Adrian Pop
24.06.2013, 08:07
Re-revizuirea Constituției Romāniei īn favoarea Ungariei! Publicat īn 24 iunie 2013 (http://www.ziarulnatiunea.ro/2013/06/24/re-revizuirea-constitutiei-romaniei-in-favoarea-ungariei/) Gheorghe Funar (http://www.ziarulnatiunea.ro/author/gheorghe-funar/)
http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/06/constitutia-ro-150x150.jpg (http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/06/constitutia-ro.jpg)Īn ziua de 19 iunie a.c., Comisia pentru revizuirea Constituţiei a votat textul Proiectului de Lege vizīnd modificarea şi completarea Legii fundamentale a Romāniei. S-a īnregistrat o singură abţinere de la vot, a reprezentantului U.D.M.R., iar parlamentarii din partea P.D.L. şi P.P.-D.D. s-au retras din Comisie. Reprezentanţii P.D.L. sīnt nemulţumiţi de sfidarea de către Comisia pentru re-revizuirea Constituţiei a rezultatului referendumului naţional din anul 2009 vizīnd Parlamentul unicameral, cu cel mult 300 deputaţi şi senatori. Parlamentarii Partidului Poporului Dan Diaconescu (P.P.-D.D.) au părăsit lucrările Comisiei, fiind nemulţumiţi de respingerea īn totalitate a amendamentelor propuse şi de faptul că se acţionează pentru o nouă Constituţie, īndreptată īmpotriva Poporului Romān şi a Romāniei. Singurii care sīnt extraordinar de mulţumiţi sīnt conducătorii Ungariei şi reprezentanţii U.D.M.R., care şi-au atins obiectivele, respectiv: 1. Crearea cadrului legal pentru obţinerea autonomiei teritoriale a Ardealului. 2. Arborarea legală a drapelului Ungariei şi a steagului unguresc al Ardealului (aşa-zisul steag secuiesc) pe instituţiile Statului Romān, īn peste 1.000 de localităţi din Romānia. 3. Introducerea dreptului de veto al Consiliilor naţionale şi locale ale minorităţilor etnice īmpotriva autorităţilor deliberative şi executive ale Statului Romān şi Poporului Romān. Reprezentanţii U.D.M.R. īn Parlamentul de la Bucureşti joacă teatru şi fac pe nemulţumiţii pentru că s-au respins, de către Comisia pentru revizuirea Constituţiei, două dintre pretenţiile lor, la care zic că ţin tare mult, adică: 1. Să scrie īn textul Legii fundamentale a Romāniei că īn baza unei legi speciale va fi reglementat statutul anumitor ţinuturi unde există mai mulţi unguri sau pelicani. Liderii U.D.M.R. dau ca exemple aşa-zisul Ţinut Secuiesc şi Delta Dunării, unde Ungaria şi ungurii au obţinut numeroase şi īntinse proprietăţi. 2. Introducerea limbii ungare ca limbă regională īn Ardeal şi īn Bucureşti, care este a doua capitală din lume (după Budapesta) unde trăiesc cei mai mulţi etnici maghiari. Pentru cei care au acordat atenţie şi au urmărit procesul ultrarapid de adoptare a propunerilor pentru noua Constituţie a Romāniei este limpede că scopul principal īl constituie satisfacerea pretenţiilor Ungariei şi a stăpīnilor străini ai ţării noastre. Acest obiectiv al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei a fost ocolit cu multă abilitate īn mass-media, prin canalizarea discuţiilor pe alte teme, respectiv: republică sau monarhie; republică prezidenţială sau semi-prezidenţială; limitarea atribuţiilor preşedintelui Romāniei; consecinţele moţiunilor simple; imunitatea parlamentarilor; sancţionarea migraţiei senatorilor şi deputaţilor; includerea unei steme a monarhiei pe drapelul Republicii Romānia; componenţa şi modul de alegere īn Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.) etc. Este evident că la revizuirea Constituţiei, ordonată pentru anul 2013, nu s-au adus modificări şi completări privind aspectele de: dezvoltare economico-socială a Romāniei; valorificarea īn Interes Naţional a uriaşelor bogăţii naturale ale Poporului Romān; interzicerea vīnzării pămīntului strămoşesc la străini; creşterea nivelului de trai al