tipar iie cu altita ca element de croiala

[Adrian Pop]

http://semne-cusute.blogspot.ro/


http://4.bp.blogspot.com/-Ij18_6R74to/UeOlfg1OH2I/AAAAAAAAE9w/SqSvoZCAfjI/s640/croiala+iie+cu+altita+ca+si+croiala.jpg

[Adrian Pop]

http://2.bp.blogspot.com/-JIKcOqM0VI8/UeOlGsgLMlI/AAAAAAAAE9k/yJW7GetjxPQ/s640/HARTA+croiala+FEMEI.jpg

[Adrian Pop]

CAMASILE FEMEIESTI
Normal, in cazul femeilor, lucrurile sunt mai complicate. S-au folosit 2 principii de baza pentru croiala si fiecare dintre ele in mai multe variante.
Principiul in "T", ca un fel de T-shirt, unde manecile se ataseaza la stan perpendicular – acest tip de croiala este universal valabil, raspandit peste tot in lume, considerat a fi cel mai vechi tocmai datorita raspandirii lui.
Si... s-a folosit si croiala de tip "carpatic", unde pieptul, spatele si cele 2 maneci erau stranse in jurul gatului, incretite.
Un tip ce croiala nu il exclude pe celalalt; eu locuiesc in zona etnografica Ilfov. Daca traiam acum 200 de ani, as fi avut cateva camasi de tip "T" pentru zilele de lucru, o camasa incretita (triunghi portocaliu) pentru duminca la biserica si o camasa cu altita ca element de croiala (triunghi visiniu) pentru Sarbatorile mari.

Este iia de tip carpatic, incretita la gat, 100% romaneasca si trebuie sa ne mandrim cu ea?
O sa-mi dau si eu cu parerea, dat fiind ca multi au facut-o deja.
1) eu una nu ma pot mandri decat cu ce-am realizat eu; cu ce-am lucrat eu, cu munca mea; nu am nici un merit pentru ce-au realizat bunicile si strabunicile mele, nicidecum ale altora. A, ca le admir si ca le respect – asta da, cat pot eu de mult. Pe de alta parte, cunosc putin si despre portul femeilor din neamurile vecine. Si ele au vrut sa fie frumoase, frumos imbracate, ca femeile de pretutindeni. Si ele au muncit la fel de mult la camasile lor. Daca admiri sincer arta traditionala, nu te poti opri la granite. Atunci ce face diferenta? De ce nu desenez camasi bulgaresti sau rusesti? Pentru ca prioritatea si raspunderea o avem mai intai fata de camasile noastre; cand iile romanesti vor fi la adapost de uitare si distrugere, atunci da, voi ajuta pe oricine altcineva intr-un demers asemanator.
Fiecare tip de camasa care se pierde, fiecare prajitura care nu se mai gateste, fiecare dialect care dispare – lasa lumea noastra mai saraca.

2) vom gasi camasi incretite si in tarile vecine; sa nu uitam ca muntii Carpati nu sunt doar in granitele actuale ale Romaniei; sa nu uitam ca granitele de acum sunt mult prea recente ca sa spuna ceva in domeniul portului traditional; sa nu uitam ca numerosi romani traiesc in afara granitelor de azi si sa nu uitam ca romancele, cand au plecat, si-au luat iile cu ele.
Si inca o fac. Dovada? Pe 24 iunie 2013 – ii in cel putin 50 de tari.
Multe camasi au creturi, falduri si poate nu recunoastem tipul de croiala si varianta respectiva. Nu-i nimic, inca ne putem orienta dupa alte aspecte: compozitia (dispunerea ornamentelor), dimensiunea cusaturilor si nu in ultimul rand, cromatica.
Cromatica romaneasca veche, autentica, se baza pe diferite nuante de negru, brun, rosu si verde potolit, visiniu. Si ocru, galben sau alb pentru incret. Popoarele din jur au preferat culorile tari si alaturari contrastante, nuante de "rosu piperat", albastru si verde.

Marea majoritate a modelelor de ii pe care le-am desenat fac parte din varianta "camasa cu altita ca element de croiala" – care e cam 100% romaneasca (si nu e singura).
Sper ca pana la sfarsitul verii sa reusesc sa desenez si modele pentru camasi de Vrancea, cu maneca rasucita, foarte spectaculoase, iesite din uz de mai bine de 100 de ani (triunghi magenta).
Cu linie rosie punctata am reprezentat locul unde se imbina (cu cheite sau nu) bucatile de panza. Voi reveni cu detalii despre croiala si despre plasarea ornamentelor.
>>> desenul l-am facut dupa schemele din cartea Doamnei HEDVIG-MARIA FORMAGIU

[Adrian Pop]

iie in lucru (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/07/iie-in-lucru.html)



Iia basarabeana, model nr. 25 - in lucru - va fi prezentata la FESTIVALUL IIEI de la Chisinau, pe 10 august 2013.
Respectam intru totul vechile reguli de croiala, de compozitie si tehnicile de lucru.



ECHIPA: Ana-Maria Trandafir, Maria Lungu, Mihaela Ivana, Veronica Raileanu, Ioana Corduneanu



http://3.bp.blogspot.com/-LfEnghqnaMc/Ud5Mm6SzkwI/AAAAAAAAE8g/cjlxNLMEBGA/s640/_DSC_0014.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-LfEnghqnaMc/Ud5Mm6SzkwI/AAAAAAAAE8g/cjlxNLMEBGA/s1600/_DSC_0014.jpg)



http://1.bp.blogspot.com/-idB0w_6DEhI/Ud5MtWAC4sI/AAAAAAAAE8o/rMAnkPnibfQ/s640/_DSC_0018.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-idB0w_6DEhI/Ud5MtWAC4sI/AAAAAAAAE8o/rMAnkPnibfQ/s1600/_DSC_0018.jpg)

[Adrian Pop]

croiala camasa pentru barbati - general (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/07/croiala-camasa-pentru-barbati-general.html)



CAMASILE BARBATESTI, croiala dreapta, universala, sa zicem "de tip T-shirt"
Croiala camasilor barbatesti romanesti este una universal valabila, folosita pe mai multe continente, din cele mai vechi timpuri. Specialistii o mai numesc "de tip poncho", "de tip tunica", la noi i se spunea "dreapta", "sloboda", "batraneasca" "de lucru" etc ...
indiferent de nume, principiul de croiala este acelasi:
panza tesuta in razboi rezulta ca un val lung, de cca 50 cm latime (usor variabila).
Acest val de panza se taia pentru a permite trecerea capului si astfel, simetric, acoperea trunchiul – se numea stan. Se adaugau clini, pentru largime. Se adaugau manecile, in forma de "T". Nu exista rascroiala pe care o are acum un T-shirt; manecile se coseau drepte de stan si pentru mobilitate, primeau un patratel de panza la imbinarea de jos – numit pava.
Lungimea camasii a variat in functie de zona etnografica, de moda timpului, de varsta, de eveniment (camasile de mire au fost intotdeauna mai lungi).
Barbatii au fost, totusi, mai conservatori, mai putin sensibili la moda si atunci portul lor s-a pastrat mai bine, mai aproape de cel stravechi.
Semnele erau cusute la imbinarea intre 2 piese, de-a lungul cusaturii; cu rost, nu presarate in camp sau aiurea. Motivele folosite erau abstracte, geometrice si vegetale. Pe camasile barbatesti nu se foloseau motive zoomorfe sau antropomorfe.
Calite ocolite cu diverse frunze si flori, stele pe camasile de mire, coarnele berbecului si carligul ciobanului, crucea in X, sfaditele, coltii lupului, soarele sub forma de ochi, acestea sunt motive potrivite pentru camasile barbatesti.
Motivele au fost discrete, cusute fin si camasile bibilite cu o gramada de alte detalii, vizibile doar de aproape, alb pe alb.
O piesa foarte spectaculoasa a portului barbatesc era braul: tesut, lat, lasa loc creativitatii.
Voi reveni cu detalii despre croiala si despre plasarea ornamentelor.
>>> desenul l-am facut dupa schemele din cartea Doamnei HEDVIG-MARIA FORMAGIU




http://2.bp.blogspot.com/-YvDcm3nCcf0/UeOkaMRfNDI/AAAAAAAAE9c/yLXzUR4j5cs/s640/HARTA+croiala+BARBATI.jpg

[Adrian Pop]

INCRETURI - incretul pe maneca (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/increturi-incretul-pe-maneca.html)
Intre ornamentele camasii femeiesti, care atrag atentia printr-o finete surprinzatoare, prin locul constant pe care-l ocupa; si structura sa oarecum stereotipa, este, fara indoiala, incretul.
Este un ornament asezat imediat sub si in continuarea altitei. Structural si cromatic el nu are nimic in comun cu altita si nici cu raurii care pleaca de la el in jos, pe maneca. Din contra.

El este elementul de intrerupere a legaturii ornamentale dintre altita si randurile de pe maneca, prezenta lui inlaturand monotonia cromatica. Incretul, numit pe alocurea cret sau increteala, este de culoare deschisa, chiar alba in unele cazuri. Alteori, intervine discret un fir de culoarea fondului altitei sau intregul incret este lucrat in culoare galbuie, ocru, orange, maro.

Intarim firul, facem o linie verticala pe dos, pe un numar de fire, apoi o orizontala pe fata, spre dreapta, pe un numar egal de fire; scoatem acul, facem o linie verticala, pe acelasi numar de fire, tot pe dos; ne intoarcem spre stanga cu acul, facand o orizontala pe acelasi numar de fire pe fata, iarasi o verticala pe dos, o orizontala spre dreapta pe fata; pasim peste mai multe fire cu o verticala mai lunga pe dos, facem o orizontala spre stanga pe fata, o verticala pe dos, o orizontala spre dreapta pe fata, o verticala pe dos, pasim iar peste mai multe fire cu o verticala pe dos si continuam asa pana la obtinerea modelului dorit; strangem putin firul la capat, il intarim, dand de mai multe ori in acelasi loc si ne intoarcem facand aceeasi miscare in sens invers, crescand sau scazand, dupa cum ne indica modelul pe care-l lucram. Dupa fiecare rand, firul se strange usor, formandu-se mici incretituri.

Imaginile arata modelul de pe dos si cel de pe fata.


http://3.bp.blogspot.com/-bxKhM3pqFrU/UF5X6IQCwHI/AAAAAAAABfE/3MG3tAC2W_s/s640/incretul.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-bxKhM3pqFrU/UF5X6IQCwHI/AAAAAAAABfE/3MG3tAC2W_s/s1600/incretul.jpg)

[Adrian Pop]

http://2.bp.blogspot.com/-7vL5xUU2E2o/UF5XZXSlcXI/AAAAAAAABe8/biP3phdj6B0/s640/cretul+ornamentat+de+ie+la+gat.jpg

[Adrian Pop]

NCRETURI - cretul de Banat pe cutulite (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/increturi-cretul-de-banat-pe-cutulite.html)
Locul pe care sunt aplicate cusaturile este reprezentat de o serie de cute cu ajutorul carora se realizeaza gura de la gat a iilor. Pentru a se obtine la gat largimea necesara, se merge inaintea acului pe toata latimea iei care trebuie incretita. Se trag astfel mai multe fire paralele, strangandu-se toate la capat, atat cat este necesar. Prin strangerea acestor fire se formeaza acele cutulite de care am amintit. Cutele sunt un element din tehnica croiului camasii.

Peste aceste cutulite intervenim cu punctul de Banat in linie orizontala.

Primul rand se executa luandu-se cateva fire din capatul cutulitelor, sarind in linie dreapta peste atatea cutulite cate arata modelul pe care il urmarim; celelalte randuri se executa la fel, spatiul dintre ele fiind de un fir.

Trebuie sa deosebim in mod net doua momente in realizarea acestei cusaturi. Momentul tehnic; ce initial nu a avut nimic in comun cu broderia. Acest mod de incretire, pentru a se reda forma de gat a camasii, este stravechi. L-am putut determina la iile purtate de femeile dace de pe monumentul de la Adamclisi. Al doilea moment este reprezentat de broderia propriu-zisa. Acest tip de cusatura are raspandire larga si in Transilvania, mai ales pe camasile zise "cu ciupag", pe care le intalnim pe Valea Ariesului, pana la cursul superior al Muresului.


http://3.bp.blogspot.com/-AEt7O89jRf4/UF5XAxTx9TI/AAAAAAAABe0/x8_K74KKzyM/s640/cretul+de+banat+pe+cutulite.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-AEt7O89jRf4/UF5XAxTx9TI/AAAAAAAABe0/x8_K74KKzyM/s1600/cretul+de+banat+pe+cutulite.jpg)

[Adrian Pop]

http://2.bp.blogspot.com/-zaHjz_KkSu8/UF5Wbtjp9LI/AAAAAAAABes/MfQFxszJu2c/s640/punctul+banatean+in+linie+oblica+pe+dos.jpg

[Adrian Pop]

http://2.bp.blogspot.com/-bmler09tMpc/UF5V5e0_TCI/AAAAAAAABek/bCKN4E70j2o/s640/punctul+banatean+in+linie+orizontala.jpg

[Adrian Pop]

http://4.bp.blogspot.com/-IZaKWpEETvs/UF5VK806eMI/AAAAAAAABec/D1q26l0mDqc/s640/margelele.jpg

[Adrian Pop]

IRAS sau "PUNCTUL DE CALATELE" (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/iras-sau-punctul-de-calatele.html)
Foarte apreciat in Transilvania, folosit mai ales la produsele maghiare, mai putin la cele romanesti, punctul IRAS (scris) seamana cu festonul; dar se deosebeste de acesta prin faptul ca si sus si jos se formeaza cate un sir de ochiuri. Modelele lucrate in acest punct se deosebesc cu totul de gama celorlalte, atat prin aspectul reliefat si viguros, cat si prin modul de lucru. Se decoreaza astfel: fete de masa, fete de perne sau chiar si camasi femeiesti.

Executarea se face fara a se tine cont de numarul de fire si deci nu este nevoie de o panza cu fire regulate. Desenul este insa necesar, pentru ca randurile de linii verticale, marginite pe o parte si de alta de ochiulete, randuri care trebuie sa aiba peste tot aceeasi latime, nu merg numai in linie dreapta; ci sunt si linii serpuite.

