Principalele plante textile sunt: bumbacul, inul si canapa.

[Adrian Pop]

EU CRED CA VOM FACE II DIN CELE TREI MATERII PRIME, BUMBAC, IN SI CANEPA....SI SUNT CONVINS CA IN FUNCTIE DE NECESITATI, DE CE VREI SA FACI IN VIATA, DE GRADUL DE FERICIRE SI DE SANATATE PE CARE VREI SA-L AI, IILE NOASTRE VOR FI UTILE.

O SA ANALIZAM PROFUND FIBRELE PLANTELOR RESPECTIVE SI MAI ALES ROLUL DESENELOR, MUSTELOR, CULORILOR CU CARE SUNT FACUTE ACESTEA.






Extras din document:
INTRODUCERE
Principalele plante textile sunt: bumbacul, inul si canapa.
Bumbacul este o plantă tehnică ca şi inul, face parte din familia Malvaceae care se prezintă sub formă de tufe, seminţele bumbacului sunt toxice, prin conţinutul de 1,5 % Gosypol. Bumbacul este un material foarte folositor pentru a obţine îmbrăcăminte. Are mai multe proprietati printre care se numara si luciul. Bumbacul are luciu mat; culoarea: in general la bumbac culoarea este alba, galbuie. Ca şi bumbacul sunt mai multe materiale care au luciu. Unele dintre ele ca si mătasea au luciul mai evident sau altele au un luciu slab (cânepa şi inul). Culoarea bumbacului depinde de felul pigmenţilor naturali.
Inul (Linum) face parte din familia Linaceae cu cca. 200 de varietăţi. Este o plantă perenă se prezintă sub formă de tufe, fiind o plantă textilă ca şi bumbacul.
Cânepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice: nimic nu se aruncă, totul e valorificat, iar produsele obţinute sunt folosite de la fabricarea banalei funii până în industria cosmetică sau auto. După cultivarea cu cânepă, terenul devine în anul urmator propice cultivării cerealelor deoarece cânepa ucide buruienile. De asemenea, cantitatea de îngrăşământ chimic necesară unei producţii bune este mult mai mică decat la alte culturi.
CAPITOLUL I – BUMBACUL
Bumbacul face parte din familia Malvaceae, genul Gossypium cu mai multe specii, din care în tara noastra se cultiva Gossypium hirsutum( Lf=20-35 mm).Alte soiuri de bumbac sunt: Herbacom(Lf=17-26 mm) si Barbadensis(Lf=30-51 mm). Planta se prezinta cu o tulpina semiînalta, din care pornesc ramuri vegetative si fructifere Pe ramificatiile fructifere se dezvolta flori si apoi capsule (fructele) cu 4 – 6 seminte al caror epiderm produc fibra bruta ce se recolteaza; seminţele bumbacului sunt toxice, prin conţinutul de 1,5 % Gosypol. Bumbacul este materie prima de baza pentru industria textila.
Bumbacul are mai multe proprietati printre care se numara si : luciul( bumbacul are luciu mat), culoarea(in general la bumbac culoarea este alba, galbuie), lungimea(fibre scurte:la bumbac, la in canepă, filament), higroscopicitatrea.
Bumbacul este o fibra moale ce creste in jurul semintelor plantei de bumbac. Fibrele sunt folosite pentru realizarea unor tesaturi usoare, fine si care permit pielii sa respire. Odata ce sunt indepartate urmele de ceara si proteina, ceea ce ramane este un polimer natural de celuloza pura. Aceasta celuloza este aranjata in asa fel incat da bumbacului proprietati unice de rezistenta, durabilitate si absorbtie.
Fiecare fibra de bumbac este compusa din 20 pana la 30 straturi de celuloza. Principalele utilizari ale bumbacului sunt in industria textila (tricourile si blugii sunt cele mai comune haine din bumbac), dar si pentru plase de pescuit, filtre de cafea, corturi si coperti de carte. Din semintele de bumbac ramase dupa prelucrare se realizeaza un ulei vegetal care poate fi consumat de oameni.
Fibrele sunt recoltate cand capsulele (ajunse deja la maturitate) sunt mai mult sau mai putin larg deschise si sunt separate, de obicei, de acestea cand se afla inca pe planta.
Bumbacul este capabil sa absoarba o cantitate relativ importanta de lichide, fiind un material format din fibre elastice de bumbac scurte si subtiri. Este folosit pentru pansamente sau in diferite procese tehnice.
Este o planta a carei origine se pierde in timp - se cultiva pe valea Indusului cu 3 000 ani i.H. De asemenea, este considerat unul dintre cele mai sanatoase tesaturi, bine suportat de piele.
Industria bumbacului prezinta o mare importanta datorita numeroaselor intrebuintari ale bumbacului si costului mai convenabil implicat, in comparatie cu al altor materii prime.
Este, uneori, amestecat cu fire si fibre chimice, obtinandu-se produse "tip bumbac". In cadrul industriei bumbacului functioneaza filaturi, tesatorii si intreprinderi pentru producerea atei.
Bumbacul este prelungirea epidermica unicelulara a cojii semintelor plantei.
Repriza fibrelor (continut de apa legal admis in tranzactiile comerciale este de 8,5%)
Materialele textile din bumbac confera proprietati igienice sanitare bune.
Importanta reprizei consta in aceea ca ajuta la recalcularea masei comerciale.

