http://www.criticatac.ro/22116/gazul-de-ist-marea-escrocherie/#comment-61837 (http://www.criticatac.ro/22116/gazul-de-ist-marea-escrocherie/#comment-61837)
blog (http://www.criticatac.ro/wp-admin/async/list.html)
http://www.criticatac.ro/images/logo.jpg (http://www.criticatac.ro/)
Eu sunt un monstru pentru voi, urzind un dor de vremuri noi.George Bacovia
Sari la conținut (http://www.criticatac.ro/22116/gazul-de-ist-marea-escrocherie/#content)
Caută după:
ACASĂ (http://www.criticatac.ro/)
DESPRE (http://www.criticatac.ro/despre-noi/)
ENTER (http://www.criticatac.ro/category/enter/)
INTERVIU (http://www.criticatac.ro/category/interviu/)
SALA DE LECTURĂ (http://www.criticatac.ro/category/sala-de-lectura/)
BIBLIOTECA (http://www.criticatac.ro/category/biblioteca/)
CRITICART (http://www.criticatac.ro/category/criticart/)
AUTORI (http://www.criticatac.ro/autori/)
LINKURI (http://www.criticatac.ro/linkuri/)
10 aprilie 2013 (http://www.criticatac.ro/22116/gazul-de-ist-marea-escrocherie/)
Gazul de şist, marea escrocherie
38 (http://www.criticatac.ro/22116/gazul-de-ist-marea-escrocherie/#)
de Redactia (http://www.criticatac.ro/author/admin-2/)
63 (http://www.criticatac.ro/22116/gazul-de-ist-marea-escrocherie/#comments)
http://www.criticatac.ro/wp-content/uploads/2013/04/nafeez-mosaddeq-ahmed-england-bangladesh-150x150.jpg (http://www.criticatac.ro/wp-content/uploads/2013/04/nafeez-mosaddeq-ahmed-england-bangladesh.jpg)de Nafeez Mosaddeq Ahmed – specialist în politici publice, director al Policy Rsearch and Development din Brighton (Marea Britanie)
Energie ieftină contra poluare prelungită: în Statele Unite, dilema referitoare la exploatarea gazelor şi petrolului de şist nu a preocupat nici industriaşii, nici autoritățile publice. În mai puţin de un deceniu, se presupune că aceste noi resurse vor duce America pe drumul creşterii economice, vor stimula angajarea şi vor reface competitivitatea. Dar dacă această „revoluţie” nu este decît o bulă speculativă pe punctul de a exploda?
Dacă ar fi să dai crezare titlurilor presei americane care prezic o dezvoltare economică datorată „revoluţiei” gazului şi petrolului de şist, ţara se va scălda în curînd în aur negru. Raportul „Perspective energetice mondiale 2012” al Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE) anunţă, într-adevăr, că la orizontul lui 2017, Statele Unite vor smulge Arabiei Saudite locul de cel mai mare producător mondial de petrol şi vor ajunge la o „cvasi-suficienţă” în domeniul energetic. Potrivit AIE, creşterea programată a producţiei de hidrocarburi, care va trece de la 84 de milioane de barili pe zi în 2011 la 97 în 2035, va proveni „în întregime din gaze naturale lichide şi din resurse non-convenţionale” (în principiu, gazul şi uleiul de şist), în timp ce producţia convenţională îşi va începe declinul odată cu… 2013.
Extrase prin fracturare hidraulică (injectarea sub presiune a unui amestec de apă, nisip şi detergenţi meniţi să fisureze roca, pentru a scoate de acolo gazul), graţie tehnicii forajului orizontal (care permite agitarea mai îndelungată a stratului geologic dorit), aceste resurse nu pot fi obţinute decît cu preţul unei poluări masive a mediului. Dar exploatarea lor în Statele Unite a antrenat crearea mai multor sute de mii de slujbe şi oferă avantajul unei energii abundente şi ieftine. Potrivit raportului din 2013 „Les perspetives énergétiques: un regard vers 2040”, publicat de grupul ExxonMobil, americanii vor deveni exportatori neţi de hidrocarburi începînd din 2025, graţie gazului de şist, în contextul unei creşteri puternice a cererii mondiale de gaz.
Dar dacă „revoluţia gazului de şist”, departe de a fortifia o economie mondială convalescentă, ar umfla o bulă speculativă pe punctul de a exploda? Fragilitatea reluării creşterii, ca şi experienţele recente, ar trebui să îndemne la prudenţă faţă de entuziasme. Economia spaniolă, de exemplu, odată atît de înfloritoare – a patra putere din zona euro în 2008 –, este în paragină de cînd bula imobiliară de care ea se agăţa orbeşte a explodat fără avertisment. Clasa politică a tras puţine învăţăminte din criza din 2008; iat-o pe punctul de a repeta aceleaşi greşeli în sectorul energiilor fosile.