Se ia pe ac o anumita latime din panza; se scoate acul pe fata, deasupra firului; se trece la o a doua linie, infigand acul tot deasupra firului si scotandu-l pe fata iar, deasupra firului lasat mai larg. In acelasi fel se face un sir de linii verticale de egala lungime, formand la ambele capete ale lor niste ochiulete. Distantele dintre liniile verticale trebuie sa fie egale.


http://2.bp.blogspot.com/-9DAcIERWwSI/UF5UolrHPJI/AAAAAAAABeU/PWqdgkIDu6s/s640/iras.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-9DAcIERWwSI/UF5UolrHPJI/AAAAAAAABeU/PWqdgkIDu6s/s1600/iras.jpg)

[Adrian Pop]

http://3.bp.blogspot.com/-xdY3zvoyUdU/UF5T5udSDGI/AAAAAAAABeM/f3Ml5ozihC8/s640/121+-+122+-+123+-+124.jpg

[Adrian Pop]

http://4.bp.blogspot.com/-gaUMhE2Wk88/UF5TjGyNHzI/AAAAAAAABeE/bbHqJ2ymce8/s640/126.jpg

[Adrian Pop]

http://2.bp.blogspot.com/-wv65dbgMdXU/UF5TY786FqI/AAAAAAAABd8/ep7GepMnVrA/s640/119.jpg

[Adrian Pop]

BRODERIE - lantisor (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/broderie-lantisor.html)
Dupa ce s-a scos firul intr-un punct oarecare, se impunge din nou acul in acelasi loc pe unde a fost scos, lasandu-se o mica bucla, prin care se trece cu acul.


http://3.bp.blogspot.com/-zX18w_Ijsu0/UF5RDw1h1rI/AAAAAAAABdk/jh1mzT_YiQA/s640/128+-+129.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-zX18w_Ijsu0/UF5RDw1h1rI/AAAAAAAABdk/jh1mzT_YiQA/s1600/128+-+129.jpg)

[Adrian Pop]

http://3.bp.blogspot.com/-zetISCwGH-U/UF5OdmtTMpI/AAAAAAAABc0/RbDxwKC-_Y4/s640/112.jpg

[Adrian Pop]

BRODERIE - punctul de contur (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/broderie-punctul-de-contur.html)
Folosit la conturul monogramelor, al florilor, figurilor, etc

Se executa de la stanga la dreapta, fara urzeala, dupa desen. Se trece acul astfel incat ultimul punct sa depaseasca cu jumatate punctul anterior.


http://1.bp.blogspot.com/-LCBzhY4SHHg/UF5NcU6OD_I/AAAAAAAABcs/xWm4nGG9u8w/s640/111.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-LCBzhY4SHHg/UF5NcU6OD_I/AAAAAAAABcs/xWm4nGG9u8w/s1600/111.jpg)


Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 02:45 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/broderie-punctul-de-contur.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=716855244457411852&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=716855244457411852&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=716855244457411852&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=716855244457411852&target=facebook)

Etichete: tehnici (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/tehnici)


AJURUL - cu fileu (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/ajurul-cu-fileu.html)

Folosit foarte des in Banat si Transilvania, are mare efect decorativ.

Luam pe ac un numar de fire, de la stanga spre dreapta; batem acest grup cat mai des si mai strans, formand o linie dreapta orizontala; ne lasam in jos, luand pe ac acelasi numar de fire si, facand aceeasi miscare, capatam o linie verticala. Lucrand mai departe in acelasi fel, obtinem un zig-zag format din linii orizontale si verticale foarte bine batute. Dupa aceea ne intoarcem in sens invers si completam zig-zag-urile, formand astfel patrate pe toata lungimea pe care avem nevoie.

Este bine ca panza pe care lucram sa aiba o textura regulata, cat mai subtire, ca sa putem strange firele si sa capatam goluri cat mai mari, pe deasupra carora se intervine cu un punct de tesatura, realizandu-se diferite motive.


http://1.bp.blogspot.com/-R2CQiuoD8ms/UF4pr8kqcyI/AAAAAAAABbo/1B3vSKa_Cz4/s640/ajurul+cu+fileu.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-R2CQiuoD8ms/UF4pr8kqcyI/AAAAAAAABbo/1B3vSKa_Cz4/s1600/ajurul+cu+fileu.jpg)


Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 00:12 Un comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/ajurul-cu-fileu.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=2136758454600588741&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=2136758454600588741&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=2136758454600588741&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=2136758454600588741&target=facebook)

Etichete: tehnici (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/tehnici)




AJURUL - cu fire rasucite (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/ajurul-cu-fire-rasucite.html)
Interesant, dar nu prea des folosit.

Scoatem un numar de fire pe lungimea pe care vrem sa i-o dam ajurului; lasam apoi cateva fire nescoase; scoatem apoi, pe lungime, acelasi numar de fire ca la prima miscare, lasam iarasi un numar de fire nescoase si procedam tot asa pe toata lungimea pe care vrem sa i-o dam ajurului.

Pentru executarea ajurului luam pe ac un numar de fire, din randul cu fire scoase; alt numar il lasam. Luam din nou pe ac acelasi numar de fire ca la prima miscare, lasand alt numar de fire, egal cu cel de la a doua miscare. Ne intoarcem inapoi si luam pe ac firele lasate; in felul acesta facem o tesatura in randul unde au fost firele scoase. Trecem apoi acul pe sub firele nescoase la al doilea rand de fire scoase, facand aceeasi tesatura ca la primul rand si tot asa pana la completarea latimii ajurului.

Pentru a capata un model, in randurile cu fire scoase luam pe ac un grup de fire pe care le rasucim cu firul din ac, formand un drug. Acelasi lucru il facem si la celelalte randuri cu fire scoase, pe toata lungimea ajurului. Aceste druguri de fire rasucite se fac pe distante mai late sau mai inguste, dupa cum voim sa facem modelul.


http://3.bp.blogspot.com/-bIh1_9df5f0/UF4ncz2KNlI/AAAAAAAABbg/B8IZOTeeqCQ/s640/ajurul+cu+fire+rasucite.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-bIh1_9df5f0/UF4ncz2KNlI/AAAAAAAABbg/B8IZOTeeqCQ/s1600/ajurul+cu+fire+rasucite.jpg)


Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 00:04 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/ajurul-cu-fire-rasucite.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4481147303169121437&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4481147303169121437&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4481147303169121437&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4481147303169121437&target=facebook)

Etichete: tehnici (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/tehnici)




sâmbătă, 22 septembrie 2012 AJURUL - cu paianjen (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/ajurul-cu-paianjen.html)
Este mult intrebuintat la camasile barbatesti sau la fetele de masa, etc.

Se lucreaza in "rotogoale", in forma de banuti, legate intre ele cu un fir.

Luam cu acul un grup de gaurele, pe care le strangem la mijloc cu un nod, in jurul caruia mai revenim de cateva ori, formand o tesatura rotunda in forma de paianjen. Trecem apoi cu firul mai departe, luand pe ac un grup egal de gaurele ca la prima miscare si continuam in aceeasi maniera, formand un sir de grupuri de gaurele, stranse in cate un nod, in jurul caruia se tese un paianjen.


http://2.bp.blogspot.com/-2eRzZnQItPU/UF4kTp01avI/AAAAAAAABac/VPY1YaKYVUg/s640/ajurul+cu+paianjen.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-2eRzZnQItPU/UF4kTp01avI/AAAAAAAABac/VPY1YaKYVUg/s1600/ajurul+cu+paianjen.jpg)


Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 23:49 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/ajurul-cu-paianjen.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=328229334963162262&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=328229334963162262&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=328229334963162262&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=328229334963162262&target=facebook)

Etichete: tehnici (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/tehnici)




AJURUL - cu gaurele (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/ajurul-cu-gaurele.html)
Poate unul dintre punctele cele mai nelipsite din cusaturile romanesti, se intrebuinteaza in toate regiunile tarii. Tipul principal a generat mai multe variante. Realizarea lui are loc prin scoaterea de fire: in felul acesta se obtin gaurele, sau goluri pe o parte si pe alta; deasupra lor se pot broda diverse modele.

Un ajur cu fire scoase simplu se realizeaza in felul urmator: dupa ce am facut gaurelele pe ambele parti, pe latimea pe care dorim s-o aiba ajurul, luam cu acul un grup de fire, iar altul il lasam ca si la o tesatura. Ne intoarcem, luand pe ac firele lasate si continuam in acest fel, facdn crescaturi si scazaturi, pentru a realiza modelul dorit.

Putem folosi mai multe culori.


http://3.bp.blogspot.com/-vl7Rz0PhgXE/UF4j8hT3VcI/AAAAAAAABaU/JHiGBR-jFtQ/s640/ajurul+cu+gaurele.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-vl7Rz0PhgXE/UF4j8hT3VcI/AAAAAAAABaU/JHiGBR-jFtQ/s1600/ajurul+cu+gaurele.jpg)

Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 23:48 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/ajurul-cu-gaurele.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4634358309822968412&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4634358309822968412&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4634358309822968412&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4634358309822968412&target=facebook)

Etichete: tehnici (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/tehnici)




GAURELELE (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/gaurelele.html)
se mai cheama: OCHIURI, OCHISOARE si se intrebuinteaza de obicei la tivuri (fixarea tivului). Se folosesc in special la fete de masa si servetele si constituie puncte ajutatoare pentru executarea ajururilor.

Scoatem din panza un numar de fire, atat cat dorim sa fie gaurelele de late. Dupa aceea incepem sa lucram, strangand intr-un lat, cu firul de ata din ac, cate un grup de fire din panza, grup pe care il fixam luand pe ac cate doua fire din tiv. Apoi trecem la alt grup de fire si continuam asa pana la terminarea randului, obtinand astfel fixarea la un capat a grupelor de fire. Apoi procedam la fel si pentru capatul de sus al grupelor de fire.


http://2.bp.blogspot.com/-qIMcKP6IrX8/UF4eMy1kW4I/AAAAAAAABZQ/oHcUkBXZn9s/s640/_gaurelele.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-qIMcKP6IrX8/UF4eMy1kW4I/AAAAAAAABZQ/oHcUkBXZn9s/s1600/_gaurelele.jpg)

[Adrian Pop]

alte PUNCTE DE CUSATURI (nu stiu numele lor) (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/alte-puncte-de-cusaturi-nu-stiu-numele.html)

am gasit si aceste imagini, fara explicatii, dar nu pare nimic dificil!



http://3.bp.blogspot.com/-VPc6sl-2brE/UF4dfisTHtI/AAAAAAAABZI/FklFrlNN-wI/s640/_various.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-VPc6sl-2brE/UF4dfisTHtI/AAAAAAAABZI/FklFrlNN-wI/s1600/_various.jpg)


Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 23:22 10 comentarii: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/alte-puncte-de-cusaturi-nu-stiu-numele.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1300248207388039328&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1300248207388039328&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1300248207388039328&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1300248207388039328&target=facebook)

Etichete: tehnici (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/tehnici)


PUNCTE DE COMPLETARE (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/puncte-de-completare.html)

sunt puncte care servesc la incadrarea galoanelor.

Punctul 1 se aseamana cu o impletitura de pai.

Punctul 2 este realizat din elemente romboidale, sectionate pe jumatate, cazand o data pe jumatatea de latura iar a doua oara pe diagonala.

Punctul 3 este format din patrate cu un colt pe nervura baza, sectionate pe diagonala.

http://2.bp.blogspot.com/-clcI3WsW4d4/UF4dGDjJRaI/AAAAAAAABZA/3qZAshfgaJw/s640/_puncte+de+completare.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-clcI3WsW4d4/UF4dGDjJRaI/AAAAAAAABZA/3qZAshfgaJw/s1600/_puncte+de+completare.jpg)


Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 23:19 Un comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/puncte-de-completare.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4058487704102923254&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4058487704102923254&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4058487704102923254&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4058487704102923254&target=facebook)

Etichete: tehnici (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/tehnici)




STELUTA (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/steluta.html)
8 raze care pleaca din acelasi punct; poate fi lucrat cu 2 fete. Poate fi folosita la completarea locului dintre 4 cruciulite.

Intarim firul, scotandu-l in coltul din stanga-jos, apoi infigem acul in centru, facand o linie oblica, pe fata. De aici, pe dos, facem o linie orizontala spre stanga; ne intoarcem si completam linia orizontala pe fata. Tot din centru facem o linie oblica pe dos, scotand acul pe fata, in coltul stanga-sus. Completam linia oblica pe fata; din centru ne ridicam apoi cu o verticala pe dos, completand-o pe fata; pornim din centru cu o linie oblica pe dos, scotand acul in coltul din dreapta-sus; ne intoarcem in centru, completand linia oblica; facem apoi o linie orizontala pe dos, spre dreapta, completand-o pe fata; din centru ne coboram apoi cu o linie verticala pe dos si, scotand acul, o completam pe fata. Tot din centru pornim cu o linie oblica pe dos, scotand acul pe fata in unghiul din dreapta-jos. Apoi facem si cea de-a 8-a raza si respiram usurati.

http://4.bp.blogspot.com/-77BWRcfY5aA/UF4csQV0ZXI/AAAAAAAABY4/KOiK1L2ZpaQ/s640/_steluta.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-77BWRcfY5aA/UF4csQV0ZXI/AAAAAAAABY4/KOiK1L2ZpaQ/s1600/_steluta.jpg)


Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 23:17 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/steluta.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1516951859704897524&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1516951859704897524&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1516951859704897524&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1516951859704897524&target=facebook)

Etichete: tehnici (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/tehnici)




PUNCTUL BATRANESC sau IN "RUMANESCURI" (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/punctul-batranesc-sau-in-rumanescuri.html)
Efectul este "in relief". Asa cum indica denumirea, acest punct este considerat ca o ramasita din trecutul broderiei. Obiectele brodate cu ajutorul lui, mai ales iile, raspandite in deosebi in regiunile muntoase, au o valoare artistica remarcabila. Se lucreaza intr-o singura culoare, iar pentru a imprima o stralucire mai mare modelului, se executa uneori impreuna cu fir de aur, sau fir de argint.

