Adrian Pop
31.07.2013, 14:17
Istoria dacilor în culori, curățată de naționalismhttp://l2.yimg.com/bt/api/res/1.2/VuR06RYAaN6mkmJsQFMI5g--/YXBwaWQ9eW5ld3M7Zmk9Zml0O2g9NjU-/http://l.yimg.com/os/152/2012/10/08/NewLogoNews-png_121117.pngDe Andreea Dogar | Yahoo! News – Lu, 29 iul. 2013
E-mail (http://ro.stiri.yahoo.com/_xhr/mtf/panel/)
Imprimare
http://l3.yimg.com/bt/api/res/1.2/l_XsA4r_XXGHwS6C7r8.VA--/YXBwaWQ9eW5ld3M7Y2g9Njc2O2NyPTE7Y3c9Nzg2O2R4PTA7ZH k9MDtmaT11bGNyb3A7aD0xNjQ7cT04NTt3PTE5MA--/http://media.zenfs.com/ro_RO/News/Yahoo!News/2_columna_lui_traian.jpgVizualizare foto (http://ro.stiri.yahoo.com/photos/1-la-origine-reliefurile-pe-columna-lui-traian-photo-143613957.html)1. La origine, reliefurile de pe Columna lui Traian erau pictate în culori vii
http://l1.yimg.com/bt/api/res/1.2/onMSakxAOqnsbW8ZlmAhLQ--/YXBwaWQ9eW5ld3M7Y2g9MTA0NDtjcj0xO2N3PTE1NTI7ZHg9MD tkeT0wO2ZpPXVsY3JvcDtoPTEyODtxPTg1O3c9MTkw/http://media.zenfs.com/ro_RO/News/Yahoo!News/16_decebal.jpgVizualizare foto (http://ro.stiri.yahoo.com/photos/2-decebal-le-vorbe%C8%99te-dacilor-%C3%AEn-timpul-primului-photo-143615386.html)2. Decebal le vorbește dacilor în timpul primului război cu romanii
http://l1.yimg.com/bt/api/res/1.2/wklVTmPUcSx_1fZyptUS4Q--/YXBwaWQ9eW5ld3M7Y2g9NzIwO2NyPTE7Y3c9NjM5O2R4PTA7ZH k9MDtmaT11bGNyb3A7aD0yMTU7cT04NTt3PTE5MA--/http://media.zenfs.com/ro_RO/News/Yahoo!News/radu_oltean.jpgVizualizare foto (http://ro.stiri.yahoo.com/photos/3-radu-oltean-este-pasionat-istorie-photo-143616645.html)3. Radu Oltean este pasionat de istorie
Sufocată de naționalisme mai vechi sau mai noi, suferind totodată din cauza lipsei săpăturilor arheologice (din situl Sarmizegetusa Regia a fost săpată doar o mică parte), istoria dacilor continuă să fie puțin cunoscută de publicul larg. Informațiile de specialitate ajung la el foarte greu sau chiar deloc. În acest context, cartea scrisă și ilustrată de artistul grafician Radu Oltean - „Dacia. Războaiele cu romanii” - reușește să umple un gol de pe piața editorială din România, care a dus lipsă de cărți de popularizare a istoriei dacilor, profesionist documentate și ilustrate. Yahoo! News a obținut în exclusivitate câteva dintre ilustrațiile primului volum al lucrării - „Sarmizegetusa” - și a stat de vorbă cu graficianul Radu Oltean înainte de lansarea volumului.
„Dacia. Războaiele cu romanii” se concentrează pe primul război dintre daci și romani, însă oferă informații substanțiale despre istoria geților și a dacilor, aducându-le cititorilor informații cunoscute în lumea științifică, care însă nu au fost suficient diseminate în rândul publicului larg, nici prin manuale școlare, nici prin lucrări de popularizare. Volumul conține peste 190 de imagini color: ilustrații, hărți, fotografii ale unor sculpturi, artefacte sau situri arheologice.
Unul dintre cele mai surprinzătoare desene realizate de Radu Oltean este scena funeraliilor împăratului Traian. Aici, Columna lui Traian apare așa cum arăta ea la scurt timp după construire: nu era albă, cum o știm cu toții din cărți sau din mulajele de la Muzeul Național de Istorie a României, ci pictată în culori foarte vii, care s-au șters de-a lungul celor două milenii scurse de-atunci. „Am ținut să popularizez în mod special culorile Columnei”, spune graficianul.
Testele și fotografiile în lumină fluorescentă au demonstrat că reliefurile au fost pictate în culori vii. Culorile exacte nu mai sunt cunoscute. „Dar există studii foarte serioase vizavi de pictarea sculpturii în antichitatea greco-romană. S-au păstrat multe alte statui și monumente cu urme suficient de clare de pictură pentru a se ști cam ce culori se foloseau. Erau câteva culori: galben, verde, albastru, roșu, negru. În general culori pure, primare, nu se foloseau griuri”, explică Radu de ce Columna reconstituită în cartea sa este foarte colorată.
„Oamenii credeau că dacii aveau ca temple niște bețe înfipte în pământ”
O altă noutate adusă de volumul său este reconstituirea probabilă a zonei sacre de la Sarmizegetusa Regia (http://ro.stiri.yahoo.com/aurul-la-sarmizegetusa-v%C3%A2ndul-ilegal-094611943.html). Pentru prima dată, publicul larg poate vedea cum arătau templele dacilor în urmă cu aproximativ 2000 de ani.
