei publice centrale, subordonat Guvernului, coordoneaza si realizeaza politica Guvernului in domeniul protectiei consumatorilor.
Art. 29. - Atributiile si modul de organizare si functionare ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, precum si relatiile dintre aceasta si alte organisme competente in domeniu se stabilesc prin hotarari ale Guvernului.
Guvernul va stabili reglementari in domeniul protectiei consumatorilor pentru organele de specialitate ale administratiei publice centrale si, respectiv, pentru unele servicii publice ale ministerelor si altor autoritati ale administratiei publice centrale, organizate in judete si in municipiul Bucuresti.
Guvernul va stabili reglementari-cadru in domeniul protectiei consumatorilor pentru organele de specialitate si serviciile publice ale administratiei publice locale.
Taxele care se percep de catre serviciile sau organele administratiei publice, cu rol in domeniul protectiei consumatorilor, se stabilesc conform legii, iar tarifele pentru incercarile efectuate in laboratoare proprii, subordonate sau agreate, conform actelor normative in vigoare.
Art. 30. - Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, in baza consultarii cu alte organisme interesate ale administratiei publice centrale si locale, precum si cu cele neguvernamentale, elaboreaza reglementari referitoare la modalitatile concrete de colaborare si de sprijinire reciproca si le propune spre aprobare Guvernului.
Art. 31. - In sensul prezentei ordonante, asociatiile pentru protectia consumatorilor sunt considerate organizatii neguvernamentale, ca persoane juridice, conform legii, si care, fara a urmari realizarea de profit pentru membrii lor, au ca unic scop apararea drepturilor si intereselor legitime ale membrilor lor sau ale consumatorilor, in general.
Art. 32. - Asociatiile pentru protectia consumatorilor pot fi parteneri sociali cu drept de reprezentare in consiliile consultative cu rol in domeniul protectiei consumatorilor, in care organele administratiei publice sunt reprezentate, daca indeplinesc conditiile prezentei ordonante.""
16. La articolul I punctul 11, partea introductiva a articolului 33 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 33. - Asociatiile pentru protectia consumatorilor care apara drepturile si interesele legitime ale consumatorilor, in general, sunt, de drept, parteneri sociali in consiliile consultative prevazute in prezenta ordonanta, daca:"
17. La articolul I, dupa punctul 11 se introduc punctele 111 si 112 cu urmatorul cuprins:
"111. Articolul 36 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 36. - Personalul de conducere si salariatii organelor de specialitate ale administratiei publice, precum si ale serviciilor publice descentralizate ale ministerelor sau ale altor autoritati, cu atributii pe linia protectiei consumatorilor nu au dreptul de a detine functii in organele de conducere ale asociatiilor pentru protectia consumatorilor."
112. Partea introductiva a articolului 37 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 37. - Asociatiile pentru protectia consumatorilor sunt consultate de catre serviciile si organismele administratiei publice prevazute la art. 36, potrivit competentelor, la elaborarea dispozitiilor si procedurilor cu caracter general si a altor lucrari care au ca scop protectia consumatorilor, cu privire la:""
18. La articolul I, punctul 12 va avea urmatorul cuprins:
"12. Articolul 38 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 38. - Asociatiile pentru protectia consumatorilor au urmatoarele drepturi si obligatii:
a. de a fi sprijinite logistic de catre organismele administratiei publice centrale si locale, in vederea atingerii obiectivelor lor;
b. de a primi sume de la bugetul de stat si de la bugetele locale;
c. de a solicita autoritatilor competente luarea de masuri in vederea opririi productiei sau retragerii de pe piata a produselor ori serviciilor care nu asigura nivelul calitativ prescris in documentele stabilite de lege sau care pun in pericol viata, sanatatea ori securitatea consumatorilor;
d. de a solicita agentilor economici realizarea de produse si servicii in conditii speciale, in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor cu handicap sau de varsta a treia;
e. de a fi consultate cu ocazia elaborarii actelor normative, standardelor sau specificatiilor care definesc caracteristicile tehnice si calitative ale produselor si serviciilor destinate consumatorilor;
f. de a solicita si de a obtine informatii asupra pretului si caracteristicilor calitative ale produselor sau serviciilor, de natura sa ajute consumatorul la luarea unei decizii asupra achizitionarii acestora;
g. de a informa opinia publica, prin mass-media, asupra deficientelor de calitate ale produselor si serviciilor, precum si asupra consecintelor vatamatoare ale acestora pentru consumatori;
h. de a introduce actiuni in justitie pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale consumatorilor;
i. de a solicita serviciilor sau organelor administratiei publice, prevazute la art. 36, efectuarea de analize si incercari ale produselor destinate consumatorilor si de a publica rezultatele;
j. de a initia actiuni proprii, in vederea identificarii cazurilor in care agentii economici nu respecta drepturile consumatorilor prevazute de lege, precum si a cazurilor de neconformitate a produselor sau serviciilor, si de a sesiza, in cadrul unei proceduri de urgenta, serviciile sau organele de specialitate ale administratiei publice abilitate sa actioneze in consecinta.""
