Marcel TUDOR
12.07.2013, 10:26
Nicolae Densuşianu
http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu
From Wikipedia, the free encyclopedia
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ce/NicolaeDensusianu.jpg/220px-NicolaeDensusianu.jpg (http://en.wikipedia.org/wiki/File:NicolaeDensusianu.jpg)
http://bits.wikimedia.org/static-1.22wmf8/skins/common/images/magnify-clip.png (http://en.wikipedia.org/wiki/File:NicolaeDensusianu.jpg)
Nicolae Densuşianu
Nicolae Densuşianu (Romanian pronunciation: [nikoˈla.e densuʃiˈanu] (http://en.wikipedia.org/wiki/Help:IPA_for_Romanian); 1846–1911) was ROMANIAN- born Romanian (http://en.wikipedia.org/wiki/Romania) ethnologist (http://en.wikipedia.org/wiki/Ethnologist) and collector of Romanianfolklore (http://en.wikipedia.org/wiki/Folklore). His main work, for which he is chiefly remembered, was the posthumously printed Dacia Preistorică (http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Dacia_Preistoric%C4%83&action=edit&redlink=1) (1913), with a preface contributed by C. I. Istrati; in Dacia Preistorică Densuşianu combined the studies of folklore and comparative religion (http://en.wikipedia.org/wiki/Comparative_religion) with archaeology (http://en.wikipedia.org/wiki/Archaeology) to construct a theory about thePrehistoric (http://en.wikipedia.org/wiki/Prehistory) cultures of Dacia (http://en.wikipedia.org/wiki/Dacia). The work has drawn criticism for unprofessionalism and evidence of nationalism (http://en.wikipedia.org/wiki/Nationalism), and for standing at the source ofProtochronism (http://en.wikipedia.org/wiki/Protochronism).[1] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-1)
His works theorize the existence of a Dacian-centered "Pelasgian (http://en.wikipedia.org/wiki/Pelasgians) Empire", created in the 6th millennium BC (http://en.wikipedia.org/wiki/6th_millennium_BC), and which, he claimed, was governed byUranus (http://en.wikipedia.org/wiki/Uranus_(mythology)) and Saturn (http://en.wikipedia.org/wiki/Saturn_(mythology)) and comprised all of Europe (http://en.wikipedia.org/wiki/Europe).[2] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-Boia.2C_p.148-2) Densuşianu, who believed that Latin (http://en.wikipedia.org/wiki/Latin) was a dialect (http://en.wikipedia.org/wiki/Dialect) of Dacian (http://en.wikipedia.org/wiki/Dacian_language), also argued that the Dacians (http://en.wikipedia.org/wiki/Dacians) migrated to the Italian Peninsula (http://en.wikipedia.org/wiki/Italian_Peninsula) in the Antiquity (http://en.wikipedia.org/wiki/Classical_antiquity), where they laid the foundations of Ancient Rome (http://en.wikipedia.org/wiki/Ancient_Rome).[2] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-Boia.2C_p.148-2)
Contents
[hide (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#)]
1 Biography (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#Biography)
2 Assessments and legacy (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#Assessments_and_legacy)
3 Notes (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#Notes)
4 References (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#References)
5 External links (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#External_links)
Biography[edit (http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densu%C5%9Fianu&action=edit§ion=1)]
Born in the little village of Densuş (http://en.wikipedia.org/wiki/Densu%C5%9F), in Transylvania (http://en.wikipedia.org/wiki/Transylvania), which at that time was part of Austria-Hungary, he was raised in a Romanian (http://en.wikipedia.org/wiki/Romanians) cultural environment. Around 1867, he met the adolescentMoldovian (http://en.wikipedia.org/wiki/Moldovia)-born Romanian Mihai Eminescu (http://en.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu), later known as a major poet, who had fled his father's home and was traveling aimlessly throughout Transylvania.[3] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-vianu-3) Densuşianu and Eminescu were acquainted in Sibiu (http://en.wikipedia.org/wiki/Sibiu), where the latter was living in extreme poverty.[3] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-vianu-3) Soon after, Eminescu crossed the Southern Carpathians (http://en.wikipedia.org/wiki/Southern_Carpathians) and settled in the Old Kingdom (http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Old_Kingdom).[3] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-vianu-3)
Having received his law degree from the University of Sibiu (http://en.wikipedia.org/wiki/University_of_Sibiu) (1872), he practiced law at Făgăraş (http://en.wikipedia.org/wiki/F%C4%83g%C4%83ra%C5%9F), then Braşov (http://en.wikipedia.org/wiki/Bra%C5%9Fov), then in other parts of the region. In 1877, at the beginning of the Russo-Turkish War (http://en.wikipedia.org/wiki/Russo-Turkish_War,_1877%E2%80%931878), he returned to Romania and received citizenship in the newly-independent state. In Bucharest (http://en.wikipedia.org/wiki/Bucharest), attached to the Court of Appeal, Densuşianu became involved with the nationalistic movement in favor of a Greater Romania (http://en.wikipedia.org/wiki/Greater_Romania). He published — in French (http://en.wikipedia.org/wiki/French_language), for a wider audience — L'element Latin en orient. Les Roumains du Sud: Macedoine, Thessalie, Epire, Thrace, Albanie, avec une carte ethnographique ("The Latin element in the east. The Romanians of the South: Macedonia (http://en.wikipedia.org/wiki/Macedonia_(region)), Thessaly (http://en.wikipedia.org/wiki/Thessaly), Epirus (http://en.wikipedia.org/wiki/Epirus), Thrace (http://en.wikipedia.org/wiki/Thrace), Albania (http://en.wikipedia.org/wiki/Albania), with an ethnographic (http://en.wikipedia.org/wiki/Ethnography) map").
