S-a dovedit științific! Rugăciunea VINDECĂ

[Adrian Pop]

S-a dovedit științific! Rugăciunea VINDECĂ (http://www.criterii.ro/index.php/en/criterii-mondene/5715-s-a-dovedit-stiintific-rugaciunea-vindeca) Details Created on Thursday, 25 April 2013 22:46 Written by criterii.ro Category: Criterii mondene (http://www.criterii.ro/index.php/en/criterii-mondene)

http://www.criterii.ro/templates/shaper_sportive/images/system/printButton.png (http://www.criterii.ro/index.php/en/criterii-mondene/5715-s-a-dovedit-stiintific-rugaciunea-vindeca?tmpl=component&print=1&layout=default&page=)
http://www.criterii.ro/templates/shaper_sportive/images/system/emailButton.png (http://www.criterii.ro/index.php/en/component/mailto/?tmpl=component&template=shaper_sportive&link=2638a2072815b38f8b9897aae9b9bc2e31697096)


http://www.criterii.ro/plugins/content/jumultithumb/img/img.php?src=Li4vLi4vLi4vLi4vaW1hZ2VzL3BvemUvcnVnYW NpdW5lLmpwZyZ3PTQ0MCZoPTIzMCZxPTkwJnpjPTEmYW9lPTE= (http://www.criterii.ro/images/poze/rugaciune.jpg)
Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul "material" al acestui fenomen divin.
"O rugăciune este un remediu puternic", spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg .
"Rugăciunea nu numai că reglează toate procesele din organismul uman, ea repară şi structura grav afectată a conştiinţei."
Profesorul Slezin a făcut ceva de necrezut - a masurat puterea rugăciunii. El a înregistrat electroencefalogramele unor călugări în timp ce se rugau şi a captat un fenomen neobişnuit - "stingerea" completă a cortexului cerebral.
Această stare poate fi observată numai la bebeluşii de trei luni, atunci când se află lângă mamele lor, în siguranţă absolută. Pe masură ce persoana creşte, această senzaţie de siguranţă dispare, activitatea creierului creşte şi acest ritm al biocurenţilor cerebrali devine rar, numai în timpul somnului profund sau al rugăciunii, aşa după cum a dovedit omul de ştiinţă. Valeri Slezin a numit aceasta stare necunoscută "trezie uşoară, în rugăciune" şi a dovedit ca are o importanţă vitală pentru orice persoană.
Este un fapt cunoscut că bolile sunt cauzate mai ales de situaţii negative şi afronturi care ne rămân înfipte în minte. În timpul rugăciunii, însă, grijile se mută pe un plan secundar sau chiar dispar cu totul. Astfel, devine posibilă atât vindecarea psihică şi morală cât şi cea fizică.
Slujbele bisericeşti ajută şi ele la ameliorarea sănătăţii. Inginera şi electrofiziciana Angelina Malakovskaia, de la Laboratorul de Tehnologie Medicală şi Biologică a condus peste o mie de studii pentru a afla caracteristicile sănătăţii unor enoriaşi înainte şi după slujbă. A rezultat că slujba în biserică normalizeaza tensiunea şi valorile analizei sângelui.
Se pare că rugăciunile pot să neutralizeze chiar şi radiaţiile. Se ştie că după explozia de la Cernobîl, instrumentele de masură pentru radiaţii au arătat valori care depăşeau capacitatea de măsurare a instrumentului. În apropierea Bisericii Arhanghelului Mihail, însă, aflată la patru km de reactoare, valoarea radiaţiilor era normală.