19. La articolul I, dupa punctul 13 se introduc punctele 131-137 cu urmatorul cuprins:
"131. Dupa articolul 38 se introduc articolele 381-386 cu urmatorul cuprins:
"Art. 381. - Centrele de consultanta si informare a consumatorilor pot fi organizate la nivel de birouri in structura organizatorica a asociatiilor pentru protectia consumatorilor si desfasoara activitati gratuite in folosul acestora constand in informatii, recomandari si consultanta privind problemele legate de achizitionarea unui produs sau serviciu.
Art. 382. - Sumele primite de la bugetul de stat, prin intermediul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, se utilizeaza exclusiv pentru infiintarea si functionarea centrelor de consultanta si informare a consumatorilor, respectiv pentru:
a. salarizarea sau, dupa caz, remunerarea personalului utilizat in centrele de consultanta si informare a consumatorilor, care se va face in functie de timpul efectiv lucrat, pana la nivelul maxim al functiei echivalente utilizate in cadrul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor;
b. cheltuieli materiale efectuate pentru intretinerea sediului si a dotarilor aferente;
c. cheltuieli curente si cele ocazionate de tiparirea materialelor informative.
Sumele prevazute la alin. 1 se utilizeaza in conditiile Legii nr. 72/1996 privind finantele publice, iar sumele ramase neutilizate la data incheierii exercitiului financiar se restituie la bugetul de stat.
Art. 383. - Sumele primite de la bugetele locale prin hotarari ale consiliilor locale sau, dupa caz, ale consiliilor judetene vor fi utilizate in conditiile stabilite prin conventiile incheiate de acestea cu asociatiile respective, conform legii.
Sumele prevazute la alin. 1 se utilizeaza in conditiile Legii nr. 72/1996 privind finantele publice, iar sumele ramase neutilizate se restituie bugetelor locale respective.
Art. 384. - Controlul asupra activitatilor desfasurate in centrele de consultanta si informare a consumatorilor din cadrul asociatiilor pentru protectia consumatorilor, care au primit sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, se exercita de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.
Art. 385. - Pentru anul 2000, din bugetul aprobat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor s-au alocat 200 milioane lei pentru infiintarea si functionarea unui centru-pilot de consultanta si informare a consumatorilor in municipiul Bucuresti si 195 milioane lei pentru finantarea unor programe in domeniul protectiei consumatorilor, editarea de materiale si organizarea de actiuni privind informarea opiniei publice prin mass-media.
Art. 386. - Centrele de consultanta si informare a consumatorilor beneficiaza de asistenta de specialitate din partea personalului Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, imputernicit in acest scop."
132. Titlul capitolului VII va avea urmatorul cuprins:
"Consiliul consultativ"
133. Litera a) a articolului 40 va avea urmatorul cuprins:
"a) reprezentanti ai tuturor serviciilor descentralizate si ai organelor administratiei publice care au competente cu caracter general sau special in domeniul protectiei consumatorilor si au structuri organizatorice la nivelul respectiv;"
134. Titlul capitolului VIII va avea urmatorul cuprins:
"Raporturile juridice dintre consumatorii prejudiciati si agentii economici"
135. Articolul 42 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 42. - Agentii economici raspund pentru orice paguba datorata unor deficiente privind calitatea produselor sau serviciilor, aparuta in cadrul termenului de garantie sau de valabilitate a acestora si care nu este imputabila consumatorului, precum si unor eventuale vicii ascunse constatate pe durata medie de utilizare, care nu permit folosirea de catre consumator a produsului sau serviciului potrivit scopului pentru care acesta a fost realizat si achizitionat sau care pot afecta viata, sanatatea ori securitatea consumatorilor.