Facem o linie orizontala pe fata, spre dreapta, infigem acul peste un numar de fire, facand o linie verticala in jos, pe dos, peste acelasi numar de fire; tragem acul pe fata, ne intoarcem in punctul de unde am plecat, facand astfel verticala si pe fata. Repetam aceeasi verticala de cateva ori, lasand firul afanat. Din capatul de jos al verticalei se faca o noua orizontala, peste acelasi numar de fire. Apoi verticala a doua se repeta de cateva ori pe fata si pe dos si asa mai departe, formand o scara.

http://1.bp.blogspot.com/-T8j8--p1q_Q/UF4b24ibmmI/AAAAAAAABYw/N7xlrX2PRxI/s640/_rumanescuri+1.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-T8j8--p1q_Q/UF4b24ibmmI/AAAAAAAABYw/N7xlrX2PRxI/s1600/_rumanescuri+1.jpg)
Pentru a forma un model, de la capatul scarii facem o linie orizontala spre dreapta, pe fata, o verticala in sus, pe dos, respectand acelasi numar de fire; apoi orizontala spre stanga o repetam de cateva ori, asa cum am facut cu verticalele mai inainte. Tot asa facem scara si in sens invers.


http://2.bp.blogspot.com/-t1HX2RtgsSw/UF4bqd7Oh0I/AAAAAAAABYo/musYIQDwlZk/s640/_rumanescuri+2.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-t1HX2RtgsSw/UF4bqd7Oh0I/AAAAAAAABYo/musYIQDwlZk/s1600/_rumanescuri+2.jpg)




Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 23:15 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/punctul-batranesc-sau-in-rumanescuri.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=2270126437296734137&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=2270126437296734137&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=2270126437296734137&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=2270126437296734137&target=facebook)

Etichete: tehnici (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/tehnici)




sâmbătă, 15 septembrie 2012 GURA PAPUSII (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/gura-papusii.html)
Este ca un feston care se lucreaza jur-imprejur, prin formarea unui cerc.

Liniile verticale ale festonului devenind acum raze. Intra in compozitia unor motive, cu rol decorativ, pe unde se plaseaza si fluturii (paietele) si se adapteaza la situatie.


http://4.bp.blogspot.com/-B2_htmLsUsg/UFO1iq9wFJI/AAAAAAAABD0/qEinKN5DWUs/s640/_gura+papusii.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-B2_htmLsUsg/UFO1iq9wFJI/AAAAAAAABD0/qEinKN5DWUs/s1600/_gura+papusii.jpg)


Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 01:55 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/gura-papusii.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=8366911810248633026&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=8366911810248633026&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=8366911810248633026&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=8366911810248633026&target=facebook)

Etichete: tehnici (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/tehnici)




FESTONUL (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/festonul.html)


Se lucreaza pe margini, in special la fetele de masa si tine loc de tiv.


Luam pe ac un numar de fire, mai mic sau mai mare, dupa latimea pe care dorim s-o dam festonului , facand o linie verticala atat pe fata cat si pe dos. Scoatem acul pe fata, pe deasupra firului, formand un ochiulet. Continuam pe toata lungimea marginii de festonat. Liniile trebuie sa fie foarte dese. Sirul de ochiulete intareste marginea dar are si rol decorativ.



http://1.bp.blogspot.com/-FcdEzw950U8/UFO1Hj4XdUI/AAAAAAAABDs/qwkNBqU9YYI/s640/_festonul.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-FcdEzw950U8/UFO1Hj4XdUI/AAAAAAAABDs/qwkNBqU9YYI/s1600/_festonul.jpg)


Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 01:53 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/festonul.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=485109279444784357&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=485109279444784357&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=485109279444784357&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=485109279444784357&target=facebook)

Etichete: tehnici (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/tehnici)






vineri, 14 septembrie 2012 LANTISORUL (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/lantisorul.html)

foarte folosit in broderia populara traditionala, se lucra in special cu fir de aur si argint.

Pe fata se obtin verigi iar pe spate arata ca un tighel.
Se executa dintr-o singura miscare: scoatem acul pe fata si trecem firul pe sub el si apoi infigem acul in acelasi punct, pentru a fixa ochiul format de fir. Succes !


http://3.bp.blogspot.com/-TM1rEyx1cD0/UFMeOpk5EWI/AAAAAAAABCE/BSYwkop461o/s640/_lantisorul.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-TM1rEyx1cD0/UFMeOpk5EWI/AAAAAAAABCE/BSYwkop461o/s1600/_lantisorul.jpg)


Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 15:08 Un comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/lantisorul.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=366936513516274874&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=366936513516274874&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=366936513516274874&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=366936513516274874&target=facebook)

Etichete: tehnici (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/tehnici)




ZIGZAG-ul (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/zigzag-ul.html)

este un punct ajutator, care numai completeaza modelele, nu le contureaza
pe fata, facem o linie oblica de la stanga spre dreapta
pe dos, facem tot o linie oblica, simetrica (in oglinda) fata de prima si continuam asa pe toata distanta. Apoi ne intoarcem completand locurile ramase libere, cu aceeasi culoare sau cu o alta.


http://4.bp.blogspot.com/-e98UPjmr1dA/UFMd5nwuhVI/AAAAAAAABB8/QLk6M3gnWMc/s640/_zig-zag-ul.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-e98UPjmr1dA/UFMd5nwuhVI/AAAAAAAABB8/QLk6M3gnWMc/s1600/_zig-zag-ul.jpg)


Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 15:07 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/zigzag-ul.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4951377791457572159&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4951377791457572159&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4951377791457572159&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4951377791457572159&target=facebook)

Etichete: tehnici (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/tehnici)




OCOLUL (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/ocolul.html)

e un punct ajutator, care completeaza modelele, denumirea sa vine de la maniera de executie

de la dreapta la stanga: se face un pas pe orizontala, pe dos, iar pasul pe fata se face pe verticala.
Cand ne intoarcem de la stanga la dreapta, alternam, invers: orizontalele pe fata si verticalele pe dos.

http://4.bp.blogspot.com/-9PFLOcrH3_o/UFMc5z9lQSI/AAAAAAAABB0/am06AQcvz3k/s640/_ocolul.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-9PFLOcrH3_o/UFMc5z9lQSI/AAAAAAAABB0/am06AQcvz3k/s1600/_ocolul.jpg)


Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 15:06 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/ocolul.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=6341425719463839321&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=6341425719463839321&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=6341425719463839321&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=6341425719463839321&target=facebook)

Etichete: tehnici (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/tehnici)




TIGHELUL (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/tighelul.html)
folosit pentru conturarea modelelor la camasi sau fete de masa:

de la dreapta la stanga: trecem acul peste un anumit numar de fire (pas) si il scoatem pe dos. Apoi, pe dos, in linie dreapta, mergem cu acelasi pas si scoatem acul pe fata. Continuam pana la capat si se obtine o linie intrerupta. Ne intoarcem de la stanga la dreapta, ca sa umplem golurile din linia raspectiva, folosind aceeasi culoare sau o alta.

Suna mult mai complicat decat este. De fapt se pot face mai multi pasi de-odata.


http://3.bp.blogspot.com/-Qft_kivKYqQ/UFMcKuopjjI/AAAAAAAABBs/Of6elcPH8AY/s640/_tighelul.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-Qft_kivKYqQ/UFMcKuopjjI/AAAAAAAABBs/Of6elcPH8AY/s1600/_tighelul.jpg)

Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 15:00 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/tighelul.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=635068237297567323&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=635068237297567323&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=635068237297567323&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=635068237297567323&target=facebook)

Etichete: tehnici (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/tehnici)




CRUCIULITE (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/cruciulite.html)



Acesta este un punct stravechi, folosit in toata tara, foarte apreciat; frumusetea este sporita de exactitate. Panza trebuie sa aiba o tesatura cat mai regulata si grosimea firului de cusut sa fie aleasa in functie de grosimea panzei. Crucile sa aiba aceeasi dimensiune si liniile oblice sa aiba aceeasi directie.



Cruciulite pe o fata: adica pe fata obtinem cruciulite iar pe dos linii verticale: facem o linie oblica pe fata, de la stanga jos la dreapta sus si apoi o linie verticala, pe dos. Continuam pentru cate puncet este nevoie si apoi ne intoarcem invers: cu linii oblice de la dreapta jos la stanga sus.



http://4.bp.blogspot.com/-EAM5c27OHU0/UFMa6U89fCI/AAAAAAAABBc/5R4yztVMYk8/s640/_cruciulita+pe+o+fata.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-EAM5c27OHU0/UFMa6U89fCI/AAAAAAAABBc/5R4yztVMYk8/s1600/_cruciulita+pe+o+fata.jpg)

Cruciulite pe doua fete: adica obtinem cruciulite si pe fata si pe dos:
pe fata; stanga jos – dreapta sus
pe dos: dreapta sus – stanga sus
pe fata: stanga sus – dreapta jos
si tot asa, pentru cate puncte este nevoie.

http://3.bp.blogspot.com/-oly1TV_-z6E/UFMbbhNImeI/AAAAAAAABBk/-dKqCWuLK-0/s640/_cruciulita+pe+2+fete.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-oly1TV_-z6E/UFMbbhNImeI/AAAAAAAABBk/-dKqCWuLK-0/s1600/_cruciulita+pe+2+fete.jpg)


Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 14:58 Un comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/cruciulite.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=3977211729939170548&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=3977211729939170548&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=3977211729939170548&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=3977211729939170548&target=facebook)

Etichete: tehnici (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/tehnici)




ce si cum (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/ce-si-cum.html)

Acum trebuie sa intru pe un teren minat si anume: tehnici de cusut; incercand sa vin in ajutorul celor care (chiar) vor sa coasa.

Pe cat de usor imi este sa desenez aceste modele de ii si motive, in illustrator, in format vectorial, pe atat de greu imi este sa cos de-adevaratelea, deci prea multe ponturi nu am de dat.

Patratelele reprezentate in desene sunt de fapt "cruciulite". Majoritatea isvoadelor romanesti se lucreaza in cruci. Cruciulite pot sa cos si cu ochii inchisi si cred ca le stie toata lumea; insa "lantisorul", "tighelul", "rumanescurile", ma sperie si le evit.

Doua principii stiu:



Foloseste ata scurta! Daca pui in ac o ata prea lunga, pierzi timp facand miscari mai ample si risti sa incalcesti ata. O poveste orientala spune ca un rege a organizat o competitie de cusut intre pretendentii la mana fiicei sale, sperand s-o marite cu cel mai priceput. Insa fata a pregatit ate mai scurte pentru printul pe care ea il prefera si astfel l-a ajutat sa castige.


Dosul unei cusaturi trebuie sa fie la fel de frumos ca fata. Pentru ca unele tesaturi sunt din panza foarte fina, usor transparente; iar maramele si stergarele au, practic, 2 fete vizibile. Deci toate nodurile si toate balbele nu pot fi ascunse. Asta presupune sa-ti faci un fel de strategie de cusut, sa pastrezi pasii egali (acelasi numar de fire), si sa incerci sa pastrezi aceeasi directie pentru cusaturi. Astfel reusesti sa nu risipesti ata aiurea.




Am doua carti de baza din care voi reda imagini si explicatii:

"Indrumar pentru lucru de mana", de Xenia Nicolau si Elisabeta Ciortan, editata in 1940

"Broderiile la romani", de Elena Avramescu si Florea Bobu Florescu, editata in 1959

(aceasta din urma se gaseste si la biblioteca MTR, am vazut-o pe raft!)


Ele cuprind tehnici pentru:


CUSATURI: tighelul, ocolul, cruciulita pe o fata, cruciulita pe doua fete, zigzag-ul, lantisorul, festonul, gura papusii, steluta, gaurelele



BRODERIE: punctul de contur, drugul drept, drugul oblic, festonul, nodulete si nodulete rasucite



AJURURI si SABACE: ajurul cu gaurele, cu paianjen, cu fileu, cu fire rasucite



INCRETURI: cretul pe cutulite, cretul ornamentat de ie la gat, incretul, punctul banatean



DECORARE: punctul de calatele, margelele


si pe acestea le voi prezenta aici. Las deoparte impletiturile cu crosete sau carlige, fileul si macrameurile, care sunt capitole intregi, zeci de pagini de treburi foarte complicate, supraomenesti.

[Adrian Pop]

27 martie, BASARABIA (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/03/27-martie-basarabia.html)

http://2.bp.blogspot.com/-dDLWP6sR72g/UVIoHj6x6KI/AAAAAAAAEwQ/jU75tKmrkxY/s640/colaj+basarabia+ii+AN.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-dDLWP6sR72g/UVIoHj6x6KI/AAAAAAAAEwQ/jU75tKmrkxY/s1600/colaj+basarabia+ii+AN.jpg)

Am asteptat sa se faca 27 martie ca si cum ar fi fost revelionul. Azi incep un nou proiect; un vis de-al meu, legat de Basarabia, devine realitate.
Am privilegiul si raspunderea de a reconstitui 40 de modele de ii stravechi, de dincolo de ...Prut. Privilegiul – pentru ca eu le-am putut vedea deja; iar unele sunt de o frumusete rara!
Raspunderea – pentru ca sursele sunt vechi, incetosate si incomplete.
Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala din Chisinau – pentru care lucrez acest proiect in formula 'colaborator - voluntar' – va avea ce prezenta la sfarsitul lunii mai!
Doamnei Varvara Buzila, director adjunct al Muzeului, ii multumesc din suflet pentru ca a avut atata incredere in mine; ma simt onorata pana peste poate

Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 00:59 11 comentarii: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/03/27-martie-basarabia.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=7366723202332090784&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=7366723202332090784&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=7366723202332090784&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=7366723202332090784&target=facebook)

Etichete: povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti)


marți, 26 martie 2013 obiecte pseudonationale (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/03/obiecte-pseudonationale.html)

http://4.bp.blogspot.com/-YNhIp8EhAF0/UVFQihViNUI/AAAAAAAAEvk/2ba1WEyXPtg/s640/politia.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-YNhIp8EhAF0/UVFQihViNUI/AAAAAAAAEvk/2ba1WEyXPtg/s1600/politia.jpg)
Istoria se repeta. Nu putem proteja costumul, arta si arhitectura traditionala intr-un glob de sticla; asta fac muzeele; iar muzeele sunt un fel de minunate morminte vizitabile.
Arta traditionala trebuie sa lupte ca sa traiasca si nu-i tocmai o lupta dreapta. Ea, saraca, e veche si sleita de puteri; pe de alta parte, "negustori fara scrupul si amatori fara pricepere" sunt destui.
Caci romanul s-a nascut poet; mai nou si designer si artist si nu-i mai poti ingradi creativitatea.
Fara studii, fara pregatire, si mai grav, fara respect, unii considera ca daca au scalat un motiv ca sa fie eficient pentru masina de brodat – au fost creativi.
Se produce prea mult gunoi. Au, nu-i prea dur? Nu, pentru ca orice obiect devine gunoi, mai devreme sau mai tarziu. Un designer responsabil va sti ca trebuie sa prelungeasca viata obiectelor; fie sa le gandeasca reciclabile sau reutilizabile; fie sa le dea valoare. Valoare care ramane si dupa ce moda trece.
Daca pretindem ieftineala, nu castigam nimic; doar calitatea va avea de suferit, producatorul nu isi va recalcula un profit mai modest. Sa fim selectivi si sa fim dispusi sa platim.
Daca, totusi, am cumparat o ie veche de la o femeie in varsta si necajita – cu numai 100 de RON – sa nu ne bucuram prea mult, ca nu-i semn bun. E semn de mizerie si de disperare.

Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 09:42 2 comentarii: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/03/obiecte-pseudonationale.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=8315034046517036111&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=8315034046517036111&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=8315034046517036111&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=8315034046517036111&target=facebook)

Etichete: povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti)






duminică, 10 martie 2013 7 semne primordiale – COLOANA (4) (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/03/7-semne-primordiale-coloana-4.html)

http://2.bp.blogspot.com/-EoxGzvZhmoU/UTyqzMtwMyI/AAAAAAAAErM/AAxGUhCBsSo/s640/www+COLOANA.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-EoxGzvZhmoU/UTyqzMtwMyI/AAAAAAAAErM/AAxGUhCBsSo/s1600/www+COLOANA.jpg)

Va propun urmatorul exercitiu de imaginatie: Brancusi nu a existat.
a) comparati siluetele feminine (Cucuteni – din cartea D-lui V. Vasilescu) cu cele care apar, dupa cca 5000 de ani, pe stergare moldovenesti. Ce vedem in dantela sunt coloane infinite de femei, generatii, una dupa alta: bunica – mama – fiica – tot asa ... Cu mainele in sold, adica puternice, auto...ritare, ele sunt responsabile de stabilitatea familiei, continuitatea neamului si a traditiei.
b) comparati un covor (berber) pe care l-am vazut in Maroc, in 2008 – cu desenele din cartea D-lui V. Vasilescu. Aceeasi compozitie: 1/2 romb + romb + 1/2 romb = trecut – prezent – viitor. In mijlocul fragmentelor de coloana sta iar rombul, simbolul fertilitatii. Fertilitatea solului asigura hrana si femeile asigura continuitatea: generatie dupa generatie.
Pana de curand am crezut ca oamenii au imaginat coloana dupa fulger, ca fiind un fel de 'scarita' necesara pentru comunicarea cu Cerul. Pe-o parte ajung rugaciunile la cer si pe-o parte vin raspunsurile. Acuma vad coloana ca fiind exclusiv rugaciunea omului pentru propria existenta.
Voi cum simtiti coloana?

Let's pretend our http://en.wikipedia.org/wiki/Constantin_Brâncuși (http://en.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i) never existed.
a) compare the feminine figures from Cucuteni-Tripolye ancient culture with those still used on textiles, 5000 years after; in our days. We see endless columns of women, generations coming one after another: grandma, mother, daughter and so on. Their proud and bold attitude (hands on hips) reflects their responsability: continuity (keeping the family, the nation/tribe, the tradition).
b) compare the motif on a carpet i've seen in Morroco, in 2008, with images found to be used around here: the same composition: 1/2 diamond + 1 diamond + 1/2 diamond = past – present – future. In the middle of everything is the diamond, symbol used for fertility. Fertility of the soil (food) and female fertility are vital for continuation: generation after generation.
So far I thought that people were inspired by lightning when they created 'the column', as communication between them and gods. One way, up, go their prayers; on the way down comes the answer. Now I see it as: awareness, concern and prayer for human existance.
Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 17:47 Un comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/03/7-semne-primordiale-coloana-4.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4442548664235900221&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4442548664235900221&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4442548664235900221&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4442548664235900221&target=facebook)

Etichete: povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti)






marți, 26 februarie 2013 7 semne primordiale – SPIRALA (2) (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/02/7-semne-primordiale-spirala-2.html)

http://4.bp.blogspot.com/-nzrnjMU5Tg0/US0X5-WxF9I/AAAAAAAAEok/IOla0YDLbN0/s640/www+SPIRALA.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-nzrnjMU5Tg0/US0X5-WxF9I/AAAAAAAAEok/IOla0YDLbN0/s1600/www+SPIRALA.jpg)


Despre spirala s-au scris sute de pagini; dar cand am vazut ca explicatiile autorilor se bat cap in cap, m-am oprit din citit metafore tiparite in 1988, 1991, cand si noi si autorii, eram blocati aici si nu puteam trece de granite. Eu am fost libera sa calatoresc si sa vad cu ochii mei: am lasat 'sursele' deoparte si am observat asa:
in cele mai vechi reprezentari, spirala nu apare niciodata singura; este nevoie de cel putin 2: o PERECHE; spiralele.

Oamenii or fi observat spirala si la melc, si la vartejuri, insa motivul ce simbolizeaza forta nu se cheama asa, ci COARNELE BERBECULUI. Ursul e mult mai puternic, dar pe oameni i-a impresionat impactul, energia ce apare in lupta pentru suprematie.
COARNELE BERBECULUI vorbesc despre 'masculul alpha': energie masculina, virilitate.
MAINI PE SOLDURI (cum s-ar traduce in romana) e semnul feminin corespunzator, ce reprezinta putere feminina, forta de seductie.
Pe multe textile, in special pe cele neutre (covoare) aceste doua semne sunt alaturate sau compuse, pentru ca se completeaza.
Si la noi; semnul masculin se foloseste pe camasi barbatesti si si-a pastrat si numele si sensul.
Se foloseste si semnul feminin, pe altite, unde ii este locul de drept; dar numele si sensul a fost uitat (nu-i nimic, se intampla si la case mai mari). Oamenii de acum l-au botezat "inima" – dar n-are legatura; oamenii vechi nu se apucau sa deseneze organe interne, ei reprezentau idei.

Principiul feminin-masculin se observa cel mai clar exprimat prin spirale, cred, in motivul nostru numit SFADITELE. Priviti-l ca pe un yin-yang al nostru, chiar si numele sau corespunde. E vorba de principii opuse, care nu pot exista separat, se atrag si se resping in acelasi timp.
CARLIGUL CIOBANULUI, e format tot din 2 spirale opuse, dar legate, ca sa exprime mai bine legatura: pierdut-gasit, dus-intors, inceput-sfarsit, etc ... un fel de balans la infinit.

O spirala singura, se foloseste, evident, in ceramica de Horezu si n-am uitat de ea. Insa aici spirala se naste din miscarea fireasca, din tehnica de producere si decorare. Dar oamenii au desenat spirale mult inainte de a inventa roata olarului si, desi e greu sa cioplesti in piatra, s-au chinuit sa faca mereu 2.

Se zice ca spirala e viata in evolutie. Dar in Cucuteni spirala apare fix pe fund. Ca sa impacam toate spiralele, sa zicem ca spirala e viata in evolutie, da; dar pentru o noua viata este intai nevoie de virilitate si seductie. Un fel de-a spune "ce-a fost mai intai, oul sau gaina?" ... "spirala sau spiralele?"
Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 22:16 Un comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/02/7-semne-primordiale-spirala-2.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=3578929204383889871&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=3578929204383889871&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=3578929204383889871&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=3578929204383889871&target=facebook)

Etichete: povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti)






sâmbătă, 23 februarie 2013 7 semne primordiale – ROMBUL (1) (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/02/7-semne-primordiale-rombul-1.html)

http://2.bp.blogspot.com/-ky-uPlQvhhc/USk2zxsrmII/AAAAAAAAEn0/1Jd5z3OduRw/s640/www+ROMB.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-ky-uPlQvhhc/USk2zxsrmII/AAAAAAAAEn0/1Jd5z3OduRw/s1600/www+ROMB.jpg)

Unui agricultor nu-i pasa ca pamantul e rotund. El vede bucatica lui, de pe urma careia traieste. Si o vede de la nivelul ochiului, deformata, in perspectiva. O vede ca pe un 'ROMB'.

Ca arhitect si agricultor deopotriva, doar asa pot sa-mi explic de ce omul a reprezentat pamantul ca romb: pentru ca asa se vede; asa imi vad si eu gradina mea. Indiferent de cum arata in acte / planuri.

Pamantul negru, gras, promite abundenta, indestulare, viata. Cand oamenii s-au asezat si au domesticit plantele si animalele, au ajuns sa aiba si surplus de hrana. Au apelat tot la pamant ca s-o pastreze si asa au inventat ceramica.

Zeita-Mama, Zeita-Pamant, simbolul fertilitatii, a fost - nu doar reprezentata sub forma de romb (cap-solduri-picioare) - dar si "imbracata" cu romburi si hasuri (brazde). Si femeile s-au imbracat tot ca zeitele: au purtat rombul pe fuste (fote, sorturi), pe fundal negru, ca pamantul.

Rombul a stat in mijlocul compozitiilor grafice, ca centru de interes. A fost imbogatit cu romburi concentrice, umplut cu hasuri – linii oblice sau orizontale, i s-au prelungit laturile cu linii drepte sau unghiuri. A ajuns sa ia forma de floare – motivul "floarea creata".

In portul popular; nimic nu era la intamplare; totul avea un rost !

[Adrian Pop]

NOI intre NOI (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/02/noi-intre-noi.html)

http://3.bp.blogspot.com/-l6QRfEXtjB4/USNWLGjE_FI/AAAAAAAAElU/h65MYIDSWWk/s640/NOI+intre+NOI.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-l6QRfEXtjB4/USNWLGjE_FI/AAAAAAAAElU/h65MYIDSWWk/s1600/NOI+intre+NOI.jpg)


Un expert o sa rada, probabil, de schema mea sau o sa ma critice; insa pe noi, oamenii obisnuiti, acest desen o sa ne ajute sa ne orientam un pic in spatiul in care s-au purtat iile (camasile cu altita / incretite la gat / de tip dacic / de tip carpatic).
S-au purtat ii si in Botosani, Neamt, Bacau, Roman ... chiar si in Constanta; dar n-am gasit ceva specific al lor; poate pentru ca nici nu am vazut foarte multe modele vechi – dinainte de 1918.
Schimbari, mode, influente, au fost la ii si mai inainte; dar dupa Unire romanii au comunicat altfel si s-au miscat intre granite mai mult decat oricand pana atunci. Si modelele s-au mai amestecat.

In Moldova s-au purtat in special raurii costisati / chezuri / piezuri – adica oblici. In sud, s-au purtat raurii in siruri verticale; fie multe si fine, ca in Ramnic sau Ilfov, fie rauri coplesitori, compusi din motive mari si late, cu nume specifice, pentru Muscel "codri", "serpeasca", etc Pe ambele maluri ale Oltului si in Oltenia, s-au purtat mai mult raurii "infurcati" ca niste ramuri (furci) care pleaca dintr-un ax de simetrie numit "cosoi". In Gorj apare tipul de rauri numiti "sabiate"; cosoiul dispare si fostele ramuri sunt acum benzi evidente, care se intalnesc pe centrul manecii, in unghi.

Dupa ce incretul si-a pierdut rolul functional, a fost pastrat totusi ca banda decoartiva, aproape nelipsit in compozitia manecii. Sunt exceptii iile mai noi din Muscel si Prahova, unde raurii pleaca direct din altita, repetand aceleasi modele. Alta exceptie sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toata maneca este acoperita de broderie fina, numita "tabla". Tot atunci iile din sud s-au imbogatit cu fluturi (paiete) si fir (metalic). In Bucovina s-au folosit margele – in special pentru a imbogati incretul; dar apar si pe altite cateodata.

Cromatica:

Ia de Suceava are culori sobre, dar placute, naturale: brun, cafeniu, negru, verde inchis.
Cea de Campulung e plina de rosu si negru si se lucreaza cu fir gros, buclat, care da volum.
In Vrancea, apare o geometrie puternica si culori tari: rosu, negru, albastru, verde, ocru – contraste; dar si o croiala speciala a manecii: efectul de spirala nu e dat de rauri costisati ci de croiala manecii, care este rasucita. In Vlasca si Ilfov se folosesc culori calde, mai multe nuante de rosu, auriu, ocru.
In Romanati se foloseste o combinatie de albastru tare cu rosu si visiniu, pentru modele delicate, mici, dar de mare rafinament. In Gorj, mai ales in nord, se foloseste doar negru (si ocru pentru incret) – influenta clara dinspre zona "Saliste". In schimb compozitia, motivele, sunt foarte dinamice: colul morii, stele, spirale, coarnele berbecului, carlige, etc. In Arges si Valcea, de asemenea apar compozitii monocrome, dar e vorba de rosu inchis si visiniu, mai rar doar negru.

Nu am uitat de camasile specifice pentru Dobrogea si nici de cele din Banat, Oas, Maramures, Transilvania: Hunedoara, Saliste, Apuseni, Bihor, Nasaud, Tarnave – fiecare are o personalitate aparte. Insa nu le pot aduce impreuna cu iile pentru ca; desi unele sunt si ele compuse tot din 4 foi si incretite la gat – au si elemente aparte in croiala: ciupag, fodor, platca. Ornamentele sunt specifice: in tabla, ciocanele, picaturi, umeras, 'peste cot' si ne zapacim de tot.

Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 12:40 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/02/noi-intre-noi.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=7488531958300491415&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=7488531958300491415&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=7488531958300491415&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=7488531958300491415&target=facebook)

Etichete: la blouse roumaine (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/la%20blouse%20roumaine), modele de ii (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/modele%20de%20ii), povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti)


joi, 14 februarie 2013 NOI printre vecini (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/02/noi-printre-vecini.html)

http://4.bp.blogspot.com/-tOeBHapT27Q/UR0LZPaPVmI/AAAAAAAAEkk/yYOJFWgHEVM/s640/NOI+printre+VECINI.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-tOeBHapT27Q/UR0LZPaPVmI/AAAAAAAAEkk/yYOJFWgHEVM/s1600/NOI+printre+VECINI.jpg)

NOI printre VECINI:
Inainte, oamenii se recunosteau dupa port; caci nu aveau pasaport. Ei au tras cu ochiul in jur, dar nu au copiat; au PRELUAT si ADAPTAT ceea ce le-a placut, de la vecini. Au tinut sa-si pastreze identitatea; prin port poate chiar mai mult decat prin grai.
Spre granite, romanii au purtat motivele cusute in cele 3 culori ale noastre; ca sa nu fie dubii.
Dar toate femeile s-au str...aduit sa fie frumoase; nu doar romancele. S-au imbracat pentru a crea iluzii optice, pentru a ajunge cat mai aproape de idealul dorit. In primul rand o talie de viespe!
Dar unele au vrut sa para mai voluptoase iar altele mai zvelte. Din Muscel pana-n Bucovina si toata Moldova – femeile au folosit catrinte foarte stramte si negre, pentru o silueta subtire. In rest – femeile vroiau sa arate solduri largi: se strangeau in talie cu bete si braie si purtau poale incretite, fote si valnice voluminoase.

Intr-o mare de camasi brodate, cum ne orientam? Cum o recunoastem pe a noastra de departe?

NOI: am evidentiat lungimea manecii !!! cu sau fara altita - ca element ce marcheaza umerii.
SUD: imediat la sud de Dunare, inca se mai poarta camasa incretita la gat, pe modelul carpatic; dar spatiul este atat de plin de broderie, incat de departe nu se distinge decat o mare pata de culoare. N-ai unde sa mai infigi un ac!
SUD >>> mai jos, camasile devin, brusc, albe, pentru ca toata broderia este pe ilic, ce se poarta stramt si inchis; se urmareste o "clepsidra" bine conturata.
SUD-VEST: se evidentiaza umerii, mansetele si partea de piept care se vede pe sub ilicul descheiat.
VEST: flori si pasari redate prin linii curbe, complet alta tehnica de cusatura si alta cromatica.
NORD-VEST: un medalion mare, floral, pe maneca, intre umar si cot
NORD: se coase cu alb pe alb, tot efortul se concentreaza in a crea umbre, volume, dantele
EST: vecinii slavi de la est segmenteaza maneca prin benzi late de broderie, unde incadreaza motive geometrice, simple dar gigantice (in comparatie cu ale noastre), intr-o betie de culori.
EST >>> mai departe spre est, se pierde geometria; se marcheaza pieptul si umerii, iar pe maneca se plaseaza elemente florale, ici-colo.

Daca ne place portul nostru mai mult decat cel al vecinilor, nu-i cazul sa ne ingrijoram ca suntem ultra-nationalisti: asta am vazut, asa am fost obisnuiti si educati ca e frumos; asta-i pe gustul nostru.

[Adrian Pop]

CALEA OCOLITA a motivelor traditionale (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/02/calea-ocolita-motivelor-traditionale.html)

http://2.bp.blogspot.com/-SzgfNqZbclk/URvUsRtFWpI/AAAAAAAAEj0/VfAVclL5S8U/s640/Untitled-1+HARTA.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-SzgfNqZbclk/URvUsRtFWpI/AAAAAAAAEj0/VfAVclL5S8U/s1600/Untitled-1+HARTA.jpg)


Nu trebuie sa fim dezamagiti, uimiti sau indignati daca vedem semnele noastre folosite si de alte popoare; nu e ca si cum ele devin, brusc, mai putin romanesti. Nu sunt exclusiv romanesti!

Literele alfabetului le foloseste toata lumea. Inainte de litere, au fost semnele. Mult inainte de daci, de greci, de romani, de toata istoria omenirii care a fost scrisa. Mare parte din povestea omenirii a fost desenata. A, e altceva ca noi n-o mai putem descifra acum si e problema noastra ca vedem semnele dar nu le mai intelegem. E o problema care se poate rezolva.

In 1910, la Viena, expozitia internationala de textile ii lasa fara explicatii pe specialistii care se uita, perplex, la motivele identice folosite in Turcia, Bucovina si tarile Scandinave. Ei nu inteleg cum e posibil !!! pentru ca; dupa ei, aceste populatii n-au fost niciodata in contact; femeile care au lucrat acele textile nu si-au parasit satul niciodata, nici stramosii lor.

Daca acei specialisti ar fi putut vedea hartile intocmite pe baza studiilor de azi, probe ADN, care urmaresc stramosii pe linie materna si paterna, pe tot traseul lor !
O astfel de harta am folosit pentru a suprapune pe ea "traseul semnelor". Se leaga.
Oamenii au lasat in urma lor semne, asa cum Hansel si Gretel au lasat firmituri de turta dulce.

Ca sa nu ne copleseasca tonele de informatii, simplificam:
Nu poti practica agricultura decat daca stai pe loc (populatie sedentara). Cand cultivi pamantul, e vitala fertilitatea solului, prezenta apei, soarele, anotimpurile. Vei folosi semnele mai mult cusute, pe panza, caci ai la indemana culturi de in si canepa, viermi de matase, etc.

Daca esti dintr-un neam de pastori, esti mereu pe drum. N-ai in si canepa, dar ai lana. Din lana trebuie sa faci si haine si covoare si cort, pentru ca n-ai o casa cu pereti. Vei folosi semnele mai mult tesute, semne care sunt importante pentru nomazi: steluta nordului (calauza), coarnele berbecului, carligul ciobanului, coltii lupului, cumpana.

Pe-aici au trait mereu si agricultori si pastori; e o tara mare, relief variat. Au stabilit relatii, au avut nevoie unii de altii; si-au imprumutat semnele si le-au folosit in atatea combinatii, incat varietatea modelelor de la noi este coplesitoare, ametitoare, fara sfarsit. Pentru ca noi le avem pe toate.

Legende sunt multe si multe se verifica. Cel mai 'romanesc' semn, este, probabil, coloana. Nu o alaturare de romburi – ci coloana. Este si cel mai vechi semn (descoperit pana acum) pe teritoriul nostru: vechimea cca 10.500 ien – descoperit pe o piatra, intr-o grota, in Mehedinti.

Nu semnele in sine sunt ale noastre; ci felul unic, in care le-am COMBINAT si le-am PASTRAT!

Si asta voi incerca sa explic pe scurt data viitoare: cum ne recunoastem printre vecini.




Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 20:03 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/02/calea-ocolita-motivelor-traditionale.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=2336767903354409567&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=2336767903354409567&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=2336767903354409567&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=2336767903354409567&target=facebook)

Etichete: povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti)


vineri, 8 februarie 2013 copiii invata motivele traditionale - lectia 1 (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/02/copiii-invata-motivele-traditionale.html)

http://2.bp.blogspot.com/-68IdVLzDvfo/URVNdUNgFCI/AAAAAAAAEjE/cj3R2WEO8Wo/s640/colaj+8+feb+2013.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-68IdVLzDvfo/URVNdUNgFCI/AAAAAAAAEjE/cj3R2WEO8Wo/s1600/colaj+8+feb+2013.jpg)

Prima sedinta de lucru cu copiii. (elevii Doamnei Invatatoare Aurelia Berusca; din clasa a III-a B, de la Scoala Gimnaziala Nicolae Titulescu, Bucuresti)
In doar o ora !!! copiii au invatat motivele de baza si rostul lor; apoi au desenat, f...olosind semne in loc de cuvinte, ca sa exprime ceea ce isi doresc ei cel mai mult pe lume. Cei care au vrut, si-au povestit desenul in fata clasei. Altii au preferat sa faca inca un desen, pe care sa-l ia acasa. Unii s-au atasat instantaneu de un semn anume, simtind ca li se potriveste. Vor sa facem asta in fiecare vineri de acum incolo ! :)

Desigur ! Iar pe data de 2 martie, vom prezenta acest proiect si primele rezultate in cadrul unui Simpozion. Speram sa trezeasca interes !

Aure Berusca (http://www.facebook.com/aure50) "Azi am experimentat ceva frumos si inedit pentru elevi: cunoasterea povestilor din spatele semnelor folosite azi ca motive populare. Partea practica a fost si mai atractiva. Elevii au folosit un sablon pentru a decora spatiul de lucru sau pentru a-si spune propria poveste. Desenele lor sunt superbe! Multumesc Ioanei pentri ideea acestui proiect si sper sa nu ne oprim aici. Multumesc!"

Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 21:12 Un comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/02/copiii-invata-motivele-traditionale.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=7999716739002102947&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=7999716739002102947&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=7999716739002102947&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=7999716739002102947&target=facebook)

Etichete: motive (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/motive), povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti), Romanian traditional motifs (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/Romanian%20traditional%20motifs)






duminică, 3 februarie 2013 BARBATESTI (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/02/barbatesti.html)

http://2.bp.blogspot.com/-YeFZ2cedAYw/UQ7Wl82E8jI/AAAAAAAAEhc/R1sz0y6og9o/s640/@+barbateasca.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-YeFZ2cedAYw/UQ7Wl82E8jI/AAAAAAAAEhc/R1sz0y6og9o/s1600/@+barbateasca.jpg)

Pe barbati i-au imbracat tot femeile: mame, surori si sotii.
Desi camasile lor par, la prima vedere, mai simple, asta nu inseamna ca au fost lucrate in pripa. Desigur ca au fost facute cu drag, insa nu striga de departe. De-aproape poti aprecia toata migala cu care au impodobite: cusaturi in alb pe alb, ajururi, sabace, gaurele: bibiluri!
Camasa are croiul simplu, drept, intr-una cu poalele. Dar a...u existat si "camasi cu fusta"!
Portul barbatilor s-a pastrat mai bine; ei au fost mai putin receptivi la schimbarile din moda. Voiau sa para lati in umeri. Asa ca motivele au fost cusute pe umeri, dublate, acolo unde maneca se coase de stan. Peste camasa, barbatii incingeau fie chimir, fie brau lat, testut, de lana.
Camasa de zi cu zi, de lucru, zisa si "purtareata", era simpla si lejera.
Dar cea mai importanta si cea mai lucrata – a fost camasa de mire: tesuta, croita si cusuta chiar de mireasa. Mai in gluma, mai in serios, baiatul o-ntreba pe fata care ii placea: "stii lelita-n patru ite?"
Daca nu stiai sa tesi si sa cosi, nu te puteai marita; pentru ca textilele nu erau de cumparat. Fiecare femeie trebuia sa fie in stare sa-si imbrace familia si casa (asa se zicea).
Dupa ce fata si baiatul se-ntelegeau sa se casatoreasca, urma bautul rachiului, care era ca o logodna si tot atunci se stabilea si cand va fi CROIALA. Viitoarea mireasa organiza o petrecere si atunci lua masurile mirelui si ii croia camasa. Apoi, in fiecare seara, mirele venea s-o vada cosand.
Uneori nunta urma repede, intr-o luna – si mireasa era ajutata de druste (un fel de domnisoare de onoare). Alteori, in alte regiuni, mireasa cosea singura; iar daca se ambitiona si se angaja la un model complex, mirele era nevoit sa astepte chiar si 1 an pana la nunta.

Multe din aceste camasi s-au dus in pamant; pentru ca asa au ales oamenii sa plece pe lumea cealalta: imbracati cu ele. In razboaie, soldatii purtau uniforma peste camasa lor, de-acasa. Sa-i pazeasca, sa poarte noroc, sa se intoarca cu bine; iar daca nu, sa fie deja pregatiti de inmormantare.

Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 23:30 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/02/barbatesti.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1342433911137897504&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1342433911137897504&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1342433911137897504&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1342433911137897504&target=facebook)

Etichete: povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti)






miercuri, 30 ianuarie 2013 ce e ia? (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/01/ce-e-ia.html)

http://1.bp.blogspot.com/-7AMjJjC1x3A/UQk9EyDaP0I/AAAAAAAAEgs/Xy8XtxupRX4/s640/%2540%2Bie%2B-%2Bcamasa.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-7AMjJjC1x3A/UQk9EyDaP0I/AAAAAAAAEgs/Xy8XtxupRX4/s1600/%2540%2Bie%2B-%2Bcamasa.jpg)

Ia este doar un tip de camasa dintre multele existente. Ia este camasa incretita la gat – spre deosebire de cea soloboda, adica dreapta. Diferentele sunt: croiala dar si materialul folosit. Mai sunt camasi cu platca sau cu ciupag, dar ele s-au folosit in zone mai restranse. Nu s-au purtat ii pe tot teritoriul romanesc. Nu degeaba unii o numesc "camasa carpatica". Cele mai multe ii provin din zona Carpatilor Orientali si Meridionali, Subcarpati si au ajuns si pe la campie – in special in sud. Insa in zonele joase: pe valea Prutului, in Basarabia, Dobrogea – ia a ajuns mai rar sau n-a ajuns de loc. Nu-i nici o tragedie si nu inseamna ca portul este mai putin romanesc sau mai putin valoros. Nu croiul camasii drepte in sine este specific romanesc; asa camasi se poarta in toata regiunea Balcanica si pana in Ucraina. Nici semnele cusute, luate separat, nu sunt exclusiv romanesti; motive identice sau asemanatoare se folosesc in Turcia, Caucaz, Polonia, Ucraina, Ungaria, in Tarile Scandinave. COMPOZITIA cusaturilor si CROMATICA – acestea te ajuta sa deosebesti intr-o clipa, o camasa romaneasca de una provenita de la vecinii nostri. Camasile noastre (cu sau fara altita) sunt facute sa impresioneze si de aproape si de departe: de aproape, prin linii delicate si armonia culorilor, imbinate cu gust de departe, de unde nu se disting detalii ci doar pete de culoare. Iar asta vine din alternarea si proportiile acestor pete (campuri) cu spatiile goale, nebrodate. Asta avem diferit: echilibrul, compozitia, broderii migaloase dar nu imbacsite. Alt gust, alt simt al frumosului. Nu mai bun, nu mai rau ca al altora: DIFERIT.
Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 17:33 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/01/ce-e-ia.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=7454872591560475331&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=7454872591560475331&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=7454872591560475331&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=7454872591560475331&target=facebook)

Etichete: la blouse roumaine (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/la%20blouse%20roumaine), povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti)






joi, 13 decembrie 2012 in caz de mare TRAGEDIE sau FOAMETE (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/12/in-caz-de-mare-tragedie-sau-foamete.html)

Moldovenii nu se despart de covoarele lor decat in caz de mare tragedie sau foamete.