Oamenii de ştiinţă din Petersburg au conf irmat, cu ajutorul experimentelor efectuate, că apa sfinţită, semnul Crucii şi bătutul clopotelor pot să aibă, de asemenea, proprietăţi vindecătoare.. De aceea, în Rusia, clopotele bat întotdeauna în cursul epidemiilor.
Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoară viruşii de gripă, hepatită şi tifos.
Proteinele viruşilor se încovoaie şi nu mai poartă infecţia, a spus A. Malakovskaia. Semnul crucii are un efect şi mai semnificativ : omoară microbii patogeni (bacilul de colon şi stafilococi) nu numai în apa de la robinet, ci şi în râuri şi lacuri. Este chiar mai eficient decât aparatele moderne de dezinfecţie cu radiaţie magnetică.
Laboratorul ştiinţific al Institutului de Medicină Industrială şi Navală a analizat apa înainte şi după sfinţire.
A rezultat că dacă se citeşte rugăciunea Tatăl Nostru şi se face semnul Crucii asupra apei, atunci concentraţia bacteriilor dăunătoare va fi de o sută de ori mai mică. Radiaţia electromagnetică dă rezultate mult inferioare.
Astfel, recomandările Ortodoxe de a binecuvânta orice mâncare sau băutură nu au numai o valoare spirituală, ci şi una preventivă.
Apa sfinţită nu este numai purificată, ci ea îşi schimbă şi structura, devine inofensivă şi poate să vindece. Aceasta se poate dovedi cu aparate speciale.
Spectrograful indică o densitate optică mai mare a apei sfinţite, ca şi cum aceasta ar fi înţeles sensul rugăciunilor şi l-ar fi păstrat.
Aceasta este cauza acestei puteri unice de a vindeca..
Singura limită este că vindecă numai pe cei credincioşi.
"Apa "distinge" nivelul de credinţă al oamenilor.", spune A. Malenkovskaia. Atunci când un preot sfinţeşte apa, densitatea optică este de 2,5 ori mai mare, atunci când sfinţirea este efectuată de o persoană credincioasă laică, numai de 1,5 ori mai mare, dar cu un om botezat şi necredincios, fără cruce la gât, schimbările au fost nesemnificative.
De fapt, după cum se va vedea, au fost capabili să măsoare unele efecte, dovedind cu mijloacele ştiinţifice actuale ceea ce Sfinţii Părinţi ştiu, prin experinţă, de 2000 de ani, dar "mecanismul" , fiind divin, nu poate fi explicat în termeni omeneşti.
Această putere vindecătoare pe plan fizic, moral şi spiritual a rugăciunii Tatăl Nostru şi a rugăciunii, în general, spusă cu credinţă, am vazut-o cu ochii mei în programul 12 Paşi pentru Alcoolici Anonimi şi Al-Anon (pentru familii afectate de alcoolism).
Oameni care erau la un pas de moarte sau pacienţi în spitale de boli mentale au suferit transformări miraculoase. Nu numai că le-a dispărut obsesia alcoolului, dar au ajuns să aibă o sănătate perfectă. Pentru a-şi menţine această stare, continuă să se roage, să practice cei 12 Paşi şi să se abţină de la orice substanţă cu proprietăţi psihotrope, inclusiv uneori anestezia la dentist. Părintele Ortodox Melethios Weber, în cartea sa
"Doisprezece Paşi de Transformare" (Twelve Steps of Transformation) explică bazele ortodoxe ale programului, care are efecte pozitive şi asupra neortodocşilor, cu condiţia să aibă credinţă în Dumnezeu.(N. T.)

