Adrian Pop
31.03.2013, 22:33
duminică, 31 martie 2013Draco-ul dacilor, colorat în roșu, galben și albastru într-o pictură franceză din secolul IX
http://1.bp.blogspot.com/-1hgzb6Pz3tc/UVgnziaPpFI/AAAAAAAAAZ8/ekL8WyBRh1o/s320/Cavalerie+carolingiana,+secolul+IX.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-1hgzb6Pz3tc/UVgnziaPpFI/AAAAAAAAAZ8/ekL8WyBRh1o/s1600/Cavalerie+carolingiana,+secolul+IX.jpg)
un articol de Valentin Roman
Un element distinctiv, caracteristic armatei dacilor era reprezentat de stindardul lor de luptă, cunoscut sub numel de draco sau dracon. Acesta era constituit dintr-un cap de lup, realizat din bronz sau argint, fixat pe o prăjină, continuat de un material textil, cu forma unui corp de balaur sau șarpe, care, în bătaia vântului, se umfla producând un șuierat ce avea ca scop intimidarea adversarilor, dar mai ales inducerea unei stări de nervozitate cailor armatei inamice.
Reprezentări ale acestui stindard se regăsesc pe o serie de monumente antice, precum Columna lui Traian (Roma, Italia), Monumentul de la Adamclisi (România) și Arcul lui Galerius (Salonic, Grecia).
Începând cu secolul al II-lea d.Hr., steagul de luptă dacic (o formă a sa fiind utilizată și de sarmați) va fi preluat de o serie de unități de cavalerie ale armatei romane și folosit o vreme îndelungată. Steagul era purtat de un militar ce purta numele de draconarius.
http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2013/03/draco-pictat-in-Psalterium-Aureum-177x300.jpg (http://adevaruldespredaci.ro/draco-ul-dacilor-colorat-in-rosu-galben-si-albastru-intr-o-pictura-franceza-din-secolul-ix/draco-pictat-in-psalterium-aureum/)Ammianus Marcelinus, în Rerum gestarum, atunci când descrie intrarea lui Constantin cel Mare în Roma, povestește cum s-au strâns în jurul draconilor, legați cu vârfurile aurite și ferecate în pietre strălucitoare ale sulițelor, umflați de un vânt mare și astfel șuierând că și stârniti de mânie, lăsând să fluture în vânt cozile ample.
AFLĂ TOTUL DESPRE PROIECTELE ASOCIAȚIEI GETO-DACII PE WWW.GETO-DACII.RO (http://www.geto-dacii.ro/)
Vom regăsi acest stindard de luptă în dotarea unor armate europene până în preajma secolelor IX-X. De pildă, o pictură medievală (în Psalterium Aureum) arată ostași din cavaleria franceză carolingiană aflați în marș, urmând un soldat care poartă un draco. Această pictură prezintă draconul colorat în roșu, galben și albastru.
De asemenea, în lucrarea medievală LHistorie de Merlin, aparținând lui Robert de Boron, regele Arthur este reprezentat, într-o ilustrație a volumului, purtând draconul într-o confruntare cu inamicii. De altfel, în lumea britanică, draconul mai apare reprezentat și cu alte ocazii.
Spre exemplu, pe Tapiseria de la Bayeux, care reproduce bătălia de la Hastings din 1066, în cadrul scenei morții lui Harold, regele Angliei apare un dracon purtat de un draconar, în timp ce la Chester, în Anglia, a fost descoperită o stela funerară ce conține imaginea unui călăreț purtând un astfel de stindard.
http://1.bp.blogspot.com/-1hgzb6Pz3tc/UVgnziaPpFI/AAAAAAAAAZ8/ekL8WyBRh1o/s320/Cavalerie+carolingiana,+secolul+IX.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-1hgzb6Pz3tc/UVgnziaPpFI/AAAAAAAAAZ8/ekL8WyBRh1o/s1600/Cavalerie+carolingiana,+secolul+IX.jpg)
un articol de Valentin Roman
Un element distinctiv, caracteristic armatei dacilor era reprezentat de stindardul lor de luptă, cunoscut sub numel de draco sau dracon. Acesta era constituit dintr-un cap de lup, realizat din bronz sau argint, fixat pe o prăjină, continuat de un material textil, cu forma unui corp de balaur sau șarpe, care, în bătaia vântului, se umfla producând un șuierat ce avea ca scop intimidarea adversarilor, dar mai ales inducerea unei stări de nervozitate cailor armatei inamice.
Reprezentări ale acestui stindard se regăsesc pe o serie de monumente antice, precum Columna lui Traian (Roma, Italia), Monumentul de la Adamclisi (România) și Arcul lui Galerius (Salonic, Grecia).
Începând cu secolul al II-lea d.Hr., steagul de luptă dacic (o formă a sa fiind utilizată și de sarmați) va fi preluat de o serie de unități de cavalerie ale armatei romane și folosit o vreme îndelungată. Steagul era purtat de un militar ce purta numele de draconarius.
http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2013/03/draco-pictat-in-Psalterium-Aureum-177x300.jpg (http://adevaruldespredaci.ro/draco-ul-dacilor-colorat-in-rosu-galben-si-albastru-intr-o-pictura-franceza-din-secolul-ix/draco-pictat-in-psalterium-aureum/)Ammianus Marcelinus, în Rerum gestarum, atunci când descrie intrarea lui Constantin cel Mare în Roma, povestește cum s-au strâns în jurul draconilor, legați cu vârfurile aurite și ferecate în pietre strălucitoare ale sulițelor, umflați de un vânt mare și astfel șuierând că și stârniti de mânie, lăsând să fluture în vânt cozile ample.
AFLĂ TOTUL DESPRE PROIECTELE ASOCIAȚIEI GETO-DACII PE WWW.GETO-DACII.RO (http://www.geto-dacii.ro/)
Vom regăsi acest stindard de luptă în dotarea unor armate europene până în preajma secolelor IX-X. De pildă, o pictură medievală (în Psalterium Aureum) arată ostași din cavaleria franceză carolingiană aflați în marș, urmând un soldat care poartă un draco. Această pictură prezintă draconul colorat în roșu, galben și albastru.
De asemenea, în lucrarea medievală LHistorie de Merlin, aparținând lui Robert de Boron, regele Arthur este reprezentat, într-o ilustrație a volumului, purtând draconul într-o confruntare cu inamicii. De altfel, în lumea britanică, draconul mai apare reprezentat și cu alte ocazii.
Spre exemplu, pe Tapiseria de la Bayeux, care reproduce bătălia de la Hastings din 1066, în cadrul scenei morții lui Harold, regele Angliei apare un dracon purtat de un draconar, în timp ce la Chester, în Anglia, a fost descoperită o stela funerară ce conține imaginea unui călăreț purtând un astfel de stindard.