Adrian Pop
25.02.2013, 13:44
Ard malurile Prutului (3) Īn "Ard malurile Nistrului", Constantin Virgil Gheorghiu relatează: tinerilor basarabeni, care īntrebau de ce Basarabia a fost livrată Kremlinului, li se răspundea că muncitorii au făcut revoluţie, cerīnd protecţia URSS. Care, generoasă cum o ştim, le-a dat-o cu vīrf şi īndesat. Cīt despre rezistenţa la sovietizare, dincolo de Prut rămīne subiect-tabu.
Īn "Osīndiţi la nemurire" (1991), cercetătorii Petru Bunăcale şi Andrei Calcea narează un fapt cutremurător. Imediat după cedare, cīţiva tineri de 18 ani au īndrăznit imposibilul: să urce Tricolorul deasupra oraşului Orhei. Organizaţia lor a fost descoperită; īn 31 mai 1941, au fost torturaţi şi īmpuşcaţi. Dintre cei 8 īngropaţi sub cīteva lopeţi de ţărīnă şi găsiţi de un cīine, unul mai respira. A reuşit să īngăime ceva despre crimă. Cartea asta n-am văzut-o īn librării. Am aflat despre ea de la Dan Dungaciu ("Cine sīntem noi?", Editura Cartier, 2009). Dar Radio Moscova, unde funcţionau Valter Roman şi subordonaţii, Leonid şi Hermina Tismineţchi (Tismăneanu), pare a se auzi şi acum.
Tot foarte tineri au fost şi manifestanţii din 6-8 aprilie 2009, cerīnd refacerea hotarelor de la 1 decembrie 1918 şi redobīndirea cetăţeniei romāneşti.
Ar fi atīt de greu - īntreb - să acordăm cetăţenie romānă celor 800.000 de basarabeni care au vrut-o? Sau preferăm să īncurajăm aberaţia ca basarabenii să se declare moldoveni sau romāni (minoritari)? Şi īncă o īntrebare: ministrul de Justiţie Monica Macovei a certificat, ori ba existenţa "Comunităţii Moldovenilor din Romānia" (Iaşi), cărora Voronin vrea să le acorde grabnic cetăţenie, estimīnd numărul lor la 10 milioane? Nu-i clar, oare, că existenţa unei "etnii moldoveneşti", chipurile discriminate, īn Romānia se trage din ideologia URSS de a numi Basarabia Moldova, cu gīnd de "reīntregire" cu partea de dincolo de Prut? Şi n-a fost generalul Lebed implicat īn acest proiect al Statelor Unite Ruse, unde să intre şi "Moldova Mare"?
După cedarea Basarabiei, din 28 iunie 1940, populaţia n-a mai avut voie să utilizeze noţiunile de popor romān şi de limbă romānă. Prin decizia autorităţilor Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM), s-a anulat identitatea naţională; au fost interzise şi arse cărţi "cu litere burgheze, antisemite" (Paul Goma). Episodul "rugul cărţilor" din curtea şcolii din Mana, 13 ianuarie 1941, ar trebuie să figureze īn toate manualele şcolare, de pe cele două maluri ale Prutului, deopotrivă. Bibliotecile au fost purificate de "literatura fascistă, dăunătoare", adică romānă. Ele, cărţile, erau vīnate la percheziţii, la fel ca oamenii. "Doamna Magda, īmi trimite Andrei Vartic un mesaj, īn 21 septembrie 2008,
La vama Leuşeni au fost nimicite zilele astea 64 de titluri de carte romānească, numai pentru că ele deţineau īn denumire termenul romān. Cărţile erau o donaţie a municipiului Călăraşi din Romānia oraşului Călăraşi din Basarabia. Mass-media din Romānia tace. Guvernul Romāniei tace".
(va urma)
Magda Ursache
Copyright Romania Mare
Īn "Osīndiţi la nemurire" (1991), cercetătorii Petru Bunăcale şi Andrei Calcea narează un fapt cutremurător. Imediat după cedare, cīţiva tineri de 18 ani au īndrăznit imposibilul: să urce Tricolorul deasupra oraşului Orhei. Organizaţia lor a fost descoperită; īn 31 mai 1941, au fost torturaţi şi īmpuşcaţi. Dintre cei 8 īngropaţi sub cīteva lopeţi de ţărīnă şi găsiţi de un cīine, unul mai respira. A reuşit să īngăime ceva despre crimă. Cartea asta n-am văzut-o īn librării. Am aflat despre ea de la Dan Dungaciu ("Cine sīntem noi?", Editura Cartier, 2009). Dar Radio Moscova, unde funcţionau Valter Roman şi subordonaţii, Leonid şi Hermina Tismineţchi (Tismăneanu), pare a se auzi şi acum.
Tot foarte tineri au fost şi manifestanţii din 6-8 aprilie 2009, cerīnd refacerea hotarelor de la 1 decembrie 1918 şi redobīndirea cetăţeniei romāneşti.
Ar fi atīt de greu - īntreb - să acordăm cetăţenie romānă celor 800.000 de basarabeni care au vrut-o? Sau preferăm să īncurajăm aberaţia ca basarabenii să se declare moldoveni sau romāni (minoritari)? Şi īncă o īntrebare: ministrul de Justiţie Monica Macovei a certificat, ori ba existenţa "Comunităţii Moldovenilor din Romānia" (Iaşi), cărora Voronin vrea să le acorde grabnic cetăţenie, estimīnd numărul lor la 10 milioane? Nu-i clar, oare, că existenţa unei "etnii moldoveneşti", chipurile discriminate, īn Romānia se trage din ideologia URSS de a numi Basarabia Moldova, cu gīnd de "reīntregire" cu partea de dincolo de Prut? Şi n-a fost generalul Lebed implicat īn acest proiect al Statelor Unite Ruse, unde să intre şi "Moldova Mare"?
După cedarea Basarabiei, din 28 iunie 1940, populaţia n-a mai avut voie să utilizeze noţiunile de popor romān şi de limbă romānă. Prin decizia autorităţilor Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM), s-a anulat identitatea naţională; au fost interzise şi arse cărţi "cu litere burgheze, antisemite" (Paul Goma). Episodul "rugul cărţilor" din curtea şcolii din Mana, 13 ianuarie 1941, ar trebuie să figureze īn toate manualele şcolare, de pe cele două maluri ale Prutului, deopotrivă. Bibliotecile au fost purificate de "literatura fascistă, dăunătoare", adică romānă. Ele, cărţile, erau vīnate la percheziţii, la fel ca oamenii. "Doamna Magda, īmi trimite Andrei Vartic un mesaj, īn 21 septembrie 2008,
La vama Leuşeni au fost nimicite zilele astea 64 de titluri de carte romānească, numai pentru că ele deţineau īn denumire termenul romān. Cărţile erau o donaţie a municipiului Călăraşi din Romānia oraşului Călăraşi din Basarabia. Mass-media din Romānia tace. Guvernul Romāniei tace".
(va urma)
Magda Ursache
Copyright Romania Mare