[Adrian Pop]

De ce medităm Scrie un comentariu (http://eusuntvictor.wordpress.com/2013/10/13/de-ce-meditam/#respond) Publicat de Victor (http://eusuntvictor.wordpress.com/author/eusuntvictor/) pe 13/10/2013


http://eusuntvictor.files.wordpress.com/2013/10/meditation.jpg?w=708&h=431
OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV
Ciclul Meditaţia
De ce medităm ?
Conferinţa din 17.09.1973
Lectura meditaţiei zilei

“Meditaţia constă în concentrarea propriului gând asupra unui subiect elevat şi cere aceluia care meditează să poarte în sine idealul de a se perfecţiona. Pentru aceasta, discipolul se poate concentra asupra unei calităţi, a unei virtuţi pe care doreşte să o dobândească, sau caută să fuzioneze cu Eul său superior care este sinteza tuturor virtuţilor. Scopul unei meditaţii este acela de a te lega cu Spiritul Cosmic, ca să poţi împlini apoi jos, pe pământ, frumuseţea pe care ai contemplat-o sus, în Cer.”

Un Iniţiat este o fiinţă cu o viziune largă, el vrea să îmbrăţişeze deopotrivă trecutul, prezentul şi viitorul. De aceea, zilnic, în rugăciunile şi meditaţiile sale, în linişte, el pregăteşte tot ceea ce este necesar pentru cunoaşterea universului. Apoi, el încearcă să creeze pe pământ toate minunile pe care le-a contemplat în lumea de sus.
Citatul de mai sus vorbeşte despre un Iniţiat care caută nemărginirea, imensitatea. Cum poate el înfrumuseţa sau redimensiona lucrurile, cum le poate ameliora ? Nu putem schimba şi înfrumuseţa lucrurile dacă nu am văzut alte imagini, exemple, modele care pot fi ulterior concretizate. Nu se pot zămisli lucruri noi fără o contemplare şi o cunoaştere prealabilă a unor lucruri care le depăşesc pe cele existente-reale sau aparente… Iată de ce Iisus s-a exprimat: “Precum în Cer aşa şi pe pământ…”. El a contemplat lucrurile şi a văzut că lucrurile în Cer erau atât de perfecte, diferenţa era atât de mare cu pământul încât şi-a exprimat dorinţa în rugăciunea de mai sus amintită. El iubea frumuseţea şi a cerut Domnului să trimită lucrători pentru ca, în sfârşit, Pământul să devină un Paradis. Pentru ca aceste lucruri să se înfăptuiască, este nevoie de fiinţe, de creaturi care pot merge să trăiască o altfel de realitate pe care o pot transpune apoi pe pământ, pentru îndreptarea şi înfrumuseţarea lucrurilor. Aceasta este lucrarea Iniţiaţilor: prin meditaţiile, dedublările şi contemplările lor, ei ajung să sesizeze, să capteze această perfecţiune din lumea înaltului şi apoi încearcă să aducă pe pământ toate aceste efecte binefăcătoare. Oamenii obişnuiţi nu cunosc aceste proceduri de dedublare, ei rămân veşnic pe pământ, nu întâlnesc modele şi lucrurile merg înainte încet-încet… Noul şi schimbarea apar tocmai divinităţilor care se încarnează şi lucrează în lumea artei şi a muzicii… În trecut, numai natura era frumoasă, încântătoare, viaţa oamenilor fiind mereu ceva urât şi greu de suportat… Acum aceste entităţi coboară, aduc cu ele noţiuni noi apropiate de Cer, şi astfel această lucrare continuă de veacuri şi veacuri…
De ce trebuie acum să medităm, să contemplăm, ca să părăsim această lume prozaică, lipsită de armonie şi dezagreabilă ? Ca să putem aduce apoi forme şi dimensiuni diferite, mai bune. Numai că trebuie să înţelegem cum şi asupra căror lucruri medităm şi contemplăm, deoarece mulţi oameni spun că meditează, dar o fac asupra unor lucruri mult prea pământene: afaceri, bani, femei… Nu acesta este scopul meditaţiei şi al contemplării; el presupune să mergi cât mai sus ca să poţi capta, înţelege, lucruri superioare şi apoi să cobori pe pământ ca să poţi modifica lucrurile în bine.
Altminteri, în lipsa acestui scop, totul va fi ratat. Numai bunul Dumnezeu ştie ce poate fi în mintea oamenilor şi asupra căror lucruri meditează ei !
Există tot felul de meditaţii, contemplări şi rugăciuni, dar oamenii nu şi-au ameliorat existenţa, nici gesturile sau atitudinile; ei au aceleaşi slăbiciuni sau incapacităţi, grosolonii, neîndemânări, dar meditează !… Nu, ei nu au descoperit încă secretul meditaţiei şi al contemplării ! Este adevărat, mulţi oameni meditează întrega viaţă, dar ei rămân neschimbaţi fiindcă nu pătrund într-o lume care ne depăşeşte şi care ne încântă şi ne umple de fericire… După o meditaţie “pământeană” redevii rece, şters, nu ai nici o încântare în suflet, nici o inspiraţie, deci totul este ratat !… O meditaţie, o rugăciune trebuie să schimbe cel puţin privirea, surâsul, gesturile: s-a adaugat în voi ceva nou, o particulă cel puţin, o vibraţie nouă…
