Adrian Pop
27.04.2013, 16:03
http://frecventa-sufletului.ro/?p=332
Despre daruri. Cuvinte de înțelepciune… (http://frecventa-sufletului.ro/?p=332)Postat on Apr 27th, 2013 in Arta de a trăi (http://frecventa-sufletului.ro/?cat=12), Eseuri (http://frecventa-sufletului.ro/?cat=5)
http://frecventa-sufletului.ro/wp-content/uploads/et_temp/a-darui-74934_200x200.jpg (http://frecventa-sufletului.ro/?p=332)
“Numai dând din voi înşivă, daţi cu adevărat. Pentru că, spuneţi-mi, ce-s averile voastre decât nişte lucruri pe care le păstraţi cu străşnicie, crezând că mâine veţi avea nevoie de ele? Şi ce este frica de sărăcie, dacă nu sărăcia însăşi? Iar groaza de sete, în preajma fântânilor pline, nu-i oare setea cea mai nestinsă?
Sunt unii care dau puţin din belşugul pe care îl au şi aceasta pentru a li se recunoaşte dărnicia, însă acea dorinţă ascunsă umileşte darul făcut.
Sunt, apoi, alţii care, puţin având, dau totul. Aceştia cred în viaţă şi în mărinimia vieţii, iar sacul lor niciodată nu-i gol. Ei sunt cei ce dau cu bucurie, iar bucuria le este răsplata cea mare. Dar sunt şi din cei ce dau cu durere şi doar durerea rămâne botezul acestora.
În sfârşit, sunt cei ce dau fără a simţi nici durere, nici bucurie, necunoscându-şi virtuţile. Ei sunt asemenea mirtului din vale, care îşi răspândeşte parfumul în spaţiu. Prin mâinile unor asemenea făpturi vorbeşte Dumnezeu şi dindărătul ochilor acestora El surâde Pământului.”
extras din “Profetul” de Kahlil Gibran
Despre daruri. Cuvinte de înțelepciune… (http://frecventa-sufletului.ro/?p=332)Postat on Apr 27th, 2013 in Arta de a trăi (http://frecventa-sufletului.ro/?cat=12), Eseuri (http://frecventa-sufletului.ro/?cat=5)
http://frecventa-sufletului.ro/wp-content/uploads/et_temp/a-darui-74934_200x200.jpg (http://frecventa-sufletului.ro/?p=332)
“Numai dând din voi înşivă, daţi cu adevărat. Pentru că, spuneţi-mi, ce-s averile voastre decât nişte lucruri pe care le păstraţi cu străşnicie, crezând că mâine veţi avea nevoie de ele? Şi ce este frica de sărăcie, dacă nu sărăcia însăşi? Iar groaza de sete, în preajma fântânilor pline, nu-i oare setea cea mai nestinsă?
Sunt unii care dau puţin din belşugul pe care îl au şi aceasta pentru a li se recunoaşte dărnicia, însă acea dorinţă ascunsă umileşte darul făcut.
Sunt, apoi, alţii care, puţin având, dau totul. Aceştia cred în viaţă şi în mărinimia vieţii, iar sacul lor niciodată nu-i gol. Ei sunt cei ce dau cu bucurie, iar bucuria le este răsplata cea mare. Dar sunt şi din cei ce dau cu durere şi doar durerea rămâne botezul acestora.
În sfârşit, sunt cei ce dau fără a simţi nici durere, nici bucurie, necunoscându-şi virtuţile. Ei sunt asemenea mirtului din vale, care îşi răspândeşte parfumul în spaţiu. Prin mâinile unor asemenea făpturi vorbeşte Dumnezeu şi dindărătul ochilor acestora El surâde Pământului.”
extras din “Profetul” de Kahlil Gibran