populaţiei; drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, neadmiţīndu-se nici măcar dreptul la demnitate, primul dintre drepturile omului care este īnscris īn toate Constituţiile ţărilor europene. Comisia pentru revizuirea Constituţiei, condusă de senatorul Crin Antonescu (profesor de Istorie la liceu şi muzeograf) a recurs la tot felul de tactici şi tehnici de lucru pentru ca, īn mare viteză şi prin nebăgare de seamă, să finalizeze textul proiectului de lege, care a fost amīnat pentru luna septembrie a.c., la dezbateri īn Senat. De ce s-a recurs la această amīnare? Pentru ca Poporul Romān să nu afle că s-a pus la cale re-revizuirea Constituţiei Romāniei īn favoarea Ungariei, asigurīndu-se cadrul legal pentru dezmembrarea teritorială a ţării noastre şi pierderea Ardealului şi a altor provincii istorice romāneşti! Preşedintele Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, senatorul Crin Antonescu, a declarat (īn 11 iunie a.c.) următoarele: Cele mai importante opţiuni au fost aruncate īn dezbatere. Nimeni nu ţine la secrete, nu doreşte să găsească soluţii pentru revizuirea Constituţiei, īn spatele uşilor īnchise, pe sub masă sau prin īnţelegeri de culise. Cred că īnţeleg toţi că revizuirea Constituţiei nu este un act legislativ şi politic banal sau uzual. Vorbe vorbe vorbe. Faptele īl contrazic pe domnul Crin Antonescu, iar textul pregătit de Comisie pentru re-revizuirea Constituţiei reprezintă un pericol uriaş pentru Romānia, pentru Poporul Romān şi viitorul său īn Vatra Strămoşească! Textul votat de Comisia pentru revizuirea Constituţiei Romāniei constituie o bombă cu efect īntīrziat pentru Uniunea Europeană! Imperiul botezat Uniunea Europeană va fi aruncat īn aer de către Ungaria īn complicitate cu conducătorii alogeni ai Romāniei prin: legalizarea autonomiilor teritoriale pe criterii etnice; introducerea drepturilor colective pentru minorităţile etnice; acordarea dreptului de veto al minorităţilor etnice īmpotriva instituţiilor statelor īn care trăiesc. Probabil, canicula din Bucureşti i-a făcut pe komisarii din Comisia de la Veneţia să nu observe dinamitarea Uniunii Europene de către autorităţile de la Budapesta şi Bucureşti. Īn mod normal, Comisia pentru re-revizuirea Constituţiei trebuia să ia īn discuţie şi să voteze numeroasele amendamente, la care se adaugă cele peste 7.000 de propuneri inventariate de Forumul constituţional, īn ordinea articolelor din actuala Lege fundamentală. Īn fapt, s-a aplicat tactica celebrului criminal evreu Vladimir Ilici Lenin, unul dintre părinţii marxism-leninismului (gīndit, scris şi aplicat de alţi evrei): Un pas īnainte, doi paşi īnapoi. Cīnd s-a ajuns spre finalul textului Legii fundamentale şi al dezbaterilor, Comisia de revizuire a revenit la primele articole din Constituţie şi a admis amendamentele Ungariei şi ale U.D.M.R., respectiv: 1. La articolul 6 Dreptul la identitate au fost adăugate următoarele două amendamente: a) Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot īnfiinţa, potrivit legii privind statutul minorităţilor naţionale, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea idenţităţii lor. b) Deciziile autorităţilor publice centrale şi locale se vor lua după consultarea cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale, cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Nu există o Lege privind statutul minorităţilor naţionale! Cu toate că nu există o asemenea lege ea a fost īnscrisă īn textul de revizuire a Constituţiei. Este cunoscut că, Ungaria şi U.D.M.R. au pregătit, timp de 12 ani, un proiect de lege privind statutul minorităţilor naţionale care să asigure obţinerea autonomiei culturale şi teritoriale a Ardealului. Proiectul de lege a fost īnsuşit de Guvernul Tăriceanu, după ce acesta a renunţat la religia ortodoxă şi