Dacă nu avem nici un criteriu, nu vom şti dacă am meditat cum trebuie sau nu… Meditaţia presupune o înălţare a intelectului, adică să te concentrezi pe un subiect ce depăşeşte viaţa obişnuită. Când ajungi să te concentrezi pe un subiect frumos şi elevat, totul se opreşte şi apare o contemplare a acestei frumuseţi, o impregnare cu splendorile ei… Dacă poţi apoi să te identifici cu Fiinţa Sublimă, este şi mai bine ! Dar, la început există meditaţia şi concentrarea. Apoi vine contemplarea , te opreşti asupra unei imagini perfecte şi încerci să o “absorbi”, să te bucuri de ea… Apoi poţi merge şi mai departe. Trebuie să ajungem într-o lume care depăşeşte lumea noastră în perfecţiune şi frumuseţe, să rămânem aici câteva minute, ore sau zile, împregnându-ne cu ceea ce găsim aici; şi chiar dacă nu vrem, apoi suntem obligaţi să zămislim lucruri noi care depăşesc mentalitatea obişnuită. Astfel au creat adevăratele genii, dăruind atâtea capodopere omenirii, ele s-au concentrat la începutul creaţiei asupra unor splendori, a unor minuni ce au devenit surse de inspiraţie…
Din nefericire, oamenii au uitat acum această practică mistică, iniţiatică şi salvatoare, şi rămân în zgomot şi urâţenie, iar creaţiile lor nu pot duce într-o lume a frumuseţii şi perfecţiunii… Oare de ce operele trecutului, numai când le privim, ne fac să ne legăm de alte existenţe care ne depăşesc şi ne fac să simţim, să vibrăm şi să trăim lucruri minunate. Iată ce util este să privim capodoperele geniilor şi să înţelegem “circuitul” creaţiei lor ! Şi noi trebuie să parcurgem acest drum fiindcă artiştii ne conduc spre acele regiuni unde au trăit extazul: iată de unde apare utilitatea artei ! Dar nu este vorba despre arta contemporană, ea nu ne conduce deloc în aceste regiuni !… Dimpotrivă, ea ne conduce spre regiuni subterane, unde apar urâţenia, deformarea, suferinţa, neînţelegerile, nenorocirile, bănuiala, pasiunea… Aceşti aşa-zişi creatori de artă duc acum omenirea spre pierzanie, spre distrugere. Chiar şi gânditorii şi scriitorii care scriu acum cărţi şi care s-au dedublat, n-au vizitat încă regiunile celeste, scriu cărţi care induc dezordinea şi dezbinarea, îndoiala şi lipsa credinţei, revolta, anarhia… Există multe cărţi scrise acum în lume de aceşti scriitori care nu au vizitat regiunile celeste.
Cum să aflăm acum dacă cineva a vizitat aceste regiuni celeste ? Prin influenţa pe care persoana respectivă o concepe, prin lucrurile pe care le trezeşte în voi. Dacă ea nu reuşeste să trezească în voi latura luminoasă, simţită, pură, minunată, înseamnă că nu a vizitat “lumea înaltului”… Iată dovada !… Cineva care reuşeste să trezească în voi tot ceea ce este logic, frumos, moral, inteligent, înseamnă că a depus strădanii să urce, iar atunci când urci, primeşti lucruri celeste care continuă să lucreze prin persoana care le-a primit, iar vibraţiile transmise pot contribui la ameliorarea vieţii semenilor şi a întregii lumi. Iată scopul lucrării unui artist, a unui Iniţiat. Maeştrii, Iniţiaţii, artiştii, misticii se alătură cu adevărat numai când se regăsesc în aceste lumi şi acţionează toţi apoi spre binele omenirii. Artiştii o fac prin capodoperele lor, misticii prin emoţiile, puritatea şi bunătatea ce le emană, iar Iniţiaţii şi Maeştrii – pe care eu îi plasez mai sus – ating aproape direct Cerul şi propagă cu bună ştiinţă lumina. Artiştii prezintă forma, din ce în ce mai frumoasă şi mai luminoasă, moraliştii prezintă sentimentul, adică conţinutul, iar Iniţiaţii şi Maeştrii, sensul, adică latura principială, luminoasă. Toate aceste trei categorii sunt alături în lucrarea lor de ameliorare, de perfecţionare continuă a omenirii. Numai că fiecare prezintă lucrurile conform înzestrărilor personale. Inteligenţa Cosmică a pregătit aceste trei categorii, le-a instruit şi format şi ele lucrează asupra celor trei aspecte ale fiinţei omeneşti: latura estetică sau forma, latura morală sau conţinutul, latura luminoasă sau inteligenţa. Când cunoaştem aceste lucruri ne deschidem conştiinţa, începem să vedem altfel. Poate că la artişti şi la oameni în sutană întâlnim şi bigotismul pe care nu îl vom găsi însă la nici un Iniţiat. De ce ? Artiştii se gândesc la faptul că numai opera lor este cea mai semnificativă, restul rămânând lipsit de importanţă: aici intervine viziunea îngustă. La fel ca şi preotul care crede că mica lui biserică sau capelă este sediul moralei absolute, al credinţei absolute… Iată Inchiziţia !