1946 – 1947 a fost o astfel de vreme: cand oamenii, disperati sa-si prelungeasca viata lor si a copiilor, au fost nevoiti sa-si dea covoarele pe care le-au mostenit de generatii – in schimb pentru un saculet de faina.

Ocupati sa ne plangem singuri de mila, pentru toate relele prin care am trecut, noi am uitat de Basarabia. Am uitat sa-i intrebam si pe ei: "Voua ce v-au facut? Voi prin ce-ati trecut?" Inca sunt oamenii care au supravietuit si care mai pot povesti.


http://4.bp.blogspot.com/-mpPnPNGZbfw/UMkPsdSnjMI/AAAAAAAAD3Y/RVSGjKDVM5E/s640/%2540DSC_0151.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-mpPnPNGZbfw/UMkPsdSnjMI/AAAAAAAAD3Y/RVSGjKDVM5E/s1600/%2540DSC_0151.jpg)



A fost seceta in 1946; dar oamenii poate s-ar fi descurcat cu putinul pe care-l aveau, daca n-ar fi fost siliti, cu forta, sa predea totul la stat. Cine refuza era impuscat direct sau trimis in Gulag, sa moara acolo, incet. A fost atunci o catastrofa demografica iar statisticile reale abia de curand au iesit la iveala. Dar si numai dupa marturiile oamenilor, e clar ca a fost cumplit, de neinchipuit; cam asa:

“Trăim foarte greu, oamenii mor – mănâncă buruiene prin pădure, iar seara, întorcîndu-se acasă, mor pe drum. A murit aproape o jumătate de sat, iar statului nici că-i pasă…” (raionul Kotovsk). “La noi foarte mulți au murit de foame și continuă și acum să moară. Oamenii mănîncă cai morți, țistari și alte scîrboșenii. Zilnic mor cîte 20-30 de oameni… (raionul Dubăsari). “Oamenii merg legănîndu-se, ca beți, de foame. În multe sate au rămas casele pustii, pentru că stăpînii lor au murit de foame…” (raionul Sîngerei). “Poporul îndură o foamete chinuitoare, statul nu-și bate capul de asta, oamenii mor în floarea vârstei, dacă au scăpat de moarte pe front, mor acum de foame… zilnic mor cîte 5-7 oameni, uneori și mai mulți, cadavrele stau împrăștiate pe drum…” (raionul Tiraspol).

“În satul nostru n-au mai rămas decât 30% din locuitori, iar ceilalți au murit și mor de foame, nici chiar pe front nu și-au pierdut viața atâția oameni…” (raionul Bălți). “Trăim timpuri grele, încât oamenii mănâncă oameni. Sînt înmormîntați câte 50 de oameni pe zi. Te prinde o mare groază – n-avem fărâmă de pâine și oamenii mor ca muștele…” (raionul Orhei). “Bântuie o foamete de care nu s-a mai văzut. Oamenii mor ca muștele, pe zi ce trece mor tot mai mulți…” (raionul Bujor). “De mare ce-i foametea, oamenii mănâncă pisici, câini, șoareci, cai și unii pe alții. Zilnic mor de foame 10-15 oameni, nici nu mai este unde să-i înmormântezi. Nu-mi mai ajung puteri să trăiesc așa și mai departe…” (raionul Vulcănești).

Erau părinți care îsi părăseau copiii, numai ca să nu-i vadă murind de foame.
Dar aspectul cu adevarat oribil al foametei era canibalismul.
Lipsa completă de produse de hrană normală pentru o populatie foarte numeroasă (în unele regiuni, pentru majoritatea populației, în altele – practic pentru toată populația), consumul de plante și subproduse agroindustriale dăunatoare sănătătii, de cadavre și hoituri a provocat o mare creștere a morbidității.

“Pe drumul de la Ciadîr-Lunga pîna la Congaz, relata funcționarul, se tăvăleau cadavre care nu fuseseră strînse multă vreme. În primul sat în care m-am oprit, Baurci, localitate mare, era o liniște de mormînt; oamenii nu puteau fi văzuți nici în stradă, nici în ogrăzi, intrările și ieșirile (în și din curți, n.a.) erau întroienite. Pridvorul și încăperea sovietului sătesc din centrul satului sunt ticsite de bătrîne si copii umflați. Unii din ei sunt pe jumătate leșinati. Alături este un punct de alimentare. La fereastra unde se distribuie hrana e încăierare și strigăte neomenești. …Sovietul sătesc nu are date exacte privind starea populației. Mi s-a spus că în ziua trecută muriseră 20 de oameni. Am propus cercetarea imediată a curților. În prima jumătate a zilei au fost găsite 73 de cadavre. Majoritatea cadavrelor erau ascunse în șoproane, pridvoare, în nămeți. …În primele zile ale lunii februarie au murit 93 de oameni”. În satul Beșalma, povestește trimisul de la centru, “situatia este și mai proastă. La sovietul sătesc mi-au raportat că, potrivit unor date incomplete, pe parcursul a 8 zile ale lunii februarie și în ianuarie au murit 630 de oameni.

O cifra media a deceselor cauzate de foamete este undeva intre 250 000 – 300 000.
Si apoi, iarasi, alt val de deportari:

"Sufletul ne este plin de jale ca Nistrul de prundiș ... din satul nostru au fost ridicați cei mai buni gospodari și i-au dus departe, dar unde, nimeni nu știe, știe doar unul Sfîntul Duh. Erau mari strigăte și plînsete, ei strigau: Doamne Dumnezeul meu, ce am făcut și unde ne duc…”

Intre 1940 – 1950, Basarabia a pierdut 30% din populatie si toti 100% au trecut prin infern.


http://4.bp.blogspot.com/-9KEeeBMVppY/UMkP1E4HIvI/AAAAAAAAD3g/Nu5g9w6Qc0o/s320/%2540DSC_0130.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-9KEeeBMVppY/UMkP1E4HIvI/AAAAAAAAD3g/Nu5g9w6Qc0o/s1600/%2540DSC_0130.jpg)

Chiar daca aceasta ar fi fost o simpla expozitie de covoare – tot m-as fi dus la Chisinau sa le vad, pentru ca sunt frumoase.
Dar acestea sunt covoare care au fost salvate de la instrainare. Salvate – cu ce pret? Salvate – de cate ori? Unde? Unele chiar ingropate in pamant. Salvate – cu ce eforturi? Si cata lume le-a purtat de grija?

[Adrian Pop]

Cum sa nu te duci sa le vezi?




Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 01:18 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/12/in-caz-de-mare-tragedie-sau-foamete.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1035144471851144335&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1035144471851144335&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1035144471851144335&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1035144471851144335&target=facebook)

Etichete: povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti)


vineri, 23 noiembrie 2012 Dulce, din nou ! (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/11/dulce-din-nou.html)

http://3.bp.blogspot.com/-85RKOi-T5Pg/UK_xEG3kD3I/AAAAAAAADIE/afBndddRdhA/s640/Untitled-3.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-85RKOi-T5Pg/UK_xEG3kD3I/AAAAAAAADIE/afBndddRdhA/s1600/Untitled-3.jpg)

Daca vreti sa gustati, sau sa invatati reteta exacta, ma gasiti maine (sambata), la Clubul Taranului, pe terasa, cu sort & basma & sucitor, gatind cu drag!
Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 23:57 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/11/dulce-din-nou.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=6088056293213766812&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=6088056293213766812&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=6088056293213766812&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=6088056293213766812&target=facebook)

Etichete: povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti)






miercuri, 14 noiembrie 2012 Covoarele noastre si covoarele lor; ciobanii nostri si ciobanii lor. (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/11/covoarele-noastre-si-covoarele-lor.html)

http://3.bp.blogspot.com/-NUCUxinBdYw/UKNAN6i-aNI/AAAAAAAAClY/8k7NxHMxEhU/s640/%23+DSC_1304.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-NUCUxinBdYw/UKNAN6i-aNI/AAAAAAAAClY/8k7NxHMxEhU/s1600/%23+DSC_1304.jpg)


Doamna Varvara, de la Chisinau, m-a avertizat de la bun inceput: "ai grija: ca o sa incepi cu ceva si o sa ajungi la altceva" iar eu m-am grabit sa raspund "ba nu, n-am sa fac asta". Desi stiam ca, mai devreme sau mai tarziu, o sa ajung si la covoare.

Special am numit blogul "semne cusute" pentru ca stiam ca va urma un "semne tesute". Si mai stiam proverbul care zice: "sapa acolo unde esti" si m-am decis – turcii sa se ocupe de covoarele lor, eu ma ocup de iile noastre. Nu m-am putut abtine decat 7 luni: a trebuit sa ma duc acolo, la sursa, muream de curiozitate. M-am intors dupa 12 zile, cu sute de poze, kilograme de carti si capul calendar pentru ca m-am lacomit sa aflu cat s-a putut de mult din muzee, ateliere si de la intermediari – vanzatori.

O sa ma tin de planul initial si o sa las in asteptare toate semnele tesute; dar o sa scriu un rezumat – in mare este ceea ce am prezentat ieri la evenimentul din cadrul Bienalei de Arhitectura.

Cu triburile de pastori nomazi din Turcia / Asia Mica / Iran / Caucaz – avem multe de impartit. Nu doar cuvantul cioban in sine, ci si tot alfabetul de semne de baza, pastrate din vremuri indepartate, cand oamenii venerau doar Soarele. Si daca reuseau sa gaseasca un loc bun, o vale roditoare, deveneau sedentari, agricultori si venerau si Pamantul, intruchipat de Zeita-Mama (o zeita grasa).

Dar, spre deosebire de ciobanii nostri care colindau agale, mai ziceau din fluier, etc, ciobanii lor erau nevoiti sa migreze la modul cel mai serios, zile in sir, in cautare de apa si pasuni pentru turmele lor. Ca sa reziste in aceste conditii aspre, ei au ajuns chiar sa dezvolte o rasa de oaie capabila sa acumuleze o rezerva de 10 – 15 kg de grasime in coada: un fel de oaie-camila !!! Pentru acesti nomazi, covoarele, produse din lana de oaie si/sau par de capra si camila – reprezentau de-a dreptul o moneda de schimb. Calitatea lanii, deci implicit a covorului, depindea de calitatea ierburilor pe care animalele le pasteau. Asa ca au mers mai departe si au dezvoltat rase de oi cu 2 straturi de lana: unul aspru si rezistent la exterior si unul fin pe dedesubt. Prin comparatie cu aceste locuri neprietenoase, Caucazul, verde, impadurit, a generat invidia si legenda despre "lana de aur".

Pe cat de sarac si arid era mediul in care traiau acesti nomazi, pe atat mai bogat era desenul si coloritul pe kilimurile lor. Ei nu aveau pereti sau usi: cu aceste covoare si cu corturile lor isi delimitau spatiul de locuit. Cum ar putea niste carpe sa protejeze impotriva primejdiilor? Pe covoare s-au tesut semne: din frica, din superstitie, in speranta ca vor servi drept scut. Motivul crabului, motivul scorpionului urma sa-i protejeze de scorpioni; motivul 'coltii lupului' urma sa-i tina pe lupi departe – si tot asa. Din teama de a nu se rataci, fara reper, in pustiu, au tesut retele de stele: stele mari si constelatii de stelute mici. Steaua Nordului, singurul punct fix, a fost mereu calauza navigatorilor si a nomazilor.

Pomul vietii a aparut pe kilimuri dupa intalnirea lor cu islamul, fie ca l-au imbratisat sau nu. Este un pom care de fapt nu exista, nu are corespondent in lumea reala; de multe ori este reprezentat cu radacinile in sus, spre cer, pentru ca isi trage seva din Rai.

Gradinile de pe covoarele lor sunt iarasi ireale; sunt vise – asa isi imagineaza Raiul: un loc strabatut in lung si-n lat de canale de apa, cu fantani la colturi si la intersectii. Ceea ce noua ne pari flori, sunt de fapt "noduri infinite" – izvoare care nu seaca niciodata, sursa vietii vesnice.

Din cand in cand mai vedem pe cate un covor cate o bordura cu vita de vie, imprumutata de prin Caucaz. Si mai rar apare floarea de lotus, stilizata ca o palma; floare pe care nu au vazut-o niciodata, dar au preluat-o prin intermediul persanilor, din orient. Asa au facut de fapt si cu paunul. Tot asa se mai intampla sa apara o camila ratacita pe cate un covor din Banat sau Oltenia: vazut pe alt covor, placut, copiat, nu conteaza ca nici o camila n-a ajuns pe la Craiova.

Florile simbol ale Turciei, cele mai iubite, laleaua si garoafa, apar abia in sec. al XVII-lea, initial pe covoarele 'culte', 'urbane'. Dar, surpriza, nu in Turcia, ci in Romania! Aici ele au fost stilizate si incluse in medalioanele centrale. S-au reintors in Turcia, in vestitul centru din Bergama, de unde au ajuns sa influenteze si Konya, centru important al productiei de covoare din centrul Anatoliei. Mai la nord de Konya, producatorii din Ladik, au stilizat si au adaugat si crinul. Si-abia apoi motivele au fost preluate de nomazi (un caz mai aparte, in care moda urbana s-a raspandit in mediul rural).


http://4.bp.blogspot.com/-9xh1nMaQ5mw/UKM-K0q79sI/AAAAAAAAClQ/tiEZfnNow-4/s640/%23+DSC_1260.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-9xh1nMaQ5mw/UKM-K0q79sI/AAAAAAAAClQ/tiEZfnNow-4/s1600/%23+DSC_1260.jpg)

Pe acest covor din Bergama (sec 19), lalelele apar pereche, reprezentate cu alb, stilizate, in coltul de sus si in coltul de jos al medalionului central - medalion sub forma de romb, delimitat de garoafe. Medalionul este inconjurat de stele negre, cu 8 colturi (crucea Zeitei Pasare), incadrate in hexagoane rosii, pe fond negru.

