Cultura Sorgului

[Dragos]

"Avantajele culturii de sorg zaharat (selectie Republica Moldova)"

Culturile de sorg se disting pozitiv la seceta si temperaturi inalte, suporta solurile salinizate, au bune capacitati furajere, o utilizare larga in scopuri alimentare si de mare perspectiva ca sursa energetica renovabila;
In conditiile Republicii Moldova culturile de sorg, in comparatie cu alte culturi, asigura o stabilitate a recoltelor mari de boabe si masa vegetala;
Productivitatea sorgului zaharat (selectie Republica Moldova) de pe 1 ha constituie 80-100 t. de biomasa;
Din aceasta cantitate de biomasa se poate obtine:
- 40-50 tone de suc cu un continut de zahar de 12-16% de zahar.
Din aceasta cantitate de suc se poate obtine: 17 tone sursa energetica renovabila (bioetanol), otet alimentar, acid citric, spirt alimentar, vitamine, coloranti naturali etc.
- 25-30 tone/masa presata (begas).
Din acaeasta cantitate se poate obtine: hrana vitaminizata pentru animale, ciuperci, carton si hartie, materiale de constructie (placi fibrolemnoase si placi aglomerate), ingrasaminte organice, biogaz;
Sorgul zaharat (selectie Republica Moldoa) absoarbe din atmosfera 50-55 tone CO2 ha/an, in acelas timp, producand 40 tone/O2 (este o tema actuala pentru programe de mediu).
Imoprtanta este si cantitatea de carbon acumulata in sistemul radicular al plantelor care asigura balanta pozitiva a humusului de 1,5-2 t/ha/an.

SORIZ

În cadrul Institutului de Cercetări Ştiinţifice pentru Porumb şi Sorg (ICŞPS) au fost creati hibrizi de sorg înalt productivi cu bob comestibil- sticlos, asemănător cu orezul, care în prezent se răspîndesc sub denumirea SORIZ (sorghum oryzoidum). La momentul acutal cercetarile ştiinţifice şi seminologia sorzului sunt prelungite în IPPAE AŞM.
Planta de SORIZ este rezistentă la secetă, puţin pretenţioasă la fertilitatea solului si reacţionează pozitiv la irigare şi fetilizanţi. Productivitatea de boabe în condiţii favorabile constituie 6-8 t / ha .
După aprecierea specialistilor din ramura corespunzătoare din Republica Moldova, Ucraina şi Rusia SORIZUL poate înlocui orezul.
Bobul de SORIZ se dovedeşte de a fi o sursă eftină pentru producerea concentratelor alimentare (crupe întregi, griş), produselor de panificaţie şi culinărie sau fabricarea berei, spirtului, amidonului, nutreţurilor combinate etc.


In concluzie:

1. Boabele de soriz devin pe larg folosite ca materie primă pentru producerea crupei, a produselor de panificaţie, a berei, alcoolului alimentar, amidonului, nutreţurilor combinate etc.;
2. Aparitia pe piaţă a noilor produse alimentare pe baza de soriz, care în rezultatul analizelor biochimice şi a datelor degustărilor de către specialişti din domeniu a diferitor feluri de mîncăruri preparate din această crupă, s-a confirmat că crupele de soriz pot înlocui crupa deficitară de orez ( mai ales după calităţile gustative);
3. Obtinand la un hectar roada de 80 – 100 tone, cultura de sorg zaharat poate deveni o sursă de materie primă, care ar asigura în Republica Moldova multe sarcini actuale şi anume:
a) posibilitatea de obţinere din biomasa sorgului a sucului băubil şi concentrat glucidic pentru fabricarea unui larg şir de produse alimentare valoroase;
b) crearea surselor alternative de carburanţi energetici, care nu aduc prejudiciu mediului înconjurător. Astfel de situaţie este deosebit de actuală în legătură cu epuizarea catastrofală a rezervelor mondiale de zăcăminte de petrol şi scumpirea necondiţionată a carburanţilor pentru motoare cu ardere internă;
c) posibilitatea reală de participare la soluţionarea unei dintre cele mai principale probleme economice a ţării - asigurarea RM cu resurse energetice renovabile autohtone;
d) implicarea Republicii Moldova la implimentarea măsurilor elaborate în ţările Uniunii Europene, aprobate in Cartea Albă (Programul european de creare a surselor alternative de energie), precum şi obţinerea accesului la elaborările altor ţări: SUA, Brazilia, Canada, Ucraina, România, care creează surse alternative de energie, bazate în cea mai mare parte pe obţinerea energiei din biomasa naturală renovabilă de cultivare locală;
4. Implementarea culturilor de sorg în scopuri furajere pentru majorarea producţiei în sectorul
zootehnic şi micşorarea sinecostului produselor;
5. Producerea si prelucrarea culturilor de sorg pot deveni atractive pentru atragerea investitiilor locale si de peste hotare