http://s1.r-l.ro/fa/1/7/8/178374/001.jpg
http://s1.r-l.ro/fa/1/7/8/178374/002.jpg

http://s1.r-l.ro/fa/1/7/8/178374/003.jpg

Inul, canepa si bumbacul - principalele plante textile si tehnologia lor de cultura





Principalele plante textile sunt: bumbacul, inul si canapa. Bumbacul este o planta tehnica ca si inul, face parte din familia Malvaceae care se prezinta sub forma de tufe, semintele bumbacului sunt toxice, prin continutul de 1,5 % Gosypol. Bumbacul este un material foarte folositor pentru a obtine imbracaminte. Are mai multe proprietati printre care se numara si luciul.

Bumbacul are luciu mat; culoarea: in general la bumbac culoarea este alba, galbuie. Ca si bumbacul sunt mai multe materiale care au luciu. Unele dintre ele ca si matasea au luciul mai evident sau altele au un luciu slab (canepa si inul). Culoarea bumbacului depinde de felul pigmentilor naturali.
Inul (Linum) face parte din familia Linaceae cu cca. 200 de varietati. Este o planta perena se prezinta sub forma de tufe, fiind o planta textila ca si bumbacul.

Canepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice: nimic nu se arunca, totul e valorificat, iar produsele obtinute sunt folosite de la fabricarea banalei funii pana in industria cosmetica sau auto. Dupa cultivarea cu canepa, terenul devine in anul urmator propice cultivarii cerealelor deoarece canepa ucide buruienile. De asemenea, cantitatea de ingrasamant chimic necesara unei productii bune este mult mai mica decat la alte culturi.

Bumbacul face parte din familia Malvaceae, genul Gossypium cu mai multe specii, din care în tara noastra se cultiva Gossypium hirsutum( Lf=20-35 mm).Alte soiuri de bumbac sunt: Herbacom(Lf=17-26 mm) si Barbadensis(Lf=30-51 mm). Planta se prezinta cu o tulpina semiînalta, din care pornesc ramuri vegetative si fructifere Pe ramificatiile fructifere se dezvolta flori si apoi capsule (fructele) cu 4 – 6 seminte al caror epiderm produc fibra bruta ce se recolteaza; seminţele bumbacului sunt toxice, prin conţinutul de 1,5 % Gosypol. Bumbacul este materie prima de baza pentru industria textila.

Bumbacul are mai multe proprietati printre care se numara si : luciul( bumbacul are luciu mat), culoarea(in general la bumbac culoarea este alba, galbuie), lungimea(fibre scurte:la bumbac, la in canepa, filament), higroscopicitatrea.

Bumbacul este o fibra moale ce creste in jurul semintelor plantei de bumbac. Fibrele sunt folosite pentru realizarea unor tesaturi usoare, fine si care permit pielii sa respire. Odata ce sunt indepartate urmele de ceara si proteina, ceea ce ramane este un polimer natural de celuloza pura. Aceasta celuloza este aranjata in asa fel incat da bumbacului proprietati unice de rezistenta, durabilitate si absorbtie.