Si-apoi sunt multe de spus si despre cum s-au transmis in timp aceste semne: aceleasi semne, pastrate in moduri diferite.

Femeile din triburile nomade trebuiau sa-si teasa singure zestrea; totul dupa reguli foarte stricte, dictate de trib, a carui identitate trebuia pastrata nealterata. Exuberanta tinereasca a fetelor putea fi un pericol, asa ca ea trebuia domolita si creativitatea trebuia sa fie exprimata in mod disciplinat. Femeile nu prea aveau voie sa vorbeasca: kilimurile erau singurul fel in care se puteau exprima. Dat fiind ca nu au vorbit despre semne, povestile lor s-au uitat de multa vreme si sensul lor initial s-a pierdut. Acum tuturor semnelor li s-a atribuit rolul de protectie impotriva "ochiului dracului" (nu stiu cum sa traduc exact 'the evil eye'). Carligul ciobanului? Semnul acela in forma de "S", pe care-l avem si noi si-l numim la fel? Te protejeaza de "ochiul dracului". Motivul pieptenului, pe care-l avem si noi? La nevoie, se transforma in palma protectoare a Fatimei si te protejeaza de "ochiul dracului". Crucea? N-are nici o legatura cu crestinismul: ea crapa "ochiul dracului" in 4. Zvastica? La fel, il crapa in 4 si-l si rasuceste. Nu glumesc. 75% din semnele tesute se lupta cu acest "ochiul dracului", impreuna cu armata de ochi albastri de sticla care atarna in Turcia, de fiecare cui disponibil, de breloc, la ferestre, la usi si pe usile frigiderelor.

Ori la noi parca nu-i atata superstitie si teama. Si femeile au decis singure ce fel de haine sa poarte si cum sa le impodobeasca. Au ales plantele pe placul lor si se vede asta pentru ca le-au numit cu drag, le-au alintat si pe toate le-au chemat cu diminutive. In natura s-au simtit bine, in pace, in siguranta, inconjurate de flori au cusut la umbra, in iarba, cand s-au dus cu oile. In codru au gasit adapost in vreme de bejenie. Au inventat legende si povesti pentru fiecare frunza si le-au spus la sezatori; au lucrat relaxat, ca sa fie ele frumoase; nu ca sa aiba ce vinde la targ. Tot ce au cusut si tesut a fost pentru familie si pentru casa lor, sa le fie drag sa stea in ea. Au lucrat impreuna, au facut echipa cu fiicele si nepoatele si surorile; s-au ajutat si au pastrat semnele ca mostenire si amintire de la cei dragi; nu pentru ca li s-a impus.

M-am simtit ca si cum am fost intr-unul din jocurile acelea care iti cer:
"ai 2 saptamani sa gasesti 100 de asemanari si 100 de deosebiri intre covoarele noastre si-ale lor, intre ciobanii nostri si ai lor".

Am de citit 700 de pagini A4, de studiat 1200 de desene, 40 de harti cu triburi si de clasificat toate pozele pe care le-am facut.

In curand voi merge la Chisinau, sa vad expozitia de covoare vechi Basarabene salvate de la instrainare (deschisa la Muzeul de Etnografie si Istorie Naturala, pana pe 15 decembrie) si ma bucur ca o sa inteleg tot ce o sa vad; fiecare detaliu si fiecare fir de ata.

Dar de maine ma intorc la iile noastre.

Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 08:57 2 comentarii: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/11/covoarele-noastre-si-covoarele-lor.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=8975485269593253144&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=8975485269593253144&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=8975485269593253144&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=8975485269593253144&target=facebook)

Etichete: povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti)






miercuri, 31 octombrie 2012 IA DE AUR (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/10/ia-de-aur.html)

http://2.bp.blogspot.com/-G3VTPTUW-Ek/UJD37khZE9I/AAAAAAAACjo/hjuaLv94Ss4/s640/@+PROPORTIILE+PE+IE.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-G3VTPTUW-Ek/UJD37khZE9I/AAAAAAAACjo/hjuaLv94Ss4/s1600/@+PROPORTIILE+PE+IE.jpg)


Portul femeilor este un exemplu admirabil de echilibru intre creativitate, simt practic si bun gust.

Folosind, la baza, aceeasi croiala si aceleasi reguli de compozitie, fiecare femeie si-a adaptat costumul astfel incat sa fie unic si s-o avantajeze pe ea. Ia a fost ca un fel de uniforma, dar uniform e ultimul lucru care-ti vine in minte cand te gandesti la ii: de fapt nu sunt 2 ii compuse la fel si purtate la fel.

Aceste reguli de compozitie au plecat de la considerente practice si functiunea a fost, inainte de orice. Haina a fost compusa pentru a putea fi si descompusa, pentru a inlocui partile care se uzau mai repede; la nevoie, camasa primea un 'refresh'. Cu astfel de croiala, nu se pierdea nici un petec de material. Totul a fost gandit si optimizat pentru ca sa nu se risipeasca material, timp, efort.

Costumul, in mare, arata ca un fel de rochie, compusa din bucati: camasa la care se atasau manecile si poalele (fusta) care nu erau insa intotdeauna cusute de camasa. Poalele se faceau dintr-o panza cu tesatura mai putin fina decat pentru camasa: se uzau mai repede si erau acoperite de catrinte, fote, deci nu merita sa investesti in poale. Doar marginea de jos, care se vedea de sub fota / catrinta – primea o bordura decorativa. Oricum ar fi trebuit sa i se coasa tiv si atunci, de ce sa nu fie si placut ochiului?

Prima cusatura care a aparut pe ie – pentru ca nu se putea fara, a fost "UMARUL" anume cea care unea maneca de trup. Aici au aparut prima data semnele cusute, marcand aceasta cusatura. Ulterior, aceasta banda a fost repetata mai jos, de cateva ori si a devenit "ALTITA". Sunt 3 reguli de baza ale altitei pe o ie corecta:

> banda decorativa de sus este distantata un pic de restul si bordurile laterale ce o marginesc se ridica mai sus de ea; altita sa ramana deschisa inspre sus
> altita este mai ingusta decat restul manecii (regula derivata din croiala, considerente practice)
> motivele folosite pe altita nu se regasesc nicaieri altundeva pe ie (aceste motive sunt legate de identitatea femeii, de locul de unde ea s-a nascut, etc)

altita se facea, de multe ori, o bucata de panza separata; pentru ca presupunea multa munca; este cea mai densa cusatura. Fiind separata, femeia o putea refolosi pentru camasa urmatoare, cand prima se invechea.

In studii mai vechi, facute prin 1850, pe plansele desenate, inca se mai trecea separat numele de "UMAR" pentru banda decorativa de sus si "ALTITA" pentru benzile decorative similare care se repetau mai jos. Mai tarziu, "UMARUL" a fost contopit cu totul in "ALTITA", desi a ramas ca rand distantat, nu a mai fost numit in mod special.

"INCRETUL" a aparut tot din considerente practice: manecile au fost croite mai largi, ca sa fie mai comode si atunci a fost nevoie de aceasta banda pentru a le aduce la aceeasi dimensiune cu despicatura din trupul camasii. Realizat printr-o tehnica de cusut speciala, incretul era cusut cu linii paralele pe fata si verticale pe spate. Se trageau firele si banda se ingusta. Atunci nu exista elastic, dar incretul are un rol asemanator. Intotdeauna romancele au cusut incretul in nuante de ocru, galben, chiar si alb (Mehedinti). Hutanii din Bucovina au preluat si ei incretul odata cu costumul dar pentru a se diferentia – l-au facut rosu. Iar Rutenii au ales, tot pentru diferentiere, sa-l faca verde sau albastru. Pe banda incretului s-au folosit motive specifice, feminine, legate de fertilitate: in special romburi si variatiuni de romburi, taiate si intersectate.

"RAURII" de pe maneci au rol estetic. Jongland cu proportia modelelor, densitatea raurilor, culorile folosite, femeile isi reglau aparitia, silueta, prin adevarate iluzii optice. Sunt 2 tipuri de rauri: drepte (simple sau increngate) si oblice, numite: costisate, chiezuri, piezuri (piezise). In Vrancea, femeile au ajuns la un efect special, cosand raurile drepte dar rasuncind manecile. Aceasta "moda" s-a raspandit si prin zonele invecinate, ajungand pana in Muscel. Nu cred ca poate fi o regula fixa, dar imi pare ca in Moldova si Bucovina predomina raurile piezise; si in sud, Muntenia si Oltenia cele drepte.

Raurii de pe piept, mult mai bogati la iile de vara si normal, in sudul tarii. In nord, fiind mai rece, femeile purtau bundita (cojoc fara maneci) care acoperea ia pe piept si spate. Se vedeau doar manecile. Nu avea rost sa incarci o ie pe care urma s-o ascunzi sub bundita.

Mai exista cusaturi decorative pentru guler si marginea de jos manecilor. Si mai exista un tip de cusaturi, "cheite" – folosite pentru a uni bucatile de panza intre ele: pentru a coase maneca pe interior, pentru a coase fata de spate. Numele folosit pentru aceste cusaturi, cel putin in Dobrogea si uneori in sud – este "BIBILURI" si numele spune totul. Te-apuci sa bibilesti o ie numai daca mai ai timp si chef. Asta nu inseamna ca o incarci excesiv. Cheitele, bibilurile, se fac cu ata alba sau rosie. Si femeile au stiut ele foarte bine sa pastreze o compozitie echilibrata, un raport palcut ochiului intre fondul alb al iei si cusatura colorata. De altfel, in Tulcea, cu toate "bibilurile", camasa arata foarte simplu si elegant, pentru ca nu are rauri si incret, ci doar "UMAR".

Am cautat in disperare sa gasesc o schema cu regulile de compozitie si proportiile elementelor pe ii. Asta pentru ca intentionez sa recompun ii, pe baza motivelor autentice recuperate – care au fost, la vremea respectiva, colectate pe bucati.

N-am reusit sa gasesc nimic concret; insa, Doamna Varvara Buzila, director adjunct al Muzeului de Etnografie si Istorie Naturala din Chisinau, a fost amabila sa-mi raspunda la intrebari si sa-mi dea niste indicii. Astfel:

incretul = 1/3 din altita; altita + incretul = 1/3 din lungimea totala a manecii.

Facand un desen, a rezultat cum ca maneca se imparte in 12 parti egale:

3 parti, adica un sfert din lungimea manecii revine altitei. O parte revine incretului. Raurii raman cu 8 parti din 12, adica cu 2 treimi.

Asa ar fi o ie ideala, dar nu obligatorie. Proportiile s-au obtinut facand o medie intre foarte multe variante de ii. Asa cum s-a ajuns la "dreptunghiul de aur", asa putem sa numim aceasta schema "ia de aur" si s-o folosim – nu ca regula rigida, dar ca reper.









Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 12:12 5 comentarii: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/10/ia-de-aur.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4823224134768340347&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4823224134768340347&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4823224134768340347&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=4823224134768340347&target=facebook)

Etichete: la blouse roumaine (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/la%20blouse%20roumaine), modele de ii (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/modele%20de%20ii), povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti)






joi, 25 octombrie 2012 Se intampla din nou ! (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/10/se-intampla-din-nou.html)

http://4.bp.blogspot.com/-UmjRGZuSoQU/UIlPa3dzRXI/AAAAAAAACeo/d4ZNS_kSd5o/s640/poale+si+varzari.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-UmjRGZuSoQU/UIlPa3dzRXI/AAAAAAAACeo/d4ZNS_kSd5o/s1600/poale+si+varzari.jpg)



Asa arata poale'n brau si varzari fierbinti, abia scoase din cuptor.


http://2.bp.blogspot.com/-p0TNgj24xPM/UIlQAUJkGUI/AAAAAAAACew/qqShTbMWTBA/s640/%23+POSTER++gustari+moldovenesti.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-p0TNgj24xPM/UIlQAUJkGUI/AAAAAAAACew/qqShTbMWTBA/s1600/%23+POSTER++gustari+moldovenesti.jpg)

Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 17:48 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/10/se-intampla-din-nou.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=8972032229358440874&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=8972032229358440874&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=8972032229358440874&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=8972032229358440874&target=facebook)

Etichete: povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti)






vineri, 5 octombrie 2012 weekend MOLDOVENESC la cratita, la MTR (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/10/weekend-moldovenesc-la-cratita-la-mtr.html)

http://1.bp.blogspot.com/-yhTCAMh_gSg/UG7PLWqwnwI/AAAAAAAAB-c/jwrheM7eAhE/s640/MENIU+mic.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-yhTCAMh_gSg/UG7PLWqwnwI/AAAAAAAAB-c/jwrheM7eAhE/s1600/MENIU+mic.jpg)



urmeaza un fel de maraton de gatit: la cratita pentru bors, la tigaie pentru parjoale, la tavi pentru malaies si alivenci; dar mai ales la planseta, unde am de facut sute de poale'n brau, varzari si placinte.

fug sa ma apuc de treaba - la placinte inainte!




Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 15:22 Un comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/10/weekend-moldovenesc-la-cratita-la-mtr.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=6424487736474887554&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=6424487736474887554&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=6424487736474887554&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=6424487736474887554&target=facebook)

Etichete: povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti)






duminică, 30 septembrie 2012 frunza verde de ... (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/frunza-verde-de.html)

"Getul era 'om de padure', dupa cum asa de just si de frumos ne-o spune Parvan insusi. ... Getii aveau un stindard cu 'balaur' (cap de lup, coada de sarpe). Imaginea tradeaza mitologia unui om de padure. ... Getul, ca om de padure, avea desigur si zeitati ale padurii. Padurea era pentru el o divinitate palpabila, magic-ocrotitoare. Getul, cand intra in padure, se simtea intrand in divinitate. Noi, romanii, mai cunoastem si astazi o 'muma a padurii', cel putin in povesti. De multe ori, memoria istorica se refugiaza in povesti. Chiar daca aceasta muma a padurii n-ar fi o ramasita arhaica – si nu vedem de ce n-ar fi - , e ingaduit totusi sa banuim in dosul unor atari figuri palpitand un strafund de mitologie si de magie a padurii, un strafund geto-trac. Calauziti de vechi motive de folclor, am fi dispusi sa mergem chiar mai departe. S-a spus nu o data ca 'frunza-verde', cuvintele runice cu care incepe cantecul, ar fi simbolul legaturii istorice ce exista intre roman si padure, protectoarea sa in vreme de bejenie, sau o amintire a vremurilor de haiducie. Noi vedem in aceasta "frunza verde" ceva mai mult, adica ecoul preistoriei. Intrezarim in dosul cuvintelor un verde arhaic, de mitologie si magie a padurii si a zeitatilor vegetale. 'Frunza-verde' are ceva dintr-o rituala invocare a stihiilor vegetale care ocrotesc viata si mai ales datatoare de viata."

a scris Lucian Blaga, in eseul "Getica", publicat in revista Saeculum, I, nr. 4, 1943

maghieran, flori, maselar, frunza de smeurica, bujor, frunza tamaitei, floricele, copacel cu crengute, fasole, garoafe, clopotei, crucite, bradanasi, frunza de navalnic, feriga, romanita, frunzele paltinului, feriga, romanita, frunzele frasinului, mugurasi, macris iepuresc, trifoes, frunza trifoiului, cimbru, gura leului, nemtisori, poame de vie, boarze, frunza macului, cicoare, frunza mirtei, frunza de capsuni, loboda, floricele macisele, cimbrisor, holbure, ochiul boului, coacaza, dedita, mazarichea, frunza visinului, cerceii domnului, brad, frunza rutei, floarea macului, pomisori, plopisori, butucasi cu bobite, tortel, bobite, soarea soarelui, floricele cu carligi, crengute, merisori, graunciori, frunza plopului, trandafirul romanesc, rezele, floricica marului, frunze in unghi, frunza urzicei, chiper in trei unghi, frunze de nalba, crengari cu graunciori, pastai, floricele de maslini, floricica dumbravnicului, in trei frunze, hribi, trifoaie inflorite, floricele de trandafiri, floricelele cimbrului, bobocei, frunze de gutai, pinisori, creanga bradului, frunzele scorusului, spicusori, flori de barbanoc, creanga molidului, floricele pe creanga, frunza stejarului, graul cucului, pintrijelul, toate vin, in variante diferite, care mai de care mai inspirat geometrizate, sa impodobeasca raurii iilor, pieptul si poalele. Insa n-au ce cauta pe altita si incret; care vorbesc cu alte semne, despre altceva. Si voi scrie despre asta in curand.

Doar ca azi am trecut prin padure si mi-am amintit: cum e sa fii copil si sa-ti petreci toata vacanta de vara in codru si prin padure si mai ales prin mlada (padure foarte tanara) de dimineata pana seara; sa cunosti toate florile, toti copacii, dupa frunze si scoarta, sa cunosti toate ciupercile bune si sa stii cum se ascund sub frunze.

Un singur lucru nu inteleg: de ce oare n-am intalnit pana acum printre atatea motive, busuiocul si pelinul, care sunt preferatele mele, alaturi de maghieran? Stie cineva? Va rog !

Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 18:48 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/frunza-verde-de.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=6815868956059698225&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=6815868956059698225&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=6815868956059698225&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=6815868956059698225&target=facebook)

Etichete: povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti)






vineri, 28 septembrie 2012 povestea lui Navalnic (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/povestea-lui-navalnic.html)

Pentru ca am fost cuminte si am desenat cu spor, ieri am primit un cadou minunat.

Cartea cu "Hore si chiuituri din Bucovina", adunate de Simion Florea Marian, carte editata in 1911, la Viena si la Lipsca. Contemporana cu Albumul cu motive populare din Bucovina :)

Si asa am aflat care-i treaba cu "frunzele de navalnic", motiv 3 de pe plansa 11:

"Navalnic era numele unui flacau frumos, cazut din cer de frumos. Fetele, cum il vedeau, se prapadiau dupa dansul si-si faceau sama. Daca intra undeva, in vreun sat, toate cararile se incurcau pentru fetele cele frumoase si toata partea femeiasca nu-si mai tinea firea si umblau femeile buimace – bete, nu altceva. Ce sa mai vorbim!

Baietanul cel nazdravan – caci si nazdravan era galatusul cel fumos! - ajunse intr-o padure si acolo ce sa mai afle? Maica Domnului avand a trece prin locurile acelea pline de copaci si de buruieni fel de fel – isi incurca si ea drumul din pricina lui – si ori incotro s'ar fi intors, tot degeaba: trei zile si trei nopti a trebuit sa rataceasca Prea Sfanta, pana ce, intr'o buna dimineata, drept in zori, se intalneste in intunericul padurii c'o baba imbracata in camesa alba, umbland dupa buruieni de leac si fiind si ea tehuita de holteiul cel fermecator.
- Pe cine cauti, batrana a lui Dumnezeu, in zorii diminetii?
- Hei! Pe Navalnic-voinicul cel ce urseste fetele, raspunse baba, - si am sa-i fac de urat, sa nu mai incurce cararile oamenilor!

Navalnic, care pandia intr-un tufis, a iesit la lumina, gata sa iea vieata si batranei precum si Maicei Prea Curate.

Dar aceasta, cunoscandu-l indata a blagoslovit asupra-i zicand:
- Navalnic esti, navalnic sa fii!
Intre buruieni de dragoste esti, si buruiana de dragoste sa ramai!

Precum a si ramas: buruiana de dragoste, pentru leac. Caci si acum el creste in paduri pe vetre anume, stiute de babe facatoare de lumea draga. De Sf. Maria-Mare, de obiceiu, se duce vreo baba de acestea, in zori, la padure: impreuna cu ea merge tineret mult chiuind: uiu! Iu, iu, iu! Suparat nu se cade sa mearga nimeni la o asa iscodire, care cere veselie si voie buna. Duc in mana mai cu seama zahar si, pe langa altele, zice biata baba cea imbracata in curata si frumoasa camesa alba: cum navaleste lumea la zahar, asa sa navaleasca si dragostea in casa la mine! De obiceiu se chiuie mai tare, cand se da cu ochii de buruiana dragostei – adica a nazdravanului si frumosului Navalnic."

[Adrian Pop]

(Povestea a fost spusa de d-soara Alexandra Leontescu, din Vlasinesti-Dorohoiu.)


http://4.bp.blogspot.com/-4FlyS4F8zLE/UGXxhCeygnI/AAAAAAAABto/Fuug7oniUnw/s640/BUKOWINA+-+plansa+11+-+model+3+-+frunza+de+navalnic.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-4FlyS4F8zLE/UGXxhCeygnI/AAAAAAAABto/Fuug7oniUnw/s1600/BUKOWINA+-+plansa+11+-+model+3+-+frunza+de+navalnic.jpg)

Publicat de Ioana Corduneanu (https://plus.google.com/109493786988683917403) la 21:53 Niciun comentariu: (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/povestea-lui-navalnic.html#comment-form) Trimiteţi prin e-mail (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1825264049221636565&target=email)Postaţi pe blog! (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1825264049221636565&target=blog)Distribuiţi pe Twitter (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1825264049221636565&target=twitter)Distribuiţi pe Facebook (http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6773593658981115052&postID=1825264049221636565&target=facebook)

Etichete: povesti (http://semne-cusute.blogspot.ro/search/label/povesti)


ATENTIE ! se fura motive (http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/atentie-se-fura-motive.html)

Tanti Florica, nascuta in 1923, in judetul Olt, mi-a povestit cum se furau motivele pe vremuri:
"toamna, veneau la noi muntenii, sa vanda fructe prin satele de la campie. Dadeau mere si prune si luau grau si porumb. Si se rugau fetele, femeile, de muntence sa le lasa si lor ia pentru o saptamana sau doua, pana treceau pe drum inapoi. Ca muntencele aveau iile mai frumoase. Si repede coseau modelul, sa-l tina minte si il ascundeau pe dupa soba. Apoi, toata iarna coseau, la lumina de lampa, ca sa fie gata de Paste, cand toate vroiau sa iasa cu o ie noua. Si toate vroiau ca a lor sa fie cea mai frumoasa. Ce coseau la ea tineau secret, sa fie surpriza. Daca se-ntampla, ca vre-o fata sa vada modelul alteia si sa-l fure, iesea un mare scandal. De fata cu toata lumea, acolo pe loc se certau si ii zicea 'hoato, de ce-ai furat?' si apoi nici nu-si mai vorbeau".

Inginerul E Kolbenhier, din al carui Album eu reproduc acum motive, povesteste si el despre furtul de motive:
"din numarul intreg al desenurilor intrebuintate, o parte foarte mare este, fara indoeala traditionala si s'a conservat neschimbata din generatiune in generatiune pana in ziua de azi. Altele iara vor fi suferit in decursul vremurilor destule schimbari in forma si coloare, din cauza tendintei femeilor, de a da lucrului o nota individuala; multe apoi sunt productele clipei, nascute ocasional in urma unui impuls din afara, sau efectul unei dispozitii speciale, cu care un timpul din urma se combina si ambitia de a iscodi un desen ce nu-l are nici una din celelalte femei din sat.
Mania aceasta, de a escela singura, seduce in timpul din urma adese si duce la o furatura ciudata de desenuri: o fata care merge la hram intr-un sat invecinat, vede acolo la o fata frumoasa din alt sat un desen care-i place deosebit. Cunostinta-i facuta indata: fata studiaza desenul, isi inseamna cat mai bine formele lui principale, numara chiar si firele si, ajunsa acasa, reproduce rapede din memorie motivul pe panza. Amanunte uitate le inlocuieste dupa gustul ei, adaogand cate odata una sau alta si ambitia ei este satisfacuta, totodata insa s-a creat un nou desen sau o noua varianta.
...
Unele desenuri, care, prin maritisul unei fete dintr-un sat in altul, se introduc si se raspandesc de la ea in satul din urma, se numesc cate odata dupa satul de origine. Asa, de pilda, Mahalana, Ceahoreana, dupa satul Mahala, Ceahor; iar la rusi se afla adese pentru unele desenuri folosite de ei numirea generala "woloskie" adica romaneasca."

Autorul a insistat sa mentioneze in Albumul sau toate nationalitatile care se gaseau la vremea aceea pe teritoriul Bucovinei; s-a declarat impartial si a avut cuvinte de lauda pentru costumele tuturor. Apoi s-a scuzat fata de cei pe care nu ii va include in Album, spunand ca nu poate face un studiu atat de amplu – care sa fie si temeinic documentat. Din cele 73 de planse care au fost desenate, cam 47 sunt dedicate motivelor romanesti, iar restul motivelor rutenesti. Fiecare plansa are mentiunea respectiva. Isi cere iarasi iertare fata de hutani si descrie portul lor in cuvinte, comparandu-l cu cel romanesc si cu cel rutenesc. Pentru ca, mentioneaza el, deosebirile sunt clare. Sunt zone unde, convietuind, s-au influentat unii pe altii; dar a fost firesc sa insiste in a-si pastra caracterul propriu. Prin culorile folosite, prin tipul de modele, felul in care ele sunt mai mult sau mai putin geometrizate, puse in compozitie si dimensiunea acestora. Sunt usor de deosebit.

In fine, acestea sunt niste furturi dragute si nevinovate.
Insa ce ziceti de asta:
Doamna din Moldova, (specialist de renume), care mi-a indicat acest Album, mi-a povestit, revoltata, ce s-a intamplat cu el. A fost readus in atentie, dar nu corect.
Iata cum apare acest album, re-editat in Canada, de catre o asociatie a femeilor ucrainiene:
brusc, toate aceste motive, atent selectate si catalogate, sunt etichetate drept "ucrainiene".
Interesant ca in Albumul original, de fapt, cuvantul "Ucraina" – "ucrainian" nici nu exista. De ce? Ghici! Mai jos puteti compara copertile:



pe pagini, femeile ucrainiene din Canada, au omis sa mentioneze provenienta motivelor. Nu cred ca n-au mai avut loc pe pagina; pentru ca un text general tot au pus acolo; mai degraba pare ca n-au avut bune intentii:


http://1.bp.blogspot.com/-JAj737ELUsU/UGX3Gc6L2KI/AAAAAAAABu8/E_6N3I1Vu_Y/s640/comparatie.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-JAj737ELUsU/UGX3Gc6L2KI/AAAAAAAABu8/E_6N3I1Vu_Y/s1600/comparatie.jpg)



Fara sa fiu specialist, pot sa-mi dau cu parerea si sa spun ca mi-e cam SILA sa vad asa ceva. Asta ca sa folosesc un cuvant de origine slava.
Sincer: cred ca acesta este un furt urat. Nu stiu cui ar trebui sa-i pese, daca se mai sensibilizeaza cineva sau nu, sau ce-ar fi de facut.

Totusi, de acum incolo, eu voi adauga tag-uri in engleza, care sa descrie toate motivele ca fiind romanesti. Pentru ca, oricum, n-o sa ma obosesc sa redesenez motivele rutenesti: am alte prioritati:
vre-o 350 de ii + vre-o 700 de motive din Moldova centrala, din sudul Olteniei si Tulcea.
Cate bucati de tara inca imi lipsesc !!! Si lista mea de "to do" sporeste. Pe langa ce-am gasit singura, am mai si primit. Pana acum, sunt 4 persoane care mi-au permis sa le fotografiez colectiile personale si sa le adaug aici pe blog, in viitor. Le multumesc frumos!

Cu asa abundenta de motive, nu pare c-am avea nevoie sa furam motivele altora; insa, ne permitem oare sa lasam sa se piarda din ele? Sau sa ne gandim si la urmasii urmasilor nostri si sa avem ceva mai multa grija?