dr. Alexandru Jolondcovschi


http://imageshack.us/a/img141/8337/s8303324.jpg (http://imageshack.us/photo/my-images/141/s8303324.jpg/)

http://imageshack.us/a/img208/5291/s8303323.jpg (http://imageshack.us/photo/my-images/208/s8303323.jpg/)

http://imageshack.us/a/img809/921/s8303314.jpg (http://imageshack.us/photo/my-images/809/s8303314.jpg/)

http://imageshack.us/a/img32/3504/soriz2.jpg (http://imageshack.us/photo/my-images/32/soriz2.jpg/)

http://imageshack.us/a/img27/2838/soriz4.jpg (http://imageshack.us/photo/my-images/27/soriz4.jpg/)

http://imageshack.us/a/img801/8471/soriz5.jpg (http://imageshack.us/photo/my-images/801/soriz5.jpg/)

http://imageshack.us/a/img22/3103/soriz.jpg (http://imageshack.us/photo/my-images/22/soriz.jpg/)

http://imageshack.us/a/img841/1647/soriz3.jpg (http://imageshack.us/photo/my-images/841/soriz3.jpg/)

[Adrian Pop]

CULTURILE DE SORG:
realitate si perspectiva pentru Republica Moldova
Condiţiile climatice ale Republicii Moldova se caracterizează prin frecvenţa secetelor. Fiecare al doilea an, in zonele agricole de sud şi sud-est, sunt considerati ani secetoşi. Schimbarile climatice din ultimii ani caracterizate prin frecvenţa puternica şi bruscă a climei s-au răsfrînt deosebit de negativ asupra productivităţii tuturor culturilor agricole. De aceea în situaţia creată se impune implementarea în producere a culturilor, care în condiţii aspre de climă ar asigura producţii rentabile şi stabile.
Culturile de sorg (pentru boabe, zaharat, tehnic (pentru maturi), iarbă de Sudan şi hibrizi sorg x i. de Sudan), se disting pozitiv la secetă şi temperaturi înalte, suportă solurile salinizate, au bune capacităţi furajere, o utilizare largă în scopuri alimentare şi mare perspectivă ca sursă energetică.
Cu siguranta culturile de sorg corespund acestor cerinţe stricte, deoarece comparativ cu alte culturi agricole, pentru formarea unui kg de masă uscată sorgul utilizează cu mult mai puţin umiditate – 271 litri, în timp ce, spre exemplu, lucerna necesită 850, ovăzul-635, grîul - 505, sfecla de zahăr - 475, porumbul - 372 litri.
Cercetarile multianuale ale instituţiilor ştiinţifice, precum şi rezultatele obţinute în producere, relevă că în condiţiile climaterice caracteristice zonei de sud şi centru ale Republicii Moldova culturile de sorg pot asigura stabilitatea recoltelor mai mari de boabe şi masă vegetală.
În Republica Moldova cîmpurile erodate constituie 1 mln. 200 mii ha., sau 70,5 % din suprafaţa totală a terenurilor arabile. Suprafaţa solurilor puternic erodate în zonele de centru şi de sud ale republicii este de 38,1 mii ha, a celor mediu erodate - 224,1 mii ha.
Luînd în consideraţie rentabilitatea joasă a acestor soluri în cazul cultivării lor cu culturi de primăvară, este binevenită cultivarea lor cu sorg, inclusiv 50-60 mii ha de sorg pentru boabe şi 40-50 mii ha pentru masă verde.