O anchetă a New York Times din iunie 2011 dezvăluia deja cîteva fisuri ale edificiului mediatico-industrial al „boom”-ului gazului de şist, divulgînd îndoielile nutrite de diverşi observatori – geologi, avocaţi, analişti ai pieţelor – referitor la efectele anunţului companiilor petroliere, bănuite de „a supraestima deliberat, şi chiar ilegal, randamentul exploataţiilor şi volumul zăcămintelor lor”[1] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftn1). „Extragerea gazului din şisturile subsolului”, scria cotidianul, „s-ar putea dovedi mai puţin facilă şi mai costisitoare decît pretind companiile, după cum o indică sute de e-mailuri şi documente schimbate între industriaşi pe această temă, ca şi analizele datelor culese din mai multe mii de foraje.”
La începutul lui 2012, doi consultanţi americani au tras semnalul de alarmă în Petroleum Review, principala revistă a industriei petroliere britanice. Întrebîndu-se în legătură cu „fiabilitatea şi durabilitatea zăcămintelor de gaze de şist americane”, aceştia relevă faptul că previziunile industriaşilor coincid cu noile reguli ale Securities and Exchange Commission (SEC), organismul federal de control al pieţelor financiare. Adoptate în 2009, acestea autorizează de fapt companiile să îşi evalueze volumul rezervelor după bunul plac, fără verificarea unei autorităţi independente[2] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftn2).
Pentru industriaşi, supraestimarea zăcămintelor de gaz de şist permite trecerea în plan secund a riscurilor legate de exploatarea lor. Or, fracturarea hidraulică nu are doar efecte nocive asupra mediului: ea ridică de asemenea o problemă strict economică, deoarece generează o producţie cu o durată de viaţă foarte scurtă. În revista Nature, un fost consilier ştiinţific al guvernului britanic, David King, subliniază că randamentul unui puţ de gaz de şist scade cu 60 pînă la 90 de procente la sfîrşitul primului său an de exploatare[3] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftn3).
O scădere atît de brutală face ca orice obiectiv de rentabilitate să fie evident iluzoriu. Odată ce un foraj este spuizat, operatorii trebuie să sape cît mai repede altele, pentru a-şi menţine nivelul producţiei şi pentru a-şi rambursa datoriile. Cînd conjunctura este favorabilă, un astfel de elan poate să iluzioneze timp de cîţiva ani. Aşa se face că, în conjuncţie cu o activitate economică slabă, producţia de puţuri de gaze de şist – lipsită de forță pe termen lung, dar fulgurantă pe termen scurt – a provocat o scădere spectacuolasă a preţului la gazul natural din Statele Unite, care a trecut de la 7-8 dolari pe un milion de BTU (British Thermal Unit) în 2008 la mai puţin de 3 dolari în 2012.
Specialiştii în investiţii financiare nu sînt naivi. „Economia fracturării este o economie distructivă”, avertizează jurnalistul Wolf Richter în Business Insider[4] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftn4). „Extracţia devorează capitalul cu o viteză uimitoare, lăsînd exploatările pe un munte de datorii în timp ce producţia se prăbuşeşte. Pentru a evita ca această degringoladă să le afecteze veniturile, companiile trebuie să pompeze tot mai mult, compensînd puţurile secate prin altele care vor seca mîine. Din păcate, mai devreme sau mai tîrziu, un astfel de plan se loveşte de un zid, cel al realităţii.”
Dl Arthur Berman, un geolog care a lucrat pentru Amoco (înainte de fuziunea ei cu BP), se declară el însuşi surprins de ritmul „incredibil de ridicat” al epuizării zăcămintelor. Amintind locaţia Eagle Ford, din Texas – „mama tuturor cîmpurilor de ulei de şist” –, el arată că „scăderea anuală a producţiei depăşeşte 42%”. Pentru a obţine rezultate stabile, operatorii vor trebui să foreze „aproape o mie de puţuri suplimentare în fiecare an, în aceeaşi locaţie. Adică o cheltuială de 10 pînă la 12 miliarde de dolari pe an… Dacă se adună toate acestea, se ajunge la suma totală investită în salvarea industriei bancare în 2008. De unde vor lua toţi aceşti bani?”[5] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftn5).