[Adrian Pop]

Plantele textile
Categoria: Referat Biologie (http://www.referateok.ro/?x=arata&id_c=2)

Descriere:

Încă din cele mai vechi timpuri cânepa a fost o plantă traditională a românilor obtinându-se productii record pe teritoriul tării noastre.Încercăm acum relansarea acestei vechi traditii combinând tehnologia modernă cu vasta experienta dobândită în trecut începâd de la cercetare, cultură, industrializre si până la comercializare...



http://www.referateok.ro/images/doc1.jpg Free Download Referat Word
Dimensiune: 33.5KB (http://www.referateok.ro/referate/4511_1346767481.doc)
http://www.referateok.ro/images/pdf1.jpg Free Download Referat PDF
Dimensiune: 10.766KB (http://www.referateok.ro/referate/4511_1346767484.pdf)










Bumbacul este o plantă tehnică ca şi inul, bumbacul face parte din familia Malvaceae care se prezintă sub formă de tufe, seminţele bumbacului sunt toxice, prin conţinutul de 1,5 % Gosypol. Bumbacul este un material foarte folositor pentru a obţine îmbrăcăminte. Bumbacul are mai multe proprietati printre care se numara si : luciul: bumbacul are luciu mat; culoarea: in general la bumbac culoarea este alba, galbuie; lungimea:fibre scurte:la bumbac, lana fibre lungi:in canepă, filament, higroscopicitatrea Ca şi bumbacul sunt mai multe materiale care au luciu. unele dintre ele ca si mătasea au luciul mai evident sau altele au un luciu slab (cânepa şi inul) Culoarea bumbacului depinde de felul pigmenţilor naturali.
· hidroscopiccitatea: este o proprietate la firelor de a absorbi lichidele in mediul ambiant. exemplul cel mai caracteristic este lâna.
· Plantă cultivată în zonele călduroase, cu rădăcină pivotantă. Tulpina este la început ierboasă, iar apoi devine lemnoasă. Frunzele sunt mari, lucioase pe partea superioară. La coacere, fructul se desface în 5 părţi, eliberând seminţele înconjurate de fire lungi, subţiri (fibre textile).Impotanta bumbacului:1.firele albe,2.vata,3.uleiul din seminte este folosit la sapun.
· Încă din cele mai vechi timpuri cânepa a fost o plantă traditională a românilor obtinându-se productii record pe teritoriul tării noastre.Încercăm acum relansarea acestei vechi traditii combinând tehnologia modernă cu vasta experienta dobândită în trecut începâd de la cercetare, cultură, industrializre si până la comercializare.
· Canepa pentru fibra "Cannabis Sativa" este o planta folosita din vechi timpuri pentru imbracaminte si alte articole gospodaresti. Dovezile arheologice o atesta din anii 7000 - 8000 I. Hr. Pe teritoriul Romaniei, cultura canepii a fost inlesnita de sciti incepand cu secolul VII I. Hr. Herodot mentioneaza indeletnicirea femeilor dace in realizara de imrcaminte si decoratiuni in gospodarie.
Daciiau folosit canepa si la vindecarea ranilor si arsurilor cu cataplasma din inflorescenta. Traditia cultivarii si prelucrarii canepii in sistem gospodaresc s-a mentinut in unele zone pana in zilele noastre.
· Pana in anul 1989 Romania ocupa primil loc in Europa cultivand 56-70% din productia totala si locul 4 in lume (45.000 ha) pentru ca sa ajunga in 1994 la numai 800 ha. Necesitatea relansarii acestui domeniu decurge din avantajele culturii si insusirile deosebite ale fibrei.

· Canepa romaneasca are cel mai mic continut de substanta drog
din lume - maxim 0,02%.
- Este buna premergatoare multor culturi agricole (asolament).
- Productie mare de planta: 7.000-10.0000 kg/ha.
- Productie mare de fibra: 3.000 kg/ha.
- Tehnologie simpla.
- Cheltuieli relativ scazute.
- Nu se erbicideaza si nu se praseste - determina distrugerea buruienilor prin inabusire.
- Are foarte putine boli, in cazuri foarte rare necesita tratamente.
- Fertilizeaza organic solul.
- Este o planta ecologica.
- Dupa epurarea apelor rezultate dupa topirea in bazine, acestea pot fi folosite in irigatii.
- Planta poate fi folosita in procent de 100%.