s-a dus la Budapesta unde a trecut la religia catolică. Datorită senatorilor P.R.M., susţinuti la vot de reprezentanţii P.S.D. şi P.C., īn ziua de 25 octombrie 2006, a fost respins īn Senatul Romāniei proiectul de lege privind statutul minorităţilor naţionale. Pentru proiectul de lege al Ungariei vizīnd autonomia teritorială a Ardealului au votat senatorii P.N.L. şi P.D.L. Senatorii U.D.M.R. (vreo 7) au părăsit sala Senatului atunci cīnd a fost acceptat amendamentul P.R.M. vizīnd eliminarea capitolului V Autonomia culturală. Amendamentul U.D.M.R., care a fost admis recent de către Comisia pentru revizuirea Constituţiei, acordă pentru prima dată īn Europa dreptul minorităţilor să-şi constituie, pe banii populaţiei majoritare, organe proprii de decizie şi executive pe criterii etnice. Acelaşi amendament al U.D.M.R. va institui dreptul de veto al minorităţilor etnice īn Statul Romān! Fără consultarea şi aprobarea scrisă a Consiliilor naţionale şi locale ale tuturor minorităţilor etnice: * Preşedintele Romāniei nu se poate adresa Parlamentului cu mesaje şi nu are voie să decidă referendumuri. * Parlamentului Romāniei i se interzice să ia īn discuţie un proiect de lege sau propunere legislativă. * Guvernului Romāniei i se interzice să adopte proiecte de legi, ordonaţe de urgenţă şi hotărīri. * Consiliile judeţene şi Consiliile locale nu pot să ia īn discuţie şi să adopte hotărīri. * Primarii şi preşedinţii Consiliilor judeţene nu au voie să dea dispoziţii. * Şefii instituţiilor publice centrale şi locale trebuie să ceară şi să obţină acordul scris al reprezentanţilor Consiliilor minorităţilor etnice, inclusiv pentru ocuparea unui post de portar. Admiterea cu atīta uşurinţă şi iresponsabilitate a amendamentelor Ungariei şi U.D.M.R. la articolul 6 din Constituţia Romāniei dovedeşte că parlamentarii din Comisie nu au citit şi nu cunosc proiectul de lege privind statutul minorităţilor etnice, aflat la Parlament din anul 2005. Alţi trădători ai Neamului Romānesc, unii cu statutul de deputat sau senator, caută să-i liniştească şi să-i păcălească pe romāni susţinīnd că amendamentele U.D.M.R. admise la Comisie vor fi respinse īn plenul Senatului şi al Camerei Deputaţilor. Ele trebuiau respinse de către Comisia pentru revizuirea Constituţiei. Regula īn Parlament este următoarea: amendametele admise īn Raportul Comisiei nu se mai discută īn Plen, decīt la cererea expresă şi motivată a unui parlamentar sau Grup parlamentar. Logică pare īntrebarea: de ce au fost admise, īn doar cīteva minute, amendamentele Ungariei şi U.D.M.R.? Este evident, din nou, că există o īnţelegere īntre liderii U.S.L. şi U.D.M.R. īmpotriva Poporului Romān şi a Romāniei! 2. La articolul 12 Simboluri naţionale s-a admis şi introdus un alineat 5 cu următorul text: Minorităţile naţionale īşi pot folosi īn mod liber, īn spaţiul public şi privat, propriile simboluri naţionale care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă. Ca urmare, pe līngă drapelul Romāniei, vor fi arborate la Parlament, Guvern, Palatul Controceni, pe instituţiile publice, īn birouri şi īn sălile de clasă, īncă 18 drapele la care se adaugă multe steaguri, inclusiv şi, mai ales, drapelul Ungariei şi steagul unguresc al Ardealului. Romānia şi romānii vor ajunge de rīsul Europei şi al lumii. Probabil că, măcar acum, īnţeleg romānii de ce Guvernele Tăriceanu, Boc, Ungureanu şi Ponta au tolerat arborarea ilegală a drapelului Ungariei, a steagului cu stema Ungariei Mari şi a steagului unguresc al Ardealului (aşa-zisul steag al Ţinutului Secuiesc). Textul amendamentului admis al Ungariei şi U.D.M.R. confirmă acceptarea de către preşedintele P.N.L., Crin Antonescu, la Congresul liberalilor, a cadoului otrăvit oferit: steagul unguresc al Ardealului, la care beneficiarul