Raspunderea se mentine si in cazul in care livrarea produselor sau prestarea serviciilor se face in mod gratuit sau cu pret redus ori daca acestea se comercializeaza ca piese de schimb sau se distribuie sub alte forme.
Daca doua sau mai multe persoane sunt raspunzatoare pentru aceeasi paguba, ele raspund solidar."
136. Dupa articolul 42 se introduc articolele 421-427 cu urmatorul cuprins:
"Art. 421. - Pentru angajarea raspunderii civile a agentului economic consumatorul prejudiciat trebuie sa faca dovada pagubei, a defectului si a raportului de cauzalitate dintre defect si paguba.
Art. 422. - Agentul economic este exonerat de raspundere daca dovedeste existenta uneia dintre situatiile urmatoare:
a. nu el este cel care a pus produsul in circulatie;
b. defectul care a generat paguba nu a existat la data la care produsul a fost pus in circulatie sau a aparut ulterior punerii in circulatie a produsului din cauze neimputabile lui;
c. produsul nu a fost fabricat pentru a fi comercializat sau pentru orice alta forma de distributie in scop economic;
d. paguba se datoreaza respectarii unor conditii obligatorii impuse de reglementarile emise de autoritatile competente;
e. nivelul cunostintelor stiintifice si tehnice la momentul punerii in circulatie a produsului nu i-a permis depistarea existentei defectului.
Producatorul de componente este exonerat de raspundere daca dovedeste ca defectul este imputabil fabricantului produsului finit datorita proiectarii gresite a ansamblului in care acesta a fost montat sau instructiunilor date de catre acesta.
Art. 423. - Raspunderea agentului economic poate fi limitata de instanta competenta in cazul in care paguba este cauzata, impreuna, de defectul produsului si culpa consumatorului vatamat sau prejudiciat ori a altei persoane, pentru care aceasta este tinuta sa raspunda.
Art. 424. - Aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante nu exclude posibilitatea consumatorului vatamat ori prejudiciat de a pretinde despagubiri in temeiul raspunderii contractuale sau extracontractuale ori al altui regim special de raspundere existent la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante.
Societatile de asigurare au un drept de regres impotriva agentului economic raspunzator, conform legii, pentru sumele platite persoanelor prejudiciate.
Art. 425. - Orice clauza abuziva contractuala de limitare sau exonerare de raspundere a agentului economic, incheiata intre comerciant si consumator, este lovita de nulitate absoluta.
Art. 426. - Dreptul la actiune pentru repararea pagubei, ce decurge din prevederile prezentei ordonante, se prescrie in termen de 3 ani, care curge de la data la care reclamantul a avut sau ar fi trebuit sa aiba cunostinta de existenta pagubei, a defectului si a identitatii agentului economic, insa nu mai tarziu de la implinirea a 10 ani de la data la care agentul economic a pus produsul in circulatie, cu conditia ca paguba sa se fi produs inauntrul termenului de 10 ani.
Art. 427. - Actiunea pentru repararea pagubelor produse este de competenta instantei de judecata in a carei raza teritoriala s-a produs paguba sau consumatorul are domiciliul ori agentul economic reclamat isi are sediul, dupa caz."
137. Articolul 43 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 43. - Actiunile in justitie indreptate de catre asociatiile pentru protectia consumatorilor, infiintate in conditiile prevazute la art. 33 si 34, impotriva agentilor economici care au prejudiciat drepturile si interesele legitime ale consumatorilor sunt scutite de taxe de timbru.""
20. La articolul I punctul 14, articolul 46 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 46. - Constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni, si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a. incalcarea dispozitiilor art. 4, art. 7 lit. a) a 2-a, a 3-a si a 5-a liniuta, lit. c) prima si a 2-a liniuta, art. 15 alin. 1, cu amenda contraventionala de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei;
b. incalcarea dispozitiilor art. 7 lit. a) a 4-a liniuta, lit. b) a 3-a si a 4-a liniuta, cu amenda contraventionala de la 7.000.000 lei la 70.000.000 lei;
c. incalcarea dispozitiilor art. 5, art. 7 lit. b) prima, a 2-a si a 5-a liniuta, lit. c) a 3-a si a 4-a liniuta, art. 9 si art. 11, cu amenda contraventionala de la 5.000.000 lei la 30.000.000 lei;
d. incalcarea dispozitiilor art. 13 alin. 1, art. 14 alin. 1, art. 17-25 si art. 26 alin. 1, cu amenda contraventionala de la 2.000.000 lei la 20.000.000 lei."