[Adrian Pop]

Bumbac De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare (http://ro.wikipedia.org/wiki/Bumbac#mw-navigation), căutare (http://ro.wikipedia.org/wiki/Bumbac#p-search)


Bumbachttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e4/Infobox_info_icon.svg/20px-Infobox_info_icon.svg.png (http://ro.wikipedia.org/wiki/Ajutor:Cum_se_cite%C8%99te_o_cutie_de_taxonomie)


http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d7/Feld_mit_reifer_Baumwolle.jpeg/250px-Feld_mit_reifer_Baumwolle.jpeg (http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Feld_mit_reifer_Baumwolle.jpeg)




Clasificare științifică (http://ro.wikipedia.org/wiki/Clasificare_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83)




Regn (http://ro.wikipedia.org/wiki/Regn_%28biologie%29):
Plantae (http://ro.wikipedia.org/wiki/Regnum_Plantae)



Încrengătură (http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Encreng%C4%83tur%C4%83_%28biologie%29):
Magnoliophyta (http://ro.wikipedia.org/wiki/Magnoliophyta)



Clasă (http://ro.wikipedia.org/wiki/Clas%C4%83_%28biologie%29):
Rosopsida (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rosopsida&action=edit&redlink=1)



Ordin (http://ro.wikipedia.org/wiki/Ordin_%28biologie%29):
Malvales (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Malvales&action=edit&redlink=1)



Familie (http://ro.wikipedia.org/wiki/Familie_%28biologie%29):
Malvaceae (http://ro.wikipedia.org/wiki/Malvaceae)



Gen (http://ro.wikipedia.org/wiki/Gen_%28biologie%29):
Gossypium






Specii


G. herbaceum L.(America)
G. arboreum L., (America)
G. hirsutum L.
G. barbadense L. (sinonim G. vitifolium)
G. herbaceum
G. arboreum
G. hirsutum
G. barbadense




v (http://ro.wikipedia.org/wiki/Format:Caset%C4%83_taxonomie) • d (http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Caset%C4%83_taxonomie) • m (http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Caset%C4%83_taxonomie&action=edit)



Bumbacul este o plantă tehnică care face parte din familia Malvaceae (http://ro.wikipedia.org/wiki/Malvaceae) și se prezintă sub formă de tufe. Semințele sale sunt toxice, ele conținând 1,5 % Gosypol. Bumbacul este un material foarte mult utilizat în industria textilă.
Printre proprietățile bumbacului se numără:


luciul: bumbacul are un luciu mat;
culoarea: în general la bumbac culoarea este albă sau gălbuie, depinzând de felul pigmenților naturali;
lungimea: fibre scurte;
hidroscopicitatea: proprietatea firelor de a absorbi lichidele din mediul ambiant.

Aspect Planta este cultivată în zonele călduroase. Are rădăcină pivotantă. Tulpina este la început ierboasă, iar apoi devine lemnoasă. Frunzele sunt mari, lucioase pe partea superioară. La coacere, fructul se desface în 5 părți, eliberând semințele înconjurate de fire lungi, subțiri (fibre textile).
Importanța economică a bumbacului: -firele albe; -vata; -uleiul din semințe, care este folosit pentru obținerea săpunului.
Bumbacul este pretențios față de căldură și rezistă la secetă. Semințele sunt înconjurate de peri albi și lungi din care se obțin firele de bumbac.

[Adrian Pop]

http://image.slidesharecdn.com/fibretextilenaturale-090314005421-phpapp01/95/slide-3-728.jpg?1237010167

[Adrian Pop]

http://image.slidesharecdn.com/fibretextilenaturale-090314005421-phpapp01/95/slide-4-728.jpg?1237010167

[Adrian Pop]

http://image.slidesharecdn.com/fibretextilenaturale-090314005421-phpapp01/95/slide-5-728.jpg?1237010167

[Adrian Pop]

http://image.slidesharecdn.com/fibretextilenaturale-090314005421-phpapp01/95/slide-6-728.jpg?1237010167

[Adrian Pop]

http://image.slidesharecdn.com/fibretextilenaturale-090314005421-phpapp01/95/slide-7-728.jpg?1237010167