In 1878 he received a commission from the Romanian Academy (http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Academy) to research and collect historical documents in the libraries and archives of the Hungarian Kingdom (http://en.wikipedia.org/wiki/Kingdom_of_Hungary) (Budapest (http://en.wikipedia.org/wiki/Budapest)) and in Transylvania at Cluj (http://en.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca), Alba Iulia (http://en.wikipedia.org/wiki/Alba_Iulia) and Braşov. Over fifteen months, he discovered hundreds of original documents, manuscripts (http://en.wikipedia.org/wiki/Manuscript), chronicles (http://en.wikipedia.org/wiki/Chronicle), treaties, manifestos, old drawings, paintings and facsimiles (http://en.wikipedia.org/wiki/Facsimile). For his contribution, he was elected in 1880 to a corresponding membership and the position of librarian archivist. In 1884 he received the position of translator for the Romanian Army (http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Army) General Staff and published The revolution of Horia (http://en.wikipedia.org/wiki/Revolt_of_Horea,_Clo%C5%9Fca_and_Cri%C5%9Fan) in Transylvania and Hungary, 1784-1785, written on the basis of 783 official documents; its sale was banned in Hungary, due to its nationalist content. Among others, the book composed a historical tradition linking the rebel leader Vasile Ursu Nicola (http://en.wikipedia.org/wiki/Vasile_Ursu_Nicola) with Dacian prehistory.[4] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-4)
In 1885 his Monuments for the history of the country of Fogaras (http://en.wikipedia.org/wiki/Fogaras) compared the ancient history of the Romanians (http://en.wikipedia.org/wiki/Romanians) of Transylvania to their repressed situation under Austro-Hungarian rule.
Densuşianu, who was planning to start researching his Dacia Preistorică, and, to this end, left for Italy (http://en.wikipedia.org/wiki/Italy) in 1887. Along the route, he visited the Academy of Agram (http://en.wikipedia.org/wiki/Croatian_Academy_of_Sciences_and_Arts), where he studied manuscripts regarding the Vlach (http://en.wikipedia.org/wiki/Vlachs) population settled in the valley of the Kupa (http://en.wikipedia.org/wiki/Kupa) (in present-day Croatia (http://en.wikipedia.org/wiki/Croatia)); in Istria (http://en.wikipedia.org/wiki/Istria), he collected material in local villages where the Istro-Romanian language (http://en.wikipedia.org/wiki/Istro-Romanian_language) was spoken. AtDubrovnik (http://en.wikipedia.org/wiki/Dubrovnik) in Dalmatia (http://en.wikipedia.org/wiki/Dalmatia), he studied the archives of the Ragusan Republic (http://en.wikipedia.org/wiki/Republic_of_Ragusa). After reaching Italy, he spent seven months in the Vatican Archives (http://en.wikipedia.org/wiki/Vatican_Secret_Archives) and traveled through the Mezzogiorno (http://en.wikipedia.org/wiki/Mezzogiorno) before returning home.
Between 1887 and 1897 six volumes appeared of his Documents regarding the History of Romanians, 1199-1345, and in 1893 he wrote the study The religious independence of the Romanian Metropolitan Church of Alba-Iulia (http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Orthodox_Archbishop_of_Alba_Iulia). He also contributed a collection of folklore (Vechi cîntece şi tradiţii populare româneşti: texte poetice din răspunsurile la "Chestionarul istoric", published in 1893-1897). In 1894, he retired to finish his large-scale work.
In 1902, Nicolae Densuşianu was named a corresponding member of the Romanian Geographical Society. Two years later, he published a study about the development of the Romanian language (http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_language), which, he claimed, traced its origins back to prehistorical times. Articles on Romanian military history appeared sporadically during the long years he spent readying his major work for the printer. It was almost complete at the time of his death.
Assessments and legacy[edit (http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densu%C5%9Fianu&action=edit§ion=2)]
Densuşianu was the target of much criticism for his approach to Romanian history (http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_Romania) and to the science of history in general. Among his earliest critics was Titu Maiorescu (http://en.wikipedia.org/wiki/Titu_Maiorescu), leader of theconservative (http://en.wikipedia.org/wiki/Conservatism) literary society known as Junimea (http://en.wikipedia.org/wiki/Junimea), who strongly reacted against amateurism and Romantic nationalist (http://en.wikipedia.org/wiki/Romantic_nationalism) discourse in the works of Romanian intellectuals of his day. In 1893, writing to geographer Simion Mehedinți (http://en.wikipedia.org/wiki/Simion_Mehedin%C8%9Bi), Maiorescu spoke against what he defined as "phantasmagoria" in the works of Densuşianu, Bogdan Petriceicu Hasdeu (http://en.wikipedia.org/wiki/Bogdan_Petriceicu_Hasdeu), and Alexandru Dimitrie Xenopol (http://en.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Dimitrie_Xenopol).[5] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-5)
Part of Densuşianu's thesis was adopted by several official historians during the late years of Nicolae Ceauşescu (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescu)'s communist regime (http://en.wikipedia.org/wiki/Communist_Romania), serving as inspiration for a new discourse, one autarkic (http://en.wikipedia.org/wiki/Autarky) and nationalist in tone.[6] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-6)
Nicolae Densuşianu's methods of study prefigured those used by the controversial archaeologist Marija Gimbutas (http://en.wikipedia.org/wiki/Marija_Gimbutas).