a declarat că ţine tare mult. Īn ziua de 11 iunie a.c., Zsolt Nemeth, secretar de stat īn Ministerul de Externe de la Budapesta, a declarat la īncheierea Conferinţei Permanente Maghiare următoarele: Cetăţenia, administraţia regională, dreptul de a folosi propria limbă şi propriile simboluri, precum şi educaţia sīnt cele 4 aspecte care au impact asupra vieţii comunităţilor maghiare din străinătate şi pe care va pune accent politica externă a Ungariei Este reconfortant faptul că, īn ultimele luni, disputa tensionată privind folosirea stegului secuiesc a fost practic rezolvată cu o victorie! Guvernul de la Budapesta este optimist şi speră că amendamentul respins de Comisie privind recunoaşterea limbii ungare ca limbă regională īn Romānia va fi admis īn Plenul Senatului şi al Camerei Deputaţilor de la Bucureşti. Indicaţiile preţioase de la Budapesta au fost bine primite şi īmbrăţişate de preşedintele Comisiei pentru revizuirea Constituţiei şi, după doar două zile, el a impus să se revină la articolele 1, 6 şi 12 unde au fost apoi admise amendamentele Ungariei şi U.D.M.R. īmpotriva Poporului Romān. 3. La articolul 1 Statul Romān, după alineatul 1 s-a introdus următorul text: Romānia recunoaşte rolul istoric īn constituirea şi modernizarea statului romān al Casei Regale, al minorităţilor naţionale, al Bisericii Ortodoxe şi ale celorlalte culte religioase. Ca urmare, la Budapesta şi īn Ungaria este mare bucurie. Guvernul Orban are ca prioritate, īn politica externă, să influenţeze politicile vecinilor Ungariei la nivel constituţional. Singura ţară unde s-au făcut paşi uriaşi īn favoarea Ungariei este Romānia! După autonomia de facto īn judeţele Covasna şi Harghita, precum şi īn multe localităţi din Ardeal, obţinută prin complicitatea şi cu susţinerea Guvernelor post-decembriste, Comisia pentru revizuirea Constituţiei a pregătit terenul pentru consacrarea unei autonomii de jure a minorităţilor etnice, īn special a celei ungare, prin garantarea drepturilor colective şi introducerea noţiunii de comunităţi locale cu drepturi extinse cum nu există nicăieri īn Europa şi nici pe alte continente. Comisia condusă de senatorul Crin Antonescu nu recunoaşte adevărul şi rolul istoric al Poporului Romān, urmaş al geto-dacilor, care a constituit leagănul civilizaţiei īn Europa. Aceeaşi Comisie umileşte Biserica Ortodoxă Romānă pe care o situează īn urma casei regale şi minorităţilor etnice īn constituirea şi modernizarea Statului Romān. Minoritatea maghiară, care nu a recunoscut şi nu recunoaşte Marea Unire de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918, care acţionează de 95 de ani īmpotriva Statului Naţional Unitar Romān şi a Poporului Romān, care a boicotat referendumurile din anii 1991 şi 2003 pentru Constituţia Romāniei, care acţionează īmpreună cu autorităţile din Ungaria pentru pregătirea Diktatului de la Bruxelles din anul 2014 vizīnd autonomia teritorială a Ardealului, este considerată de către U.S.L. că are prioritate faţă de Biserica Ortodoxă Romānă īn constituirea şi modernizarea Statului Romān. Īnaintea Bisericii Naţionale şi sfidīnd numeroase adevăruri istorice, īn textul de revizuire a Constituţiei, este plasată şi casa regală a evreilor din familia Hohenzollern Sigmaringen, care au jefuit, prădat şi trădat Romānia şi Poporul Romān. Fostul rege Carol al II-lea, un iresponsabil, corupt, lacom, laş şi imoral, la fel şi unul din urmaşii săi, este plasat īn textul de revizuire a Constituţiei Romāniei īnaintea Bisericii Ortodoxe Romāne. Pentru Poporul Romān a īnceput o vară fierbinte şi secetoasă, iar la toamnă i se pregăteşte īn Parlament o Constituţie īmpotriva sa şi pentru dezmembrarea teritorială a Romāniei īn favoarea Ungariei. Viaţa a demonstrat că, fără reprezentarea Partidului Romānia Mare īn Parlamentul Romāniei a fost posibil să se ajungă la re-revizuirea Constituţiei īn favoarea Ungariei şi a iredentismului ungar.