În prezent, vizitatorii sitului Sarmizegetusa Regia (http://ro.stiri.yahoo.com/la-sarmizegetusa-exista-un-jaf-puiu-hasotti-anunta-131600911.html) văd baza unui templu rotund cu mai mulți stâlpi din lemn de diferite înălțimi înfipți în pământ (această reconstituire, care dorea să reprezinte înălțimea maximă și minimă pe care ar fi putut-o avea peretele din bârne al templului, datează din anii '80).
„Nu s-a scris nicăieri care a fost sensul acelei reconstituiri. Nimeni nu a fost interesat timp de 35 de ani să explice asta pe un panou vizitatorilor. Restaurarea extrem de nefericită a indus în eroare generații de turiști. Oamenii asta vedeau, asta înțelegeau. De fapt, nu înțelegeau nimic. Credeau cădacii (http://ro.stiri.yahoo.com/monede-dacice-recuperate-din-germania-092208760.html) aveau ca temple niște bețe înfipte în pământ în formă de cerc. E o aberație”, spune el.
În antichitate, stâlpii din lemn ai templului aveau aceeași înălțime și alcătuiau pereții acestuia. Erau uniți cu împletituri acoperite de argilă: „S-a găsit argilă arsă în jurul templului rotund, care provine de la pereții de lemn și lut ai templului mare”. Templul a ars în timpul războaielor cu romanii. Deasupra, construcția avea un acoperiș conic din șindrilă bătută în cuie.
http://l.yimg.com/bt/api/res/1.2/VkmzjOMXWyvw1KGm0RwQvA--/YXBwaWQ9eW5ld3M7Zmk9ZmlsbDtoPTM4NjtweW9mZj0wO3E9OD U7dz01NDY-/http://l.yimg.com/os/publish-images/news/2013-07-29/45df0379-987a-4882-b30d-6314df210235_1_batalia_de_noapte.jpg
Bătălie de noapte între daci și romani, inspirată de o scenă de pe Columnă. Echipamentele de luptă și armele sunt inspirate de reliefurile de pe monumentul de la Adamclisi / Ilustrație: Radu ... mai multe
1 / 17
Yahoo! News | Fotografie de Ilustrație: Radu Oltean
Share to FacebookShare to TwitterShare to Pinterest
Close (http://ro.stiri.yahoo.com/photos/)Previous image
Next image
„Se adunase o furie față de aiurelile dacomanilor”
Radu Oltean a fost personal în aproape toate locurile desenate în carte, de la Porțile de Fier la cetățile dacice din Munții Orăștiei. Pentru a se documenta pentru imagini și text, în afară de locurile din România, a călătorit în șase țări: Bulgaria, Ungaria, Italia, Franța, Anglia și Germania. A vizitat numeroase muzee și situri arheologice, a făcut fotografii, a cumpărat cărți: „Mai ales în Germania și în Anglia, respectul pentru romani și pentru istoria romană este foarte intens și au foarte multe cărți ilustrate pe această temă, pentru toate vârstele”.
Primele sale desene legate de istoria dacilor datează de la începutul anilor 2000, când a ilustrat cărțile istoricului Neagu Djuvara apărute la Editura Humanitas.
„Eu începusem să colectez informații despre antichitatea României încă din anii '90, când visam eu, proaspăt absolvent de facultate, să fac o carte de istoria României bogat ilustrată. Istoria a fost un hobby care a depășit nivelul de hobby. În '97-'98 am început să fac xeroxuri după o grămadă de cărți de istorie și arheologie. Am început să citesc. Se adunase și o anumită furie față de aiurelile dacomanilor, cu care voiam să lupt în felul acesta”, povestește Radu, care a terminat Facultatea de Arte Plastice, departamentul „Grafică”.
În 2009, după ce a vizitat Roma și a fotografiat Columna lui Traian și alte monumente, a început să deseneze pentru cartea „Dacia. Războaiele cu romanii”: „Am vrut să fie niște desene foarte elaborate, foarte bine documentate și foarte frumoase grafic”. La una dintre ilustrații, cea cu Roma antică și forul lui Traian, a lucrat patru luni.
„A trebuit să iau la mână o bibliografie uriașă”
În țară a consultat publicațiile de arheologie din bibliotecile de specialitate sau de la muzee. Scopul era să extragă din articole foarte academice informații interesante pentru public, traducându-le într-un limbaj accesibil: „Asta a fost marea mea provocare. Practic, am fotografiat pagină cu pagină sute de articole, am primit și de la alți prieteni din țară pagini și articole gata fotografiate și transformate în PDF-uri, așa că am avut o bibliografie digitală foarte mare. A trebuit să iau la mână o bibliografie uriașă”.
