Adrian Pop
15.08.2013, 23:59
Asculți natura cum îți vorbește
1 Vote
Tradiţia populară a consacrat unul dintre cele mai fecunde obiceiuri http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_102236.jpg?w=450&h=338 (http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_102236.jpg)ale anului: sărbătoarea încheierii secerişului. Mircea ELIADE explică cum în tradiţia românească, obiceiurile de seceriş îşi au originea în credinţele şi ritualurile agrare, prin practicarea cărora omul primitiv căuta să stabilească o relaţie favorabilă între el şi puterile sacre manifestate în recoltă, care să asigure generarea lor periodică.
Nicolae BOT identifică în studiul „Cîntecele cununii” transformările obiceiurilor de seceriş indentificate în peste 350 de variante:http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_101956.jpg?w=450&h=338 (http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_101956.jpg)
… pentru a ocroti spiritul grâului, refugiat în ultimele spice, se pare că, în forma cea mai veche, atât la noi, cât şi la alte popoare, acestea se lăsau pe holdă nesecerate, cu credinţa că astfel se transmite puterea de rod la noua recoltă. Într-o fază următoare, au fost tăiate şi aduse acasă sub formă de mănunchi sau snop, iar apoi, în ultima fază, sub forma unui obiect ritual (cunună, cruce, peană, buzdugan)http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/p1020607.jpg?w=450&h=338 (http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/p1020607.jpg) pentru a fi apărate de distrugere şi probabil, pentru a se putea împărtăşi din puterea lor şi gospodăria (…).
Obiceiurile de seceriş la mocanii din Ampoiţa
După solstiţiu, când soarele joacă pe cer la amiază, apar primele semne că vara se întoarce spre iarnă – începe să scadă lungimea zilelor şi să sporească nopţile, se usucă rădăcina grâului paralel cu coacerea bobului în spic, răsare pe cer constelaţia Găinuşei (Cloşca cu Pui), florile îşi pierd din miros şi din puterea tămăduitoare de boală, cucul încetează să mai cânte, apar licuricii în păduri, se întoarce frunza pe ulm, plop şi tei.http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_102444.jpg?w=450&h=338 (http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_102444.jpg) La terminarea seceratului are loc împletirea cununii din spicele cele mai frumoase, din ultimul snop ori dintr-o fâşie de holdă nesecerată.
Cununa este împletită de fete tinere, ajutate şi de femei cu experienţă. Snopii se aşază în căruţe de legători, în multipli de 13 (52 formează o claie). Până se împleteşte cununa tinerele femei cânta tot timpul cântecele cununii. Cununa este purtată apoi de cea mai frumoasă şi mai harnică dintre fete până la casa gazdei pentru care se face secerişul cu „împrumut” de oameni. http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_103024.jpg?w=450&h=338 (http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_103024.jpg)Pe drumul cununii, localnicii din sat udă din abundenţă cu apă purtătoarea cununii şi alaiul de tinere femei care o însoţesc (minim 10). Se aud strigături legate de sentimentele de dragoste ale tinerelor din alai sau legate de seceriş. Jocul Cântecului Grâului este executat de secerători la gazdă, la poarta gospodăriei. http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_104938.jpg?w=450&h=338 (http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_104938.jpg)La poarta gazdei se cântă versurile :
“Rasărit-a găinuşa / Hai gazdă deschide uşa / C-am venit din deal acasă / Cu o cunună frumoasă / Ca să v-o punem pe masă / Să v-aducă belşug în casă”.
Gazda pofteşte alaiul şi pe legătorii de spice ( bărbaţii care însoţesc alaiul ) la masa cu bucate alese. Cununa este atârnată de grindă sau prinsă pe perete şi păstrată precum icoana, ca un obiect sacru, de mare valoare cultică, până la recolta următoare.http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_104341.jpg?w=450&h=338 (http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_104341.jpg)
Cununa de spice din Ampoiţa este un obicei foarte vechi, cu adânci semnificaţii în viaţa satului. Împletitul cununii de spice era un prilej potrivit pentru negoţ, petreceri şi distracţii. http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/p1020781.jpg?w=405&h=305 (http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/p1020781.jpg)În zilele noastre se împleteşte cununa de spice de grâu la sfârşitul secerişului, cu sânziene şi
1 Vote
Tradiţia populară a consacrat unul dintre cele mai fecunde obiceiuri http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_102236.jpg?w=450&h=338 (http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_102236.jpg)ale anului: sărbătoarea încheierii secerişului. Mircea ELIADE explică cum în tradiţia românească, obiceiurile de seceriş îşi au originea în credinţele şi ritualurile agrare, prin practicarea cărora omul primitiv căuta să stabilească o relaţie favorabilă între el şi puterile sacre manifestate în recoltă, care să asigure generarea lor periodică.