… Numai Marii Maeştrii ştiu că arta şi latura mistică, numai ele singure, nu sunt suficiente. Aici lipseşte mereu un element. Mulţi preoţi mi-au mărturisit că nu este nevoie nici de ştiinţă, nici de cunoaşterea ierarhiilor celeste… Poate tocmai atmosfera aceasta neguroasă din mintea lor îi blochează în evoluţie !… Nu, trebuie să urcăm şi mai mult, să vedem şi mai clar lucrurile, eu aşa gândesc. Apoi, poţi fi şi mistic şi om moral, mai târziu poţi acţiona şi ameliora lucrurile, poţi deveni artist… Iată un om complet ! Restul sunt cu toţii deformaţi, incompleţi…
Eu aşa văd lucrurile, eu iubesc adevărata împlinire, când poţi îmbrăţişa totul, adică cele trei lumi: să fii, în acelaşi timp, filozof, moralist sau religios şi apoi artist.
Dacă mi s-ar oferi posibilitatea materială, aţi vedea cum întreaga lume ar fi un Paradis. Dar eu nu am aceste mijloace, deşi în mintea mea se găseşte împlinirea, nimic nu lipseşte !… Am petrecut ani în şir dedublându-mă, contemplând frumuseţile celeste, iar cea mai mare tristeţe pe care o am este că nu pot să împlinesc aceste lucruri pe pământ !… E ca tristeţea unei femei care nu poate avea copii…
Acum este clar în mintea voastră ce este un Iniţiat: el se gândeşte numai cum să perfecţioneze, să amelioreze, să înfrumuseţeze lucrurile… Dacă nu se gândeşte la aceste lucruri, el nu este un Iniţiat… Prima condiţie este aceea ca pe pământ să fie precum în Cer… Nici oamenii nu au desluşit aceste rânduri unde stă ascunsă întreaga filozofie iniţiatică, metodele, programul discipolului creştin… Noi toţi trebuie să fim aceia care să înfrumuseţăm pământul şi nu numai câteva persoane alese cu o misiune specială ! Trebuie să înlăturăm această filozofie unde pământul este considerat o “vale a plângerii”, filozofie de nuanţă budistă, unde oamenii se roagă şi doresc să părăsească pământul… Doctrina cathară din Evul mediu se înşela şi ea când afirma că lumea a fost creată de Diavol şi nu de Dumnezeu: de aceea trebuie să dispreţuim şi corpul fizic, acesta fiind şi el o creaţie diavolească. Câte aberaţii în aceste filozofii !… În filozofia budistă, întotdeauna trebuie să părăseşti pâmântul care este considerat un Infern nesfârşit… Nu, acum trebuie să facem un Paradis din planeta noastră !… Când oamenii vor pregăti aşa cum trebuie terenul, pe pământ vor coborî creaturi îngereşti şi chiar şi Domnul va coborî printre aceste creaturi!… Trebuie să aducem acum o nouă filozofie, opusă celor atât de dăunătoare din trecut. Existau şi lucruri bune în filozofia catharilor: puritatea, mila, curajul în faţa morţii… Dar nu trebuie să credem că trupul fizic este o creatură diavolească !… Există o polarizare a corpului fizic, există linii de demarcaţie – aşa cum am făcut-o eu cu individualitatea şi cu personalitatea – dar nu trebuie niciodată axagerat !
Vine acum şi momentul ca întreg adevărul să se instaleze pe Pământ ! Toate lucrurile greşite şi rele vor fi îndepărtate, totul va fi purificat iar omenirea va poseda adevărata filozofie !… Ea exista înainte de creaţia lumii… Inteligenţa Cosmică a dat celor trei categorii mai sus menţionate sarcini şi lucrări diferite, feluri diferite de exprimare: adevărurile rămân aceleaşi, doar exprimarea lor este diferită. Aceeaşi idee o puteţi exprima sub formă muzicală, picturală, coregrafi-că sau poetică, arhitecturală… De exemplu, în formele antice găsim idei diferite de exprimare artistică.