http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/06/constitutia-ro-150x150.jpg (http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/06/constitutia-ro.jpg)Īn ziua de 19 iunie a.c., Comisia pentru revizuirea Constituţiei a votat textul Proiectului de Lege vizīnd modificarea şi completarea Legii fundamentale a Romāniei. S-a īnregistrat o singură abţinere de la vot, a reprezentantului U.D.M.R., iar parlamentarii din partea P.D.L. şi P.P.-D.D. s-au retras din Comisie. Reprezentanţii P.D.L. sīnt nemulţumiţi de sfidarea de către Comisia pentru re-revizuirea Constituţiei a rezultatului referendumului naţional din anul 2009 vizīnd Parlamentul unicameral, cu cel mult 300 deputaţi şi senatori. Parlamentarii Partidului Poporului Dan Diaconescu (P.P.-D.D.) au părăsit lucrările Comisiei, fiind nemulţumiţi de respingerea īn totalitate a amendamentelor propuse şi de faptul că se acţionează pentru o nouă Constituţie, īndreptată īmpotriva Poporului Romān şi a Romāniei. Singurii care sīnt extraordinar de mulţumiţi sīnt conducătorii Ungariei şi reprezentanţii U.D.M.R., care şi-au atins obiectivele, respectiv: 1. Crearea cadrului legal pentru obţinerea autonomiei teritoriale a Ardealului. 2. Arborarea legală a drapelului Ungariei şi a steagului unguresc al Ardealului (aşa-zisul steag secuiesc) pe instituţiile Statului Romān, īn peste 1.000 de localităţi din Romānia. 3. Introducerea dreptului de veto al Consiliilor naţionale şi locale ale minorităţilor etnice īmpotriva autorităţilor deliberative şi executive ale Statului Romān şi Poporului Romān. Reprezentanţii U.D.M.R. īn Parlamentul de la Bucureşti joacă teatru şi fac pe nemulţumiţii pentru că s-au respins, de către Comisia pentru revizuirea Constituţiei, două dintre pretenţiile lor, la care zic că ţin tare mult, adică: 1. Să scrie īn textul Legii fundamentale a Romāniei că īn baza unei legi speciale va fi reglementat statutul anumitor ţinuturi unde există mai mulţi unguri sau pelicani. Liderii U.D.M.R. dau ca exemple aşa-zisul Ţinut Secuiesc şi Delta Dunării, unde Ungaria şi ungurii au obţinut numeroase şi īntinse proprietăţi. 2. Introducerea limbii ungare ca limbă regională īn Ardeal şi īn Bucureşti, care este a doua capitală din lume (după Budapesta) unde trăiesc cei mai mulţi etnici maghiari. Pentru cei care au acordat atenţie şi au urmărit procesul ultrarapid de adoptare a propunerilor pentru noua Constituţie a Romāniei este limpede că scopul principal īl constituie satisfacerea pretenţiilor Ungariei şi a stăpīnilor străini ai ţării noastre. Acest obiectiv al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei a fost ocolit cu multă abilitate īn mass-media, prin canalizarea discuţiilor pe alte teme, respectiv: republică sau monarhie; republică prezidenţială sau semi-prezidenţială; limitarea atribuţiilor preşedintelui Romāniei; consecinţele moţiunilor simple; imunitatea parlamentarilor; sancţionarea migraţiei senatorilor şi deputaţilor; includerea unei steme a monarhiei pe drapelul Republicii Romānia; componenţa şi modul de alegere īn Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.) etc. Este evident că la revizuirea Constituţiei, ordonată pentru anul 2013, nu s-au adus modificări şi completări privind aspectele de: dezvoltare economico-socială a Romāniei; valorificarea īn Interes Naţional a uriaşelor bogăţii naturale ale Poporului Romān; interzicerea vīnzării pămīntului strămoşesc la străini; creşterea nivelului de trai al populaţiei; drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, neadmiţīndu-se nici măcar dreptul la demnitate, primul dintre drepturile omului care este īnscris īn