21. La articolul I punctul 15, articolul 461 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 461. - Impiedicarea, sub orice forma, a organelor administratiei publice insarcinate cu protectia consumatorilor de a exercita atributiile de serviciu referitoare la prevenirea si combaterea faptelor care pot afecta viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora constituie contraventie, daca nu a fost savarsita in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerata infractiune, si se sanctioneaza cu inchisoare contraventionala de la 15 zile la 2 luni sau cu amenda de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei."
22. La articolul I punctul 18, articolul 49 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 49. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 46 si 461 se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, precum si de catre reprezentantii imputerniciti ai altor organe ale administratiei publice, potrivit competentelor stabilite prin actele normative in vigoare.
In cazul sanctiunilor cu inchisoare contraventionala, masura se aplica de catre instanta competenta la sesizarea organului din care face parte agentul constatator.
Organele de politie sunt obligate sa acorde, la cerere, sprijinul necesar persoanelor imputernicite prevazute la alin. 1, aflate in exercitiul functiunii, sau sa le insoteasca, dupa caz.
Organele de control prevazute la alin. 1 pot preleva produse in vederea testarii acestora in laboratoare.
Contravaloarea produselor prelevate si a cheltuielilor legate de testarea lor se suporta de catre organul administratiei publice daca in urma testarii nu se constata neconformitati fata de cerintele de securitate si/sau de calitate prescrise sau declarate. In caz contrar cheltuielile respective se suporta de catre agentul economic."
23. La articolul I punctul 20, articolul 501 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 501. - Pentru limitarea prejudicierii consumatorilor agentul constatator poate propune urmatoarele masuri:
1. oprirea definitiva a importului, a fabricatiei, a comercializarii si retragerea din circuitul consumului uman a produselor care:
a. sunt periculoase, falsificate sau contrafacute;
b. au termenul de valabilitate expirat;
c. sunt interzise consumului uman prin reglementari legale;
2. oprirea temporara a importului, fabricatiei si a comercializarii produselor care nu sunt destinate consumului uman sau a prestarii serviciilor, pana la remedierea deficientelor, in cazurile in care:
a. sunt periculoase, falsificate sau contrafacute;
b. se presteaza servicii care pot pune in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor;
3. oprirea temporara a comercializarii produselor sau a utilizarii acestora la prestarea serviciilor, pana la remedierea deficientelor, daca:
a. produsele nu sunt testate si/sau certificate conform normelor legale;
b. produsele nu indeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, fara ca acestea sa fie periculoase;
c. produsele nu prezinta elementele de identificare si de caracterizare, precum si documentele de insotire, conform prevederilor art. 18-22;
4. distrugerea produselor periculoase oprite definitiv de la comercializare, daca aceasta constituie singurul mijloc care face sa inceteze pericolul.
Conducatorii autoritatilor publice prevazute la art. 49 alin. 1 pot dispune prin ordin sau decizie, publicata in conditiile legii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, oprirea definitiva a importului, a fabricatiei, a comercializarii si/sau retragerea de pe piata a produselor care sunt confirmate, prin buletine de analiza si/sau incercari/expertize, ca fiind periculoase, falsificate sau contrafacute prin insesi natura, compozitia, caracteristicile tehnico-functionale ori calitative intrinseci ale acestora."
24. La articolul I punctul 24, articolul 54 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 54. - Produsele periculoase, falsificate sau contrafacute se confisca de organele abilitate de lege, la sesizarea agentului constatator, si se distrug sau se valorifica, dupa caz, conform prevederilor legale.
Veniturile incasate ilicit de catre agentii economici, ca urmare a incalcarii prevederilor art. 4, art. 7 lit. a) a 2-a, a 3-a si a 4-a liniuta, art. 7 lit. b) prima si a 2-a liniuta si ale art. 7 lit. c) prima si a 2-a liniuta, se preiau la bugetul de stat de organele abilitate ale Ministerului Finantelor Publice."