Trebuie să ştiţi că, dacă nu veţi acorda suficient timp, strădanii şi iubire pentru a ajunge cât mai sus, captând şi simţind perfecţiunea Cerului, nu veţi ajunge niciodată să materializaţi ceva în planul fizic, sub orice formă artistică. Lucrurile nu se fac aşa, orbeşte; nu putem exprima ceva perfect, fără a avea contact cu ceea ce este perfect. Oamenii cred că trăind o viaţă dezordonată, vor putea crea ceva sublim. Nu, în nici un caz !… Nu puteţi primi ceea ce nu posedaţi. Ca să dai, trebuie în prealabil să posezi. Ca să poţi crea, trebuie să posezi ceva în interiorul fiinţei tale, în suflet, în spirit, în minte… Nu poţi zămisli ceva, dacă nu ai în tine o “bucăţică” de lucru divin… Nu poţi fi diabolic, dacă nu ai în tine ceva diabolic. Suntem ceea ce suntem !… Ca să dăm mai mult, trebuie să ne autodepăşim, să urcăm, să captăm şi apoi ceea ce am receptat în planul fizic. Iată secretul artei divine. Dacă nu sunteţi obişnuiţi să urcaţi, nu veţi reuşi nimic. Asemenea copiilor care construiesc castele de nisip şi încearcă să “urce” într-o lume ideală…
În concluzie, trebuie să vă străduiţi să vă depăşiţi cu toţii, să fiţi mereu în căutarea unui lucru celest, divin… De ce ? Pentru a oferi oamenilor câte ceva mai bun, mereu mai bun… Dacă eu nu aş fi avut această ambiţie, nu v-aş fi spus lucruri care depăşesc filozofia obişnuită, viaţa obişnuită. Natura umană doreşte mereu câte ceva nou, o impresie, o senzaţie, un muzeu, o expoziţie, tocmai ca să poată găsi ceva mai bun. Dar, în loc să te rătăceşti prin localuri de noapte, printre tot felul de femei, poate că ar fi bine să urci spre înălţimi, prin meditaţie, prin contemplare şi va fi mult mai bine… Există mereu ceva în interiorul fiinţei noastre care ne împinge să căutăm lucruri mai frumoase, minunate… Inteligenţa Cosmică ne-a transmis acest instinct pentru a exista mereu o evoluţie, o căutare a perfecţiunii… Dacă priviţi plantele şi animalele, veţi observa că de mii de ani ele sunt aceleaşi, aproape că nici nu evoluează. În schimb, oamenii o fac, dar dacă nu au ghizi sau instructori, Iniţiaţi care să îi călăuzească, vor deveni mereu sclavii laturii obiective, materiale. Cea mai bună manieră de evoluţie este să căutaţi lumea înaltului, deoarece tot ceea ce au reuşit să creeze până acum oamenii, nu este decât o reflectare la mică dimensiune a unei alte lumi mai înalte, dar este departe de a exprima vreo împlinire. Oamenii sunt limitaţi în capacităţile lor, ei nu pot prezenta, capta sau oferi tot ceea ce au văzut şi simţit vizitând alte lumi. Nici chiar Bethoven, Mozart, Leonardo da Vinci, Tizian, Rembrandt, nu au reuşit să prezinte tot ce au văzut, au simţit sau au ascultat în profunzimile fiinţei lor, deoarece fiinţa umană este limitată.
Vizita în muzee sau expoziţii nu presupune imediat o evoluţie rapidă. Şi eu am vizitat peste tot în lume muzee şi expoziţii, dar am făcut şi mai multe vizite în alte regiuni şi acolo am văzut lucruri care depăşeau toate creaţiile lumii… Dacă aţi fi fost în locul meu, aţi fi făcut la fel, poate că v-aţi fi avântat fără noimă şi aţi fi distrus totul !… Dacă aveţi încredere în mine, dacă m-aţi verificat de-a lungul anilor, v-aş sfătui acum să urmaţi această îndrumare de a urca spre înălţimile celeste, de a vă autodepăşi, ca să puteţi deveni apoi creatori chiar şi pentru copiii voştri… Copiii noştri trebuie să ne depăşească, ca să devină la rândul lor creatori pentru urmaşii lor… Nu am devenit încă creatori, suntem încă departe de acest lucru !…
Aş cere acum omenirii să-mi ofere mijloacele materiale şi consimţământul ei şi într-o săptămână Împărăţia Domnului ar coborî pe Pământ !… Numai cu consimţământul ei… Fără el, aş deveni o nulitate… Cum să apară Împărăţia Domnului aici, dacă nimeni nu o doreşte ? Fiecare îşi are propriile plăceri, tendinţe… Dumnezeu a dat oamenilor o mare putere, cea a liberului arbitru, şi nici El nu îi mai poate influenţa acum pe oameni… El trebuie să respecte acum dorinţa fiecăruia !… Altfel, totul ar fi în contradicţie cu tot ceea ce El a creat. El poate, dar nu vrea şi nu o va face niciodată… Ce putere a putut da Dumnezeu oamenilor !… Da, eu cer consimţământul, dar acesta se obţine foarte greu, fiindcă oamenii sunt neştiutori, egoişti, nu îşi cunosc propriul interes. Dacă aş încheia acum, spunându-vă unde se ascunde nenorocirea oamenilor, v-aş repeta că nenorocirea oamenilor este aceea că nu îşi cunosc adevăratul interes… Gândiţi-vă, meditaţi şi veţi descoperi într-o bună zi că această filozofie va invada întreaga lume !…
Un minut de meditaţie.