toate Constituţiile ţărilor europene. Comisia pentru revizuirea Constituţiei, condusă de senatorul Crin Antonescu (profesor de Istorie la liceu şi muzeograf) a recurs la tot felul de tactici şi tehnici de lucru pentru ca, īn mare viteză şi prin nebăgare de seamă, să finalizeze textul proiectului de lege, care a fost amīnat pentru luna septembrie a.c., la dezbateri īn Senat. De ce s-a recurs la această amīnare? Pentru ca Poporul Romān să nu afle că s-a pus la cale re-revizuirea Constituţiei Romāniei īn favoarea Ungariei, asigurīndu-se cadrul legal pentru dezmembrarea teritorială a ţării noastre şi pierderea Ardealului şi a altor provincii istorice romāneşti! Preşedintele Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, senatorul Crin Antonescu, a declarat (īn 11 iunie a.c.) următoarele: Cele mai importante opţiuni au fost aruncate īn dezbatere. Nimeni nu ţine la secrete, nu doreşte să găsească soluţii pentru revizuirea Constituţiei, īn spatele uşilor īnchise, pe sub masă sau prin īnţelegeri de culise. Cred că īnţeleg toţi că revizuirea Constituţiei nu este un act legislativ şi politic banal sau uzual. Vorbe vorbe vorbe. Faptele īl contrazic pe domnul Crin Antonescu, iar textul pregătit de Comisie pentru re-revizuirea Constituţiei reprezintă un pericol uriaş pentru Romānia, pentru Poporul Romān şi viitorul său īn Vatra Strămoşească! Textul votat de Comisia pentru revizuirea Constituţiei Romāniei constituie o bombă cu efect īntīrziat pentru Uniunea Europeană! Imperiul botezat Uniunea Europeană va fi aruncat īn aer de către Ungaria īn complicitate cu conducătorii alogeni ai Romāniei prin: legalizarea autonomiilor teritoriale pe criterii etnice; introducerea drepturilor colective pentru minorităţile etnice; acordarea dreptului de veto al minorităţilor etnice īmpotriva instituţiilor statelor īn care trăiesc. Probabil, canicula din Bucureşti i-a făcut pe komisarii din Comisia de la Veneţia să nu observe dinamitarea Uniunii Europene de către autorităţile de la Budapesta şi Bucureşti. Īn mod normal, Comisia pentru re-revizuirea Constituţiei trebuia să ia īn discuţie şi să voteze numeroasele amendamente, la care se adaugă cele peste 7.000 de propuneri inventariate de Forumul constituţional, īn ordinea articolelor din actuala Lege fundamentală. Īn fapt, s-a aplicat tactica celebrului criminal evreu Vladimir Ilici Lenin, unul dintre părinţii marxism-leninismului (gīndit, scris şi aplicat de alţi evrei): Un pas īnainte, doi paşi īnapoi. Cīnd s-a ajuns spre finalul textului Legii fundamentale şi al dezbaterilor, Comisia de revizuire a revenit la primele articole din Constituţie şi a admis amendamentele Ungariei şi ale U.D.M.R., respectiv: 1. La articolul 6 Dreptul la identitate au fost adăugate următoarele două amendamente: a) Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot īnfiinţa, potrivit legii privind statutul minorităţilor naţionale, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea idenţităţii lor. b) Deciziile autorităţilor publice centrale şi locale se vor lua după consultarea cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale, cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Nu există o Lege privind statutul minorităţilor naţionale! Cu toate că nu există o asemenea lege ea a fost īnscrisă īn textul de revizuire a Constituţiei. Este cunoscut că, Ungaria şi U.D.M.R. au pregătit, timp de 12 ani, un proiect de lege privind statutul minorităţilor naţionale care să asigure obţinerea autonomiei culturale şi teritoriale a Ardealului. Proiectul de lege a fost īnsuşit de Guvernul Tăriceanu, după ce acesta a renunţat la religia ortodoxă şi s-a dus la Budapesta unde a trecut la religia catolică. Datorită senatorilor P.R.M., susţinuti la vot de reprezentanţii P.S.D. şi P.C., īn ziua