25. La articolul I, dupa punctul 24 se introduc punctele 241-245 cu urmatorul cuprins:
"241. Dupa articolul 56 se introduc articolele 561 si 562 cu urmatorul cuprins:
"Art. 561. - Dispozitiile prezentei ordonante se completeaza cu prevederile Codului civil.
Art. 562. - Prevederile prezentei ordonante nu se aplica:
a. pagubelor generate de produsele puse in circulatie anterior datei intrarii in vigoare a acesteia;
b. pagubelor rezultate din accidentele nucleare."
242. Articolul 57 se abroga.
243. Dupa articolul 58 se introduce articolul 581 cu urmatorul cuprins:
"Art. 581. - Incepand cu anul 2001 numarul centrelor de consultanta si informare a consumatorilor pentru care se acorda sume de la bugetul de stat va fi stabilit prin hotarare a Guvernului, dupa aprobarea legii bugetului de stat pe anul respectiv, cu incadrarea in sumele aprobate cu aceasta destinatie."
244. Articolul 59 se abroga.
245. Dupa articolul 59 se introduce articolul 591 cu urmatorul cuprins:
"Art. 591. - Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor aproba sau modifica criteriile de evaluare si selectare a asociatiilor pentru protectia consumatorilor care infiinteaza si functioneaza centre de consultanta si informare a consumatorilor, precum si modelul de conventie prevazut la art. 383 alin. 1.""
26. Articolul III va avea urmatorul cuprins:
"Art. III. - Ordonanta Guvernului nr.21/1992, aprobata prin Legea nr. 11/1994, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu cele aduse prin prezenta ordonanta si prin legea de aprobare a acesteia, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare."
Art. II. - La data intrarii in vigoare a prezentei legi Ordonanta Guvernului nr.87/2000 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase si Ordonanta Guvernului nr.88/2000 privind finantarea centrelor de consultanta si informare a consumatorilor se abroga.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 17 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 20 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU
Bucuresti, 16 ianuarie 2002.
Nr. 37.


Ordonanta de Urgenta nr. 146/2001 pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 21/1992
privind protectia consumatorilor
(publicata in Monitorul Oficial nr. 738 din 19 noiembrie 2001)

In temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
Art. I. - Dupa articolul 501 din Ordonanta Guvernului nr.21/1992 privind protectia consumatorilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 11/1994, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.75 din 23 martie 1994, cu modificarile si completarile ulterioare, se introduce articolul 502 cu urmatorul cuprins:
"Art. 502. - (1) O data cu aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale agentul constatator poate dispune una dintre urmatoarele sanctiuni complementare:
a) inchiderea temporara a unitatii pe o durata de cel mult 6 luni;
b) inchiderea temporara a unitatii pe o durata de la 6 luni la 12 luni;
c) inchiderea definitiva a unitatii.
(2) Sanctiunea complementara prevazuta la alin. (1) lit. a) poate fi aplicata in cazurile in care se constata:
a) lipsa conditiilor igienico-sanitare sau sanitare veterinare;
b) folosirea unor spatii si conditii necorespunzatoare pentru productie, depozitare sau comercializare;
c) nerespectarea conditiilor impuse de producatori privind manipularea, transportul, depozitarea si comercializarea, daca acestea sunt de natura sa modifice, in mod periculos, caracteristicile initiale ale produsului respectiv;
d) lipsa specificatiilor tehnice, a instructiunilor si a procedurilor de lucru la producatori si prestatorii de servicii;
e) lipsa certificatelor sau a avizelor necesare eliberate de laboratoarele de incercari sau de omologari specifice;
f) lipsa certificatelor de conformitate.
(3) Sanctiunea complementara prevazuta la alin. (1) lit. b) poate fi aplicata in cazurile in care se constata:
a) folosirea practicilor de comercializare abuzive sau savarsirea repetata a unor abateri sanctionate de organele de control in decurs de 6 luni de la prima constatare;
b) refuzul agentului economic de a permite, in prima faza, controlul organelor de specialitate si la care, in urma unui control ulterior, se constata deficiente grave;
c) lipsa licentei de fabricatie a produselor alimentare pentru producatori;
d) nerespectarea sau neacordarea certificatelor de garantie pentru lucrarile de prestari de servicii;
e) utilizarea in activitatea de service a unor piese sau componente neomologate ori care nu prezinta siguranta in exploatare.