Nicolae BOT identifică în studiul „Cîntecele cununii” transformările obiceiurilor de seceriş indentificate în peste 350 de variante:http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_101956.jpg?w=450&h=338 (http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_101956.jpg)
… pentru a ocroti spiritul grâului, refugiat în ultimele spice, se pare că, în forma cea mai veche, atât la noi, cât şi la alte popoare, acestea se lăsau pe holdă nesecerate, cu credinţa că astfel se transmite puterea de rod la noua recoltă. Într-o fază următoare, au fost tăiate şi aduse acasă sub formă de mănunchi sau snop, iar apoi, în ultima fază, sub forma unui obiect ritual (cunună, cruce, peană, buzdugan)http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/p1020607.jpg?w=450&h=338 (http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/p1020607.jpg) pentru a fi apărate de distrugere şi probabil, pentru a se putea împărtăşi din puterea lor şi gospodăria (…).
Obiceiurile de seceriş la mocanii din Ampoiţa
După solstiţiu, când soarele joacă pe cer la amiază, apar primele semne că vara se întoarce spre iarnă – începe să scadă lungimea zilelor şi să sporească nopţile, se usucă rădăcina grâului paralel cu coacerea bobului în spic, răsare pe cer constelaţia Găinuşei (Cloşca cu Pui), florile îşi pierd din miros şi din puterea tămăduitoare de boală, cucul încetează să mai cânte, apar licuricii în păduri, se întoarce frunza pe ulm, plop şi tei.http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_102444.jpg?w=450&h=338 (http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_102444.jpg) La terminarea seceratului are loc împletirea cununii din spicele cele mai frumoase, din ultimul snop ori dintr-o fâşie de holdă nesecerată.
Cununa este împletită de fete tinere, ajutate şi de femei cu experienţă. Snopii se aşază în căruţe de legători, în multipli de 13 (52 formează o claie). Până se împleteşte cununa tinerele femei cânta tot timpul cântecele cununii. Cununa este purtată apoi de cea mai frumoasă şi mai harnică dintre fete până la casa gazdei pentru care se face secerişul cu „împrumut” de oameni. http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_103024.jpg?w=450&h=338 (http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_103024.jpg)Pe drumul cununii, localnicii din sat udă din abundenţă cu apă purtătoarea cununii şi alaiul de tinere femei care o însoţesc (minim 10). Se aud strigături legate de sentimentele de dragoste ale tinerelor din alai sau legate de seceriş. Jocul Cântecului Grâului este executat de secerători la gazdă, la poarta gospodăriei. http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_104938.jpg?w=450&h=338 (http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_104938.jpg)La poarta gazdei se cântă versurile :
“Rasărit-a găinuşa / Hai gazdă deschide uşa / C-am venit din deal acasă / Cu o cunună frumoasă / Ca să v-o punem pe masă / Să v-aducă belşug în casă”.
Gazda pofteşte alaiul şi pe legătorii de spice ( bărbaţii care însoţesc alaiul ) la masa cu bucate alese. Cununa este atârnată de grindă sau prinsă pe perete şi păstrată precum icoana, ca un obiect sacru, de mare valoare cultică, până la recolta următoare.http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_104341.jpg?w=450&h=338 (http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/20130727_104341.jpg)
Cununa de spice din Ampoiţa este un obicei foarte vechi, cu adânci semnificaţii în viaţa satului. Împletitul cununii de spice era un prilej potrivit pentru negoţ, petreceri şi distracţii. http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/p1020781.jpg?w=405&h=305 (http://antrecalba.files.wordpress.com/2013/08/p1020781.jpg)În zilele noastre se împleteşte cununa de spice de grâu la sfârşitul secerişului, cu sânziene şi