Potrivit graficianului, la marele public din România nu ajunge prea multă informație arheologică, nici măcar la oamenii interesați de istorie. Pe piață nu sunt cărți care să popularizeze istoria dacilor: „În primul rând, istorici și arheologi care să se ocupe de istoria dacilor (http://ro.stiri.yahoo.com/trafican%C5%A3ii-de-comori-din-mun%C5%A3ii-or%C4%83%C5%9Ftiei--o-afacere-de-4-milioane-de-euro-cu-aurul-dacilor.html) sunt foarte puțini. Marea majoritate a absolvenților de arheologie preferă să lucreze pe istorie romană sau pe neolitic (epoca nouă a pietrei – n.r.). Oferă mai multe satisfacții. E munca mai ușoară, nu trebuie să speculezi atâta. Pentru neolitic trebuie să deseneze niște cioburi și niște bordeie, pentru epoca romană lucrurile sunt destul de clare, adică recunoști ușor aproape orice tip de clădire chiar dacă găsești câteva țigle sau cărămizi”.
„La daci e greu și se feresc. În momentul ăsta, specialiști pe istorie, cultură și arheologie dacică sunt o mână de oameni. Cred că nici zece nu sunt în toată țara. Și acești oameni scriu pentru un public de specialitate. Ei încearcă să își publice rezultatele cercetărilor, nu le stă mintea la scris pentru elevi”, continuă Radu.
Cartea sa nu se adresează numai tinerilor, ci publicului nespecialist de orice vârstă, care are un minimum de informații istorice: „Nu m-am apucat să explic cine sunt romanii și ce căutau ei în Europa. Sau cine era Traian și cine era Decebal”.
„Nu știm cum arătau dacii”
Pentru ilustrații, sursele sale de inspirație au fost reliefurile de pe Columna lui Traian, obiectele descoperite în cadrul săpăturilor arheologice (uneltele fierarilor, de exemplu) și monumentele romane (sculpturi, basoreliefuri).
Însă reprezentările personajelor de pe Columnă sunt foarte standardizate: „Pe barbari nu-i diferențiază semnificativ de la celți și germanici la daci. Au un tip de haine funcționale. Toți arată la fel ca să fie ușor de observat de la distanță. Dacă sculptorul ar fi personalizat prea mult ar fi fost greu de identificat care sunt barbarii și care romanii”.
În plus, în perioada secolelor I î.Hr. - I d.Hr., dacii își incinerau morții, așadar nu există schelete păstrate care să permită eventuale reconstituiri antropologice. „În afară de sculptura romană nu am avut altceva. Nu știm cum arătau dacii”, spune Radu.
Din cauza lipsei informațiilor, imaginația a avut un rol important, continuă artistul: „E o imaginație construită în ani de experiență și observații. Mi-au trecut prin fața ochilor monumente, imagini, atât antice, cât și reconstituiri făcute de alte persoane. Am în creier o arhivă bogată de imagini pe acest subiect sau pe subiectele tangențiale. Mi-au trecut prin mână foarte multe cărți de istorie și arheologie, din toată Europa”.
Reconstituirea cetăților dacice a fost realizată în colaborare cu arhitecta Anișoara Sion, care în anii '80 a lucrat la Sarmizegetusa Regia (http://ro.stiri.yahoo.com/intrat-cu-motocicleta-%C3%AEn-cetatea-sarmizegetusa-132610647.html) și a făcut planuri și desene ale siturilor arheologice. Pentru corectarea textului, autorul a consultat mai mulți istorici și arheologi de la diferite institute și muzee din țară.
Sarmizegetusa Regia, cucerită după primul război
În istoria dacilor, așa cum a fost ea scrisă de-a lungul timpului, multe lucruri au fost “foarte poluate de ideologie”, arată Radu. De exemplu, o informație falsă învățată la școală este că Sarmizegetusa Regia (http://ro.stiri.yahoo.com/guardian-sarmizegetusa-printre-cele-mai-frumoase-destinatii-turistice-112100635.html), capitala regatului condus de Decebal, a fost cucerită abia la sfârșitul celui de-al doilea război cu romanii. De fapt, a fost cucerită în 102. Dincolo de dovezile materiale care confirmă că romanii au ajuns în capitală încă de la finalul primului război, și istoricii antici spun că Traian „a lăsat oaste la Sarmizegetusa”.
„Istoricii moderni s-au chinuit să arate că era cealaltă (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei romane Dacia – n.r.), care de fapt (încă) nu exista. Dar fiindcă a zis-o Constantin Daicoviciu, urmașii lui nu l-au constrazis. De ce? Fiindcă așa a zis maestrul. Cu timpul, niște păreri relativ false au devenit certitudini și literă de lege”, explică autorul.
La sfârșitul primului război, Decebal și cei din jurul lui s-au mutat într-o altă reședință, dincolo de Mureș sau în depresiunea Ciucului, arată Radu în cartea sa, bazându-se pe studiile unor istorici români precum Coriolan Opreanu, care au arătat că Sarmizegetusa Regia a fost cucerită în 102.
Cel de-al doilea război a avut loc nu deoarece romanii nu reușiseră să cucerească inima regatului, ci pentru că dacii au continuat acțiunile ofensive: „Decebal a încălcat toate tratatele de pace: să nu se mai înarmeze, să nu îi mai atace pe romani, să îi trateze pe dușmanii romanilor ca pe dușmanii lor, să nu își fortifice suplimentar (cetățile-n.r.). Și exact așa a făcut. Și-a fortificat toate cetățile. A fost un fel de răscoală anti-romană care a dus la o contraofensivă prin care [romanii] au încercat să cucerească aproape toată zona regatului lui Decebal și pe el să îl scoată din poveste”.
