Adrian Pop
04.03.2013, 11:06
Despre dezmembrarea Frontului Popular și dispersarea forţelor naţionale din Republica Moldova Publicat īn 4 martie 2013 (http://www.ziarulnatiunea.ro/2013/03/04/despre-dezmembrarea-frontului-popular-si-dispersarea-fortelor-nationale-din-rm-ionale-din-rm/) Valentina Gălușcă (http://www.ziarulnatiunea.ro/author/valentina-galusca/)
- interviu cu patriotul unionist Ilie Bratu - http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/03/DSC01481-150x150.jpg (http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/03/DSC01481.jpg)- Fiind un ROMĀN unionist radical, cum aţi ajuns deputat īn Parlamentul R.Moldova īncă īn anul 1990, cīnd īn PMAN īncă mai defila moldovenismul? - Exact pentru ceea ce sunt şi cum sunt, cu ideile şi convingerile mele! Lucram ca arendaş īn gospodăria agricolă din Cojuşna (iniţial lucrasem ca inginer-şef, dar securitatea şi cozile de topor locale m-au dat afară şi de aici ). Īn 1989 fondasem filiala Străşeni a Frontului Popular din Moldova. Eram preşedinte. Apropo, era cea mai puternică filială din RM. Aveam peste 2800 de membri. Erau organizaţii primare īn toate localităţile raionului. Nu este adevărat că moldovenii ar fi contra unirii. Aveam 12 contracandidaţi pe circumscripţia mea. Consider că am cīştigat alegerile anume cu argumentele mele unioniste, proromāneşti! Lumea se deșteptase. Mă cunoştea tot raionul, aveam deja la activ numeroase īntīlniri şi discursuri īn faţa oamenilor din toate localităţile raionului, reuşisem să creez de pe atunci o stare de spirit patriotică, proromānească īn īntregul raionul Străşeni. Eu nu le spuneam oamenilor baliverne: la adunări, mitinguri, īntālniri făceam adevărate lecţii de istorie şi de patriotism. La Marea Adunare Naţională din 27 august 1989, noi am venit īn coloană de la Străşeni cu circa 25.000 de oameni! Frontul Popular din Străşeni avea mare autoritate pe atunci īn tot raionul. Aşa se explică faptul că noi am cīştigat alegerile īn șapte circumscripţii din opt (doar īn circumscripţia unde a candidat roşca le-am pierdut, şi avea să-mi pară bine mai tīrziu ), iar, mai apoi, şi alegerile locale īn majoritatea localităţilor Toată conducerea raionului era frontistă pe atunci Mă mīndresc că anume noi, frontiştii din raionul Străşeni, am reuşit să-i aducem īn Parlamentul R. Moldova pe dnii Mircea Druc, Alexandru Moşanu, Ion Vatamanu, Nicolae Alexei, Mihai Poiată Dar nici deputat fiind, nu v-aţi astīmpărat Mi-amintesc cum aţi luat cu asalt clădirea Comitetului Raional de Partid, şi asta se īntīmpla pe timpul Uniunii Sovietice! Mare curaj aţi avut, dle Bratu! Era prin octombrie 1990, cănd īncepuseră acţiunile antistatale la găgăuzi Din iniţiativa mea a fost convocată o sesiune a deputaţilor de toate nivelurile din raion (pe atunci şi consilierii locali şi raionali tot deputaţi se numeau ) ca să adoptăm o poziţie comună asupra evenimentelor care se derulau īn acea zonă a Republicii. Toţi deputaţii, īn afară de comunişti, au condamnat acţiunile separatiştilor de la Comrat şi au hotărīt să răspundem pozitiv la chemarea Prim Ministrului (Mircea Druc) ca să mobilizăm populaţia raionului şi să mergem organizat la sud. Comuniştii, din contra, au emis un apel către populaţie īn care ne incriminau nouă cele mai mari păcate şi chemau lumea să nu se supună Eram foarte idignaţi de comportamentul profund antinaţional al acestora Iată de ce, īn februarie 1991, după ce lucrurile se mai liniştiseră, am convocat o Conferinţă extraordinară a filialei Străşeni a Frontului Popular unde s-a discutat despre acţiunile ce urmează să le īntreprindem īmpotriva comuniştilor, care erau o forţă vizibil retrogradă şi proimperială īn procesul de Renaştere Naţională S-a hotărīt atunci să-i expulzăm din clădirea pe care o ocupau, căci era construită pe banii şi cu munca oamenilor. Am profitat de faptul că şi preşedintele raionului (Nicolae Alexei), şi şeful comisariatului de poliţie (deputatul Nicolae Alexei, o coincidenţă de nume), erau oamenii noştri, ne-am asigurat de sprijinul acestora şi le-am dat comuniştilor un ultimatum, ca pīnă la o anumită oră să elibereze clădirea N-au făcut-o, şi atunci noi am intrat īn acţiune. Comisarul īmi dăduse chiar un megafon ca să pot dirija mulţimea. Erau nu doar frontişti. Venise şi elevii din clasele superioare de la şcolile din Străşeni īmpreună cu profesorii lor. Am intrat īn clădire şi i-am scos afară pe comunişti, unul cīte unul. Iar toate documentele lor le-am pus īn saci şi le-am dus la sediul Consiliului Raional ce se află peste drum. Astfel clădirea a fost transmisă Şcolii de Arte din localitate. Dar aţi mai avut o ,,ieşire de acest gen, cănd ardeaţi cauciucuri īn faţa Guvernului, īn Piaţa Marii Adunări Naţionale De ce ați recurs la aceste metode? Asta s-a īntāmplat īn decembrie 1991, după ce Preşedintele Mircea Snegur semnase Acordul de Aderare a Republicii Moldova la CSI, fără a īnştiința Parlamentul. Noi, cei de la Frontul Popular, eram foarte indignaţi, hotărīsem să declanşăm o serie de acţiuni de protest. Eu eram printre organizatori, iar la un moment dat preluasem iniţiativa şi organizam demonstraţii de protest īn centrul Chişinăului īn fiecare zi, inclusiv sub ferestrele dlui Snegur, care locuia atunci pe str. 31 august. Noaptea aprindeam cauciucuri pe care le adusese cineva cu o autobasculantă şi le răsturnaseră īn PMAN! Da, mi-aduc şi eu aminte cum ieşea dl Snegur la televizor şi se plīngea īn faţa ,,poporului că nu se poate odihni din cauza deputatului Ilie Bratu care organizează demonstraţii sub ferestrele sale la care se scanda: ,,Snegur-trădător!, ,,Jos Snegur ş.a. De altfel, trebuie