Bula gazului şi-a produs deja primele ei efecte asupra unora din cele mai puternice companii petroliere din lume. În iunie anul trecut, CEO-ul ExxonMobil, dl Rex Tillerson, se lamenta explicînd că scăderea preţului la gazul natural în Statele Unite era, fără îndoială, un noroc pentru consumatori, dar un blestem pentru compania lui, victimă a unei scăderi drastice a veniturilor. În timp ce, în faţa acţionarilor săi, ExxonMobil pretindea în continuare că nu a pierdut nici un cent din cauza gazului, dl Tillerson a ţinut un discurs aproape plîngăreţ în faţa Council on Foreign Relations (CFR), unul din think-tank-urile cele mai influente din ţară: „Sîntem cu toţii pe cale să ne pierdem și cămaşa de pe noi. Nu mai cîştigăm bani. Totul este pe roşu.”[6] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftn6)
Aproape în acelaşi moment, compania de gaz britanică BG Group se vedea obligată la o „depreciere a activelor sale din gazul natural american de nivelul a 1,3 miliarde de dolari”, sinonimă cu o „scădere sensibilă a profiturilor ei intermediare”[7] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftn7). Pe 1 noiembrie 2012, după ce compania petrolieră Royal Dutch Shell a înregistrat trei trimestre consecutive de rezultate mediocre, cu o scădere cumulată de 24% într-un an, biroul de presă al Dow Jones raporta această ştire funestă, îngrijorîndu-se din cauza „prejudiciului” produs de entuziasmul pentru gazul de şist în întregul sector bursier.
De la panaceu la panică
Chiar dacă pionier în cursa gazului de şist, Chesapeake Energy nu a scăpat nici ea bulei. Strivită sub povara datoriilor, compania americană a trebuit să îşi scoată la vînzare o parte din active – cîmpuri gazifere şi conducte pentru o valoare totală de 6,9 miliarde de dolari – pentru a onora acordurile cu creditorii ei. „Compania îşi mai reduce puţin din avînt, în condiţiile în care CEO-ul ei a fost unul din liderii revoluţiei gazului de şist”, regretă Washington Post[8] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftn8).
Cum au putut eroii acestei „revoluţii” să decadă atît de mult? Analistul John Dizard observa înFinancial Times din 6 mai 2012 că producătorii de gaz de şist cheltuiseră sume „de două, trei, patru, chiar cinci ori mai mari din fondurile lor proprii pentru a cumpăra terenuri, a fora puţuri şi a-şi duce la bun sfîrşit programele”. Pentru a finanţa goana după aur a fost nevoie de sume astronomice „în condiţii complexe şi exigente”, Wall Street nefăcînd derogare de la regulile lui de conduită obişnuite. Potrivit lui Dizard, bula gazului ar trebui, totuşi, să continue să crească, din cauza dependenţei Statelor Unite de această resursă economică explozivă. „Ţinînd cont de randamentul efemer al puţurilor de gaz de şist, forajele vor trebui să continue. Preţurile vor ajunge să se ajusteze la un nivel ridicat, şi chiar foarte ridicat, pentru a acoperi nu doar datoriile trecute, ci şi costuri de producţie realiste”.
Nu este exclus, cu toate acestea, ca mai multe companii petroliere mari să se confrunte simultan cu acelaşi dezastru financiar. Dacă această ipoteză s-ar confirma, spune dl Berman, „am asista la două sau trei falimente sau operaţiuni de răscumpărare răsunătoare, în virtutea cărora fiecare şi-ar recupera ce e al lui şi capitalurile s-ar evapora. Ar fi cel mai rău scenariu.”
Cu alte cuvinte, argumentul potrivit căruia gazul de şist ar proteja Statele Unite sau întreaga umanitate faţă de „vîrful petrolului” – nivelul începînd cu care combinaţia de constrîngeri geologice şi economice va face extragerea ţiţeiului insuportabil de dificilă şi scumpă – ţine de basme. Mai multe rapoarte ştiinţifice independente publicate recent confirmă că „revoluţia” gazului nu va aduce o amînare în acest domeniu.
Într-un studiu publicat în revista Energy Policy, echipa lui King ajunge la concluzia că industria petrolieră a supraevaluat cu o treime rezervele mondiale de energii fosile. Zăcămintele încă disponibile nu depăşesc 850 miliarde de barili, în timp ce estimările oficiale vorbesc de vreo 1300 de miliarde. Potrivit autorilor, „deşi cantităţi imense de resurse fosile rămîn cu certitudine ascunse în adîncimile Terrei, volumul petrolului exploatabil la tarifele pe care economia mondială are obişnuinţa de a le suporta este limitat şi destinat să scadă pe termen scurt.”[9] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftn9)
În ciuda comorilor de gaz smulse subsolului prin fracturare hidraulică, diminuarea rezervelor existente are loc într-un ritm anual estimat între 4,5 şi 6,7%. King şi colegii lui resping, astfel, categoric ideea conform căreia exploatarea gazului de şist ar putea soluţiona criza energetică. În ce-l priveşte, analistul financiar Gail Tverberg aminteşte faptul că producţia mondială de energii fosile convenţionale a încetat să progreseze în 2005. Această stagnare, în care el vede una din cauzele majore ale crizei din 2008 şi 2009, ar anunţa un declin susceptibil să agraveze încă şi mai mult recesiunea actuală – cu sau fără gazele de şist[10] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftn10). Asta nu e tot: într-o cercetare publicată imediat după raportul AIE, New Economics Foundation (NEW) prevede apariţia vîrfului petrolului pentru 2014 sau 2015, în timp ce costurile de extragere şi aprovizionare „vor depăşi costul pe care economiile mondiale şi-l pot asuma fără să aducă un prejudiciu ireparabil activităţilor lor.”[11] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftn11)
Aceste lucrări nu au reţinut atenţia nici a mass-mediei, nici a cercurilor politice, inundate de retorica publicitară a lobby-ştilor din energie. Este un fapt regretabil, deoarece concluzia lor e uşor de înţeles: departe de a restaura o anumită prosperitate, gazul de şist umflă o bulă artificială care camuflează temporar o profundă instabilitate structurală. Cînd ea va exploda, va provoca o criză a aprovizionării şi o creştere bruscă a preţurilor care riscă să afecteze în mod dureros economia mondială.