În acest caz se va reuşi de a ridica producţia globală de boabe şi de masă verde de pe suprafeţele menţionate, contribuind la restabilirea numărului de vite şi păsări în raioanele de centru şi de sud ale republicii. Ca urmare a preţului redus al boabelor de sorg se va micşora esenţial sinecostul producţiei animaliere, ce se va răsfrînge pozitiv asupra nivelului de viaţă al populaţiei din aceste zone.
Boabele de sorg, utilizate în calitate de hrană pentru păsări şi animale, după calităţile lor nutritive practic se egalează cu cele de porumb, orz şi alte cereale. În multe ţări din lume cantitati mari de sorg se utilizează în calitate de alimente zilnice şi produse de materie primă alimentară: crupe, făină, boabe întregi etc. Spre exemplu, din făina de sorg se produc diferite produse de panificaţie ( turte, pîine, blinele), biscuiţi, turte dulci, etc., iar boabele de sorg suplimentar se folosesc la obţinerea amidonului, alcoolului, berii şi nutreţurilor combinate.
La moment în Republica Moldova sînt omologaţi 12 hibrizi şi un soi de selecţie a ICŞPS, inclusiv: 8 - de sorg boabe, 2 - sorg zaharat, 2 - sorg x iarbă de Sudan şi un soi pentru mături. Aceşti hibrizi s-au recomandat ca lideri în încercările altor state ale CSI şi în încercările petrecute de România.
Din hibrizii omologaţi de sorg boabe 4 hibrizi sînt cu bobul sticlos, asemănător cu orezul (numiţi SORIZ - sorghum oryzoydum), utili în alimentaţie pentru prepararea produselor de panificaţie şi culinarie sau în fabricarea berii, spirtului alimentar, amidonului ş.a.
O mare importanţă ca sursă de materie primă pentru fabricarea siropului glucidic alimentar sau pentru producerea bioetanolului şi a energiei termice, le revine hibrizilor omologaţi de sorg zaharat Porumbeni 4 şi Porumbeni 5.
Luînd în consideraţie necesităţile pieţei RM în produse alimentare, furaje şi resurse energetice pe baza boabelor de soriz şi a biomasei de sorg zaharat, în apropiata perspectivă, in Republica Moldova, pe o suprafata de aproximativ 100 000 ha (50-60 mii ha pentru sorg boabe şi 40-50 mii ha pentru masă verde), este posibilă fabricarea anuală a produselor indicate în următoarele cantităţi.



Din boabe de soriz:

Din biomasa de sorg zaharat:



Bere: 5-7 mii/dal

Bioetanol: 2,8-3,2 mln/dal



Făină: 10-15 mii/tone

Concentrat de glucide: 50-70 mii/dal



Crupe: 25-30 mii/tone

Suc natural alimentar: 7-8 mln/dal



Amidon: 10-15 mii/tone

Nutreţuri proteice pe baza fermentării biomasei: 150-200 mii/tone



Nutreţ combinat: 100 -120 mii/tone

Deseuri pentru brichete 800-900 mii/tone



Alcool etilic alimentar: 300-350 mii/dal






Costul total al produselor sus-menţionate echivalează cu 65-70 mln. $USA. Această producţie industrială ar reveni capacităţilor a 2-3 combinate de panificaţie, a 5-6 fabrici de vin şi a 2-3 fabrici de conserve (posibil şi fabrici de producere a zahărului).