să menţionez că acţiunile noastre de protest n-au fost zadarnice, acel Acord aşa şi n-a fost ratificat de primul Parlament, asta s-a īntīmplat īn următoarea legislatură, īn care agrarienii īn frunte cu Snegur deţineau majoritatea - Bravo, deputaților primului Parlament! Cu adevărat, prin anii 1990-1992 curentul unionist din Basarabia era foarte puternic! Atunci credeam că īn scurt timp ne vom uni cu fraţii noştri de peste Prut şi vom fi din nou o singură Ţară! De ce nu s-a realizat Unirea atunci, dle Bratu? Īntr-adevăr, toate acţiunile Frontului din acea perioadă purtau un caracter pronunţat unionist! Lozincile care se scandau pe atunci la mitinguri şi demonstraţii erau: ,,Jos Hotarul de la Prut, ,,Unire, fraţi Romāni!, Romānia Mare vechile Hotare!, lozinci, de altfel, scoase īn evidenţă de mine la un miting, organizat cu ocazia demolării monumentului criminalului Lenin Era pe data de 28 iunie 1991, tocmai se terminaseră Conferinţa Internaţională īn problema Pactului Molotov-Ribbentrop şi consecinţelor acestuia asupra Basarabiei şi nordului Bucovinei Atunci mi-am permis şi o glumă: ,,Am auzit că, deşi au dat jos monumentul banditului Lenin, postamentul vor să-l păstreze, au de gīnd să-l instaleze īn locul lui pe Grigore Eremei (secretar general al partidului comunist din R.Moldova pe atunci ) de viu Aveam şi momente umoristice - Da, la acele mitinguri noi ne bucuram şi ne relaxam, căci ne simţeam fericiţi īmpreună, că puteam vorbi deschis, că eram uniţi īntr-un cuget! Dar ce s-a īntāmplat, dle Bratu, că UNIREA a fost zădărnicită?? - Puţină lume īşi mai aminteşte că īn decembrie 1990 a avut loc cea de-a doua Mare Adunare Naţională (de o amploare mai mică, adevărat), la care se constituise ,,Alianţa pentru Reīntregire 16 decembrie, ca o replică la acţiunile separatiţtilor de la Tiraspol şi Comrat din toamna acelui an Cea mai mare ocazie pentru reunirea cu Ţara a fost īn august 1991, după puciul eşuat de la Moscova şi după ce Rusia şi Ucraina īşi proclamseră independenţa! (Re)Unirea nu s-a produs nu din cauza Parlamentului de la Chişinău, ci din vina trădătorului şi agentului Moscovei, Ion Iliescu! Īnainte de Marea Adunare Naţională din 27 august 1991 (a 3-a la număr) o delegaţie parlamentară de la Chişinău plecase la Bucureşti ca să ceară acceptul de la conducerea Romāniei să votăm (Re)Unirea cu Patria-mamă. Iliescu, īnsă, s-a opus, zicīnd: ,,Romānia nu-i pregătită să preia Basarabia! Votaţi independenţa! . Aşa am votat ,,independenţa! Iar Romānia condusă de Iliescu a fost prima ţară din lume care a recunoscut-o Sunt convins că dacă atunci, la acea Mare Adunare Națională, propuneam să votăm Unirea, cei circa 750.000 de participanţi ar fi votat īn unanimitate! La fel ar fi procedat toţi deputaţii din primul Parlament, inclusiv rusofonii, de frică ! Astfel, a fost ratată o oportunitate extraordinară! Să īnţeleg că acel Parlament, votīnd ,,independenţa a legiferat şi bătut īn cuie separarea Basarabiei de Ţară, altfel spus, consecinţele Pactului Molotov-Ribbentrop?! Absolut deloc, Declaraţia de Independenţă ne obligă chiar să facem şi următorul pas, adică, să revenim la trupul Ţării! Acest lucru este stipulat īn Declaraţia de Independenţă īn faimoasa frază: ,,R.Moldova este liberă să-şi construiască prezentul şi viitorul īn spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale! Iar acest spaţiu nu este altceva decīt Romānia īn frontierele sale istorice, fireşti, de pīnă la ocupaţia sovietică din 1940! - De ce, atunci, nu ne folosim de drepturile noastre?! Ce mai așteptăm, ce ne īncurcă? - Totul se īntīmplă din cauză că la conducerea R. Moldova toţi aceşti ani s-au aflat şi se mai află īncă separatişti, persoane care vor cu orice preţ să perpetueze consecinţele Pactului Molotov-Ribbentrop, să ne ţină separaţi de Ţară şi fraţi, spre beneficiul lor şi a stăpīnilor lor Iată de ce eu le zic acestora urmaşi ai lui Hitler şi Stalin Dar nici Romānia, nici pe timpul lui Iliescu, nici pe timpul lui Constantinescu sau Băsescu, nu şi-au dorit şi n-au īntreprins nimic pentru a-şi readuce acasă teritoriile naţionale īnstrăinate de la est de Prut După cum vă ziceam mai sus, Romānia, după lovitura de stat din 1989, a fost (şi mai este) condusă de francmasoni şi agenţi ai Moscovei Mare mi-a fost mirarea să aflu că şi īn R. Moldova, şi Filat, şi Plahotniuc, şi Urechean, şi Lucinschi sunt francmasoni Ăştia, cīnd ajung la conducerea unui stat, fac dezastru īn acel stat - Filat este susținut de UE Oare, fiindcă e mason? Și īn UE tot francmasonii dictează regulile?! Īntreaga lume este condusă de oculta mondială, de guvernul mondial din umbră, alcătuit numai din evrei Ăştia deţin tiparniţele de bani, au acumulat cu aceste hīrtii pe care ei le tipăresc munţi de aur , ei cumpără tot īn toată lumea şi devin stăpīni absoluţi, ei fac şi desfac state, declanşează războaie, revoluţii Ei, dar astea-s din alt domeniu Deci, aşa se explică faptul că Lucinschi l-a numit pe Filat şef al Departamentului pentru Privatizare la vīrsta de doar 29 de ani? Exact! Filat fusese racolat īncă pe timpul studenţiei, cīnd īşi făcea studiile la Iaşi. Iar Lucinschi era francmason ,,cu barbă, pe de asupra şi omul de nădejde al Moscovei! Multe afaceri murdare au făcut aceştia doi, atunci Filat a acumulat primele milioane, de dolari, fireşte Dar cum se explică faptul că acea Mişcare Naţională, acel curent unionist, foarte puternic prin anii 1990-1992, s-a stins pe neobservate, a dispărut pentru o lungă perioadă de timp? A fost o īntreagă conspiraţie. Şi-au făcut bine treaba serviciile ruseşti prin trădătorii noştri locali, plasați īn fruntea Mişcării