Notes[edit (http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densu%C5%9Fianu&action=edit§ion=3)]
^ (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-1) Boia, p.147-149, 353-354
^ a (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-Boia.2C_p.148_2-0) b (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-Boia.2C_p.148_2-1) Boia, p.148
^ a (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-vianu_3-0) b (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-vianu_3-1) c (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-vianu_3-2) Tudor Vianu (http://en.wikipedia.org/wiki/Tudor_Vianu), Scriitori români, Vol. II, Editura Minerva (http://en.wikipedia.org/wiki/Editura_Minerva), Bucharest, 1970, p.139-140.OCLC (http://en.wikipedia.org/wiki/OCLC) 7431692 (http://www.worldcat.org/oclc/7431692)
^ (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-4) Boia, p.147-148
^ (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-5) Z. Ornea (http://en.wikipedia.org/wiki/Z._Ornea), Junimea şi junimismul, Vol. II, Editura Minerva (http://en.wikipedia.org/wiki/Editura_Minerva), Bucharest, 1998, p.299-300. ISBN 973-21-0562-3 (http://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/9732105623)
^ (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-6) Boia, p.156-157
References[edit (http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densu%C5%9Fianu&action=edit§ion=4)]
Lucian Boia (http://en.wikipedia.org/wiki/Lucian_Boia), Istorie şi mit în conştiinţa românească, Humanitas (http://en.wikipedia.org/wiki/Humanitas_publishing_house), Bucharest, 1997
External links[edit (http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densu%C5%9Fianu&action=edit§ion=5)]
Nicolas Densuşianu, Dacia Preistorică; on-line English translation by Alexandra Ioana Furdui (http://www.pelasgians.bigpondhosting.com/index.htm)
(Romanian) Eugen Ciurtin, "Dacia, tot mai puţin preistorică (http://www.observatorcultural.ro/Dacia-tot-mai-preistorica*articleID_1314-articles_details.html), an article critical of Densuşianu's aims and methods
Authority control (http://en.wikipedia.org/wiki/Authority_control)
VIAF (http://en.wikipedia.org/wiki/Virtual_International_Authority_File): 66489959 (http://viaf.org/viaf/66489959)
Categories (http://en.wikipedia.org/wiki/Help:Categories):
1846 births (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:1846_births)
1911 deaths (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:1911_deaths)
People from Hunedoara County (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:People_from_Hunedoara_County)
Austro-Hungarian emigrants to Romania (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Austro-Hungarian_emigrants_to_Romania)
Romanian Austro-Hungarians (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Romanian_Austro-Hungarians)
Romanian essayists (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Romanian_essayists)
Romanian folklorists (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Romanian_folklorists)
Romanian Greek-Catholics (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Romanian_Greek-Catholics)
Romanian translators (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Romanian_translators)
Romanian writers in French (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Romanian_writers_in_French)
Austro-Hungarian writers (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Austro-Hungarian_writers)
Dacia (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Dacia)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ce/NicolaeDensusianu.jpg/220px-NicolaeDensusianu.jpg (http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:NicolaeDensusianu.jpg)
http://bits.wikimedia.org/static-1.22wmf6/skins/common/images/magnify-clip.png (http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:NicolaeDensusianu.jpg)
Nicolae Densușianu
Nicolae Densusianu (scris uneori Densușianu; n. 18 aprilie (http://ro.wikipedia.org/wiki/18_aprilie) 1846 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1846), Densuș, Hunedoara (http://ro.wikipedia.org/wiki/Densu%C8%99,_Hunedoara), d. 24 martie (http://ro.wikipedia.org/wiki/24_martie) 1911 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1911), București (http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti)) a fost un jurist și istoric român (http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia), membru corespondent al Academiei Române (http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83), care a rămas cunoscut mai ales prin lucrarea sa monumentală Dacia preistorică (http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_preistoric%C4%83).
Cuprins [ascunde (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu#)]
1 Viața (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu#Via.C8.9Ba)
2 Opera (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu#Opera)
2.1 Cărți (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu#C.C4.83r.C8.9Bi)
2.2 Articole (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu#Articole)
2.3 Studii (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu#Studii)
3 Varia (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu#Varia)
4 Referințe (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu#Referin.C8.9Be)
Viața[modificare (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densusianu&action=edit§ion=1)]
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/6/64/Monument_-_Nicolae_Densusianu_-_Densus.png/220px-Monument_-_Nicolae_Densusianu_-_Densus.png (http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Monument_-_Nicolae_Densusianu_-_Densus.png)
http://bits.wikimedia.org/static-1.22wmf6/skins/common/images/magnify-clip.png (http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Monument_-_Nicolae_Densusianu_-_Densus.png)
Bustul lui Nicolae Densuşianu, ridicat în satul Densuş, jud. Hunedoara
Fiul parohului unit (http://ro.wikipedia.org/wiki/BRU) din Densuș (http://ro.wikipedia.org/wiki/Densu%C8%99,_Hunedoara), Bizantius Pop, și al Sofiei, Nicolae a fost frate cu Aron Densusianu (http://ro.wikipedia.org/wiki/Aron_Densusianu), poet și critic literar, profesor de limba latină laUniversitatea din Iași (http://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_din_Ia%C8%99i). Fiul profesorului Aron a fost poetul Ovid Densușianu (http://ro.wikipedia.org/wiki/Ovid_Densu%C8%99ianu).
Numele familiei lui Nicolae era Pop, iar primul căruia i-a fost schimbat numele a fost fratele său Aron. Acesta, ajuns la gimnaziu în Blaj (http://ro.wikipedia.org/wiki/Blaj), a primit numele Densusianu pentru a fi mai ușor deosebit de ceilalți elevi care purtau numele de Pop; noul nume a fost însușit ulterior și de Nicolae.
În 1865 Nicolae Densusianu a terminat liceul, iar examenele de maturitate (astăzi Bacalaureat (http://ro.wikipedia.org/wiki/Bacalaureat)) le-a trecut cu laudabiliter valde bonum.
Octombrie 1865 îl găsește pe Nicolae înscris la Rechtsakademie din Sibiu (http://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu) Facultatea Juridică. Pe parcursul studiilor la această facultate este premiat de mai multe ori cu clasa prima cu distincțiune.
În anul 1870 Nicolae este notar al magistratului orașului Făgăraș (http://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83g%C4%83ra%C8%99). Tot în acest an depune o cerere pentru examenul de stat pentru avocatură, iar în 1872 primește dreptul de avocatură din partea curții de Apel din Mureș (http://ro.wikipedia.org/wiki/Mure%C8%99) și totodată depune jurământul de avocat în fața aceleiași curți. În Făgăraș (http://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83g%C4%83ra%C8%99) reușește să scoată publicația Orientul Latin (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Orientul_Latin&action=edit&redlink=1) împreună cu fratele său Aron și Teofil Frâncu (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teofil_Fr%C3%A2ncu&action=edit&redlink=1).
La data de 16 martie 1878 N. Densusianu este ales membru corespondent al Academiei Române (http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83) în domeniul istoriei, în acea perioadă președintele Academiei era Ion Ghica (http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Ghica), iar secretar B. P. Hasdeu (http://ro.wikipedia.org/wiki/Bogdan_Petriceicu_Hasdeu).