„O istorie curățată de balastul ideologic și naționalist”
După cum spune în prefața cărții sale, Radu Oltean le propune cititorilor „o viziune proaspătă asupra istoriei conflictelor daco-romane” și „o istorie curățată pe cât posibil de balastul ideologic și naționalist”.
„M-a preocupat destul de mult fenomenul dacoman. E un fenomen care nu e numai al nostru. Aproape fiecare țară are ciudații ei, care își glorifică strămoșii „la limita SF-ului”. Numai că în aproape toate țările există și o bibliografie serioasă, suficient de multă și accesibilă, pentru oameni care vor să citească chestii normale. La noi lipsește cu desăvârșire. În afară de literatura comunistă și patriotardă – de genul „Cântecul Columnei” a lui Alexandru Mitru, „Strămoșii” și filmele „Columna”, „Dacii” și „Burebista” – literatura de popularizare istorică e foarte subțire. Ăsta a fost unul dintre motivele principale pentru care am vrut să fac această carte”, explică el.
„Exaltații naționaliști sigur o să fie indignați că nu am spus că dacii erau deștepți, buni, frumoși, că au inventat mersul pe jos, computerul și tot ce există pe lumea asta. Eu am scris pentru oamenii cu capul pe umeri și pasionați de istorie, pentru tineri, pentru puștani care vor să descopere istoria într-un mod plăcut, ca să nu mai cadă ușor în ispita naționalismelor facile și ieftine”, continuă autorul.
Potrivit acestuia, nu toți dacii de pe tot teritoriul de azi al României aveau același nivel de civilizație. Cei din zona cetăților din Munții Orăștiei ajunseseră la un standard de viață mai ridicat decât dacii din alte zone: cleștii și ciocanele descoperite arată că aveau numeroase ateliere de fierărie. Existau conducte din lut ars care transportau apa, iar într-una din locuințe s-a descoperit o trusă de chirurgie.
„Nu trebuie disprețuiți dacii. Cel puțin cei din Munții Orăștiei erau destul de evoluați, iar faptul că erau foarte serioși în privința siderurgiei este o chestie demnă de admirat. Însă în multe alte domenii erau mai primitivi”, spune Radu.
În opinia sa, audiența mare de care s-a bucurat documentarul „Dacii. Adevăruri tulburătoare” (documentar care susține o serie de idei și ipoteze dintre care multe au fost deja demonstrate ca fiind false de către istorici și arheologi) este o dovadă că oamenii vor să afle informații despre istoria dacilor.
„Dacii erau foarte neliniștiți, foarte periculoși”
„Marea majoritate a oamenilor care l-au vizionat au crezut că o să vadă ceva. Dar ironiile la adresa filmulețului sunt nesfârșite. Deja a intrat în legendă ca aberația absolută. Era zilele trecute un articol în „Adevărul” despre teorii similare asupra originii ungurilor, dintre care unele erau că strămoșii ungurilor au venit de pe planeta Sirius sau că englezii, spaniolii și indienii americani sunt de origine maghiară și că numai conspirația românească și a altora îi împiedică ... mă rog... exact ca la noi. Și în comentarii am citit: „Exact „Adevărurile tulburătoare”, dar varianta ungurească””.
Documentarul susține că dacii erau strămoșii romanilor și, deoarece romanii știau că se trag din daci, i-ar fi tratat pe aceștia cu o cinste deosebită, ridicându-le numeroase statui. Într-adevăr, s-au păstrat numeroase statui de daci, însă nu deoarece romanii voiau să îi glorifice, ci pentru că arhitectul Apollodor din Damasc a proiectat un for uriaș pentru împăratul Traian, mai mare decât forurile împăraților de până atunci. Deoarece forul era mare, și statuile de prizonieri daci sunt numeroase. Forul, ridicat după victoria asupra dacilor, avea rolul de a-i glorifica pe romani și pe împăratul lor, nu pe daci, explică Radu Oltean.
„Mitul originilor fascinează. La noi este parcă cu atât mai glorificat fiindcă mulți români l-au identificat ca singura mare epocă din istoria românilor, pe fondul unui complex de nemulțumire al românilor față de istoria lor. Mai curând ești mândru de un fals decât să fii nemulțumit de un adevăr. Cam asta e motivația psihologică”, apreciază el.
Însă adevărul istoric oferă „fabulos de multe satisfacții”: “Asta mi se pare grozav, să mă pot pune cu mintea în pielea oamenilor de atunci, să înțeleg tipul de gândire din epocă, atunci când scara de valori era cu totul altfel: războiul era un adevărat cult de ambele părți, e drept unul mult mai rafinat și mai dezvoltat de partea romanilor, dar și dacii erau un popor extrem de războinic, cum puține au fost în epocă în Europa. Cred că d-aia a și fost dus acest război foarte dur: dacii erau foarte neliniștiți, foarte periculoși”.
Volumul I „Sarmizegetusa” din lucrarea „Dacia. Războaiele cu romanii” poate fi găsită în lanțurile de librării Cărturești și Humanitas din țară, precum și în unele muzee, începând cu luna august. Volumul va apărea în limbile română și engleză. Autorul își va lansa cartea miercuri, în cadrul unui eveniment organizat de Fundația Calea Victoriei (http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2013/lansare-de-carte-dacia-razboaiele-cu-romanii-sarmisegetusa-cu-radu-oltean/).