de Renaştere Naţională . Dar şi la conducerea Romāniei erau trădători de Ţară, şi mai sunt E bine să ştie toată lumea că Romānia a mai avut o ocazie extraordinară să-şi ia īnapoi teritoriile furate de la est de Prut! Mă refer la sf. anului 1991, cīnd Rusia (Elţin), Ucraina (Şevciuc) şi Belarusi (Şuşchevici) au semnat actul de deces al Uniunii Sovietice Īşi īncetase existenţa URSS, nu mai exista ca subiect al dreptului internaţional acea Uniune Sovietică care rupsese cu tancurile din corpul Romāniei teritoriile dintre Prut şi Nistru! - Ce trebuia să facă atunci Romānia? - Romānia trebuia să acţioneze rapid! Romānia trebuia să preia teritoriile sale de la est de Prut! Nimeni, nici un stat, inclusiv Rusia, n-ar fi suflat o vorbă īn contextul cīnd īntreaga comunitate internaţională, inclusiv URSS, condamnaseră Pactul Stalin-Hitler şi-l declaraseră nul ab initio, din momentul semnării! Romānia lui Iliescu, īnsă, spre deosebire de cele trei ţări baltice, a preferat să meargă pe calea perpetuării, şi nu lichidării consecinţelor pactului diavolului Asta, probabil, v-a descurajat definitiv Ba nu! Vă amintesc că la 24 ianuarie 1992, la Iaşi, īn cadrul unei Convenţii Naţionale, a fost consfinţită constituirea Consiliului Naţional al Unirii (CNU), creat din iniţiativa a 53 de deputaţi din Chişinău şi un număr mai mare de deputaţi şi senatori din dreapta Prutului, iar Preşedinte a fost ales dl Mircea Druc! Nu ştiam că a mai existat un Consiliu al Unirii, credeam că Vitalia Pavlicenco l-a constituit pentru prima dată Nici pe departe! Ceea ce face Pavlicenco e o parodie, despre acest personaj am mai scris Īn acelaşi an, la 17 februarie, a avut loc Congresul III al FPM la care au fost adoptate un nou Statut şi Program, cu un conţinut clar unionist. Reproduc din memorie ce era stipulat īn Statut şi Program: FPM este o Mişcare social-politică al cărei obiectiv major este reīntregirea Statului Unitar Romān! Preşedinte al FPM a fost ales Mircea Druc! Astfel, serviciile secrete pierduse controlul asupra Frontului, deşi acest Front fusese organizat chiar de ele ca şi īn celelalte foste republici unionale. Aceste servicii secrete, mereu se străduiau să preia controlul! Prima lor acţiune diversionistă a fost īn decembrie 1992, pe cīnd preşedinte al Frontului Popular era Mircea Druc. Atunci au organizat Congresul Intelectualităţii (CI), iniţial ca organizaţie obştească, dar peste căteva luni lau transformat īn partid politic! - Vreți să spuneți că acest CI a fost o diversiune pentru a distruge Frontul Popular care devenise o forță puternică și influientă, ieșită de sub controlul serviciilor secrete străine? - Evident! Sub pretextul că trebuie să adune toată intelectualitatea sub aceeaşi umbrelă, ca să aibă un cuvīnt de spus societăţii, ei au reuşit să divizeze populaţia şi să atragă cea mai mare parte din activiştii Frontului Popular īn CI! Au adoptat şi un Statut şi un Program, īn care era stipulat scopul principal: ,,realizarea interesului naţional! Aceasta era o frază demagogică pe care o īnţelegea fiecare cum īl ducea capul Īmi amintesc o discuţie pe care am avut-o cu Vasile Nedelciuc, ideologul principal al acelui CI. Eu l-am īntrebat: ,,Īn partidul vostru pot să intre şi ruşi, şi ucraineni, şi găgăuzi ?. ,,Desigur! mi-a răspuns el. Atunci zic: ,,Şi cum īnţelege un rus, sau un ucrainean, sau un găgăuz fraza: ,,realizarea interesului naţional? El n-a putut să-mi răspundă: diversiunea era prea evidentă!! După asta, cīnd mă zărea, trecea de cealaltă parte a străzii. - Mda Dar unde a dispărut acel Congres al Intelectualităţii? Ori, poate, au dispărut intelectualii? Glumesc E interesant parcursul acelui CI , dar mai īntīi să vă amintesc cine au fost iniţiatorii creării acestuia: Vasile Nedelciuc, Valeriu Matei, Alexandru Moşanu, Ion Hadărcă şi Nicolae Dabija Iar parcursul acestuia a fost următorul: la scurt timp au fuzionat cu Partidul Democrat al lui Gheorghe Gimpu şi au constituit Congresul Democrat Unit (CDU), mai apoi l-au transformat īn Partidul Forţelor Democratice (PFD), apoi au fuzionat prin absorbţie cu Partidul Social Liberal (PSL) al lui Oleg Serebrean. Astfel, şoricelul a īnghiţit un munte şi CI şi-a pierdut urma PSL, la rīndul său, a fuzionat cu Partidul Democrat al lui Diacov şi şi-a īncetat existenţa Aşa că la īntrebarea Dvs, unde-i acel CI vă răspund: īl găsiţi īn PD-ul lui Diacov-Lupu-Plahotniuc! - Hop, aşa! Asta da, diversiune! Şi aceasta a fost realizată de aşa mari ,,patrioți care se dau unionişti? Cel puţin eu aşa īi consideram, că sunt patrioți, unionişti!! Unde eşti tu, Ţepeş-Doamne! Pe de altă parte a intrat īn joc iuda de roşca L-a convins pe Druc să candideze la Preşedinţia Romāniei! Druc n-a īnţeles că e o momeală şi a acceptat Statul Romān i-a acordat de urgenţă cetăţenia romānă, că altfel nu putea candida, dar īn acest fel el şi-a pierdut-o pe cea ,,moldovenească, pe atunci n-aveai dreptul să deţii două cetăţenii După cum şi era de aşteptat, Druc n-a cīştigat alegerile, īn schimb, a fost scos din joc şi expulzat īn afara R.Moldova La următorul Congres, al IV-lea la număr, preşedinte al FPM a fost ales Roşca, din păcate, la propunerea lui Druc, fapt pe care avea să-l regrete mai tīrziu - Nici dl Druc nu īnțelegea ce se īntīmplă?? Aşa este! El avea să regrete cīnd īşi dăduse seama, dar era prea tīrziu Ajuns la putere, primul pas pe care l-a făcut Roşca a exclus din Front cei mai influenţi lideri de opinie, printre care Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Costin, Lidia Istrati şi mulţi alţii De fapt, aceste epurări au continuat mai mulţi ani de-a rīndul, pīnă cīnd au fost excluşi