In concluzie:



Boabele de soriz devin pe larg folosite ca materie primă pentru producerea crupei, a produselor de panificaţie, a berei, alcoolului alimentar, amidonului, nutreţurilor combinate etc.;
Aparitia pe piaţă a noilor produse alimentare pe baza de soriz, care în rezultatul analizelor biochimice şi a datelor degustărilor de către specialişti din domeniu a diferitor feluri de mîncăruri preparate din această crupă, s-a confirmat că crupele de soriz pot înlocui crupa deficitară de orez ( mai ales după calităţile gustative);
Obtinand la un hectar roada de 80 – 100 tone, cultura de sorg zaharat poate deveni o sursă de materie primă, care ar asigura în Republica Moldova multe sarcini actuale şi anume:

a) posibilitatea de obţinere din biomasa sorgului a sucului băubil şi concentrat glucidic pentru fabricarea unui larg şir de produse alimentare valoroase;
b) crearea surselor alternative de carburanţi energetici, care nu aduc prejudiciu mediului înconjurător. Astfel de situaţie este deosebit de actuală în legătură cu epuizarea catastrofală a rezervelor mondiale de zăcăminte de petrol şi scumpirea necondiţionată a carburanţilor pentru motoare cu ardere internă;
c) posibilitatea reală de participare la soluţionarea unei dintre cele mai principale probleme economice a ţării - asigurarea RM cu resurse energetice renovabile autohtone;
d) implicarea Republicii Moldova la implimentarea măsurilor elaborate în ţările Uniunii Europene, aprobate in Cartea Albă (Programul european de creare a surselor alternative de energie), precum şi obţinerea accesului la elaborările altor ţări: SUA, Brazilia, Canada, Ucraina, România, care creează surse alternative de energie, bazate în cea mai mare parte pe obţinerea energiei din biomasa naturală renovabilă de cultivare locală;


Implementarea culturilor de sorg în scopuri furajere pentru majorarea producţiei în sectorul

zootehnic şi micşorarea sinecostului produselor;


Producerea si prelucrarea culturilor de sorg pot deveni atractive pentru atragerea investitiilor locale si de peste hotare



dr. Alexandru Jolondcovschi
tel: (373) 69150894
e-mail: alex7749@mail.ru (alex7749@mail.ru)

[Adrian Pop]

1. Scopul cercetărilor


Menținerea genofondului, crearea materealului inițial de selecție a hibrizilor competitivi de sorg boabe cu o productivitate înaltă de boabe cu conținutul majorat de proteine, amidon și de sorg zaharat cu % majorat de glucide.

2.Multiplicarea seminței de categorii superioare și coordonarea înmulțirii seminței de primă generație a hibrizilor de sorg.

3.Promovarea implementării culturilor de sorg în sectorul agroindustrial și gospodăriilor țărănești.

[Adrian Pop]

•
În rezultatul cercetărilor sunt:


reînsămînțate pentru menținerea vitalității 156 mostrelor de sorg pentru mături și 299 mostre de iarbă de Sudan;

•evidențiate din încercări 12 hibrizi performanți de sorg pentru boabe și zaharat, 6 linii de sorg zaharat, o linie androsterilă;

•colectate semințe a 1176 genotipuri a 12 forme paterne și 270 perechi a 4 linii androsterile pentru obținerea superelitei;

•multiplicate semințele de elită a 3 linii androsterile și 4 polenatori, colectate 12 t de semințe de I generație;

•elaborate cerințele tehnice pentru proectarea mașinei de recoltare a sorgului zaharat în snopi, standardul plantei de sorg, pentru pelucrare industrială, procedeul de evacuare a biomasei din cîmp și aprobată de AGEPI invenția referitor uscării biomasei pe rădacini.

•finisate lucrările referitor implimentării sorgului zaharat pentru producerea siropului glucidic alimentar în cadrul proiectului cu AITT AȘM.