E-mail (http://ro.stiri.yahoo.com/_xhr/mtf/panel/)
Imprimare
http://l3.yimg.com/bt/api/res/1.2/l_XsA4r_XXGHwS6C7r8.VA--/YXBwaWQ9eW5ld3M7Y2g9Njc2O2NyPTE7Y3c9Nzg2O2R4PTA7ZH k9MDtmaT11bGNyb3A7aD0xNjQ7cT04NTt3PTE5MA--/http://media.zenfs.com/ro_RO/News/Yahoo!News/2_columna_lui_traian.jpgVizualizare foto (http://ro.stiri.yahoo.com/photos/1-la-origine-reliefurile-pe-columna-lui-traian-photo-143613957.html)1. La origine, reliefurile de pe Columna lui Traian erau pictate în culori vii
http://l1.yimg.com/bt/api/res/1.2/onMSakxAOqnsbW8ZlmAhLQ--/YXBwaWQ9eW5ld3M7Y2g9MTA0NDtjcj0xO2N3PTE1NTI7ZHg9MD tkeT0wO2ZpPXVsY3JvcDtoPTEyODtxPTg1O3c9MTkw/http://media.zenfs.com/ro_RO/News/Yahoo!News/16_decebal.jpgVizualizare foto (http://ro.stiri.yahoo.com/photos/2-decebal-le-vorbe%C8%99te-dacilor-%C3%AEn-timpul-primului-photo-143615386.html)2. Decebal le vorbește dacilor în timpul primului război cu romanii
http://l1.yimg.com/bt/api/res/1.2/wklVTmPUcSx_1fZyptUS4Q--/YXBwaWQ9eW5ld3M7Y2g9NzIwO2NyPTE7Y3c9NjM5O2R4PTA7ZH k9MDtmaT11bGNyb3A7aD0yMTU7cT04NTt3PTE5MA--/http://media.zenfs.com/ro_RO/News/Yahoo!News/radu_oltean.jpgVizualizare foto (http://ro.stiri.yahoo.com/photos/3-radu-oltean-este-pasionat-istorie-photo-143616645.html)3. Radu Oltean este pasionat de istorie
Sufocată de naționalisme mai vechi sau mai noi, suferind totodată din cauza lipsei săpăturilor arheologice (din situl Sarmizegetusa Regia a fost săpată doar o mică parte), istoria dacilor continuă să fie puțin cunoscută de publicul larg. Informațiile de specialitate ajung la el foarte greu sau chiar deloc. În acest context, cartea scrisă și ilustrată de artistul grafician Radu Oltean - „Dacia. Războaiele cu romanii” - reușește să umple un gol de pe piața editorială din România, care a dus lipsă de cărți de popularizare a istoriei dacilor, profesionist documentate și ilustrate. Yahoo! News a obținut în exclusivitate câteva dintre ilustrațiile primului volum al lucrării - „Sarmizegetusa” - și a stat de vorbă cu graficianul Radu Oltean înainte de lansarea volumului.
„Dacia. Războaiele cu romanii” se concentrează pe primul război dintre daci și romani, însă oferă informații substanțiale despre istoria geților și a dacilor, aducându-le cititorilor informații cunoscute în lumea științifică, care însă nu au fost suficient diseminate în rândul publicului larg, nici prin manuale școlare, nici prin lucrări de popularizare. Volumul conține peste 190 de imagini color: ilustrații, hărți, fotografii ale unor sculpturi, artefacte sau situri arheologice.
Unul dintre cele mai surprinzătoare desene realizate de Radu Oltean este scena funeraliilor împăratului Traian. Aici, Columna lui Traian apare așa cum arăta ea la scurt timp după construire: nu era albă, cum o știm cu toții din cărți sau din mulajele de la Muzeul Național de Istorie a României, ci pictată în culori foarte vii, care s-au șters de-a lungul celor două milenii scurse de-atunci. „Am ținut să popularizez în mod special culorile Columnei”, spune graficianul.
Testele și fotografiile în lumină fluorescentă au demonstrat că reliefurile au fost pictate în culori vii. Culorile exacte nu mai sunt cunoscute. „Dar există studii foarte serioase vizavi de pictarea sculpturii în antichitatea greco-romană. S-au păstrat multe alte statui și monumente cu urme suficient de clare de pictură pentru a se ști cam ce culori se foloseau. Erau câteva culori: galben, verde, albastru, roșu, negru. În general culori pure, primare, nu se foloseau griuri”, explică Radu de ce Columna reconstituită în cartea sa este foarte colorată.
„Oamenii credeau că dacii aveau ca temple niște bețe înfipte în pământ”
O altă noutate adusă de volumul său este reconstituirea probabilă a zonei sacre de la Sarmizegetusa Regia (http://ro.stiri.yahoo.com/aurul-la-sarmizegetusa-v%C3%A2ndul-ilegal-094611943.html). Pentru prima dată, publicul larg poate vedea cum arătau templele dacilor în urmă cu aproximativ 2000 de ani.