(4) Sanctiunea complementara prevazuta la alin. (1) lit. c) poate fi aplicata in cazurile in care se constata:
a) importul cu buna-stiinta a produselor care nu respecta conditiile calitative prescrise sau declarate ori care sunt periculoase;
b) prestarea de servicii care pun in pericol viata, sanatatea sau siguranta consumatorilor;
c) punerea in vanzare a produselor despre care agentii economici controlati au cunostinta ca sunt falsificate sau contrafacute ori care au parametrii de securitate neconformi;
d) reconditionarea unor produse alimentare retrase de la consumul uman ca fiind necorespunzatoare, prin adaugarea de aditivi sau alte substante ce nu se regasesc in reteta de fabricatie, in urma careia a rezultat un produs destinat comercializarii in scopul consumului uman;
e) in cazul in care agentul economic nu a sistat livrarile sau nu a retras de la comercializare ori de la beneficiar produsele pentru care organele abilitate prin lege au constatat ca sunt periculoase sau ca nu indeplinesc caracteristicile calitative prescrise ori declarate;
f) impiedicarea sub orice forma de catre agentul economic sau de catre angajatii acestuia a organelor administratiei publice insarcinate cu protectia consumatorilor si supravegherea calitatii produselor si serviciilor sa isi exercite atributiile de serviciu referitoare la prevenirea si combaterea faptelor ce pot afecta viata, sanatatea ori securitatea consumatorilor sau instigarea oricarei alte persoane impotriva acestor organe;
g) comercializarea de produse interzise prin reglementarile legale in vigoare;
h) continuarea desfasurarii activitatii dupa dispunerea masurii de inchidere temporara, fara obtinerea acordului prevazut la alin. (5).
(5) Redeschiderea unitatii in situatiile prevazute la alin. (2) si (3) se face numai cu acordul scris al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sau al oficiilor judetene pentru protectia consumatorilor, dupa remedierea deficientelor care au condus la aplicarea sanctiunii complementare."
Art. II. - Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la 10 zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza: Autoritatea Nationala
pentru Protectia Consumatorilor
Rovana Plumb,
secretar de stat
Ministrul pentru coordonarea
Secretariatului General al Guvernului,
Petru Serban Mihailescu
Bucuresti, 9 noiembrie 2001.
Nr. 146.


Legea nr. 322/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 146/2001
pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 21/1992
privind protectia consumatorilor
(publicata in Monitorul Oficial nr. 408 din 12 iunie 2002)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. I. - Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.146 din 9 noiembrie 2001 pentru completarea Ordonantei Guvernului nr.21/1992 privind protectia consumatorilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.738 din 19 noiembrie 2001, cu urmatoarele modificari si completari:
1. Titlul ordonantei va avea urmatorul cuprins:
"ORDONANTA DE URGENTA pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor"
2. Articolul I va avea urmatorul cuprins:
"Art. I. - Ordonanta Guvernului nr.21/1992 privind protectia consumatorilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 11/1994, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.75 din 23 martie 1994, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 422, partea introductiva va avea urmatorul cuprins:
"Art. 422. - Producatorul este exonerat de raspundere pentru pagubele generate de produsele cu defect, daca dovedeste existenta uneia dintre situatiile urmatoare:"
2. Articolul 423 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 423. - Raspunderea producatorului poate fi limitata de instanta competenta daca paguba este cauzata, impreuna, de defectul produsului si culpa consumatorului vatamat sau prejudiciat ori a altei persoane, pentru care aceasta este tinuta sa raspunda."
3. La articolul 46 alineatul 1, literele c) si d) vor avea urmatorul cuprins:
"c) incalcarea dispozitiilor art. 5, art. 7 lit. b) prima, a 2-a si a 5-a liniuta, lit. c) a 3-a si a 4-a liniuta, art. 9, art. 10 lit. a)-f) si art. 11, cu amenda contraventionala de la 5.000.000 lei la 30.000.000 lei;
d) incalcarea dispozitiilor art. 13 alin. 1, art. 14 alin. 1, art. 17-25 si art. 26 alin. 1 si 2, cu amenda contraventionala de la 2.000.000 lei la 20.000.000 lei."