Articol preluat din Le Monde Diplomatique (http://www.monde-diplomatique.fr/2013/02/CALLE/48751), martie/2013
Traducere de Ciprian Șiulea
[1] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftnref1) „Insiders sound an alarm amid a natural gas rush”, The New York Times, 25 iunie 2011.
[2] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftnref2) Rund Weijermars şi Crispian McCredie, „Inflating US shale gas reserves”, Petroleum Review, Londra, ianuarie 2012.
[3] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftnref3) James Murray şi David King, „Climate policy: Oil’s tipping point has passed”, Nature, nr. 481, Londra, 26 ianuarie 2012.
[4] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftnref4) Wolf Richter, „Dirt cheap natural gas is tearing up the very industry that’s producing it”,Business Insider, Portland, 5 iunie 2012.
[5] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftnref5) „Shale gas will be the next bubble to pop. An interview with Arthur Berman”, Oilprice, 12 noiembrie 2012, http://oilprice.com (http://oilprice.com/)
[6] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftnref6) <Exxon: „Losing our shirts” on natural gas>, The Wall Street Journal, New York, 27 iunie 2012.
[7] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftnref7) „US shale gaz glut cuts BG Group profits”, Financial Times, Londra, 26 iulie 2012.
[8] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftnref8) „Debt-pagued chesapeake energy to sell $6.9 billion worth of its holdings”, The Washington Post, 13 septembrie 2012.
[9] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftnref9) Nick A. Owen, Oliver R. Inderwill şi David A. King, „The status of conventional world oil reserves – Hype or cause for concern?”, Energy Policy, vol. 38, nr. 8, Guildford, august 2010.
[10] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftnref10) Gail E. Tverberg, „Oil supply limits and the continuing financial crisis”, Energy, vol. 37, nr. 1, Stamford, ianuarie 2012.
[11] (file:///D:/CA%20noi/Gazul%20de%20%C5%9Fist%20red.doc#_ftnref11) „The economics of oil dependency: A glass ceiling to recovery”, New Economics Foundation, Londra, 2012.
← O chestiune de metodă despre: „ce laşi în urma ta” (http://www.criticatac.ro/22180/chestiune-de-metod-despre-ce-lai-urma-ta/)
Cum a schimbat propaganda nord-coreeană imaginea lui Kim Jong-un din lider în războinic → (http://www.criticatac.ro/22187/cum-schimbat-propaganda-nord-coreean-imaginea-lui-kim-jong-din-lider-rzboinic/)
http://0.gravatar.com/avatar/26d0957b12108a247255904a0d4d6ae5?s=40&d=http%3A%2F%2F0.gravatar.com%2Favatar%2Fad516503a 11cd5ca435acc9bb6523536%3Fs%3D40&r=GMihai spune:
19 aprilie 2013 la 22:07 (http://www.criticatac.ro/22116/gazul-de-ist-marea-escrocherie/#comment-54288)
Interpelare inregistrata la Senatul Romaniei de 15.04.2013
Către: VICTOR PONTA, Prim-ministrul Romaniei
LIVIU DRAGNEA, Vice-prim-ministru
VARUJAN VOSGANIAN, Ministrul Economiei
CONSTANTIN NITA, Ministru delegat pentru energie
ROVANA PLUMB, Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice
DANIEL CONSTANTIN, Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
GEORGE CRISTIAN MAIOR, Directorul SRI
TEODOR MELEȘCANU, Directorul SIE
De la: Senator SEBASTIAN GRAPA
Circumscripţia electorală BRASOV Grup parlamentar: PNL
Şedinţa Senatului din data de: 15.04.2013
Obiectul întrebării: Explorarea si exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice –actiuni benefice pentru economia Romaniei si pentru bunastarea cetatenilor sau pretext pentru transformarea subsolului tarii in depozite pentru milioane de tone de deseuri toxice si radioactive?