toţi cei care luaseră īn serios opţiunea unionistă Al doilea pas al lui Roşca a fost excluderea cu de la sine putere a opţiunii unioniste din Statut şi Program şi reīnregistrarea acestora īn 1994 sub altă formă, decīt fusese votate la Congresul III (C-sul IV nu făcuse modificări), ceea ce reprezintă īn sine o crimă: asemenea documente importante precum Statutul şi Programul unui partid, adoptate la Congres, nimeni nu are voie să le modifice decīt, eventual, un alt Congres! Ce a urmat ştiţi cu toţii - Dar de ce mass media nu a scris despre toate astea cīte s-au īntāmplat? Lumea nu cunoaşte! Păi, am avut noi, sau avem măcar acum, presă liberă, neaservită, īn R.Moldova?! Deşi, despre Roşca s-a vorbit suficient Dar despre Unire nu prea vorbeşte nimeni, excepţie făcīnd postul de radio ,,Vocea Basarabiei, care se mai īncumetă din cīnd īn cīnd să abordeze această temă M-a bulversat mărturisirea Dvs despre diversiunea celor cinci, care pentru mine pīnă acum erau ca o icoană Şi asta nu-i tot, dna Valentina! Vă amintiţi de demisia celor patru din Prezidiul Parlamentului īn 1993? Cei patru erau: Alexandru Moşanu, Ion Hadīrcă, Vasile Nedelciuc şi Valeriu Matei, adică, aceleaşi personaje care constituiseră şi CI, pricepeţi legătura? - Demisia lor a fost tot o diversziune?! Da, evident! Toţi aceştia au acţionat la comandă, toţi erau cu pufuşor pe botişor şi, deci, şantajabili, cu toţii aveau acelaşi stăpīn ca şi roşca (pe ăsta nu pot să-l scriu cu literă mare ). Aşa a fost schimbat raportul de forţe īn Prezidiul Parlamentului: īn locul lor au fost aleşi agrarieni, aceiaşi comunişti cu orientare clară spre Moscova şi cu viziuni antiromāneşti. Iar īn fruntea Parlamentului a fost ales Lucinschi! Anume din acest moment a pornit declinul pe toate planurile īn R. Moldova Nu putea să lipsească din acest cor şi Snegur, un fost nomenclaturist, căsătorit cu o rusoaică, la fel ca şi Lucinschi, antiromān şi antiunionist īnverşunat! Anume el, īmpreună cu Ion Druţă, au organizat la īnceputul anului 1994 Congresul de pomină ,,Casa noastră Republica Moldova! Īmi sună şi acum īn urechi cuvintele lui Snegur de la acel Congres: ,,Eu am studiat īncă o dată, şi īncă o dată toate sursele istorice şi am ajuns la concluzia că Dragoş a descălecat aici cu moldoveni . Ăsta a fost semnalul declanşării moldovenismului primitiv īn R.Moldova! Anume pe valul antiromānismului şi moldovenismului primitiv Snegur i-a adus la putere īn 1994 pe agrarieni! Amintiţi-vă numai cīt valorau un Moţpan sau un Sangheli cu toate perlele care le ieşeau din gură - După ce aţi plecat din Parlament, unde aţi dispărut? Un timp nu erați prezent Ajunsesem īn aceeaşi situație de mai īnainte, din timpul URSS, cānd eram persecutat şi marginalizat. Nimeni nu vroia să mă angajeze la lucru! Aşa că am fost nevoit să-mi fac o societate cu cineva īn Romānia ca să mă īntreţin pe mine şi să-mi ajut şi copiii să-şi continue studiile. Dar de activitatea patriotică, unionistă, nu m-am lăsat! Făceam educaţie patriotică, propagam idealul naţional pe toate căile posibile, chit că jumătate de timp mă aflam īn R.Moldova Chiar prin activitatea mea economică, tot politică făceam Spre exemplu, īnchiriam din R.Moldova tehnică agricolă, mijloace de transport cu tractorişti sau şoferi cu tot şi executam diferite lucrări īn Ţară Ce să vă spun: īi duceam īncolo mancurţi şi rusofili şi-i aduceam īnapoi romāni! Să fi văzut ce propagandă făceu aceştia după ce reveneau īn mediul lor! Īn paralel, īncercam să consolidez forţele patriotice de aici Am avut numeroase īntīlniri cu mai mulţi lideri de partide şi partiduţe care se īnmulţise (deloc īntīmplător) ca ciupercile după ploaie Le propuneam să-şi strīngă rīndurile, să fuzioneze şi să se constituie īntr-o singură Mişcare pentru Reīntregirea Ţării. Da, aşa credeam eu: trebuie de mers pe linia consolidării, reducerii numărului de partide, concentrării tuturor forţelor naţional-patriotice īntr-o singură şi puternică Mişcare Unionistă Zadarnice mi-au fost eforturile! Pīnă la urmă am īnţeles că puterea reuşise să ne disperseze īn cīteva zeci de partide şi partiduţe, unul mai ,,democrat decīt altul, şi īn fruntea fiecăruia să pună cīte un roşca Misiunea lor era cu totul alta şi nu consolidarea forţelor unioniste. Mă luau, chiar, peste picior cu ,,naivităţile mele unioniste - Cu cine aţi īncercat să discutați? Am avut discuţii şi cu Matei-Dabija (PFD), şi cu Oleg Serebrean (PSL), şi cu Ion Buga (PRN), şi cu Serafim Urechean (AMN), şi cu Ghimpu (PR), şi cu Anatol Petrencu (AI), şi cu Ion Mereuţă (PURM), cu pesoane aparte, printre care Mihai Cimpoi, Ion Ungureanu, Ion Costaş şi mulţi alţii La un moment dat credeam că o să-mi reuşească Īi convinsesem pe cei de la conducerea Partidului Naţional Romān (Ion Buga) şi pe cei de la PFD (Matei-Dabija) să fuzioneze şi să constituie Mişcarea pentru Reīntregirea Naţională. Era īn anul 2003 Au avut chiar şi o şedinţă comună a Consiliilor Republicane ale celor două partide, luaseră hotărīrea de a fuziona, fixaseră şi data Congresului! Eu am plecat imediat prin satele raioanelor Cahul şi Cantemir să organizez conferinţele raionale ale filialelor respective ale PNR şi să desemnăm delegaţii la Congresul de fuzionare Cīnd m-am īntors, peste vreo săptămīnă, m-am dus la Dabija să mai punem ţara la cale, iar el mă anunţă că Congresul s-a contramandat! Am rămas stupefiat: cine putea să sisteze hotărīrea Consiliilor Republicane ale celor două partide? Nu mi-a dat nici o explicaţie verosimilă, dădea vina ba pe Matei, ba pe Buga, ca pīnă la urmă să īnţeleg că şi Dabija, şi Matei au primit comanda să se oprească Aşa a fost zădărnicită īncercarea de a coaliza forţele patriotice Alţii, īn genere, nici nu vroiau să audă Să īnţeleg că din această cauză aţi constituit Mişcarea Unionistă din R.Moldova? - Exact!