4. La articolul 46, dupa alineatul 1 se introduce alineatul 2 cu urmatorul cuprins:
"Sanctiunile se pot aplica si persoanelor juridice."
5. Articolul 49 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 49. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 46 si 461 se fac de catre agentii constatatori, respectiv reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, precum si de reprezentantii imputerniciti ai altor organe ale administratiei publice, potrivit competentelor stabilite prin actele normative in vigoare."
6. Articolul 501 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 501. - Pentru limitarea prejudicierii consumatorilor agentul constatator poate dispune urmatoarele masuri:
1. oprirea definitiva a comercializarii si retragerea din circuitul consumului uman a produselor care:
a) sunt periculoase, falsificate sau contrafacute;
b) au termenul de valabilitate expirat sau data durabilitatii minimale depasita;
c) sunt interzise consumului uman prin reglementari legale;
2. oprirea temporara a prestarii serviciilor, importului, fabricatiei, comercializarii produselor sau a utilizarii acestora la prestarea serviciilor, pana la remedierea deficientelor, in cazul in care:
a) produsele nu sunt testate si/sau certificate conform normelor legale;
b) produsele nu indeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, fara ca acestea sa fie periculoase;
c) produsele nu prezinta elementele de identificare si de caracterizare, precum si documentele de insotire, conform prevederilor art. 18-22;
d) se presteaza servicii care pot pune in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor;
3. distrugerea produselor periculoase oprite definitiv de la comercializare, daca aceasta constituie singurul mijloc care face sa inceteze pericolul."
7. Articolul 502 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 502. - O data cu aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale agentul constatator poate propune una dintre urmatoarele sanctiuni complementare:
a) inchiderea temporara a unitatii pe o durata de cel mult 6 luni;
b) inchiderea temporara a unitatii pe o durata de la 6 luni la 12 luni;
c) inchiderea definitiva a unitatii;
d) suspendarea sau retragerea definitiva, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati.
Sanctiunea complementara prevazuta la alin. 1 lit. a) poate fi aplicata in cazurile in care se constata:
a) lipsa conditiilor igienico-sanitare sau sanitare veterinare;
b) folosirea unor spatii si conditii necorespunzatoare pentru productie, depozitare sau comercializare;
c) nerespectarea conditiilor impuse de producatori privind manipularea, transportul, depozitarea si comercializarea, daca acestea sunt de natura sa modifice, in mod periculos, caracteristicile initiale ale produsului respectiv;
d) lipsa specificatiilor tehnice, a instructiunilor si a procedurilor de lucru la producatori si prestatorii de servicii;
e) lipsa certificatelor sau a avizelor necesare eliberate de laboratoarele de incercari sau de omologari specifice;
f) lipsa certificatelor de conformitate. Sanctiunea complementara prevazuta la alin. 1 lit. b) poate fi aplicata in cazurile in care se constata:
a) folosirea practicilor de comercializare abuzive sau savarsirea repetata a unor abateri sanctionate de organele de control in decurs de 6 luni de la prima constatare;
b) refuzul agentului economic de a permite, in prima faza, controlul organelor de specialitate si la care, in urma unui control ulterior, se constata deficiente grave;
c) lipsa licentei de fabricatie a produselor alimentare pentru producatori;
d) nerespectarea sau neacordarea certificatelor de garantie pentru lucrarile de prestari de servicii;
e) utilizarea in activitatea de service a unor piese sau componente neomologate.