Subsemnaţii, membri ai Parlamentului României, în temeiul art. 112 din Constituţia României, vă adresăm următoarea
INTERPELARE
Datele si faptele motivationale ale interpelarii:
1. Problema exploatarii gazelor de sist in Romania a devenit un subiect din ce in ce mai controversat. Din cauza faptului ca de la nivelul celor mai inalte demnitati guvernamentale, acest subiect este tratat duplicitar, apreciez ca a inceput sa ne produca mari prejudicii atat de credibilitate –spectrului politic, dar mai ales prejudicii economice si sociale avand in vedere si faptul ca USL-ul, pe vremea cînd eram în Opoziţie, am criticat acordarea de licenţe pentru exploatarea gazelor de şist.
2. In prezent, punctele motiunii de cenzura cu care a fost daramat guvernul Mihai Razvan Ungureanu, referitoare la exploatarea gazului de sist reprezinta masuri pe care guvernul Ponta a ajuns sa si le asume, urmand aceeaşi linie trasată de guvernele de trista amintire ale PDL si de presedintele TRAIAN BASESCU.
3. In saptamana care a trecut, Vicepremierul Liviu Dragnea a afirmat:
“Gazele de şist reprezintă pentru România o oportunitate pe care nici nu o bănuim, şi anume să contribuie serios la dezvoltarea industriei, a economiei…. “,
D-nul Dragnea, a invocat exemplul Americii, unde se exploatează gaze de şist, afirmând: “Şi n-am văzut demonstraţii în America, n-am văzut cutremure în America, n-am văzut alunecări de teren”.
4. Pe 4 Aprilie 2013. ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă , susţine ca o exploatare a gazelor de şist în România ar avea efecte pozitive asupra economiei. Acesta a declarat că are loc o confuzie între explorare şi exploatare, iar organizaţiile de mediu se opun exploatării înainte să ştim dacă România are zăcăminte de acest gen.
5. In Parlamentul European au fost recent prezentate doua rapoarte care ambele au semnalat numeroasele riscuri ale metodei. Experţii europeni, atrag atenţia asupra pericolelor pe care metoda fracturării hidraulice le prezintă pentru mediu si sănătatea oamenilor, pentru biodiversitate.
6. Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.
7. Franţa a interzis în vara anului 2011 această activitate, Guvernul şi Parlamentul bulgar au adoptat măsuri asemănătoare in 2012, Danemarca, Olanda, Cehia si Irlanda au instituit moratorii, si de asemenea în Germania landul Westafalia-Renania de Nord. In Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool, datorita fracturarii hidraulice, activitatea este momentan suspendată. De asemenea, în unele state din SUA a încetat exploatarea datorită scurgerilor de substante toxice în apa subterană.
8. Un studiu publicat de revista ştiinţifică “Human and Ecological Risk Assesment” arată că cinzeci de gaze sunt detectate în aerul din apropierea forajelor gazeifere din Garfield, Colorado.Printre gazele evidenţiate în acest studiu, 30 sunt atestate că au efecte nocive asupra creierului, sistemului nervos sau a sistemului endocrin, iar câteva dintre acestea au fost detectate într-o concentraţie suficient de mare pentru a afecta dezvoltarea copiilor. Concentraţiile cele mai mari au fost măsurate după forarea noilor puţuri, dar nu au crescut în continuare.
9. Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat), riscul de contaminare a terenurilor, utilizarea a 10 pana la 29 milioane de litri de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii.
10. Explorarea si exploatarea prin fracturare hidraulica presupune introducerea sub o presiune imensă (peste 1000 atm) milioane de litri de apă sunt injectate la fiecare put. Apa este amestecta cu substanţe chimice foarte toxice şi cancerigene (incluzând benzen şi etilenă).
11. Conform raportului „Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health” al Parlamentului European, (public pe adresahttp://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201107/20110715ATT24183/20110715ATT24183EN.pdf) datorită secretelor comericale compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică, dar cercetatorii au identificat peste 750 de asemenea substante. Conform unei liste cuprinzand 260 de astfel de substante furnizata de New York State aceasta conţine:
11.1. 58 de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice
11.2. 6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)
11.3. substanta (Naftalină bis (1-metiletil) este în prezent considerată ca fiind bioacumulativă si toxică;
11.4. 17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
11.5. 38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană;
11.6. 8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi amidă acril, oxid de etilenă şi diversi solvenţi pe baza de petrol;
11.7. 6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi hidroxilamină clorhidrat;
11.8. 7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;
11.9. 5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;
12. În noiembrie 2011, Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA (EPA) a publicat un raport de 190 de pagini în care arăta că fracturarea hidraulică este responsabilă pentru mai multe incidente legate de poluări masive şi cutremure şi că va realiza un studiu minuţios în acest sens care va fi gata până în 2014. La aceasta data Fracturarea hidraulică, este interzisă în trei state din SUA. În acelaşi timp, în alte zece state există moratorii locale impuse pentru acest procedeu, majoritatea fiind aplicate până la finalizarea unor studii amănunţite legate de impactul fracturării hidraulice asupra mediului înconjurător.