- interviu cu patriotul unionist Ilie Bratu - http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/03/DSC01481-150x150.jpg (http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/03/DSC01481.jpg)- Fiind un ROMĀN unionist radical, cum aţi ajuns deputat īn Parlamentul R.Moldova īncă īn anul 1990, cīnd īn PMAN īncă mai defila moldovenismul? - Exact pentru ceea ce sunt şi cum sunt, cu ideile şi convingerile mele! Lucram ca arendaş īn gospodăria agricolă din Cojuşna (iniţial lucrasem ca inginer-şef, dar securitatea şi cozile de topor locale m-au dat afară şi de aici ). Īn 1989 fondasem filiala Străşeni a Frontului Popular din Moldova. Eram preşedinte. Apropo, era cea mai puternică filială din RM. Aveam peste 2800 de membri. Erau organizaţii primare īn toate localităţile raionului. Nu este adevărat că moldovenii ar fi contra unirii. Aveam 12 contracandidaţi pe circumscripţia mea. Consider că am cīştigat alegerile anume cu argumentele mele unioniste, proromāneşti! Lumea se deșteptase. Mă cunoştea tot raionul, aveam deja la activ numeroase īntīlniri şi discursuri īn faţa oamenilor din toate localităţile raionului, reuşisem să creez de pe atunci o stare de spirit patriotică, proromānească īn īntregul raionul Străşeni. Eu nu le spuneam oamenilor baliverne: la adunări, mitinguri, īntālniri făceam adevărate lecţii de istorie şi de patriotism. La Marea Adunare Naţională din 27 august 1989, noi am venit īn coloană de la Străşeni cu circa 25.000 de oameni! Frontul Popular din Străşeni avea mare autoritate pe atunci īn tot raionul. Aşa se explică faptul că noi am cīştigat alegerile īn șapte circumscripţii din opt (doar īn circumscripţia unde a candidat roşca le-am pierdut, şi avea să-mi pară bine mai tīrziu ), iar, mai apoi, şi alegerile locale īn majoritatea localităţilor Toată conducerea raionului era frontistă pe atunci Mă mīndresc că anume noi, frontiştii din raionul Străşeni, am reuşit să-i aducem īn Parlamentul R. Moldova pe dnii Mircea Druc, Alexandru Moşanu, Ion Vatamanu, Nicolae Alexei, Mihai Poiată Dar nici deputat fiind, nu v-aţi astīmpărat Mi-amintesc cum aţi luat cu asalt clădirea Comitetului Raional de Partid, şi asta se īntīmpla pe timpul Uniunii Sovietice! Mare curaj aţi avut, dle Bratu! Era prin octombrie 1990, cănd īncepuseră acţiunile antistatale la găgăuzi Din iniţiativa mea a fost convocată o sesiune a deputaţilor de toate nivelurile din raion (pe atunci şi consilierii locali şi raionali tot deputaţi se numeau ) ca să adoptăm o poziţie comună asupra evenimentelor care se derulau īn acea zonă a Republicii. Toţi deputaţii, īn afară de comunişti, au condamnat acţiunile separatiştilor de la Comrat şi au hotărīt să răspundem pozitiv la chemarea Prim Ministrului (Mircea Druc) ca să mobilizăm populaţia raionului şi să mergem organizat la sud. Comuniştii, din contra, au emis un apel către populaţie īn care ne incriminau nouă cele mai mari păcate şi chemau lumea să nu se supună Eram foarte idignaţi de comportamentul profund antinaţional al acestora Iată de ce, īn februarie 1991, după ce lucrurile se mai liniştiseră, am convocat o Conferinţă extraordinară a filialei Străşeni a Frontului Popular unde s-a discutat despre acţiunile ce urmează să le īntreprindem īmpotriva comuniştilor, care erau o forţă vizibil retrogradă şi proimperială īn procesul de Renaştere Naţională S-a hotărīt atunci să-i expulzăm din clădirea pe care o ocupau, căci era construită pe banii şi cu munca oamenilor. Am profitat de faptul că şi preşedintele raionului (Nicolae Alexei), şi şeful comisariatului de poliţie (deputatul Nicolae Alexei, o coincidenţă de nume), erau oamenii noştri, ne-am asigurat de sprijinul acestora şi le-am dat comuniştilor un ultimatum, ca pīnă la o anumită oră să elibereze clădirea N-au făcut-o, şi atunci noi am intrat īn acţiune. Comisarul īmi dăduse chiar un megafon ca să pot dirija mulţimea. Erau nu doar frontişti. Venise şi elevii din clasele superioare de la şcolile din Străşeni īmpreună cu profesorii lor. Am intrat īn clădire şi i-am scos afară pe comunişti, unul cīte unul. Iar toate documentele lor le-am pus īn saci şi le-am dus la sediul Consiliului Raional ce se află peste drum. Astfel clădirea a fost transmisă Şcolii de Arte din localitate. Dar aţi mai avut o ,,ieşire de acest gen, cănd ardeaţi cauciucuri īn faţa Guvernului, īn Piaţa Marii Adunări Naţionale De ce ați recurs la aceste metode? Asta s-a īntāmplat īn decembrie 1991, după ce Preşedintele Mircea Snegur semnase Acordul de Aderare a Republicii Moldova la CSI, fără a īnştiința Parlamentul. Noi, cei de la Frontul Popular, eram foarte indignaţi, hotărīsem să declanşăm o serie de acţiuni de protest. Eu eram printre organizatori, iar la un moment dat preluasem iniţiativa şi organizam demonstraţii de protest īn centrul Chişinăului īn fiecare zi, inclusiv sub ferestrele dlui Snegur, care locuia atunci pe str. 31 august. Noaptea aprindeam cauciucuri pe care le adusese cineva cu o autobasculantă şi le răsturnaseră īn PMAN! Da, mi-aduc şi eu aminte cum ieşea dl Snegur la televizor şi se plīngea īn faţa ,,poporului că nu se poate odihni din cauza deputatului Ilie Bratu care organizează demonstraţii sub ferestrele sale la care se scanda: ,,Snegur-trădător!, ,,Jos Snegur ş.a. De altfel, trebuie să menţionez că acţiunile noastre de protest n-au fost zadarnice, acel Acord aşa şi n-a fost ratificat de primul Parlament, asta s-a īntīmplat īn următoarea legislatură, īn care