Din 1878 N. Densusianu devine bibliotecar-arhivar la Academia Română (http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83) și este însărcinat să efectueze o culegere de documente despre istoria României (http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Rom%C3%A2niei). În urma acestei misiuni atribuite de Academia Română, N. Densusianu a adunat în 38 de volume manuscris peste 783 de documente despreRevoluția (http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_de_la_1784) lui Horia, Cloșca și Crișan și 125 de documente din perioada 1290 - 1800. Iată un citat din raportul care a urmat cercetării întreprinse de N. Densusianu:
„În timpul de 15 luni, cât a ținut misiunea aceasta, am cercetat peste 12 biblioteci și 16 arhive. Am studiat peste tot locul diferitele colecțiuni de manuscrise și documente, ce pot să reverse o lumină nouă, sau să deschiză perspective mai vaste în domeniul istoriei noastre naționale
... cel mai prețios material istoric cu privire la epoca aceasta l-am aflat în arhivele cancelariei aulice și în arhiva comisiuni Jancoviciane. Actele descoperite aici ne dezvelesc înaintea ochilor o lume cu totul necunoscută din suferințele și faptele părinților noștri; ele răstoarnă în mod deciziv rătăcirile scriitorilor străini, ce apucase literatura modernă se îmbrace costumul verității istorice”—Nicolae Densusianu
La data de 10 martie 1884 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1884) Ion Brătianu (http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Br%C4%83tianu) îl numește pe Nicolae Densusianu translator pe lângă Marele Stat Major.
În perioada 1884-1911, Nicolae Densusianu a fost director la Biblioteca Militară Națională (http://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Militar%C4%83_Na%C8%9Bional%C4%83).
În anul 1885 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1885) Academia Română îl premiază pe N. Densusianu pentru lucrarea Revoluțiunea lui Horia în Transilvania și Ungaria și îi este răsplătit efortul printr-o primă de 5.000 lei.
În anul 1895 este rugat de Ministerul de Război să întocmească o lucrare despre căpitanii Armatei Române. Densusianu scrie lucrarea și îi dă titlulDomnii glorioși și Căpitanii celebri ai țerilor române, iată mai jos și un pasaj grăitor din această lucrare:
„Istoria poporului român din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre este numai o lungă serie de lupte uriașe răsboinice, ce a trebuit să le susțină cu multă vitejie și devotament poporul român pentru apărarea țerilor române, a naționalității, limbii, religiunii și libertăților sale.”La data de 1 aprilie 1897 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1897) este avansat ca Șef de birou Clasa II în cadrul Statului Major al Armatei.
Este înmormântat la cimitirul Bellu.
Opera[modificare (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densusianu&action=edit§ion=2)]Cărți[modificare (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densusianu&action=edit§ion=3)]
1877 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1877) L'element latin en orient. Les Roumains de Sud, Macedoine, Thessalie, Epire, Thrace, Albanie - împreună cu Frederic Dame
1880 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1880) Cercetări istorice în arhivele și bibliotecile Ungariei și ale Transilvaniei - 38 de volume manuscris, copie a documentelor adunate prin diversele biblioteci din România și străinătate
1884 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1884) Revoluțiunea lui Horia în Transilvania și Ungaria
1885 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1885) Monumente pentru istoria țerii Făgărașului
1886 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1886) Documente privitoare la Istoria Românilor 1199-1345 - aceste documente însumează 4882 pagini și au fost grupate în 6 volume; publicarea acestor volume a început în 1887 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1887) și s-a finalizat în 1897 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1897).
1895 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1895) Domnii glorioși și Căpitanii celebri ai țerilor române în 2 volume
Istoria militară a poporului român începând din cele mai vechi timpuri până în secolul al XVII - lucrare în manuscris nefinalizată și publicată postum în 2002 (http://ro.wikipedia.org/wiki/2002) -- Istoria militară a poporului român (http://books.google.com/books?id=CQZOAAAAMAAJ&source=gbs_similarbooks), Nicolae Densușianu și I. Oprișan (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=I._Opri%C8%99an&action=edit&redlink=1), publicată la Editura Vestala (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Editura_Vestala&action=edit&redlink=1), 463 pagini
Dacia preistorică (http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_preistoric%C4%83)
Articole[modificare (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densusianu&action=edit§ion=4)]
Între anii 1885 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1885) - 1904 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1904) publică în Jahresberichte der Geschichtsrevissenschaft rapoarte dspre activitatea istorică și filologică sub titlul Rumänien.
1893 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1893) publică în Gazeta Transilvaniei (http://ro.wikipedia.org/wiki/Gazeta_Transilvaniei) studiile Independența bisericească a Mitropoliei române de Alba-Iulia, Conciliile provinciale din 1872 ;i 1882. Manifestul de unire cu biserica Romei din 7 Oct. 1698. Textul original român și traducțiunea latină falsă. Istoricii români despre unirea bisericească cu Roma și foloasele unirei, Cercetare istorică-critică despre relațiunile bisericii române din Mitropolia Albei-Iulia cu Biserica Romei
Studii[modificare (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densusianu&action=edit§ion=5)]
1901 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1901) România Militară
1901 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1901)Originea și importanța istorică a cavaleriei române
1909 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1909) Răsboiul din 1330 între Carol Robert regele Ungariei și Basarab Voevodul Țerii-Românești publicat în Buletinul Armatei și Marinei numărul 5 din luna mai
1909 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1909) Răsboiul de la 1369-1370 între Ludovic I Regele Ungariei și Vladislav Basarab Domnul Țerii Românești publicat în Buletinul Armatei și Marinei numărul 9 din luna septembrie
Varia[modificare (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densusianu&action=edit§ion=6)]Biblioteca județeană din Deva (http://ro.wikipedia.org/wiki/Deva) îi poartă numele.
Referințe[modificare (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densusianu&action=edit§ion=7)]Dr. C. I. Istrati - în prefața la Dacia preistorică (http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_preistoric%C4%83), Institutul de Arte Grafice, București, 1913.