În prezent, vizitatorii sitului Sarmizegetusa Regia (http://ro.stiri.yahoo.com/la-sarmizegetusa-exista-un-jaf-puiu-hasotti-anunta-131600911.html) văd baza unui templu rotund cu mai mulți stâlpi din lemn de diferite înălțimi înfipți în pământ (această reconstituire, care dorea să reprezinte înălțimea maximă și minimă pe care ar fi putut-o avea peretele din bârne al templului, datează din anii '80).
„Nu s-a scris nicăieri care a fost sensul acelei reconstituiri. Nimeni nu a fost interesat timp de 35 de ani să explice asta pe un panou vizitatorilor. Restaurarea extrem de nefericită a indus în eroare generații de turiști. Oamenii asta vedeau, asta înțelegeau. De fapt, nu înțelegeau nimic. Credeau cădacii (http://ro.stiri.yahoo.com/monede-dacice-recuperate-din-germania-092208760.html) aveau ca temple niște bețe înfipte în pământ în formă de cerc. E o aberație”, spune el.
În antichitate, stâlpii din lemn ai templului aveau aceeași înălțime și alcătuiau pereții acestuia. Erau uniți cu împletituri acoperite de argilă: „S-a găsit argilă arsă în jurul templului rotund, care provine de la pereții de lemn și lut ai templului mare”. Templul a ars în timpul războaielor cu romanii. Deasupra, construcția avea un acoperiș conic din șindrilă bătută în cuie.
http://l.yimg.com/bt/api/res/1.2/VkmzjOMXWyvw1KGm0RwQvA--/YXBwaWQ9eW5ld3M7Zmk9ZmlsbDtoPTM4NjtweW9mZj0wO3E9OD U7dz01NDY-/http://l.yimg.com/os/publish-images/news/2013-07-29/45df0379-987a-4882-b30d-6314df210235_1_batalia_de_noapte.jpg
Bătălie de noapte între daci și romani, inspirată de o scenă de pe Columnă. Echipamentele de luptă și armele sunt inspirate de reliefurile de pe monumentul de la Adamclisi / Ilustrație: Radu ... mai multe
1 / 17
Yahoo! News | Fotografie de Ilustrație: Radu Oltean
Share to FacebookShare to TwitterShare to Pinterest
Close (http://ro.stiri.yahoo.com/photos/)Previous image
Next image
„Se adunase o furie față de aiurelile dacomanilor”
Radu Oltean a fost personal în aproape toate locurile desenate în carte, de la Porțile de Fier la cetățile dacice din Munții Orăștiei. Pentru a se documenta pentru imagini și text, în afară de locurile din România, a călătorit în șase țări: Bulgaria, Ungaria, Italia, Franța, Anglia și Germania. A vizitat numeroase muzee și situri arheologice, a făcut fotografii, a cumpărat cărți: „Mai ales în Germania și în Anglia, respectul pentru romani și pentru istoria romană este foarte intens și au foarte multe cărți ilustrate pe această temă, pentru toate vârstele”.
Primele sale desene legate de istoria dacilor datează de la începutul anilor 2000, când a ilustrat cărțile istoricului Neagu Djuvara apărute la Editura Humanitas.
„Eu începusem să colectez informații despre antichitatea României încă din anii '90, când visam eu, proaspăt absolvent de facultate, să fac o carte de istoria României bogat ilustrată. Istoria a fost un hobby care a depășit nivelul de hobby. În '97-'98 am început să fac xeroxuri după o grămadă de cărți de istorie și arheologie. Am început să citesc. Se adunase și o anumită furie față de aiurelile dacomanilor, cu care voiam să lupt în felul acesta”, povestește Radu, care a terminat Facultatea de Arte Plastice, departamentul „Grafică”.
În 2009, după ce a vizitat Roma și a fotografiat Columna lui Traian și alte monumente, a început să deseneze pentru cartea „Dacia. Războaiele cu romanii”: „Am vrut să fie niște desene foarte elaborate, foarte bine documentate și foarte frumoase grafic”. La una dintre ilustrații, cea cu Roma antică și forul lui Traian, a lucrat patru luni.
„A trebuit să iau la mână o bibliografie uriașă”
În țară a consultat publicațiile de arheologie din bibliotecile de specialitate sau de la muzee. Scopul era să extragă din articole foarte academice informații interesante pentru public, traducându-le într-un limbaj accesibil: „Asta a fost marea mea provocare. Practic, am fotografiat pagină cu pagină sute de articole, am primit și de la alți prieteni din țară pagini și articole gata fotografiate și transformate în PDF-uri, așa că am avut o bibliografie digitală foarte mare. A trebuit să iau la mână o bibliografie uriașă”.
Potrivit graficianului, la marele public din România nu ajunge prea multă informație arheologică, nici măcar la oamenii interesați de istorie. Pe piață nu sunt cărți care să popularizeze istoria dacilor: „În primul rând, istorici și arheologi care să se ocupe de istoria dacilor (http://ro.stiri.yahoo.com/trafican%C5%A3ii-de-comori-din-mun%C5%A3ii-or%C4%83%C5%9Ftiei--o-afacere-de-4-milioane-de-euro-cu-aurul-dacilor.html) sunt foarte puțini. Marea majoritate a absolvenților de arheologie preferă să lucreze pe istorie romană sau pe neolitic (epoca nouă a pietrei – n.r.). Oferă mai multe satisfacții. E munca mai ușoară, nu trebuie să speculezi atâta. Pentru neolitic trebuie să deseneze niște cioburi și niște bordeie, pentru epoca romană lucrurile sunt destul de clare, adică recunoști ușor aproape orice tip de clădire chiar dacă găsești câteva țigle sau cărămizi”.