agrarienii īn frunte cu Snegur deţineau majoritatea - Bravo, deputaților primului Parlament! Cu adevărat, prin anii 1990-1992 curentul unionist din Basarabia era foarte puternic! Atunci credeam că īn scurt timp ne vom uni cu fraţii noştri de peste Prut şi vom fi din nou o singură Ţară! De ce nu s-a realizat Unirea atunci, dle Bratu? Īntr-adevăr, toate acţiunile Frontului din acea perioadă purtau un caracter pronunţat unionist! Lozincile care se scandau pe atunci la mitinguri şi demonstraţii erau: ,,Jos Hotarul de la Prut, ,,Unire, fraţi Romāni!, Romānia Mare vechile Hotare!, lozinci, de altfel, scoase īn evidenţă de mine la un miting, organizat cu ocazia demolării monumentului criminalului Lenin Era pe data de 28 iunie 1991, tocmai se terminaseră Conferinţa Internaţională īn problema Pactului Molotov-Ribbentrop şi consecinţelor acestuia asupra Basarabiei şi nordului Bucovinei Atunci mi-am permis şi o glumă: ,,Am auzit că, deşi au dat jos monumentul banditului Lenin, postamentul vor să-l păstreze, au de gīnd să-l instaleze īn locul lui pe Grigore Eremei (secretar general al partidului comunist din R.Moldova pe atunci ) de viu Aveam şi momente umoristice - Da, la acele mitinguri noi ne bucuram şi ne relaxam, căci ne simţeam fericiţi īmpreună, că puteam vorbi deschis, că eram uniţi īntr-un cuget! Dar ce s-a īntāmplat, dle Bratu, că UNIREA a fost zădărnicită?? - Puţină lume īşi mai aminteşte că īn decembrie 1990 a avut loc cea de-a doua Mare Adunare Naţională (de o amploare mai mică, adevărat), la care se constituise ,,Alianţa pentru Reīntregire 16 decembrie, ca o replică la acţiunile separatiţtilor de la Tiraspol şi Comrat din toamna acelui an Cea mai mare ocazie pentru reunirea cu Ţara a fost īn august 1991, după puciul eşuat de la Moscova şi după ce Rusia şi Ucraina īşi proclamseră independenţa! (Re)Unirea nu s-a produs nu din cauza Parlamentului de la Chişinău, ci din vina trădătorului şi agentului Moscovei, Ion Iliescu! Īnainte de Marea Adunare Naţională din 27 august 1991 (a 3-a la număr) o delegaţie parlamentară de la Chişinău plecase la Bucureşti ca să ceară acceptul de la conducerea Romāniei să votăm (Re)Unirea cu Patria-mamă. Iliescu, īnsă, s-a opus, zicīnd: ,,Romānia nu-i pregătită să preia Basarabia! Votaţi independenţa! . Aşa am votat ,,independenţa! Iar Romānia condusă de Iliescu a fost prima ţară din lume care a recunoscut-o Sunt convins că dacă atunci, la acea Mare Adunare Națională, propuneam să votăm Unirea, cei circa 750.000 de participanţi ar fi votat īn unanimitate! La fel ar fi procedat toţi deputaţii din primul Parlament, inclusiv rusofonii, de frică ! Astfel, a fost ratată o oportunitate extraordinară! Să īnţeleg că acel Parlament, votīnd ,,independenţa a legiferat şi bătut īn cuie separarea Basarabiei de Ţară, altfel spus, consecinţele Pactului Molotov-Ribbentrop?! Absolut deloc, Declaraţia de Independenţă ne obligă chiar să facem şi următorul pas, adică, să revenim la trupul Ţării! Acest lucru este stipulat īn Declaraţia de Independenţă īn faimoasa frază: ,,R.Moldova este liberă să-şi construiască prezentul şi viitorul īn spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale! Iar acest spaţiu nu este altceva decīt Romānia īn frontierele sale istorice, fireşti, de pīnă la ocupaţia sovietică din 1940! - De ce, atunci, nu ne folosim de drepturile noastre?! Ce mai așteptăm, ce ne īncurcă? - Totul se īntīmplă din cauză că la conducerea R. Moldova toţi aceşti ani s-au aflat şi se mai află īncă separatişti, persoane care vor cu orice preţ să perpetueze consecinţele Pactului Molotov-Ribbentrop, să ne ţină separaţi de Ţară şi fraţi, spre beneficiul lor şi a stăpīnilor lor Iată de ce eu le zic acestora urmaşi ai lui Hitler şi Stalin Dar nici Romānia, nici pe timpul lui Iliescu, nici pe timpul lui Constantinescu sau Băsescu, nu şi-au dorit şi n-au īntreprins nimic pentru a-şi readuce acasă teritoriile naţionale īnstrăinate de la est de Prut După cum vă ziceam mai sus, Romānia, după lovitura de stat din 1989, a fost (şi mai este) condusă de francmasoni şi agenţi ai Moscovei Mare mi-a fost mirarea să aflu că şi īn R. Moldova, şi Filat, şi Plahotniuc, şi Urechean, şi Lucinschi sunt francmasoni Ăştia, cīnd ajung la conducerea unui stat, fac dezastru īn acel stat - Filat este susținut de UE Oare, fiindcă e mason? Și īn UE tot francmasonii dictează regulile?! Īntreaga lume este condusă de oculta mondială, de guvernul mondial din umbră, alcătuit numai din evrei Ăştia deţin tiparniţele de bani, au acumulat cu aceste hīrtii pe care ei le tipăresc munţi de aur , ei cumpără tot īn toată lumea şi devin stăpīni absoluţi, ei fac şi desfac state, declanşează războaie, revoluţii Ei, dar astea-s din alt domeniu Deci, aşa se explică faptul că Lucinschi l-a numit pe Filat şef al Departamentului pentru Privatizare la vīrsta de doar 29 de ani? Exact! Filat fusese racolat īncă pe timpul studenţiei, cīnd īşi făcea studiile la Iaşi. Iar Lucinschi era francmason ,,cu barbă, pe de asupra şi omul de nădejde al Moscovei! Multe afaceri murdare au făcut aceştia doi, atunci Filat a acumulat primele milioane, de dolari, fireşte Dar cum se explică faptul că acea Mişcare Naţională, acel curent unionist, foarte puternic prin anii 1990-1992, s-a stins pe neobservate, a dispărut pentru o lungă perioadă de timp? A fost o īntreagă conspiraţie. Şi-au făcut bine treaba serviciile ruseşti prin trădătorii noştri locali, plasați īn fruntea Mişcării de Renaştere Naţională . Dar şi la conducerea Romāniei erau trădători de Ţară, şi mai sunt E bine să ştie toată lumea că Romānia a mai avut o ocazie extraordinară să-şi ia īnapoi