Categorii (http://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Categorii):
Nașteri în 1836 (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Na%C8%99teri_%C3%AEn_1836)
Nașteri pe 18 aprilie (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Na%C8%99teri_pe_18_aprilie)
Decese în 1911 (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Decese_%C3%AEn_1911)
Decese pe 24 martie (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Decese_pe_24_martie)
Membri ai Academiei Române (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Membri_ai_Academiei_Rom%C3%A2ne)
Arhiviști români (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Arhivi%C8%99ti_rom%C3%A2ni)
Autori români (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Autori_rom%C3%A2ni)
Familia Densușianu (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Familia_Densu%C8%99ianu)
Etno-psihologi români (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Etno-psihologi_rom%C3%A2ni)
Istorici români (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Istorici_rom%C3%A2ni)
Juriști români (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Juri%C8%99ti_rom%C3%A2ni)
Români cunoscuți sub pseudonimele folosite (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Rom%C3%A2ni_cunoscu%C8%9Bi_sub_pseudonim ele_folosite)
Români din Austro-Ungaria (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Rom%C3%A2ni_din_Austro-Ungaria)
http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu
From Wikipedia, the free encyclopedia
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ce/NicolaeDensusianu.jpg/220px-NicolaeDensusianu.jpg (http://en.wikipedia.org/wiki/File:NicolaeDensusianu.jpg)
http://bits.wikimedia.org/static-1.22wmf8/skins/common/images/magnify-clip.png (http://en.wikipedia.org/wiki/File:NicolaeDensusianu.jpg)
Nicolae Densuşianu
Nicolae Densuşianu (Romanian pronunciation: [nikoˈla.e densuʃiˈanu] (http://en.wikipedia.org/wiki/Help:IPA_for_Romanian); 1846–1911) was ROMANIAN- born Romanian (http://en.wikipedia.org/wiki/Romania) ethnologist (http://en.wikipedia.org/wiki/Ethnologist) and collector of Romanianfolklore (http://en.wikipedia.org/wiki/Folklore). His main work, for which he is chiefly remembered, was the posthumously printed Dacia Preistorică (http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Dacia_Preistoric%C4%83&action=edit&redlink=1) (1913), with a preface contributed by C. I. Istrati; in Dacia Preistorică Densuşianu combined the studies of folklore and comparative religion (http://en.wikipedia.org/wiki/Comparative_religion) with archaeology (http://en.wikipedia.org/wiki/Archaeology) to construct a theory about thePrehistoric (http://en.wikipedia.org/wiki/Prehistory) cultures of Dacia (http://en.wikipedia.org/wiki/Dacia). The work has drawn criticism for unprofessionalism and evidence of nationalism (http://en.wikipedia.org/wiki/Nationalism), and for standing at the source ofProtochronism (http://en.wikipedia.org/wiki/Protochronism).[1] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-1)
His works theorize the existence of a Dacian-centered "Pelasgian (http://en.wikipedia.org/wiki/Pelasgians) Empire", created in the 6th millennium BC (http://en.wikipedia.org/wiki/6th_millennium_BC), and which, he claimed, was governed byUranus (http://en.wikipedia.org/wiki/Uranus_(mythology)) and Saturn (http://en.wikipedia.org/wiki/Saturn_(mythology)) and comprised all of Europe (http://en.wikipedia.org/wiki/Europe).[2] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-Boia.2C_p.148-2) Densuşianu, who believed that Latin (http://en.wikipedia.org/wiki/Latin) was a dialect (http://en.wikipedia.org/wiki/Dialect) of Dacian (http://en.wikipedia.org/wiki/Dacian_language), also argued that the Dacians (http://en.wikipedia.org/wiki/Dacians) migrated to the Italian Peninsula (http://en.wikipedia.org/wiki/Italian_Peninsula) in the Antiquity (http://en.wikipedia.org/wiki/Classical_antiquity), where they laid the foundations of Ancient Rome (http://en.wikipedia.org/wiki/Ancient_Rome).[2] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-Boia.2C_p.148-2)
Contents
[hide (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#)]
1 Biography (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#Biography)
2 Assessments and legacy (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#Assessments_and_legacy)
3 Notes (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#Notes)
4 References (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#References)
5 External links (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#External_links)
Biography[edit (http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densu%C5%9Fianu&action=edit§ion=1)]
Born in the little village of Densuş (http://en.wikipedia.org/wiki/Densu%C5%9F), in Transylvania (http://en.wikipedia.org/wiki/Transylvania), which at that time was part of Austria-Hungary, he was raised in a Romanian (http://en.wikipedia.org/wiki/Romanians) cultural environment. Around 1867, he met the adolescentMoldovian (http://en.wikipedia.org/wiki/Moldovia)-born Romanian Mihai Eminescu (http://en.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu), later known as a major poet, who had fled his father's home and was traveling aimlessly throughout Transylvania.[3] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-vianu-3) Densuşianu and Eminescu were acquainted in Sibiu (http://en.wikipedia.org/wiki/Sibiu), where the latter was living in extreme poverty.[3] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-vianu-3) Soon after, Eminescu crossed the Southern Carpathians (http://en.wikipedia.org/wiki/Southern_Carpathians) and settled in the Old Kingdom (http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Old_Kingdom).[3] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-vianu-3)
Having received his law degree from the University of Sibiu (http://en.wikipedia.org/wiki/University_of_Sibiu) (1872), he practiced law at Făgăraş (http://en.wikipedia.org/wiki/F%C4%83g%C4%83ra%C5%9F), then Braşov (http://en.wikipedia.org/wiki/Bra%C5%9Fov), then in other parts of the region. In 1877, at the beginning of the Russo-Turkish War (http://en.wikipedia.org/wiki/Russo-Turkish_War,_1877%E2%80%931878), he returned to Romania and received citizenship in the newly-independent state. In Bucharest (http://en.wikipedia.org/wiki/Bucharest), attached to the Court of Appeal, Densuşianu became involved with the nationalistic movement in favor of a Greater Romania (http://en.wikipedia.org/wiki/Greater_Romania). He published — in French (http://en.wikipedia.org/wiki/French_language), for a wider audience — L'element Latin en orient. Les Roumains du Sud: Macedoine, Thessalie, Epire, Thrace, Albanie, avec une carte ethnographique ("The Latin element in the east. The Romanians of the South: Macedonia (http://en.wikipedia.org/wiki/Macedonia_(region)), Thessaly (http://en.wikipedia.org/wiki/Thessaly), Epirus (http://en.wikipedia.org/wiki/Epirus), Thrace (http://en.wikipedia.org/wiki/Thrace), Albania (http://en.wikipedia.org/wiki/Albania), with an ethnographic (http://en.wikipedia.org/wiki/Ethnography) map").