[Adrian Pop]

http://image.slidesharecdn.com/fibretextilenaturale-090314005421-phpapp01/95/slide-8-728.jpg?1237010167

[Adrian Pop]

http://image.slidesharecdn.com/fibretextilenaturale-090314005421-phpapp01/95/slide-9-728.jpg?1237010167

[Adrian Pop]

http://image.slidesharecdn.com/fibretextilenaturale-090314005421-phpapp01/95/slide-10-728.jpg?1237010167

[Adrian Pop]

http://image.slidesharecdn.com/fibretextilenaturale-090314005421-phpapp01/95/slide-11-728.jpg?1237010167

EU CRED CA VOM FACE II DIN CELE TREI MATERII PRIME, BUMBAC, IN SI CANEPA....SI SUNT CONVINS CA IN FUNCTIE DE NECESITATI, DE CE VREI SA FACI IN VIATA, DE GRADUL DE FERICIRE SI DE SANATATE PE CARE VREI SA-L AI, IILE NOASTRE VOR FI UTILE.

O SA ANALIZAM PROFUND FIBRELE PLANTELOR RESPECTIVE SI MAI ALES ROLUL DESENELOR, MUSTELOR, CULORILOR CU CARE SUNT FACUTE ACESTEA.

[Adrian Pop]

http://image.slidesharecdn.com/fibretextilenaturale-090314005421-phpapp01/95/slide-12-728.jpg?1237010167

[Adrian Pop]

http://image.slidesharecdn.com/fibretextilenaturale-090314005421-phpapp01/95/slide-13-728.jpg?1237010167

[Adrian Pop]

http://image.slidesharecdn.com/fibretextilenaturale-090314005421-phpapp01/95/slide-14-728.jpg?1237010167

[Adrian Pop]

http://image.slidesharecdn.com/fibretextilenaturale-090314005421-phpapp01/95/slide-15-728.jpg?1237010167

[Adrian Pop]

http://image.slidesharecdn.com/fibretextilenaturale-090314005421-phpapp01/95/slide-16-728.jpg?1237010167

[Adrian Pop]

http://www.slideshare.net/CatalinaKeszegpal/fibre-textile-naturale-1144523

[ana_maria]

FISA PRODUS – IN SI CANEPA PENTRU FIBRA
Informatii de baza privind piata produsului

Date generale despre produs

Inul pentru fibra (Linum usitatissum)

Importanta inului pentru fibra consta in multiplele întrebuintari ale fibrelor cat si ale produselor lui secundare- samanta, turtele, puzderiile, pleava, etc. Fibrele de in sunt rezistente la rupere, la putrezire, si au finete, elasticitate si luciu matasos foarte apreciat. Din ele se confectioneaza panza pentru corabii, parasute, rufarie de pat si de corp, fete de masa, servete, panza pentru picturi si pentru cauciucuri, fete de incaltaminte, etc.

Fibrele scurte (caltii) se utilizeaza la fabricarea hartiei fine, pentru confectionarea sacilor si a panzei de ambalaj.
Samanta, faina de seminte si turtele se utilizeaza in medicina. Puzderiile (resturile de tulpina rezultate in urma operatiilor de zdrobit si melitat) servesc ca materie prima pentru confectionarea de placi aglomerate sau la fabricarea glucozei, drept combustibil etc.

Suprafata mondiala cultivata cu in pentru fuior depaseste 1,5 milioane hectare, tari mari cultivatoare fiind : Rusia, Polonia, Franta, Cehia, Belgia si Olanda.

Canepa pentru fibra (Cannabis sativa)

Canepa se cultiva pentru continutul sau in fibre naturale in procent relativ ridicat si pentru semintele bogate in ulei sicativ.

Fibrele de canepa sunt mai lungi decat cele de in, foarte durabile si destul de rezistente. Ele se utilizeaza la confectionarea unei game largi de produse textile, de la cele mai grosiere pana la cele mai fine. Fiind rezistente la putrezire, chiar si cand stau in apa, din aceste fibre se confectioneaza ata pentru cizmarie, navoade, foi de cort, odgoane, furtunuri pentru incendii, fitile pentru explozive etc. Din canepa cotolozata pura sau in amestec cu bumbacul si lana se fabrica tesaturi mixte fine si rezistente. Fibrele scurte (caltii) se folosesc la confectionarea saltelelor precum si ca material izolator.