[Adrian Pop]

CUM SE ÎMPLINESC DORINȚELE NOASTRE...
Cititorule, bineţe!
Ai pornit muzica postată la final?
Hai să-ți zic...


...Vezi ce îți dorești că s-ar putea să se împlinească. Dar nu când vrei și nu cum vrei!



http://1.bp.blogspot.com/-HsM95yKKy7E/UXlmy_Ft20I/AAAAAAAAAbk/j55sL94zR1E/s320/jumping-moon.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-HsM95yKKy7E/UXlmy_Ft20I/AAAAAAAAAbk/j55sL94zR1E/s1600/jumping-moon.jpg)Când îți dorești cu adevărat ceva, Universul va face totul pentru a te ajuta. Indiferent că este vorba despre o problemă de viață, un conflict care te consumă de ceva vreme sau un lucru banal.
Trebuie doar să crezi cu fiecare celulă a ta că ai nevoie de ceea ce ceri, ceea ce te împlinește ca entitate spirituală în calea ta spre desăvârșire.


Universul are energia proprie, care curge și hrănește fiecare particulă elementară a lui. Adică și pe tine, cu toate celulele și cele mai mici elemente ale ființei tale.
Energia universală este aceeași, dar unicitatea noastră, a fiecăruia, îi conferă modalități diferite de manifestare.



Universul tău are propria ta energie și, în funcție de ancorarea ta în lumea materială sau în cea spirituală, crează unicitatea lumilor individuale. Iar acestea compun întregul ca manifestare. UNUL!
Lasă-mă să-ți explic...


În evoluția ta poți alege ceea ce vibrează cu tine, sau ai lăsat pe alții să programeze ca film al vieții tale. Sau poți să ignori. E alegerea ta!


Dacă tot ceea ce îți dorești în viață este constituit din mașini scumpe, telefoane și haine ultimul răcnet, bani mulți și recunoaștere fără număr, „să moară dujmanu'”, acele lucruri le vei primi. Dacă ți se cuvin.
Dacă nu trebuie să le ai pentru că te-ai născut cu un alt plan pentru actuala existență, nu le vei avea, oricât de mult te-ai strădui. Și atunci îți rămân 3 variante.


Prima ar fi să te blazezi și să spui oricui e dispus să te asculte că nu ai noroc în viață, că te-ai născut sub o zodie sau o stea nenorocită, că ai fost blestemat(ă), că ai vrăjuri și făcături și că o întreagă rețea conspirativă de nivel planetar complotează la sabotarea fericirii și împlinirii tale în plan material, deoarece nici o dorință nu ți s-a împlinit.



A doua variantă, care are legătură cu prima, este să începi să îi sabotezi și tu pe cei care consideri că sunt, din fire, mai favorizați de soartă. Și începi să-i bălăcărești și să-i denigrezi pe inamici (ne-amici), aceasta conferindu-ți iluzia egalității cu cei de neajuns și neatins pentru tine. Toți ceilalți sunt „proști”, „tâmpiți”, „cretini”, „ratați”, „pipițe”, „fufe”, „curve”, și alte cuvinte alese din vastul dicționar al limbajului marca proprie. Nimeni nu știe ca tine teoria, iar practica este demonstrată prin anostul vieții tale de zi cu zi. Tu ești cel (cea) care îți lauzi singur cinstea și corectitudinea care te-au menținut la nivelul umil de trai, și încerci să-ți faci din asta o virtute după chipul și asemănarea caracterului tău. Ai impresia că toți te invidiază pentru principiile tale, și astfel încerci să-ți justifici singurătatea în care te zbați cu disperare. Dar, oare de ce numai celorlalți li se împlinesc dorințele, îți șoptești adânc în barbă?!