„La daci e greu și se feresc. În momentul ăsta, specialiști pe istorie, cultură și arheologie dacică sunt o mână de oameni. Cred că nici zece nu sunt în toată țara. Și acești oameni scriu pentru un public de specialitate. Ei încearcă să își publice rezultatele cercetărilor, nu le stă mintea la scris pentru elevi”, continuă Radu.
Cartea sa nu se adresează numai tinerilor, ci publicului nespecialist de orice vârstă, care are un minimum de informații istorice: „Nu m-am apucat să explic cine sunt romanii și ce căutau ei în Europa. Sau cine era Traian și cine era Decebal”.
„Nu știm cum arătau dacii”
Pentru ilustrații, sursele sale de inspirație au fost reliefurile de pe Columna lui Traian, obiectele descoperite în cadrul săpăturilor arheologice (uneltele fierarilor, de exemplu) și monumentele romane (sculpturi, basoreliefuri).
Însă reprezentările personajelor de pe Columnă sunt foarte standardizate: „Pe barbari nu-i diferențiază semnificativ de la celți și germanici la daci. Au un tip de haine funcționale. Toți arată la fel ca să fie ușor de observat de la distanță. Dacă sculptorul ar fi personalizat prea mult ar fi fost greu de identificat care sunt barbarii și care romanii”.
În plus, în perioada secolelor I î.Hr. - I d.Hr., dacii își incinerau morții, așadar nu există schelete păstrate care să permită eventuale reconstituiri antropologice. „În afară de sculptura romană nu am avut altceva. Nu știm cum arătau dacii”, spune Radu.
Din cauza lipsei informațiilor, imaginația a avut un rol important, continuă artistul: „E o imaginație construită în ani de experiență și observații. Mi-au trecut prin fața ochilor monumente, imagini, atât antice, cât și reconstituiri făcute de alte persoane. Am în creier o arhivă bogată de imagini pe acest subiect sau pe subiectele tangențiale. Mi-au trecut prin mână foarte multe cărți de istorie și arheologie, din toată Europa”.
Reconstituirea cetăților dacice a fost realizată în colaborare cu arhitecta Anișoara Sion, care în anii '80 a lucrat la Sarmizegetusa Regia (http://ro.stiri.yahoo.com/intrat-cu-motocicleta-%C3%AEn-cetatea-sarmizegetusa-132610647.html) și a făcut planuri și desene ale siturilor arheologice. Pentru corectarea textului, autorul a consultat mai mulți istorici și arheologi de la diferite institute și muzee din țară.
Sarmizegetusa Regia, cucerită după primul război
În istoria dacilor, așa cum a fost ea scrisă de-a lungul timpului, multe lucruri au fost “foarte poluate de ideologie”, arată Radu. De exemplu, o informație falsă învățată la școală este că Sarmizegetusa Regia (http://ro.stiri.yahoo.com/guardian-sarmizegetusa-printre-cele-mai-frumoase-destinatii-turistice-112100635.html), capitala regatului condus de Decebal, a fost cucerită abia la sfârșitul celui de-al doilea război cu romanii. De fapt, a fost cucerită în 102. Dincolo de dovezile materiale care confirmă că romanii au ajuns în capitală încă de la finalul primului război, și istoricii antici spun că Traian „a lăsat oaste la Sarmizegetusa”.
„Istoricii moderni s-au chinuit să arate că era cealaltă (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei romane Dacia – n.r.), care de fapt (încă) nu exista. Dar fiindcă a zis-o Constantin Daicoviciu, urmașii lui nu l-au constrazis. De ce? Fiindcă așa a zis maestrul. Cu timpul, niște păreri relativ false au devenit certitudini și literă de lege”, explică autorul.
La sfârșitul primului război, Decebal și cei din jurul lui s-au mutat într-o altă reședință, dincolo de Mureș sau în depresiunea Ciucului, arată Radu în cartea sa, bazându-se pe studiile unor istorici români precum Coriolan Opreanu, care au arătat că Sarmizegetusa Regia a fost cucerită în 102.
Cel de-al doilea război a avut loc nu deoarece romanii nu reușiseră să cucerească inima regatului, ci pentru că dacii au continuat acțiunile ofensive: „Decebal a încălcat toate tratatele de pace: să nu se mai înarmeze, să nu îi mai atace pe romani, să îi trateze pe dușmanii romanilor ca pe dușmanii lor, să nu își fortifice suplimentar (cetățile-n.r.). Și exact așa a făcut. Și-a fortificat toate cetățile. A fost un fel de răscoală anti-romană care a dus la o contraofensivă prin care [romanii] au încercat să cucerească aproape toată zona regatului lui Decebal și pe el să îl scoată din poveste”.