Produsele secundare ca : uleiuri, turtele, puzderiile, sunt utilizate in general ca si cele ale inului iar cenusa obtinuta prin arderea lemnului constituie un bun ingrasamant chimic bogat in P, K, Ca. Din varfurile inflorescentelor plantelor femeiesti si din seminte se prepara medicamente cu actiune sedativa, diuretica, vomitiva, vermifuga si altele.

Suprafata mondiala cultivata cu canepa pentru fibra este de peste 500.000 ha, tari mari cultivatoare fiind : Rusia, Iugoslavia si pana in anul 1990 Romania.

Inul si canepa sunt considerate prioritare in strategia MADR si prin sumele acordate pentru sprijinirea celor doua culturi s-a dorit extinderea suprafetelor cultivate cu plante textile, dar acest lucru nu a fost posibil deoarece nu se poate vorbi de suprafete fara unitati de procesare a inului si canepei. Numarul unitatilor de procesare s-a diminuat considerabil (din 28 de unitati de procesare existente in anul 1991) in anul 2007 au ramas in functiune:

1. SC Galir SA loc.Mangalia – jud.Constanţa –procesare in, capacitate 640 tone fibre/an;
2. SC Lutex SA loc.Luduş – jud. Mureş- procesare canepa,capacitate 1500 tone fibra/an ;
3. SC Livius SRL loc. Nadlag –jud.Arad - procesare canepa, capacitate1500 tone fibra/an;
4. SC Carpic Carei – jud.Satu Mare - procesare canepa, capacitate 2000 tone fibra/an .

Anual se proceseaza in functie de cantitatea de tulpini melitate existente in stoc la fiecare unitate de procesare.
Marea majoritate a topitoriilor care au fost vandute, noii proprietari nu au tinut cont de obiectul de activitate al acestor unitati, utilajele aflate in dotare fiind valorificate la fier vechi.

De asemenea, prin programul SAPARD - imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscole, investitii noi pentru constructii, modernizarea si retehnologizarea unitatilor existente pentru procesarea plantelor textile (in si canepa) inclusiv cladiri, masini, instalatii si echipamente pentru procesare, ambalare, depozitare si marketingul fibrelor textile s-a construit si dat in folosinta o unitate de procesarea semintelor de canepa in scopul obtinerii uleiului si a suplimentelor nutritive, a fainei proteice din srotul obtinut in urma presarii, pe de alta parte, obtinerea semintelor decojite - folosite in scop alimentar.
CANAH International, primul producator de ulei de canepa din Romania, a carei fabrica are o capacitate de prelucrare de 1000 tone seminte pe an, aceasta cifra constituind echivalentul a 250.000 litri ulei de canepa anual se afla in localitatea Salonta, judetul Bihor.





Soiurile de plante textile cultivate
In pentru fibra:

- Ada, Adria, Alexein, Alin, Bazil, Carolina, Codruta, Cosmin, Cristina, Daniela,Elena, Elisa, Ermina, Floriana, Florinda,Fluin,Ina, Ioana, Iordan, Iulia, Iunia, Janina,Laura, Lirina, Louis, Martin, Monica, Nineta, Oliana,Paula, Radu, Rares, Sabena, Selena, Sumuleu.

Canepa pentru fibra :

- Denise, Diana, Irene, Silvana, Lovrin 110, Secuieni 1, Zenit.

Incepand cu 1 ianuarie 2007 cand Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene soiurile cultivate pentru a fi eligibile la sprijinul financiar sunt cele cuprinse in Anexa II a Regulamentului Cosiliului nr.796/2004 care se modifica anual.
In anul 2008 s-a publicat R(CE) nr.145/2008 care in Anexa II “Soiuri de canepa eligibile pentru platile directe” sunt mentionate varietatile de canepa autorizate in anul de comercializare 2008/2009”, respectiv soiurile de canepa: Denise, Diana, Lovrin 110, Silvana si Zenit.