http://3.bp.blogspot.com/-U7EqdjLWh38/UXlmh41Wv3I/AAAAAAAAAbc/OwnZbysMOoE/s320/386028_450867801645129_1288078778_n.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-U7EqdjLWh38/UXlmh41Wv3I/AAAAAAAAAbc/OwnZbysMOoE/s1600/386028_450867801645129_1288078778_n.jpg)
A treia variantă ar fi să te trezești și să îți dai seama că nimeni nu are ceva cu tine în afară de...tine! Să realizezi că nu îți mai ești simpatic ție însuți, că nu îți mai place ce ești, cum ești, și să te „ajustezi” la crezurile și credințele tale nou-conștientizate. Și cum acestea se schimbă zilnic, așa va fi și adaptarea ta. Iar aceasta îți asigură supraviețuirea ca specimen al unei lumi aflată în continuă mișcare și schimbare.

Abia când realizezi că deschiderea și flexibilitatea duc la supraviețuire, iar încăpățânarea la moarte, se produce conectarea sau re-conectarea la energia unicității, la energia Universului.

În acel moment înțelegi că toate piedicile de până atunci din viața ta au existat deoarece ai ignorat întregul și ai refuzat să vezi și să înțelegi că ești o mică parte dintr-un mecanism care există de când lumea. Care funcționează la fel de bine și fără tine, dar care lucrează din ce în ce mai bine dacă te alături și tu, nu pentru a-l controla ci pentru a-l completa.
Tu, ca parte din întreg, ești important pentru ca „rotițele” ce depind de tine, adică cei din jurul tău, să funcționeze optim. Dacă te „strici” și nu mai preiei și transmiți (pentru că nu mai vrei, poți sau ai chef) ceea ce intră în fișa postului tău de „angrenaj al Universului”, îi oprești sau îi deviezi și pe cei apropiați ție. Și uite așa se țese soarta și se crează karma pozitivă sau negativă. Adică în conformitate cu drumul ales la naștere sau nu.

Nu există cale bună sau rea.
Există calea proprie, iar împlinirea sau neîmplinirea ei aduce aspecte ale vieții pe care tu le percepi ca bune sau rele, în funcție de respectarea drumului ales.
Îți respecți „planul”, îți va merge bine. Deviezi, cazi în prăpastie.
Dar viața va merge înainte, cu sau fără tine.

Destinația este aceeași pentru toți. Căile sunt diferite.

Aflarea drumului propriu reprezintă scopul vieții actuale. Poți să-l găsești mai repede sau mai târziu, în funcție de credința ta, de încrederea pe care o ai în tine, ca mecanism al Universului.

Și atunci, surpriză!!!! Încep să se împlinească dorințele, visele tale bine depozitate și întreținute pe rafturile sufletului. La început prind viață idealurile minore. Apoi, dacă ești conștient, conștiincios și încrezător în orizontul ce ți se deschide și pe care tu l-ai cerut, vor începe să prindă viață dorințe la care nici nu mai sperai că ar supraviețui în vechile condiții de coexistență cu...tine!

Iar împlinirea dorințelor reprezintă semnul că ai înțeles cine ești, ce cauți în viața ta, că ești rotița ce împlinește Universul, și că Universul te recunoaște împlinindu-ți ceea ce ți se cuvine.
Realizezi unitatea în diversitate.



http://3.bp.blogspot.com/-BsXhg9liAf8/UXxp_qDcsdI/AAAAAAAAAb0/s4XxJk5eqsA/s320/734685_149401051883062_719019619_n.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-BsXhg9liAf8/UXxp_qDcsdI/AAAAAAAAAb0/s4XxJk5eqsA/s1600/734685_149401051883062_719019619_n.jpg)


Când îți dorești cu adevărat ceva, Universul va face totul pentru a te ajuta. Indiferent că este vorba despre o problemă de viață, un conflict care te consumă de ceva vreme sau un lucru banal.
Trebuie doar să crezi cu fiecare celulă a ta că ai nevoie de ceea ce ceri, ceea ce te împlinește ca entitate spirituală în calea ta spre desăvârșire.


Vezi ce îți dorești că s-ar putea să se împlinească. Dar nu când vrei și nu cum vrei!
Ci doar atunci când trebuie și cum trebuie pentru a putea fi un optim unul pentru UNUL!...

Binețe, cititorule!


dr. Edith Kadar
Arad, 24 aprilie 2013





Publicat de Edith Kadar (http://www.blogger.com/profile/04505354305863109939) la 11:30