Adrian Pop
04.12.2012, 02:06
Descoperă cetățile dacilor: CăpâlnaPostat de addaci (http://adevaruldespredaci.ro/author/addaci/) in Arheologie (http://adevaruldespredaci.ro/category/arheologie/) | 0 comentarii (http://adevaruldespredaci.ro/descopera-cetatile-dacilor-capalna/#respond)
http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/et_temp/capalnacetata-dacica-114455_140x140.jpg Dec 3, 2012
Share (http://www.facebook.com/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fadevaruldespredaci.ro%2F descopera-cetatile-dacilor-capalna%2F&t=Descoper%C4%83%20cet%C4%83%C8%9Bile%20dacilor%3A %20C%C4%83p%C3%A2lna)
1
inShare (javascript:void(0);)
Cetatea dacică de la Căpâlna, care domină versantul stâng al Văii inferioare a Sebeşului, reprezintă un complex fortificat amplasat strategic, înălţat de către geţi, în scopul apărării sudului Transilvaniei. Importanţa strategică a cursului inferior al Frumoasei, a condus de-a lungul timpului, la construirea a trei cetăţi apropiate, aflate azi pe teritoriul administrativ al comunei Săsciori.
În sudul satului Căpâlna, de pe teritoriul administrativ al comunei Săsciori (judeţul Alba), pe o culme situată pe malul stâng al Râului Sebeş, se găseşte amplasamentul şi ruinele unei cetăţi antice, care a fost ridicată de către geto-daci.
La cetate se ajunge de la Translapina (DN 67C) – există un indicator la şosea, urmărind pe jos o potecă mai largă, ascendentă, lungă de 2 km, care ajunge la Dealul Cetăţii, la 610 m altitudine, loc în care se întâlnesc ruinele fortificaţiei, care domină Valea Sebeşului.
Pentru o orientare mai precisă, se va lua ca reper Podul Cetăţii de pe Transalpina, care traversează Râul Sebeş la 3 km sud de Căpâlna. De aici se urmăreşte o potecă care trece pe lângă o carieră părăsită, printr-o pădure de fag şi apoi, după o cotitură spre stânga, printr-o poiană, ajungând în final, pe mamelonul pe care este amplasată cetatea.http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2012/12/Cetatea-dacică-de-la-Căpâlna-300x225.jpg (http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2012/12/Cetatea-dacică-de-la-Căpâlna.jpg)Cetatea de la Căpâlna, Monument Istoric inclus în patrimoniul UNESCO, reprezintă una dintre fortificaţiile strategice dacice din sudul Transilvaniei. Ea a avut rolul de a apăra dinspre est capitala Daciei; Sarmisegetusa Regia din Munţii Orăştiei.
Cetatea dacică, a fost realizată ca o construcţie militară complexă, în parte apărată de ziduri groase de piatră cioplită. Ampla fortificaţie, astăzi ruinată, se întindea pe terase, fiind înconjurată de şanţuri şi apărată de un val de pământ în formă de semilună. La căpătul zidului de incintă s-a ridicat un turn-locuinţă de formă pătrată în secţiune, cu latura de 9,5 m.
Se crede că cetatea dacică de la Căpâlna a fost ridicată de către Burebista (sec. I îe.n.) şi că a participat la luptele daco-romane, din timpul domniei lui Decebal (sec. II e.n.). În timpul sau după cucerirea romană, fortificaţia a fost distrusă, în urma unui incendiu de proporţii.
Unele teorii istorice, susţinute de câteva descoperiri arheologice din Munţii Şureanu (2004-2005), mai mult sau mai puţin confirmate ştiinţific, susţin faptul că înaintarea trupelor romane, în anul 106, spre cetăţile din Munţii Orăştiei s-a făcut pe direcţia Vf. lui Pătru, Vf. Şureanu, Vf. Comărnicel, Vf. Negru, ocolindu-se văile bine fortificate, aşa cum era şi Valea Sebeşului, apărată de Cetatea de la Capalna. Acest lucru presupune că fortificaţia de pe Dealul Cetăţii nu a fost implicată în mod direct în războiul daco-roman.
Săpăturile arheologice efectuate la cetatea dacică de la Căpâlna, au scos la iveală, pe lângă vestigiile antice (ceramică dacică, piese de scut dacic, unelte şi podoabe din fier argint şi bronz, monede romane) şi materiale medievale, fapt ce dovedeşte că cetatea a fost în continuare folosită, ca loc de refugiu, şi în secolele următoare. Se presupune că pe la sfârşitul secolului al XIII-lea, aici s-a înălţat un turn medieval, probabil cu rol de punct de observaţie.
http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2012/12/cetatea-dacicacapalnasasciori-300x204.jpg (http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2012/12/cetatea-dacicacapalnasasciori.jpg)Astăzi, cetatea dacică de la Căpâlna, deşi este destul de puţin cunoscută de către publicul larg, prin valoarea sa incontestabilă, a fost inclusă pe lista UNESCO, intrând, astfel, în patrimoniul marilor valori ale umanităţii.
Cu toate acestea, căutătorii de comori, care sapă nestingheriţi, în faţa atitudinii nepăsătoare a autorităţilor, aduc această bijuterie aparţinătoare antichităţii noastre, într-o stare din ce în ce mai precară.