Doar în 16 state americane companiile continuă să extragă gaze de şist prin fracturare hidraulică.
13. în scrisoarea secretarului de stat la Ministerul Economiei Mihai Adrian Albulescu, adresată Grupului de Iniţiativă a Societăţii Civile se recunoaşte că „ preţul gazelor de şist este necompetitiv în raport cu gazele convenţionale”. În Europa, aşa cum a anunţat ExxonMobil, un singur foraj ajunge până la 14 milioane de dolari.
14. SAN FRANCISCO | Joi 09 aprilie 2013 (Reuters) – Un judecător federal a decis ca administrația Obama a încălcat legea atunci când a emis contractele de din centrul Californiei, fără sa tina cont pe deplin impactul de mediu al “fracking,”. Decizia, făcută publică luni, A STOPAT eficient, pentru moment, orice foraj pe două suprafețe de teren care cuprinde 2.500 de hectare închiriate în anul 2011 în Monterey.
15. in Romania, unei singure societati de exploatare i s-au acordat concesiuni pentru 870.000 de hectare.
Corelam toate aceste date cu urmatoarele informatii:
1. In Dobrogea contractele de concesiune pentru exploatarea gazelor de sist, in perimetrele Vama –vache, Costinesti, Adamclissi, cuprind suprafete de peste 300.000 de ha, cu limita de est baza marii. Aceasta reprezinta 3.000 de kilometri patrati, ceea ce permite , conform procedurii de fracturare hidraulica, efectuarea a 18.000 de puturi de mare adancime in care sa se introduca sub presiune cca 10.000 pana la 29.000 m.c. ( echivalent tone) de substante toxice, in amestec cu apa si nisip. Aceasta echivaleaza cu cca 50 milioane tone substanta, iar in conformitate cu reteta publica Chevron, in care substantele numite ADITIVI, cu potential toxic sau radioactiv reprezinta 0,5%. Rezulta ca numai in subsolul Dobrogei exista potentialul injectarii a 500.000 to (m.c.) de substante necunoscute si imposibil de controlat. Avand in vedere cele 870.000 ha concesionate firmei americane, rezulta ca aceasta
mai are posibilitatea sa foreze in campiile de est, in zona Barlad, peste 30.000 de puturi in care s-ar putea injecta peste 800.000 de to (m.c.) de substante necunoscute.
2. In data de 29.02.2013 a intrat in apele teritoriale ale Romaniei, in rada portului Constanţa, nava germana, Flaminia – Bomba toxică plutitoare – care a speriat o lume întreagă datorita incarturii periculoase. În iulie 2012, încărcătura de la bord a luat foc. Din acel moment, Franţa, Marea Britanie şi Olanda au refuzat să o primească pentru reparaţii, dupa evaluarea riscurilor care a fost făcută de mai multe ţări. Experţizele au fost efecuatede armatorul Reederei NSB, Smit Salvage (grup olandez specializat în salvări), si de cabinetul LLoyd (Germanischer LLoyd) . se impunea si un « diagnostic radiologic » , dat fiind că armatorul navei Flaminia ( societatea MSC), transportă ocazional şi materiale radioactive de uz industrial sau medical.Flaminia a stat 6 luni într-un port german de apă adâncă, nefinalizat.
3. Din confirmarea prefecturii maritime a canalului Mânecii şi a mării Nordului rezulta că în containere se află substanţe periculoase, respectiv, mare cantitate de policlorobifenili (PCB ; «cancerigen », cu utilizare interzisă din 1987)! Aceste substanţe nu pot fi arse în crematorii, deoarece în acest caz au loc reacţii de piroliză şi emisiuni importante de dioxină şi de alte produse toxice, cum ar fi furane, şi Dibenzo-p-dioxine (PCDD), diverse hidrocarburi aromatice polihalogenate (PHAHs) şi acid clorhidric (HCl), ansamblul acestor produse putând să se găsească şi în calele navei, in compozitia celor 2.000 to namol, dacă PCB a ars.Transportul era destinat uzinei Tredi din Saint –Vulbas (Ain), singura unitate agreată în lume pentru a decontamina şi elimina PCB. Deci substanţele cancerigene erau trimise spre a fi anihilate în singurul loc din lume unde există utilajele şi expertiza necesare.
4. Germanii nu au vrut să păstreze nava în apele lor, drept pentru care ne-am trezit cu epava incarcata in apele teritoriale ale ROMANIEI.