Soiurile mentionate in lista au un continut de tetrahidrocanabinol mai mic sau egal cu 0,2%

Zone de favorabilitate

Inul pentru fibra:zona foarte favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 220 -250 mm, umiditatea relativa a aerului permanent peste 70%, nebulozitatea cea mai ridicata din toata tara, iar temperaturile medii nu depasesec 17 grade Celsius.

Zona se extinde :
- in depresiunile Gheorghienilor, Ciucului, si Toplitei din Transilvania si depresiunile Dornelor si Radautilor din nord – vestul Moldovei
- in zona Carpatilor Meridionali si Orientali, precum si in zona Rodnelor, si Apusenilor (microzone).
Zona favorabila, cuprinde suprafete mai mari in regiunile muntoase ale Moldovei, zona Ciucului in judetele Cluj si Maramures, pe valea Oltului, in Transilvania, depresiunea Fagaras, regiunile submontane din Banat, Oltenia si Muntenia.
Regimul de precipitatii in timpul perioadei de vegetatie este mai redus, sub 200 mm, solul avand un rol secundar.

Zona a treia de cultura, la care se face apel numai in cazul in care cererile pentru aceasta planta sunt mari si nu pot fi acoperite prin zona foarte favorabila si favorabila.

Canepa pentru fibra

Zona foarte favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 300-550 mm, temperaturile medii nu depasesec 16 - 18 grade Celsius.
Se extinde :

- in vestul tarii (campiile Crisurilor, Muresului, Timisului, Carasului) pe vaile Muresului si Tarnavelor, valea Somesului, Oltului, in depresiunea Barsei, depresiunea Sfantu Gheorghe precum si in valea Siretului si in valea Moldovei .

Zona favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 300-400 mm, iar temperaturile medii nu depasesec 15,2 – 18,9 grade Celsius.
Se extinde in :

- Campia Transilvaniei, in partea de sud a podisului getic, nordul Campiei Romane (zona solului brun roscat)

Zona putin favorabila se caracterizeaza prin temperaturi medii in timpul perioadei de vegetatie de 14 -14,5 grade Celsius.
Zona cuprinde si regiuni secetoase (stepa si silvostepa din sudul si sud –estul tarii) si regiuni cu soluri mai putin texturate (dealurile Olteniei, Munteniei, Moldovei, etc.).

Legislatie nationala pentru plante textile

1. Ordinul MAPDR nr.1044/2003 privind autorizarea unitatilor de procesare primara a tulpinilor de in si canepa pentru fibra, in concordanta cu Regulamentul (CE) nr.245/2001 care prevede reguli detaliate de aplicare a R. (CE) nr. 1673/2000 privind organizarea comuna a pietelor de in si canepa
2. Ordinul MAPDR nr.677/2004 privind desemnarea unui laborator pentru determinarea continutului de tetrahydrocanabinol (THC) la soiurile de canepa
3. Ordinul nr. 200 din 11 aprilie 2005 privind autorizarea Organizaţiei interprofesionale a producătorilor şi procesatorilor de in şi cânepă din România
4. OMAPDR nr.1285/2005 pentru recunoasterea Consiliului pe produs “ Plante textile si produse procesate”
5. HG nr.582/2004 pentru modificarea si completarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, aprobat prin HG nr.1359/2000
6. Legea nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope

Legislatie referitoare la sustinerea plantelor textile in anul 2007:

* Ordonanţă de urgenţă nr. 25 din 29 martie 2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de motorină în vederea efectuării lucrărilor agricole mecanizate de înfiinţare şi întreţinere a unor culturi agricole ce se înfiinţează în primăvara anului 2006, precum şi pentru aprobarea suplimentării cu suma de 200 milioane lei (RON) a Programului "Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic şi piscicol, precum şi alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare"
* Hotărâre nr. 214/2007 privind aprobarea activităţilor pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2007, a cuantumului sprijinului şi a sumei totale alocate fiecărei activităţi, precum şi pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.853/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subvenţii, pentru anul 2006, producătorilor agricoli din sectorul animalier şi din sectorul piscicol.
* Ordonanta de urgenta nr. 123/2006 pentru aprobarea acordarii sprijinului financiar producatorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al imbunatatirilor funciare si al organizarii si sistematizarii teritoriului, aprobata prin Legea nr.125/2007