In 1878 he received a commission from the Romanian Academy (http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Academy) to research and collect historical documents in the libraries and archives of the Hungarian Kingdom (http://en.wikipedia.org/wiki/Kingdom_of_Hungary) (Budapest (http://en.wikipedia.org/wiki/Budapest)) and in Transylvania at Cluj (http://en.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca), Alba Iulia (http://en.wikipedia.org/wiki/Alba_Iulia) and Braşov. Over fifteen months, he discovered hundreds of original documents, manuscripts (http://en.wikipedia.org/wiki/Manuscript), chronicles (http://en.wikipedia.org/wiki/Chronicle), treaties, manifestos, old drawings, paintings and facsimiles (http://en.wikipedia.org/wiki/Facsimile). For his contribution, he was elected in 1880 to a corresponding membership and the position of librarian archivist. In 1884 he received the position of translator for the Romanian Army (http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Army) General Staff and published The revolution of Horia (http://en.wikipedia.org/wiki/Revolt_of_Horea,_Clo%C5%9Fca_and_Cri%C5%9Fan) in Transylvania and Hungary, 1784-1785, written on the basis of 783 official documents; its sale was banned in Hungary, due to its nationalist content. Among others, the book composed a historical tradition linking the rebel leader Vasile Ursu Nicola (http://en.wikipedia.org/wiki/Vasile_Ursu_Nicola) with Dacian prehistory.[4] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-4)
In 1885 his Monuments for the history of the country of Fogaras (http://en.wikipedia.org/wiki/Fogaras) compared the ancient history of the Romanians (http://en.wikipedia.org/wiki/Romanians) of Transylvania to their repressed situation under Austro-Hungarian rule.
Densuşianu, who was planning to start researching his Dacia Preistorică, and, to this end, left for Italy (http://en.wikipedia.org/wiki/Italy) in 1887. Along the route, he visited the Academy of Agram (http://en.wikipedia.org/wiki/Croatian_Academy_of_Sciences_and_Arts), where he studied manuscripts regarding the Vlach (http://en.wikipedia.org/wiki/Vlachs) population settled in the valley of the Kupa (http://en.wikipedia.org/wiki/Kupa) (in present-day Croatia (http://en.wikipedia.org/wiki/Croatia)); in Istria (http://en.wikipedia.org/wiki/Istria), he collected material in local villages where the Istro-Romanian language (http://en.wikipedia.org/wiki/Istro-Romanian_language) was spoken. AtDubrovnik (http://en.wikipedia.org/wiki/Dubrovnik) in Dalmatia (http://en.wikipedia.org/wiki/Dalmatia), he studied the archives of the Ragusan Republic (http://en.wikipedia.org/wiki/Republic_of_Ragusa). After reaching Italy, he spent seven months in the Vatican Archives (http://en.wikipedia.org/wiki/Vatican_Secret_Archives) and traveled through the Mezzogiorno (http://en.wikipedia.org/wiki/Mezzogiorno) before returning home.
Between 1887 and 1897 six volumes appeared of his Documents regarding the History of Romanians, 1199-1345, and in 1893 he wrote the study The religious independence of the Romanian Metropolitan Church of Alba-Iulia (http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Orthodox_Archbishop_of_Alba_Iulia). He also contributed a collection of folklore (Vechi cîntece şi tradiţii populare româneşti: texte poetice din răspunsurile la "Chestionarul istoric", published in 1893-1897). In 1894, he retired to finish his large-scale work.
In 1902, Nicolae Densuşianu was named a corresponding member of the Romanian Geographical Society. Two years later, he published a study about the development of the Romanian language (http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_language), which, he claimed, traced its origins back to prehistorical times. Articles on Romanian military history appeared sporadically during the long years he spent readying his major work for the printer. It was almost complete at the time of his death.
Assessments and legacy[edit (http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densu%C5%9Fianu&action=edit§ion=2)]
Densuşianu was the target of much criticism for his approach to Romanian history (http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_Romania) and to the science of history in general. Among his earliest critics was Titu Maiorescu (http://en.wikipedia.org/wiki/Titu_Maiorescu), leader of theconservative (http://en.wikipedia.org/wiki/Conservatism) literary society known as Junimea (http://en.wikipedia.org/wiki/Junimea), who strongly reacted against amateurism and Romantic nationalist (http://en.wikipedia.org/wiki/Romantic_nationalism) discourse in the works of Romanian intellectuals of his day. In 1893, writing to geographer Simion Mehedinți (http://en.wikipedia.org/wiki/Simion_Mehedin%C8%9Bi), Maiorescu spoke against what he defined as "phantasmagoria" in the works of Densuşianu, Bogdan Petriceicu Hasdeu (http://en.wikipedia.org/wiki/Bogdan_Petriceicu_Hasdeu), and Alexandru Dimitrie Xenopol (http://en.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Dimitrie_Xenopol).[5] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-5)
Part of Densuşianu's thesis was adopted by several official historians during the late years of Nicolae Ceauşescu (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescu)'s communist regime (http://en.wikipedia.org/wiki/Communist_Romania), serving as inspiration for a new discourse, one autarkic (http://en.wikipedia.org/wiki/Autarky) and nationalist in tone.[6] (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_note-6)
Nicolae Densuşianu's methods of study prefigured those used by the controversial archaeologist Marija Gimbutas (http://en.wikipedia.org/wiki/Marija_Gimbutas).