de 25 octombrie 2006, a fost respins īn Senatul Romāniei proiectul de lege privind statutul minorităţilor naţionale. Pentru proiectul de lege al Ungariei vizīnd autonomia teritorială a Ardealului au votat senatorii P.N.L. şi P.D.L. Senatorii U.D.M.R. (vreo 7) au părăsit sala Senatului atunci cīnd a fost acceptat amendamentul P.R.M. vizīnd eliminarea capitolului V Autonomia culturală. Amendamentul U.D.M.R., care a fost admis recent de către Comisia pentru revizuirea Constituţiei, acordă pentru prima dată īn Europa dreptul minorităţilor să-şi constituie, pe banii populaţiei majoritare, organe proprii de decizie şi executive pe criterii etnice. Acelaşi amendament al U.D.M.R. va institui dreptul de veto al minorităţilor etnice īn Statul Romān! Fără consultarea şi aprobarea scrisă a Consiliilor naţionale şi locale ale tuturor minorităţilor etnice: * Preşedintele Romāniei nu se poate adresa Parlamentului cu mesaje şi nu are voie să decidă referendumuri. * Parlamentului Romāniei i se interzice să ia īn discuţie un proiect de lege sau propunere legislativă. * Guvernului Romāniei i se interzice să adopte proiecte de legi, ordonaţe de urgenţă şi hotărīri. * Consiliile judeţene şi Consiliile locale nu pot să ia īn discuţie şi să adopte hotărīri. * Primarii şi preşedinţii Consiliilor judeţene nu au voie să dea dispoziţii. * Şefii instituţiilor publice centrale şi locale trebuie să ceară şi să obţină acordul scris al reprezentanţilor Consiliilor minorităţilor etnice, inclusiv pentru ocuparea unui post de portar. Admiterea cu atīta uşurinţă şi iresponsabilitate a amendamentelor Ungariei şi U.D.M.R. la articolul 6 din Constituţia Romāniei dovedeşte că parlamentarii din Comisie nu au citit şi nu cunosc proiectul de lege privind statutul minorităţilor etnice, aflat la Parlament din anul 2005. Alţi trădători ai Neamului Romānesc, unii cu statutul de deputat sau senator, caută să-i liniştească şi să-i păcălească pe romāni susţinīnd că amendamentele U.D.M.R. admise la Comisie vor fi respinse īn plenul Senatului şi al Camerei Deputaţilor. Ele trebuiau respinse de către Comisia pentru revizuirea Constituţiei. Regula īn Parlament este următoarea: amendametele admise īn Raportul Comisiei nu se mai discută īn Plen, decīt la cererea expresă şi motivată a unui parlamentar sau Grup parlamentar. Logică pare īntrebarea: de ce au fost admise, īn doar cīteva minute, amendamentele Ungariei şi U.D.M.R.? Este evident, din nou, că există o īnţelegere īntre liderii U.S.L. şi U.D.M.R. īmpotriva Poporului Romān şi a Romāniei! 2. La articolul 12 Simboluri naţionale s-a admis şi introdus un alineat 5 cu următorul text: Minorităţile naţionale īşi pot folosi īn mod liber, īn spaţiul public şi privat, propriile simboluri naţionale care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă. Ca urmare, pe līngă drapelul Romāniei, vor fi arborate la Parlament, Guvern, Palatul Controceni, pe instituţiile publice, īn birouri şi īn sălile de clasă, īncă 18 drapele la care se adaugă multe steaguri, inclusiv şi, mai ales, drapelul Ungariei şi steagul unguresc al Ardealului. Romānia şi romānii vor ajunge de rīsul Europei şi al lumii. Probabil că, măcar acum, īnţeleg romānii de ce Guvernele Tăriceanu, Boc, Ungureanu şi Ponta au tolerat arborarea ilegală a drapelului Ungariei, a steagului cu stema Ungariei Mari şi a steagului unguresc al Ardealului (aşa-zisul steag al Ţinutului Secuiesc). Textul amendamentului admis al Ungariei şi U.D.M.R. confirmă acceptarea de către preşedintele P.N.L., Crin Antonescu, la Congresul liberalilor, a cadoului otrăvit oferit: steagul unguresc al Ardealului, la care beneficiarul a declarat că ţine tare mult. Īn ziua de 11 iunie a.c., Zsolt Nemeth, secretar de stat īn Ministerul de Externe de la Budapesta, a declarat