Traseul ce trebuieşte străbătut pe jos, de la şosea la cetate, deşi este relativ anevoios (mai ales în a doua parte a sa), pentru cei nedeprinşi cu drumeţia, răsplăteşte pe deplin efortul depus. Cadrul natural al parcursului, ruinele cetăţii şi panorama ce se deschide de pe platoul fortificaţiei dacice, sunt cu totul deosebite.
sursa: www.rointeractiv.bioterapi.ro (http://rointeractiv.bioterapi.ro)
http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/et_temp/capalnacetata-dacica-114455_140x140.jpg Dec 3, 2012
Share (http://www.facebook.com/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fadevaruldespredaci.ro%2F descopera-cetatile-dacilor-capalna%2F&t=Descoper%C4%83%20cet%C4%83%C8%9Bile%20dacilor%3A %20C%C4%83p%C3%A2lna)
1
inShare (javascript:void(0);)
Cetatea dacică de la Căpâlna, care domină versantul stâng al Văii inferioare a Sebeşului, reprezintă un complex fortificat amplasat strategic, înălţat de către geţi, în scopul apărării sudului Transilvaniei. Importanţa strategică a cursului inferior al Frumoasei, a condus de-a lungul timpului, la construirea a trei cetăţi apropiate, aflate azi pe teritoriul administrativ al comunei Săsciori.
În sudul satului Căpâlna, de pe teritoriul administrativ al comunei Săsciori (judeţul Alba), pe o culme situată pe malul stâng al Râului Sebeş, se găseşte amplasamentul şi ruinele unei cetăţi antice, care a fost ridicată de către geto-daci.
La cetate se ajunge de la Translapina (DN 67C) – există un indicator la şosea, urmărind pe jos o potecă mai largă, ascendentă, lungă de 2 km, care ajunge la Dealul Cetăţii, la 610 m altitudine, loc în care se întâlnesc ruinele fortificaţiei, care domină Valea Sebeşului.
Pentru o orientare mai precisă, se va lua ca reper Podul Cetăţii de pe Transalpina, care traversează Râul Sebeş la 3 km sud de Căpâlna. De aici se urmăreşte o potecă care trece pe lângă o carieră părăsită, printr-o pădure de fag şi apoi, după o cotitură spre stânga, printr-o poiană, ajungând în final, pe mamelonul pe care este amplasată cetatea.http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2012/12/Cetatea-dacică-de-la-Căpâlna-300x225.jpg (http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2012/12/Cetatea-dacică-de-la-Căpâlna.jpg)Cetatea de la Căpâlna, Monument Istoric inclus în patrimoniul UNESCO, reprezintă una dintre fortificaţiile strategice dacice din sudul Transilvaniei. Ea a avut rolul de a apăra dinspre est capitala Daciei; Sarmisegetusa Regia din Munţii Orăştiei.
Cetatea dacică, a fost realizată ca o construcţie militară complexă, în parte apărată de ziduri groase de piatră cioplită. Ampla fortificaţie, astăzi ruinată, se întindea pe terase, fiind înconjurată de şanţuri şi apărată de un val de pământ în formă de semilună. La căpătul zidului de incintă s-a ridicat un turn-locuinţă de formă pătrată în secţiune, cu latura de 9,5 m.
Se crede că cetatea dacică de la Căpâlna a fost ridicată de către Burebista (sec. I îe.n.) şi că a participat la luptele daco-romane, din timpul domniei lui Decebal (sec. II e.n.). În timpul sau după cucerirea romană, fortificaţia a fost distrusă, în urma unui incendiu de proporţii.
Unele teorii istorice, susţinute de câteva descoperiri arheologice din Munţii Şureanu (2004-2005), mai mult sau mai puţin confirmate ştiinţific, susţin faptul că înaintarea trupelor romane, în anul 106, spre cetăţile din Munţii Orăştiei s-a făcut pe direcţia Vf. lui Pătru, Vf. Şureanu, Vf. Comărnicel, Vf. Negru, ocolindu-se văile bine fortificate, aşa cum era şi Valea Sebeşului, apărată de Cetatea de la Capalna. Acest lucru presupune că fortificaţia de pe Dealul Cetăţii nu a fost implicată în mod direct în războiul daco-roman.
Săpăturile arheologice efectuate la cetatea dacică de la Căpâlna, au scos la iveală, pe lângă vestigiile antice (ceramică dacică, piese de scut dacic, unelte şi podoabe din fier argint şi bronz, monede romane) şi materiale medievale, fapt ce dovedeşte că cetatea a fost în continuare folosită, ca loc de refugiu, şi în secolele următoare. Se presupune că pe la sfârşitul secolului al XIII-lea, aici s-a înălţat un turn medieval, probabil cu rol de punct de observaţie.
http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2012/12/cetatea-dacicacapalnasasciori-300x204.jpg (http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2012/12/cetatea-dacicacapalnasasciori.jpg)Astăzi, cetatea dacică de la Căpâlna, deşi este destul de puţin cunoscută de către publicul larg, prin valoarea sa incontestabilă, a fost inclusă pe lista UNESCO, intrând, astfel, în patrimoniul marilor valori ale umanităţii.
Cu toate acestea, căutătorii de comori, care sapă nestingheriţi, în faţa atitudinii nepăsătoare a autorităţilor, aduc această bijuterie aparţinătoare antichităţii noastre, într-o stare din ce în ce mai precară.
Traseul ce trebuieşte străbătut pe jos, de la şosea la cetate, deşi este relativ anevoios (mai ales în a doua parte a sa), pentru cei nedeprinşi cu drumeţia, răsplăteşte pe deplin efortul depus. Cadrul natural al parcursului, ruinele cetăţii şi panorama ce se deschide de pe platoul fortificaţiei dacice, sunt cu totul deosebite.
sursa: www.rointeractiv.bioterapi.ro (http://rointeractiv.bioterapi.ro)