Adrian Pop
14.08.2013, 22:54
Jertfa lui Mihai Voievod Viteazul Publicat īn 14 august 2013 (http://www.ziarulnatiunea.ro/2013/08/14/jertfa-lui-mihai-voievod-viteazul/) Geo Stroe (http://www.ziarulnatiunea.ro/author/geo-stroe/)
http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/08/Pecetea-lui-Petru-cel-Mare-150x150.jpg (http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/08/Pecetea-lui-Petru-cel-Mare.jpg)Īn zorii zilei de 9 august 1601, stil vechi (19 august 1601, stil nou), domnitorul Mihai Viteazul cel care a reīntregit Dacia, devenind astfel, la 27 mai 1600, Domn al Ţării Romāneşti, al Transivaniei şi a Moldovei, este asasinat mişeleşte din ordinul generalului Habsburgic Gheorghe Basta. Responsabilii austrieci, īngrijorați de calitățile sale de unificator la patriei romāne, demn urmaș al lui măritului rege Burebista și al lui Regalian īntregitorul DacoRomāniei īmpreună cu soția sa, īşi vedeau ameninţate planurile de menţinere a Transilvaniei īn sfera de influenţă. Nici Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunţării la Muntenia. Noul stat reprezenta o unitate etnică puternică īn stare să schimbe raportul de forţe din centrul Europei și Balcani. Mai mult decīt atīt, insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau măsurile impuse de noul Domn al Reīntregirii, contribuie la dezastru militar de la Mirăslău (18/28 septembrie 1600) cīnd Mihai nu reuşește să īnfrīngă revolta nobililor maghiari sprijiniti de generalul Basta, pierzīnd controlul asupra Ardealului. Īn scurt timp Moldova va reintra īn posesia Movileştilor subordonați intereselor polone care impun īn Valahia pe Simion Movilă. Mihai obține sprijinul īmpăratului austriac și īmpreună cu generalul Basta inițiază o campanie de recucerire a vetrei romānești. Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601), voievodul valah, fiul unei frumoase ialomițence de la Tīrgul de Floci de la Dunăre și al lui Pătrascu cel Bun de pe Olt din neamul Drăculeștilor, īl īndepărtează pe Bathory din Transilvania, alungă apoi pe Simion Movilă de pe tronul Valahiei. Continuă prin a recupera Muntenia gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. Interesele austriece nu puteau admite o nouă unire a țărilor dacoromānești. Din ordinul generalului habsburgic Basta, pe 9 august 1601, Mihai Viteazul este asasinat. Capul său este furat de unul dintre căpitanii domnitorului, adus īn Muntenia şi īnmormīntat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, līngă Tīrgovişte. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Munteniei, Ardealului şi Moldovei.
http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/08/Pecetea-lui-Petru-cel-Mare-150x150.jpg (http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/08/Pecetea-lui-Petru-cel-Mare.jpg)Īn zorii zilei de 9 august 1601, stil vechi (19 august 1601, stil nou), domnitorul Mihai Viteazul cel care a reīntregit Dacia, devenind astfel, la 27 mai 1600, Domn al Ţării Romāneşti, al Transivaniei şi a Moldovei, este asasinat mişeleşte din ordinul generalului Habsburgic Gheorghe Basta. Responsabilii austrieci, īngrijorați de calitățile sale de unificator la patriei romāne, demn urmaș al lui măritului rege Burebista și al lui Regalian īntregitorul DacoRomāniei īmpreună cu soția sa, īşi vedeau ameninţate planurile de menţinere a Transilvaniei īn sfera de influenţă. Nici Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunţării la Muntenia. Noul stat reprezenta o unitate etnică puternică īn stare să schimbe raportul de forţe din centrul Europei și Balcani. Mai mult decīt atīt, insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau măsurile impuse de noul Domn al Reīntregirii, contribuie la dezastru militar de la Mirăslău (18/28 septembrie 1600) cīnd Mihai nu reuşește să īnfrīngă revolta nobililor maghiari sprijiniti de generalul Basta, pierzīnd controlul asupra Ardealului. Īn scurt timp Moldova va reintra īn posesia Movileştilor subordonați intereselor polone care impun īn Valahia pe Simion Movilă. Mihai obține sprijinul īmpăratului austriac și īmpreună cu generalul Basta inițiază o campanie de recucerire a vetrei romānești. Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601), voievodul valah, fiul unei frumoase ialomițence de la Tīrgul de Floci de la Dunăre și al lui Pătrascu cel Bun de pe Olt din neamul Drăculeștilor, īl īndepărtează pe Bathory din Transilvania, alungă apoi pe Simion Movilă de pe tronul Valahiei. Continuă prin a recupera Muntenia gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. Interesele austriece nu puteau admite o nouă unire a țărilor dacoromānești. Din ordinul generalului habsburgic Basta, pe 9 august 1601, Mihai Viteazul este asasinat. Capul său este furat de unul dintre căpitanii domnitorului, adus īn Muntenia şi īnmormīntat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, līngă Tīrgovişte. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Munteniei, Ardealului şi Moldovei.