5. S-a pus problema unei eventuale depozitari a deşeurilor de pe nava Flaminia la Ariceşti, Prahova. Iniţial, reprezentanţii societăţii Ecomaster aparţinând Grupului Rompetrol au făcut o ofertă pentru depozitarea deşeurilor toxice de pe nava, ulterior s-au răzgândit.
6. Autorităţile române se pregătesc să o primească în port, cu orice risc. Sub pretextul ca aceasta epava trebuie reparata autoritatile romane vor sa descarce cele 150 de containere pe teritoriul Romaniei. Neoficial se suspecteaza ca in unele containere se afla si substante radioactive.
7. Substanţele periculoase transportate in cele 150 de containere reprezinta cca 8.000 to. O parte au fost identificate in timpul incendiului…(anexa 1) La acestea se mai adauga cca 2.000 to de mal amestecat cu substante scurse din containere care se afla in cala navei.
Intrebari la care asteptam raspuns
Avand in vedere cele de mai sus va solicit sa dispuneti structurilor de analiza si control din subordinea structurilor pe care le conduceti, sa verifice datele si informatiile pentru următoarele întrebări la care vă rugăm să ne răspundeţi în scris:
1. Daca este posibil ca informaţiile privind asa zisa bunastare economica, independenţa noastră energetică şi dezvoltarea industriei promise prin acceptareaexploatarii gazului de sist, sa fie neconforme cu realitatea, costurile exploatarii fiind mult mai mari decat in cazul gazelor naturale conventionale?
2. Daca sunt cunoscute de catre oficialii romani datele privind situatia financiara, a societatilor care practica acesta metoda de exploatare a gazului de sist? Care sunt rezultatele financiare in urma exploatarii, in special la Exxon si Total?
3. Este posibil ca subsolul României să devină depozit pentru milioane de m.c. de ape reziduale, contaminate cu multe substanţe toxice, cancerigene sau radioactive, sub pretextul folosirii tehnologiei de fracturare hidraulica?
4. Ce se va face in Romania cu cele peste 8.000.000 de kg substanţe toxice, cancerigene si potential radioactive, daca ne trezim ca epava e abandonata la asa-zisele lucrari si containerele raman sa ne spalam pe cap cu ele?
5. Cat se estimeaza durata de efectuare a lucrarilor de reparatii, in luni sau ani? In responsabilitatea carei structuri guvernamentale se va afla incarcatura?
6. Care va fi impactul de mediu?
7. Daca constientizati ca, in acest moment, introducem in tara, intr-o zona foarte populata, peste 8.000.000 de kilograme de substante si deseuri toxice ultrapericuloase?
8. Daca estimati pierderile bugetului de stat si, implicit, ale economiei Romaniei, prin impactul emotional care s-ar putea produce la cel mai mic eveniment alarmant, privind aceasta incarcatura?
9. Daca estimati consecintele diplomatice si relationale internationale cu vecinii de la Marea Neagra, in cazul pastrarii acestui depozit plutitor de substante toxice, in responsabilitatea teritoriala a Romaniei ?
10. Daca exista vreo intelegere la orice nivel intre reprezentanti din Romania si din Germania privind prezenta epavei Flaminia in portul Constanta, incarcata cu peste 8.000 to de substante plus 2.000 to namol de la stingerea incendiului?
11. Daca exista vreo intelegere la orice nivel intre reprezentanti din Romania, din Germania sau ai altor state privind preluarea, depozitarea sau neutralizarea de deseuri toxice sau radioactive? Daca a fost luat in calcul precedentul din anul 1991 cu nava Prahova incarcat cu substante radioactive lasat in portul liber Sulina.. si care au disparut fara urma… atat deseurile cat si vaporul?
12. Daca aveti cunostiinta de studii care atesta ca in subsolul Dobrogei se afla cea mai mare rezerva de apa pura, la o adancime intre 600 si 1200 m?
13. Daca substantele toxice transportate pe vasul Flaminia se regasesc in oricare din retetele de amestec pentru fracturarea hidraulica, intre cele peste 750 de substante despre care se cunoaste ca ar fi utilizate?
14. Daca serviciile specializate ale statului au analizat si estimat pierderile Romaniei prin devalorizarea propritatilor, prin panica produsa intreprinzatorilor si investitorilor care manifesta tendinta de abandon a activitatilor ecnomice, in special din productia agricola, dar cel mai grav, devalorizarea brandurilor turismului estival prin prezenta spectrului instalatiilor de exploatare si al poluarii?
15. Daca serviciile specializate ale statului desfasoara activitati de identificare si prevenirea actiuninilor internationale concertate pentru obtinerea de profituri de la marile corporatii producatoare pentru a le scapa de deseurile toxice si radioactive, pe fondul cresterii masive a costurilor, in conditiile inaspririi regulilor de depozitare si neutralizare?