teritoriile furate de la est de Prut! Mă refer la sf. anului 1991, cīnd Rusia (Elţin), Ucraina (Şevciuc) şi Belarusi (Şuşchevici) au semnat actul de deces al Uniunii Sovietice Īşi īncetase existenţa URSS, nu mai exista ca subiect al dreptului internaţional acea Uniune Sovietică care rupsese cu tancurile din corpul Romāniei teritoriile dintre Prut şi Nistru! - Ce trebuia să facă atunci Romānia? - Romānia trebuia să acţioneze rapid! Romānia trebuia să preia teritoriile sale de la est de Prut! Nimeni, nici un stat, inclusiv Rusia, n-ar fi suflat o vorbă īn contextul cīnd īntreaga comunitate internaţională, inclusiv URSS, condamnaseră Pactul Stalin-Hitler şi-l declaraseră nul ab initio, din momentul semnării! Romānia lui Iliescu, īnsă, spre deosebire de cele trei ţări baltice, a preferat să meargă pe calea perpetuării, şi nu lichidării consecinţelor pactului diavolului Asta, probabil, v-a descurajat definitiv Ba nu! Vă amintesc că la 24 ianuarie 1992, la Iaşi, īn cadrul unei Convenţii Naţionale, a fost consfinţită constituirea Consiliului Naţional al Unirii (CNU), creat din iniţiativa a 53 de deputaţi din Chişinău şi un număr mai mare de deputaţi şi senatori din dreapta Prutului, iar Preşedinte a fost ales dl Mircea Druc! Nu ştiam că a mai existat un Consiliu al Unirii, credeam că Vitalia Pavlicenco l-a constituit pentru prima dată Nici pe departe! Ceea ce face Pavlicenco e o parodie, despre acest personaj am mai scris Īn acelaşi an, la 17 februarie, a avut loc Congresul III al FPM la care au fost adoptate un nou Statut şi Program, cu un conţinut clar unionist. Reproduc din memorie ce era stipulat īn Statut şi Program: FPM este o Mişcare social-politică al cărei obiectiv major este reīntregirea Statului Unitar Romān! Preşedinte al FPM a fost ales Mircea Druc! Astfel, serviciile secrete pierduse controlul asupra Frontului, deşi acest Front fusese organizat chiar de ele ca şi īn celelalte foste republici unionale. Aceste servicii secrete, mereu se străduiau să preia controlul! Prima lor acţiune diversionistă a fost īn decembrie 1992, pe cīnd preşedinte al Frontului Popular era Mircea Druc. Atunci au organizat Congresul Intelectualităţii (CI), iniţial ca organizaţie obştească, dar peste căteva luni lau transformat īn partid politic! - Vreți să spuneți că acest CI a fost o diversiune pentru a distruge Frontul Popular care devenise o forță puternică și influientă, ieșită de sub controlul serviciilor secrete străine? - Evident! Sub pretextul că trebuie să adune toată intelectualitatea sub aceeaşi umbrelă, ca să aibă un cuvīnt de spus societăţii, ei au reuşit să divizeze populaţia şi să atragă cea mai mare parte din activiştii Frontului Popular īn CI! Au adoptat şi un Statut şi un Program, īn care era stipulat scopul principal: ,,realizarea interesului naţional! Aceasta era o frază demagogică pe care o īnţelegea fiecare cum īl ducea capul Īmi amintesc o discuţie pe care am avut-o cu Vasile Nedelciuc, ideologul principal al acelui CI. Eu l-am īntrebat: ,,Īn partidul vostru pot să intre şi ruşi, şi ucraineni, şi găgăuzi ?. ,,Desigur! mi-a răspuns el. Atunci zic: ,,Şi cum īnţelege un rus, sau un ucrainean, sau un găgăuz fraza: ,,realizarea interesului naţional? El n-a putut să-mi răspundă: diversiunea era prea evidentă!! După asta, cīnd mă zărea, trecea de cealaltă parte a străzii. - Mda Dar unde a dispărut acel Congres al Intelectualităţii? Ori, poate, au dispărut intelectualii? Glumesc E interesant parcursul acelui CI , dar mai īntīi să vă amintesc cine au fost iniţiatorii creării acestuia: Vasile Nedelciuc, Valeriu Matei, Alexandru Moşanu, Ion Hadărcă şi Nicolae Dabija Iar parcursul acestuia a fost următorul: la scurt timp au fuzionat cu Partidul Democrat al lui Gheorghe Gimpu şi au constituit Congresul Democrat Unit (CDU), mai apoi l-au transformat īn Partidul Forţelor Democratice (PFD), apoi au fuzionat prin absorbţie cu Partidul Social Liberal (PSL) al lui Oleg Serebrean. Astfel, şoricelul a īnghiţit un munte şi CI şi-a pierdut urma PSL, la rīndul său, a fuzionat cu Partidul Democrat al lui Diacov şi şi-a īncetat existenţa Aşa că la īntrebarea Dvs, unde-i acel CI vă răspund: īl găsiţi īn PD-ul lui Diacov-Lupu-Plahotniuc! - Hop, aşa! Asta da, diversiune! Şi aceasta a fost realizată de aşa mari ,,patrioți care se dau unionişti? Cel puţin eu aşa īi consideram, că sunt patrioți, unionişti!! Unde eşti tu, Ţepeş-Doamne! Pe de altă parte a intrat īn joc iuda de roşca L-a convins pe Druc să candideze la Preşedinţia Romāniei! Druc n-a īnţeles că e o momeală şi a acceptat Statul Romān i-a acordat de urgenţă cetăţenia romānă, că altfel nu putea candida, dar īn acest fel el şi-a pierdut-o pe cea ,,moldovenească, pe atunci n-aveai dreptul să deţii două cetăţenii După cum şi era de aşteptat, Druc n-a cīştigat alegerile, īn schimb, a fost scos din joc şi expulzat īn afara R.Moldova La următorul Congres, al IV-lea la număr, preşedinte al FPM a fost ales Roşca, din păcate, la propunerea lui Druc, fapt pe care avea să-l regrete mai tīrziu - Nici dl Druc nu īnțelegea ce se īntīmplă?? Aşa este! El avea să regrete cīnd īşi dăduse seama, dar era prea tīrziu Ajuns la putere, primul pas pe care l-a făcut Roşca a exclus din Front cei mai influenţi lideri de opinie, printre care Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Costin, Lidia Istrati şi mulţi alţii De fapt, aceste epurări au continuat mai mulţi ani de-a rīndul, pīnă cīnd au fost excluşi toţi cei care luaseră īn serios opţiunea unionistă Al doilea pas al lui Roşca a fost excluderea cu de la sine putere a opţiunii unioniste din Statut şi Program şi reīnregistrarea