„O istorie curățată de balastul ideologic și naționalist”
După cum spune în prefața cărții sale, Radu Oltean le propune cititorilor „o viziune proaspătă asupra istoriei conflictelor daco-romane” și „o istorie curățată pe cât posibil de balastul ideologic și naționalist”.
„M-a preocupat destul de mult fenomenul dacoman. E un fenomen care nu e numai al nostru. Aproape fiecare țară are ciudații ei, care își glorifică strămoșii „la limita SF-ului”. Numai că în aproape toate țările există și o bibliografie serioasă, suficient de multă și accesibilă, pentru oameni care vor să citească chestii normale. La noi lipsește cu desăvârșire. În afară de literatura comunistă și patriotardă – de genul „Cântecul Columnei” a lui Alexandru Mitru, „Strămoșii” și filmele „Columna”, „Dacii” și „Burebista” – literatura de popularizare istorică e foarte subțire. Ăsta a fost unul dintre motivele principale pentru care am vrut să fac această carte”, explică el.
„Exaltații naționaliști sigur o să fie indignați că nu am spus că dacii erau deștepți, buni, frumoși, că au inventat mersul pe jos, computerul și tot ce există pe lumea asta. Eu am scris pentru oamenii cu capul pe umeri și pasionați de istorie, pentru tineri, pentru puștani care vor să descopere istoria într-un mod plăcut, ca să nu mai cadă ușor în ispita naționalismelor facile și ieftine”, continuă autorul.
Potrivit acestuia, nu toți dacii de pe tot teritoriul de azi al României aveau același nivel de civilizație. Cei din zona cetăților din Munții Orăștiei ajunseseră la un standard de viață mai ridicat decât dacii din alte zone: cleștii și ciocanele descoperite arată că aveau numeroase ateliere de fierărie. Existau conducte din lut ars care transportau apa, iar într-una din locuințe s-a descoperit o trusă de chirurgie.
„Nu trebuie disprețuiți dacii. Cel puțin cei din Munții Orăștiei erau destul de evoluați, iar faptul că erau foarte serioși în privința siderurgiei este o chestie demnă de admirat. Însă în multe alte domenii erau mai primitivi”, spune Radu.
În opinia sa, audiența mare de care s-a bucurat documentarul „Dacii. Adevăruri tulburătoare” (documentar care susține o serie de idei și ipoteze dintre care multe au fost deja demonstrate ca fiind false de către istorici și arheologi) este o dovadă că oamenii vor să afle informații despre istoria dacilor.
„Dacii erau foarte neliniștiți, foarte periculoși”
„Marea majoritate a oamenilor care l-au vizionat au crezut că o să vadă ceva. Dar ironiile la adresa filmulețului sunt nesfârșite. Deja a intrat în legendă ca aberația absolută. Era zilele trecute un articol în „Adevărul” despre teorii similare asupra originii ungurilor, dintre care unele erau că strămoșii ungurilor au venit de pe planeta Sirius sau că englezii, spaniolii și indienii americani sunt de origine maghiară și că numai conspirația românească și a altora îi împiedică ... mă rog... exact ca la noi. Și în comentarii am citit: „Exact „Adevărurile tulburătoare”, dar varianta ungurească””.
Documentarul susține că dacii erau strămoșii romanilor și, deoarece romanii știau că se trag din daci, i-ar fi tratat pe aceștia cu o cinste deosebită, ridicându-le numeroase statui. Într-adevăr, s-au păstrat numeroase statui de daci, însă nu deoarece romanii voiau să îi glorifice, ci pentru că arhitectul Apollodor din Damasc a proiectat un for uriaș pentru împăratul Traian, mai mare decât forurile împăraților de până atunci. Deoarece forul era mare, și statuile de prizonieri daci sunt numeroase. Forul, ridicat după victoria asupra dacilor, avea rolul de a-i glorifica pe romani și pe împăratul lor, nu pe daci, explică Radu Oltean.
„Mitul originilor fascinează. La noi este parcă cu atât mai glorificat fiindcă mulți români l-au identificat ca singura mare epocă din istoria românilor, pe fondul unui complex de nemulțumire al românilor față de istoria lor. Mai curând ești mândru de un fals decât să fii nemulțumit de un adevăr. Cam asta e motivația psihologică”, apreciază el.
Însă adevărul istoric oferă „fabulos de multe satisfacții”: “Asta mi se pare grozav, să mă pot pune cu mintea în pielea oamenilor de atunci, să înțeleg tipul de gândire din epocă, atunci când scara de valori era cu totul altfel: războiul era un adevărat cult de ambele părți, e drept unul mult mai rafinat și mai dezvoltat de partea romanilor, dar și dacii erau un popor extrem de războinic, cum puține au fost în epocă în Europa. Cred că d-aia a și fost dus acest război foarte dur: dacii erau foarte neliniștiți, foarte periculoși”.
Volumul I „Sarmizegetusa” din lucrarea „Dacia. Războaiele cu romanii” poate fi găsită în lanțurile de librării Cărturești și Humanitas din țară, precum și în unele muzee, începând cu luna august. Volumul va apărea în limbile română și engleză. Autorul își va lansa cartea miercuri, în cadrul unui eveniment organizat de Fundația Calea Victoriei (http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2013/lansare-de-carte-dacia-razboaiele-cu-romanii-sarmisegetusa-cu-radu-oltean/).