16. Daca serviciile specializate ale statului au analizat posibilitatea ca jocul speculativ cu promisiunea pretului scazut la gazul de sist, poate fi doar o scamatorie bine regizata, prin care bugetul Romaniei pierde fara vreo 20 de miliarde de USD, prin simpla declarare a gazului din exploatari conventionale drept gaz de sist, de vreo 10 ori mai ieftin, bun pentru export, deci fara TVA, dar cu redeventa de 3,5% ?
Asteptam cu interes raspunsurile dumneavoastra, asigurandu-va de bunele noastre intentii in interesul Romaniei si a cetatenilor de buna credinta care si-au pus ultimile sperante in noi !
Senator
SEBASTIAN GRAPA,
PNL Brasov
CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.
Lasă un răspuns
Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *
Nume *
Email *
Pagină web
Comentariu
Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>
SPRIJINĂ CRITIC ATAC! >> (http://www.criticatac.ro/sprijina)
https://www.paypalobjects.com/WEBSCR-640-20110429-1/en_US/i/scr/pixel.gif https://www.paypalobjects.com/WEBSCR-640-20110429-1/en_US/i/scr/pixel.gif
CriticAtac este un proiect independent, neafiliat politic şi nonprofit. Donaţiile ...mai multe (http://www.criticatac.ro/sprijina)
COMENTARII RECENTE
assassins creed 3 (http://ignitemission.kr/mw/index.php/%EC%82%AC%EC%9A%A9%EC%9E%90:SelmaH03bl) în Școala exclușilor. Precaritatea învățămîntului rural (http://www.criticatac.ro/19114/coala-excluilor-precaritatea-invmintului-rural/#comment-61846)
anti-bizonu în Rocker sau Poziția Generației Debusolate (http://www.criticatac.ro/22984/rocker-sau-poziia-generaiei-debusolate/#comment-61839)
Marina Stefan în Gazul de şist, marea escrocherie (http://www.criticatac.ro/22116/gazul-de-ist-marea-escrocherie/#comment-61837)
nimeni în Revolte aici, revolte acolo şi pretutindeni (http://www.criticatac.ro/23048/revolte-aici-revolte-acolo-pretutindeni/#comment-61829)
Alex Dumitru în Rocker sau Poziția Generației Debusolate (http://www.criticatac.ro/22984/rocker-sau-poziia-generaiei-debusolate/#comment-61824)
INSERT >> (http://www.criticatac.ro/category/insert/)
The Servility of the Satellites (http://www.criticatac.ro/23053/servility-satellites/)
1 (http://www.criticatac.ro/23053/servility-satellites/#comments)
Counterpunch.org / by DIANA JOHNSTONE Paris, France. The Snowden affair has revealed even more about Europe than about the United States. Certainly, the facts of NSA spying are significant. But many people suspected that something of the sort was going on. The refusal of France, Italy and Portugal to allow the privat .. http://www.criticatac.ro/images/sag.gif (http://www.criticatac.ro/23053/servility-satellites/)
EVENIMENTE >> (http://www.criticatac.ro/category/evenimente/)
http://www.criticatac.ro/wp-content/uploads/2013/07/familia-offline-afis-bun1-300x200.jpg (http://www.criticatac.ro/23022/familia-offline-spectacol-de-teatru-educaional/)
VIDEOCRITICATAC >> (http://www.criticatac.ro/category/videocriticatac/)
INVITAT SPECIAL >> (http://www.criticatac.ro/category/invitat-special/)
http://www.criticatac.ro/wp-content/uploads/2011/08/builders_bratsk-300x200.jpg (http://www.criticatac.ro/9054/arta-ca-actiune-politica-despre-%e2%80%9cchto-delat%e2%80%9d-si-avant-garda-political-art-actions-on-chto-delat-and-the-avant-garde/)
http://www.criticatac.ro/images/logofes.jpg (http://www.criticatac.ro/category/socialatac/)SOCIALATAC >> (http://www.criticatac.ro/category/socialatac/)cu sprijinul
http://www.criticatac.ro/wp-content/uploads/2013/06/429138_2812588632034_1178327871_32391279_188510176 9_n-300x200.jpg (http://www.criticatac.ro/22762/22762/)
INSTITUTII ALTERNATIVE >> (http://www.criticatac.ro/category/institutii-alternative/)
http://www.criticatac.ro/wp-content/uploads/2011/12/logo_EA.png (http://www.criticatac.ro/10352/european-alternatives/)
© 2010-2013 CriticAtac (http://www.criticatac.ro/)
http://www.criticatac.ro/images/thbig_fb_1.jpg (http://www.facebook.com/criticatac)Abonează-te la newsletter! (http://www.criticatac.ro/newsletter/)
RSS articole (http://www.criticatac.ro/feed/) RSS comentarii (http://www.criticatac.ro/comments/feed/)