Notes[edit (http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densu%C5%9Fianu&action=edit§ion=3)]
^ (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-1) Boia, p.147-149, 353-354
^ a (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-Boia.2C_p.148_2-0) b (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-Boia.2C_p.148_2-1) Boia, p.148
^ a (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-vianu_3-0) b (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-vianu_3-1) c (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-vianu_3-2) Tudor Vianu (http://en.wikipedia.org/wiki/Tudor_Vianu), Scriitori români, Vol. II, Editura Minerva (http://en.wikipedia.org/wiki/Editura_Minerva), Bucharest, 1970, p.139-140.OCLC (http://en.wikipedia.org/wiki/OCLC) 7431692 (http://www.worldcat.org/oclc/7431692)
^ (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-4) Boia, p.147-148
^ (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-5) Z. Ornea (http://en.wikipedia.org/wiki/Z._Ornea), Junimea şi junimismul, Vol. II, Editura Minerva (http://en.wikipedia.org/wiki/Editura_Minerva), Bucharest, 1998, p.299-300. ISBN 973-21-0562-3 (http://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/9732105623)
^ (http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu#cite_ref-6) Boia, p.156-157
References[edit (http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densu%C5%9Fianu&action=edit§ion=4)]
Lucian Boia (http://en.wikipedia.org/wiki/Lucian_Boia), Istorie şi mit în conştiinţa românească, Humanitas (http://en.wikipedia.org/wiki/Humanitas_publishing_house), Bucharest, 1997
External links[edit (http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densu%C5%9Fianu&action=edit§ion=5)]
Nicolas Densuşianu, Dacia Preistorică; on-line English translation by Alexandra Ioana Furdui (http://www.pelasgians.bigpondhosting.com/index.htm)
(Romanian) Eugen Ciurtin, "Dacia, tot mai puţin preistorică (http://www.observatorcultural.ro/Dacia-tot-mai-preistorica*articleID_1314-articles_details.html), an article critical of Densuşianu's aims and methods
Authority control (http://en.wikipedia.org/wiki/Authority_control)
VIAF (http://en.wikipedia.org/wiki/Virtual_International_Authority_File): 66489959 (http://viaf.org/viaf/66489959)
Categories (http://en.wikipedia.org/wiki/Help:Categories):
1846 births (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:1846_births)
1911 deaths (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:1911_deaths)
People from Hunedoara County (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:People_from_Hunedoara_County)
Austro-Hungarian emigrants to Romania (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Austro-Hungarian_emigrants_to_Romania)
Romanian Austro-Hungarians (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Romanian_Austro-Hungarians)
Romanian essayists (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Romanian_essayists)
Romanian folklorists (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Romanian_folklorists)
Romanian Greek-Catholics (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Romanian_Greek-Catholics)
Romanian translators (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Romanian_translators)
Romanian writers in French (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Romanian_writers_in_French)
Austro-Hungarian writers (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Austro-Hungarian_writers)
Dacia (http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Dacia)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ce/NicolaeDensusianu.jpg/220px-NicolaeDensusianu.jpg (http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:NicolaeDensusianu.jpg)
http://bits.wikimedia.org/static-1.22wmf6/skins/common/images/magnify-clip.png (http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:NicolaeDensusianu.jpg)
Nicolae Densușianu
Nicolae Densusianu (scris uneori Densușianu; n. 18 aprilie (http://ro.wikipedia.org/wiki/18_aprilie) 1846 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1846), Densuș, Hunedoara (http://ro.wikipedia.org/wiki/Densu%C8%99,_Hunedoara), d. 24 martie (http://ro.wikipedia.org/wiki/24_martie) 1911 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1911), București (http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti)) a fost un jurist și istoric român (http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia), membru corespondent al Academiei Române (http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83), care a rămas cunoscut mai ales prin lucrarea sa monumentală Dacia preistorică (http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_preistoric%C4%83).
Cuprins [ascunde (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu#)]
1 Viața (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu#Via.C8.9Ba)
2 Opera (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu#Opera)
2.1 Cărți (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu#C.C4.83r.C8.9Bi)
2.2 Articole (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu#Articole)
2.3 Studii (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu#Studii)
3 Varia (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu#Varia)
4 Referințe (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu#Referin.C8.9Be)
Viața[modificare (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densusianu&action=edit§ion=1)]
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/6/64/Monument_-_Nicolae_Densusianu_-_Densus.png/220px-Monument_-_Nicolae_Densusianu_-_Densus.png (http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Monument_-_Nicolae_Densusianu_-_Densus.png)
http://bits.wikimedia.org/static-1.22wmf6/skins/common/images/magnify-clip.png (http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Monument_-_Nicolae_Densusianu_-_Densus.png)
Bustul lui Nicolae Densuşianu, ridicat în satul Densuş, jud. Hunedoara
Fiul parohului unit (http://ro.wikipedia.org/wiki/BRU) din Densuș (http://ro.wikipedia.org/wiki/Densu%C8%99,_Hunedoara), Bizantius Pop, și al Sofiei, Nicolae a fost frate cu Aron Densusianu (http://ro.wikipedia.org/wiki/Aron_Densusianu), poet și critic literar, profesor de limba latină laUniversitatea din Iași (http://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_din_Ia%C8%99i). Fiul profesorului Aron a fost poetul Ovid Densușianu (http://ro.wikipedia.org/wiki/Ovid_Densu%C8%99ianu).
Numele familiei lui Nicolae era Pop, iar primul căruia i-a fost schimbat numele a fost fratele său Aron. Acesta, ajuns la gimnaziu în Blaj (http://ro.wikipedia.org/wiki/Blaj), a primit numele Densusianu pentru a fi mai ușor deosebit de ceilalți elevi care purtau numele de Pop; noul nume a fost însușit ulterior și de Nicolae.
În 1865 Nicolae Densusianu a terminat liceul, iar examenele de maturitate (astăzi Bacalaureat (http://ro.wikipedia.org/wiki/Bacalaureat)) le-a trecut cu laudabiliter valde bonum.
Octombrie 1865 îl găsește pe Nicolae înscris la Rechtsakademie din Sibiu (http://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu) Facultatea Juridică. Pe parcursul studiilor la această facultate este premiat de mai multe ori cu clasa prima cu distincțiune.
În anul 1870 Nicolae este notar al magistratului orașului Făgăraș (http://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83g%C4%83ra%C8%99). Tot în acest an depune o cerere pentru examenul de stat pentru avocatură, iar în 1872 primește dreptul de avocatură din partea curții de Apel din Mureș (http://ro.wikipedia.org/wiki/Mure%C8%99) și totodată depune jurământul de avocat în fața aceleiași curți. În Făgăraș (http://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83g%C4%83ra%C8%99) reușește să scoată publicația Orientul Latin (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Orientul_Latin&action=edit&redlink=1) împreună cu fratele său Aron și Teofil Frâncu (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teofil_Fr%C3%A2ncu&action=edit&redlink=1).
La data de 16 martie 1878 N. Densusianu este ales membru corespondent al Academiei Române (http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83) în domeniul istoriei, în acea perioadă președintele Academiei era Ion Ghica (http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Ghica), iar secretar B. P. Hasdeu (http://ro.wikipedia.org/wiki/Bogdan_Petriceicu_Hasdeu).
Din 1878 N. Densusianu devine bibliotecar-arhivar la Academia Română (http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83) și este însărcinat să efectueze o culegere de documente despre istoria României (http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Rom%C3%A2niei). În urma acestei misiuni atribuite de Academia Română, N. Densusianu a adunat în 38 de volume manuscris peste 783 de documente despreRevoluția (http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_de_la_1784) lui Horia, Cloșca și Crișan și 125 de documente din perioada 1290 - 1800. Iată un citat din raportul care a urmat cercetării întreprinse de N. Densusianu:
„În timpul de 15 luni, cât a ținut misiunea aceasta, am cercetat peste 12 biblioteci și 16 arhive. Am studiat peste tot locul diferitele colecțiuni de manuscrise și documente, ce pot să reverse o lumină nouă, sau să deschiză perspective mai vaste în domeniul istoriei noastre naționale
... cel mai prețios material istoric cu privire la epoca aceasta l-am aflat în arhivele cancelariei aulice și în arhiva comisiuni Jancoviciane. Actele descoperite aici ne dezvelesc înaintea ochilor o lume cu totul necunoscută din suferințele și faptele părinților noștri; ele răstoarnă în mod deciziv rătăcirile scriitorilor străini, ce apucase literatura modernă se îmbrace costumul verității istorice”—Nicolae Densusianu
La data de 10 martie 1884 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1884) Ion Brătianu (http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Br%C4%83tianu) îl numește pe Nicolae Densusianu translator pe lângă Marele Stat Major.