la īncheierea Conferinţei Permanente Maghiare următoarele: Cetăţenia, administraţia regională, dreptul de a folosi propria limbă şi propriile simboluri, precum şi educaţia sīnt cele 4 aspecte care au impact asupra vieţii comunităţilor maghiare din străinătate şi pe care va pune accent politica externă a Ungariei Este reconfortant faptul că, īn ultimele luni, disputa tensionată privind folosirea stegului secuiesc a fost practic rezolvată cu o victorie! Guvernul de la Budapesta este optimist şi speră că amendamentul respins de Comisie privind recunoaşterea limbii ungare ca limbă regională īn Romānia va fi admis īn Plenul Senatului şi al Camerei Deputaţilor de la Bucureşti. Indicaţiile preţioase de la Budapesta au fost bine primite şi īmbrăţişate de preşedintele Comisiei pentru revizuirea Constituţiei şi, după doar două zile, el a impus să se revină la articolele 1, 6 şi 12 unde au fost apoi admise amendamentele Ungariei şi U.D.M.R. īmpotriva Poporului Romān. 3. La articolul 1 Statul Romān, după alineatul 1 s-a introdus următorul text: Romānia recunoaşte rolul istoric īn constituirea şi modernizarea statului romān al Casei Regale, al minorităţilor naţionale, al Bisericii Ortodoxe şi ale celorlalte culte religioase. Ca urmare, la Budapesta şi īn Ungaria este mare bucurie. Guvernul Orban are ca prioritate, īn politica externă, să influenţeze politicile vecinilor Ungariei la nivel constituţional. Singura ţară unde s-au făcut paşi uriaşi īn favoarea Ungariei este Romānia! După autonomia de facto īn judeţele Covasna şi Harghita, precum şi īn multe localităţi din Ardeal, obţinută prin complicitatea şi cu susţinerea Guvernelor post-decembriste, Comisia pentru revizuirea Constituţiei a pregătit terenul pentru consacrarea unei autonomii de jure a minorităţilor etnice, īn special a celei ungare, prin garantarea drepturilor colective şi introducerea noţiunii de comunităţi locale cu drepturi extinse cum nu există nicăieri īn Europa şi nici pe alte continente. Comisia condusă de senatorul Crin Antonescu nu recunoaşte adevărul şi rolul istoric al Poporului Romān, urmaş al geto-dacilor, care a constituit leagănul civilizaţiei īn Europa. Aceeaşi Comisie umileşte Biserica Ortodoxă Romānă pe care o situează īn urma casei regale şi minorităţilor etnice īn constituirea şi modernizarea Statului Romān. Minoritatea maghiară, care nu a recunoscut şi nu recunoaşte Marea Unire de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918, care acţionează de 95 de ani īmpotriva Statului Naţional Unitar Romān şi a Poporului Romān, care a boicotat referendumurile din anii 1991 şi 2003 pentru Constituţia Romāniei, care acţionează īmpreună cu autorităţile din Ungaria pentru pregătirea Diktatului de la Bruxelles din anul 2014 vizīnd autonomia teritorială a Ardealului, este considerată de către U.S.L. că are prioritate faţă de Biserica Ortodoxă Romānă īn constituirea şi modernizarea Statului Romān. Īnaintea Bisericii Naţionale şi sfidīnd numeroase adevăruri istorice, īn textul de revizuire a Constituţiei, este plasată şi casa regală a evreilor din familia Hohenzollern Sigmaringen, care au jefuit, prădat şi trădat Romānia şi Poporul Romān. Fostul rege Carol al II-lea, un iresponsabil, corupt, lacom, laş şi imoral, la fel şi unul din urmaşii săi, este plasat īn textul de revizuire a Constituţiei Romāniei īnaintea Bisericii Ortodoxe Romāne. Pentru Poporul Romān a īnceput o vară fierbinte şi secetoasă, iar la toamnă i se pregăteşte īn Parlament o Constituţie īmpotriva sa şi pentru dezmembrarea teritorială a Romāniei īn favoarea Ungariei. Viaţa a demonstrat că, fără reprezentarea Partidului Romānia Mare īn Parlamentul Romāniei a fost posibil să se ajungă la re-revizuirea Constituţiei īn favoarea Ungariei şi a iredentismului ungar.