Sanctiunea complementara prevazuta la alin. 1 lit. c) poate fi aplicata in cazurile in care se constata:
a) importul cu buna-stiinta al produselor care nu respecta conditiile calitative prescrise sau declarate ori care sunt periculoase;
b) prestarea de servicii care pun in pericol viata, sanatatea sau siguranta consumatorilor;
c) punerea in vanzare a produselor despre care agentii economici controlati au cunostinta ca sunt falsificate sau contrafacute ori care au parametrii de securitate neconformi;
d) reconditionarea unor produse alimentare retrase de la consumul uman ca fiind necorespunzatoare, prin adaugarea de aditivi sau alte substante ce nu se regasesc in reteta de fabricatie, in urma careia a rezultat un produs destinat comercializarii in scopul consumului uman;
e) in cazul in care agentul economic nu a sistat livrarile sau nu a retras de la comercializare ori de la beneficiar produsele pentru care organele abilitate prin lege au constatat ca sunt periculoase sau ca nu indeplinesc caracteristicile calitative prescrise ori declarate;
f) impiedicarea sub orice forma de catre agentul economic sau de catre angajatii acestuia a organelor administratiei publice insarcinate cu protectia consumatorilor si supravegherea calitatii produselor si serviciilor sa isi exercite atributiile de serviciu referitoare la prevenirea si combaterea faptelor ce pot afecta viata, sanatatea ori securitatea consumatorilor sau instigarea oricarei alte persoane impotriva acestor organe;
g) comercializarea de produse interzise prin reglementarile legale in vigoare;
h) continuarea desfasurarii activitatii dupa dispunerea masurii de inchidere temporara, fara obtinerea acordului prevazut la alin. 8;
i) nerespectarea masurilor dispuse in temeiul art. 501. In consecinta, sanctiunea complementara prevazuta la alin. 1 lit. d) va avea acelasi regim, o data cu sanctiunea aplicata mentionata la alin. 1 lit. a), b) sau c), dupa caz. Sanctiunea prevazuta la alin. 1 lit. d) se aplica de catre autoritatile publice competente care vor fi instiintate in acest sens.
Sanctiunile prevazute la alin. 1 lit. a), b) si c) pot fi aplicate si in cazurile in care se constata ca nu mai sunt indeplinite conditiile acordarii avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati, dupa caz, precum si ale normelor si reglementarilor privind modul de realizare a acestor activitati.
Aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. 1 lit. a), b) si d) se suspenda numai cu acordul scris al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sau al oficiilor judetene pentru protectia consumatorilor, dupa remedierea deficientelor care au condus la aplicarea sanctiunii complementare."
8. Dupa articolul 502 se introduc articolele 503 si 504 cu urmatorul cuprins:
"Art. 503. - Sanctiunile propuse pentru a fi aplicate potrivit art. 501 si art. 502 alin. 1 lit. a)-c) se dispun, direct sau prin delegare, de catre conducatorii autoritatilor publice prevazute la art. 49, prin ordin sau decizie.
Art. 504. - Sanctiunile contraventionale complementare dispuse in conditiile art. 501 si art. 502 se vor materializa prin aplicarea de sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu.
Procedura de aplicare a acestora se va reglementa prin norme aprobate prin hotarare a Guvernului."
Art. II. - Ordonanta Guvernului nr.21/1992, aprobata si modificata prin Legea nr. 11/1994, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 25 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 25 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
Bucuresti, 27 mai 2002.
Nr. 322.


Ordonanta de Urgenta nr. 84/2002 pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 21/1992
privind protectia consumatorilor
(publicata in Monitorul Oficial nr. 450 din 26 iunie 2002)

In temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. I.
Ordonanta Guvernului nr.21/1992 privind protectia consumatorilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 11/1994, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.75 din 23 martie 1994, cu modificarile si completarile ulterioare, se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 461 se introduc alineatele 2 si 3 cu urmatorul cuprins:
"Nerespectarea dispozitiilor legale privind protectia consumatorilor, daca fapta a avut ca urmare vatamarea sanatatii sau integritatii corporale a uneia ori mai multor persoane, se sanctioneaza cu amenda de la 250.000.000 lei la 1.000.000.000 lei.
In cazul aplicarii sanctiunii amenzii pentru savarsirea faptei prevazute la alin. 2 se va dispune si inchiderea definitiva a unitatii."

2. Dupa articolul 504 se introduce articolul 505 cu urmatorul cuprins:
"Art. 505. - Prevederilor art. 461 alin. 3, art. 501 si ale art. 502 nu le sunt aplicabile dispozitiile art. 32 alin. (3) teza intai din Ordonanta Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002."

Art. II.
Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la 10 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemneaza:

Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului,
Petru Serban Mihailescu

Presedintele Autoritatii Nationale
pentru Protectia Consumatorilor,
Rovana Plumb,
secretar de stat

Bucuresti, 20 iunie 2002.
Nr. 84.