* Ordonanta de urgenta nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare, care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007,si pentru modificarea art. 2 din legea nr. 36/1991 privind societatilor agricole si alte forme de asociere in agricultura, aprobata prin Legea nr.139/2007
* Hotărâre nr. 636/2007 privind declararea stării de calamitate naturală în agricultură pentru culturile însămânţate în toamna anului 2006 şi în primăvara anului 2007, precum şi pentru stabilirea nivelului maxim al sumei ce poate fi acordată ca despăgubire.
* Hotarare nr.477/2007 privind aprobarea nivelului fondurilor publice care se acorda in anul 2007 conform prevederilor Legii creditului agricol pentru productie nr.150/2003, precum si pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii creditului agricol pentru productie nr.150/2003, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.816/2003

Sprijinul valoric se prezinta astfel:

- 1 leu/litru, subvenţionarea motorinei pentru lucrările mecanice de înfiinţare a culturilor de primăvară;
- 50,55 €/ha plata unica pe suprafata( SAPS);
- 34,42 €/ha, plati nationale directe complementare (PNDC);
- 41,72 €/ha plati nationale directe complementare, cuplate de productie;
- 160 €/to pentru fibra lunga de in si 90 €/to pentru fibra scurta de in si canepa;
- 7% din cheltuielile medii de productie/ ha pentru subventionare credite agricole pentru productie;
- propunere max. 750 lei/ha - Despagubiri pentru calamitati;

Pentru implementarea legislatiei prevazuta in organizarea comuna a pietelor in sectorul inului si al canepei pentru fibre s-au elaborat si publicat urmatoarele acte legislative:

* Ordonanta guvernului nr. 33 din 1 august 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare
* Ordin nr. 682/2007 pentru aprobarea Normelor privind acordarea ajutorului comunitar pentru procesarea primară a tulpinilor de in şi de cânepă pentru fibre pentru anul de piaţă 2007/2008

Legislatie referitoare la sustinerea plantelor textile in anul 2008:

* Hotărâre nr. 277/2008 privind aprobarea activităţii pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2008, a cuantumului sprijinului financiar şi a sumei totale alocate acestei activităţi
* Ordin nr. 174 din 19 martie 2008 privind modificarea şi completarea anexelor E, F, H, J, K şi L la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activităţile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului, precum şi condiţiile de eligibilitate
* Hotărâre nr. 276/2008 pentru aprobarea nivelului fondurilor publice care se acordă în anul 2008 potrivit Legii creditului agricol pentru producţie nr. 150/2003.

Sustinere 2008

Sprijin din bugetul national care se va derula prin directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene
- 15% din nivelul creditelor de producţie;
- 39,0 lei/ha ( subvenţionarea cu un leu/litru de motorină utilizată pentru lucrările mecanice de înfiinţare a culturilor agricole de primăvară, respectiv pentru toamna anului 2008, pentru cantitatea de 39,0 litri/ha).
Sprijin din Fondurile Europene ce se vor acorda prin APIA:

- 60,5 €/ha plata unica pe suprafaţă( SAPS);
- 47,1 €/ha, plăţi naţionale complementare, decuplate de productie;
- 41,7 €/ha plăţi naţionale complementare, cuplate de productie;
- 160 €/to pentru fibra lunga de in si 90 €/to pentru fibra scurta de in si canepa.

[CristianLazarut]

Reticenta in a cultiva a canepa in Romania se datoreaza birocratiei si a legilor care s-au tot schimbat, dar daca vrei sa faci treaba serioasa, eu zic ca se poate. Este o zona care ar trebui exploata mai mult, mai ales ca se pot produce atat de multe din canepa, eu il vad ca pe o materie prima de viitor. Impreuna cu un bun prieten am cumparat in urma cu 5 ani cateva hectare de pamant agricol si am cultivat canepa. Ce trebuie stiut este faptul ca exista companii interesate in a cumpara tulipinile de canepa, eu lucram inainte cu companii pentru export, dar am stabilit de curand un parteneriat cu Hempflax. Este o companie olandeza care si-a deschis fabrica de procesare in Romania, sunt interesati de cumpararea canepii de la romani, asadar apar oportunitati si la noi in tara. In plus, au si o combina speciala de recoltare cu care pot face recoltarea daca ai mai multe hectare.