În perioada 1884-1911, Nicolae Densusianu a fost director la Biblioteca Militară Națională (http://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Militar%C4%83_Na%C8%9Bional%C4%83).
În anul 1885 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1885) Academia Română îl premiază pe N. Densusianu pentru lucrarea Revoluțiunea lui Horia în Transilvania și Ungaria și îi este răsplătit efortul printr-o primă de 5.000 lei.
În anul 1895 este rugat de Ministerul de Război să întocmească o lucrare despre căpitanii Armatei Române. Densusianu scrie lucrarea și îi dă titlulDomnii glorioși și Căpitanii celebri ai țerilor române, iată mai jos și un pasaj grăitor din această lucrare:
„Istoria poporului român din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre este numai o lungă serie de lupte uriașe răsboinice, ce a trebuit să le susțină cu multă vitejie și devotament poporul român pentru apărarea țerilor române, a naționalității, limbii, religiunii și libertăților sale.”La data de 1 aprilie 1897 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1897) este avansat ca Șef de birou Clasa II în cadrul Statului Major al Armatei.
Este înmormântat la cimitirul Bellu.
Opera[modificare (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densusianu&action=edit§ion=2)]Cărți[modificare (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densusianu&action=edit§ion=3)]
1877 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1877) L'element latin en orient. Les Roumains de Sud, Macedoine, Thessalie, Epire, Thrace, Albanie - împreună cu Frederic Dame
1880 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1880) Cercetări istorice în arhivele și bibliotecile Ungariei și ale Transilvaniei - 38 de volume manuscris, copie a documentelor adunate prin diversele biblioteci din România și străinătate
1884 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1884) Revoluțiunea lui Horia în Transilvania și Ungaria
1885 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1885) Monumente pentru istoria țerii Făgărașului
1886 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1886) Documente privitoare la Istoria Românilor 1199-1345 - aceste documente însumează 4882 pagini și au fost grupate în 6 volume; publicarea acestor volume a început în 1887 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1887) și s-a finalizat în 1897 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1897).
1895 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1895) Domnii glorioși și Căpitanii celebri ai țerilor române în 2 volume
Istoria militară a poporului român începând din cele mai vechi timpuri până în secolul al XVII - lucrare în manuscris nefinalizată și publicată postum în 2002 (http://ro.wikipedia.org/wiki/2002) -- Istoria militară a poporului român (http://books.google.com/books?id=CQZOAAAAMAAJ&source=gbs_similarbooks), Nicolae Densușianu și I. Oprișan (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=I._Opri%C8%99an&action=edit&redlink=1), publicată la Editura Vestala (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Editura_Vestala&action=edit&redlink=1), 463 pagini
Dacia preistorică (http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_preistoric%C4%83)
Articole[modificare (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densusianu&action=edit§ion=4)]
Între anii 1885 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1885) - 1904 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1904) publică în Jahresberichte der Geschichtsrevissenschaft rapoarte dspre activitatea istorică și filologică sub titlul Rumänien.
1893 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1893) publică în Gazeta Transilvaniei (http://ro.wikipedia.org/wiki/Gazeta_Transilvaniei) studiile Independența bisericească a Mitropoliei române de Alba-Iulia, Conciliile provinciale din 1872 ;i 1882. Manifestul de unire cu biserica Romei din 7 Oct. 1698. Textul original român și traducțiunea latină falsă. Istoricii români despre unirea bisericească cu Roma și foloasele unirei, Cercetare istorică-critică despre relațiunile bisericii române din Mitropolia Albei-Iulia cu Biserica Romei
Studii[modificare (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densusianu&action=edit§ion=5)]
1901 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1901) România Militară
1901 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1901)Originea și importanța istorică a cavaleriei române
1909 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1909) Răsboiul din 1330 între Carol Robert regele Ungariei și Basarab Voevodul Țerii-Românești publicat în Buletinul Armatei și Marinei numărul 5 din luna mai
1909 (http://ro.wikipedia.org/wiki/1909) Răsboiul de la 1369-1370 între Ludovic I Regele Ungariei și Vladislav Basarab Domnul Țerii Românești publicat în Buletinul Armatei și Marinei numărul 9 din luna septembrie
Varia[modificare (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densusianu&action=edit§ion=6)]Biblioteca județeană din Deva (http://ro.wikipedia.org/wiki/Deva) îi poartă numele.
Referințe[modificare (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Densusianu&action=edit§ion=7)]Dr. C. I. Istrati - în prefața la Dacia preistorică (http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_preistoric%C4%83), Institutul de Arte Grafice, București, 1913.
Categorii (http://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Categorii):
Nașteri în 1836 (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Na%C8%99teri_%C3%AEn_1836)
Nașteri pe 18 aprilie (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Na%C8%99teri_pe_18_aprilie)
Decese în 1911 (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Decese_%C3%AEn_1911)
Decese pe 24 martie (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Decese_pe_24_martie)
Membri ai Academiei Române (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Membri_ai_Academiei_Rom%C3%A2ne)
Arhiviști români (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Arhivi%C8%99ti_rom%C3%A2ni)
Autori români (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Autori_rom%C3%A2ni)
Familia Densușianu (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Familia_Densu%C8%99ianu)
Etno-psihologi români (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Etno-psihologi_rom%C3%A2ni)
Istorici români (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Istorici_rom%C3%A2ni)
Juriști români (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Juri%C8%99ti_rom%C3%A2ni)
Români cunoscuți sub pseudonimele folosite (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Rom%C3%A2ni_cunoscu%C8%9Bi_sub_pseudonim ele_folosite)
Români din Austro-Ungaria (http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Rom%C3%A2ni_din_Austro-Ungaria)