acestora īn 1994 sub altă formă, decīt fusese votate la Congresul III (C-sul IV nu făcuse modificări), ceea ce reprezintă īn sine o crimă: asemenea documente importante precum Statutul şi Programul unui partid, adoptate la Congres, nimeni nu are voie să le modifice decīt, eventual, un alt Congres! Ce a urmat ştiţi cu toţii - Dar de ce mass media nu a scris despre toate astea cīte s-au īntāmplat? Lumea nu cunoaşte! Păi, am avut noi, sau avem măcar acum, presă liberă, neaservită, īn R.Moldova?! Deşi, despre Roşca s-a vorbit suficient Dar despre Unire nu prea vorbeşte nimeni, excepţie făcīnd postul de radio ,,Vocea Basarabiei, care se mai īncumetă din cīnd īn cīnd să abordeze această temă M-a bulversat mărturisirea Dvs despre diversiunea celor cinci, care pentru mine pīnă acum erau ca o icoană Şi asta nu-i tot, dna Valentina! Vă amintiţi de demisia celor patru din Prezidiul Parlamentului īn 1993? Cei patru erau: Alexandru Moşanu, Ion Hadīrcă, Vasile Nedelciuc şi Valeriu Matei, adică, aceleaşi personaje care constituiseră şi CI, pricepeţi legătura? - Demisia lor a fost tot o diversziune?! Da, evident! Toţi aceştia au acţionat la comandă, toţi erau cu pufuşor pe botişor şi, deci, şantajabili, cu toţii aveau acelaşi stăpīn ca şi roşca (pe ăsta nu pot să-l scriu cu literă mare ). Aşa a fost schimbat raportul de forţe īn Prezidiul Parlamentului: īn locul lor au fost aleşi agrarieni, aceiaşi comunişti cu orientare clară spre Moscova şi cu viziuni antiromāneşti. Iar īn fruntea Parlamentului a fost ales Lucinschi! Anume din acest moment a pornit declinul pe toate planurile īn R. Moldova Nu putea să lipsească din acest cor şi Snegur, un fost nomenclaturist, căsătorit cu o rusoaică, la fel ca şi Lucinschi, antiromān şi antiunionist īnverşunat! Anume el, īmpreună cu Ion Druţă, au organizat la īnceputul anului 1994 Congresul de pomină ,,Casa noastră Republica Moldova! Īmi sună şi acum īn urechi cuvintele lui Snegur de la acel Congres: ,,Eu am studiat īncă o dată, şi īncă o dată toate sursele istorice şi am ajuns la concluzia că Dragoş a descălecat aici cu moldoveni . Ăsta a fost semnalul declanşării moldovenismului primitiv īn R.Moldova! Anume pe valul antiromānismului şi moldovenismului primitiv Snegur i-a adus la putere īn 1994 pe agrarieni! Amintiţi-vă numai cīt valorau un Moţpan sau un Sangheli cu toate perlele care le ieşeau din gură - După ce aţi plecat din Parlament, unde aţi dispărut? Un timp nu erați prezent Ajunsesem īn aceeaşi situație de mai īnainte, din timpul URSS, cānd eram persecutat şi marginalizat. Nimeni nu vroia să mă angajeze la lucru! Aşa că am fost nevoit să-mi fac o societate cu cineva īn Romānia ca să mă īntreţin pe mine şi să-mi ajut şi copiii să-şi continue studiile. Dar de activitatea patriotică, unionistă, nu m-am lăsat! Făceam educaţie patriotică, propagam idealul naţional pe toate căile posibile, chit că jumătate de timp mă aflam īn R.Moldova Chiar prin activitatea mea economică, tot politică făceam Spre exemplu, īnchiriam din R.Moldova tehnică agricolă, mijloace de transport cu tractorişti sau şoferi cu tot şi executam diferite lucrări īn Ţară Ce să vă spun: īi duceam īncolo mancurţi şi rusofili şi-i aduceam īnapoi romāni! Să fi văzut ce propagandă făceu aceştia după ce reveneau īn mediul lor! Īn paralel, īncercam să consolidez forţele patriotice de aici Am avut numeroase īntīlniri cu mai mulţi lideri de partide şi partiduţe care se īnmulţise (deloc īntīmplător) ca ciupercile după ploaie Le propuneam să-şi strīngă rīndurile, să fuzioneze şi să se constituie īntr-o singură Mişcare pentru Reīntregirea Ţării. Da, aşa credeam eu: trebuie de mers pe linia consolidării, reducerii numărului de partide, concentrării tuturor forţelor naţional-patriotice īntr-o singură şi puternică Mişcare Unionistă Zadarnice mi-au fost eforturile! Pīnă la urmă am īnţeles că puterea reuşise să ne disperseze īn cīteva zeci de partide şi partiduţe, unul mai ,,democrat decīt altul, şi īn fruntea fiecăruia să pună cīte un roşca Misiunea lor era cu totul alta şi nu consolidarea forţelor unioniste. Mă luau, chiar, peste picior cu ,,naivităţile mele unioniste - Cu cine aţi īncercat să discutați? Am avut discuţii şi cu Matei-Dabija (PFD), şi cu Oleg Serebrean (PSL), şi cu Ion Buga (PRN), şi cu Serafim Urechean (AMN), şi cu Ghimpu (PR), şi cu Anatol Petrencu (AI), şi cu Ion Mereuţă (PURM), cu pesoane aparte, printre care Mihai Cimpoi, Ion Ungureanu, Ion Costaş şi mulţi alţii La un moment dat credeam că o să-mi reuşească Īi convinsesem pe cei de la conducerea Partidului Naţional Romān (Ion Buga) şi pe cei de la PFD (Matei-Dabija) să fuzioneze şi să constituie Mişcarea pentru Reīntregirea Naţională. Era īn anul 2003 Au avut chiar şi o şedinţă comună a Consiliilor Republicane ale celor două partide, luaseră hotărīrea de a fuziona, fixaseră şi data Congresului! Eu am plecat imediat prin satele raioanelor Cahul şi Cantemir să organizez conferinţele raionale ale filialelor respective ale PNR şi să desemnăm delegaţii la Congresul de fuzionare Cīnd m-am īntors, peste vreo săptămīnă, m-am dus la Dabija să mai punem ţara la cale, iar el mă anunţă că Congresul s-a contramandat! Am rămas stupefiat: cine putea să sisteze hotărīrea Consiliilor Republicane ale celor două partide? Nu mi-a dat nici o explicaţie verosimilă, dădea vina ba pe Matei, ba pe Buga, ca pīnă la urmă să īnţeleg că şi Dabija, şi Matei au primit comanda să se oprească Aşa a fost zădărnicită īncercarea de a coaliza forţele patriotice Alţii, īn genere, nici nu vroiau să audă Să īnţeleg că din această cauză aţi constituit Mişcarea Unionistă din R.Moldova? - Exact!