Adrian Pop
26.11.2012, 19:35
Cānd a fost cucerită Sarmizegetusa Regia? (http://www.natgeo.ro/istorie/civilizatii-stravechi/9703-cand-a-fost-cucerit-sarmizegetusa-regia) http://www.natgeo.ro/images/stories/articles/istorie/sarmisegetusa.pngFoto: Bogdan Croitoru
O controversă cu final așteptat
Text: Cătălin Gruia (http://www.mygeographic.ro)
De ce oamenii mari īși pierd timpul cu īntrebări la mintea copiilor? Ia orice școlar și o să-ți spună că romanii i-au īnvins pe daci īn două războaie succesive, īn anii 101-102 și 105-106, cīnd, īn sfīrșit, au reușit să cucerească Sarmizegetusa Regia, desființīnd statul dac. Scrie negru pe alb īn manualele de istorie. Dar īn acest caz tocmai asta e problema
Unul dintre primii eretici care au contestat dogma oficială este istoricul Coriolan Opreanu, care susține că Sarmizegetusa a fost cucerită īncă de la sfīrșitul primului război, cīnd Traian n-a venit să cucerească Dacia, ci doar ca să-și pună la punct un rege clientelar. De fapt, īntīietatea i se cuvine istoricului roman Cassius Dio (c. 155c. 236), care spune că, īn 102, īmpăratul Traian s-a īntors la Roma, lăsīnd īn capitala dacilor o garnizoană romană (stratopedon) și pe regele Decebal, īmpovărat de condițiile unei păci imposibile. Săpăturile arheologice au scos la iveală numeroase urme de construcții romane īn situl de la Sarmizegetusa, celebru azi īn special pentru incinta lui sacră (foto). Romanii au distrus templele, dar au reconstruit cetatea, dublīndu-i practic suprafața. Tot ce știm despre primul război dacic, direcțiile atacului roman, sarcinile tactico-strategice ale legiunilor, inclusiv realitățile anterioare anului 101 (tipul relațiilor dintre Imperiul Roman și geto-daci, prezența militară romană la nord de Dunăre īn secolul I, formarea relațiilor clientelare cu dinaști locali, prefigurarea centrelor de rezistență antiromană de la Dunărea de Mijloc și de Jos, schimbarea opticii militare și politice la Roma īn epoca Flavienilor), arată că Sarmizegetusa a fost ocupată īn 102 spune istoricul Iancu Moțu.
La Sarmizegetusa nu s-a găsit īncă nici o monedă romană mai nouă de 106, lucru neverosimil dacă o trupă romană ar fi stat acolo 5-10 ani după cel de-al doilea război dacic, ca să păzească ruinele capitalei pustiite, cum susțin adepții cuceririi la 106. La fel de neverosimilă e și oprirea lui Traian la numai un kilometru de Sarmizegetusa īn primul război, după cucerirea cetăților de la Costești sau Fețele Albe. Īn anul 102, romanii ocupaseră Banatul, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și Țara Hațegului. E puțin probabil ca reședința lui Decebal să fi rămas īn spatele liniilor inamice. Așezarea unei armate īn capitala dacilor și amenajările romane, īn special lărgirea cetății, aveau rost numai pentru a garanta respectarea păcii din 102 și ar fi fost oarecum ilogice după victoria finală. Și atunci, de unde teoria pe care am īnvățat-o cu toții la școală despre cucerirea din 106?
Școala Daicoviciu a preferat o interpretare speculativă: Cassius Dio nu s-ar fi referit la Sarmizegetusa regală dacică, ci la viitoarea Sarmizegetusa romană Ulpia Traiana. Numai că și īn acest caz arheologia arată altceva: acolo nu s-au găsit urme dacice, care să justifice dispunerea unor trupe romane īn acel loc īn 102. Motivația acestor teze, care contravin scrierilor istorice și datelor arheologice, e una de orgoliu patriotic și regional spune prof. dr. Mircea Babeș.
Controversa intră īn prelungiri pīnă la publicarea tuturor materialelor de la Sarmizegetusa și din complexul din Munții Orăștiei.
O controversă cu final așteptat
Text: Cătălin Gruia (http://www.mygeographic.ro)
De ce oamenii mari īși pierd timpul cu īntrebări la mintea copiilor? Ia orice școlar și o să-ți spună că romanii i-au īnvins pe daci īn două războaie succesive, īn anii 101-102 și 105-106, cīnd, īn sfīrșit, au reușit să cucerească Sarmizegetusa Regia, desființīnd statul dac. Scrie negru pe alb īn manualele de istorie. Dar īn acest caz tocmai asta e problema
Unul dintre primii eretici care au contestat dogma oficială este istoricul Coriolan Opreanu, care susține că Sarmizegetusa a fost cucerită īncă de la sfīrșitul primului război, cīnd Traian n-a venit să cucerească Dacia, ci doar ca să-și pună la punct un rege clientelar. De fapt, īntīietatea i se cuvine istoricului roman Cassius Dio (c. 155c. 236), care spune că, īn 102, īmpăratul Traian s-a īntors la Roma, lăsīnd īn capitala dacilor o garnizoană romană (stratopedon) și pe regele Decebal, īmpovărat de condițiile unei păci imposibile. Săpăturile arheologice au scos la iveală numeroase urme de construcții romane īn situl de la Sarmizegetusa, celebru azi īn special pentru incinta lui sacră (foto). Romanii au distrus templele, dar au reconstruit cetatea, dublīndu-i practic suprafața. Tot ce știm despre primul război dacic, direcțiile atacului roman, sarcinile tactico-strategice ale legiunilor, inclusiv realitățile anterioare anului 101 (tipul relațiilor dintre Imperiul Roman și geto-daci, prezența militară romană la nord de Dunăre īn secolul I, formarea relațiilor clientelare cu dinaști locali, prefigurarea centrelor de rezistență antiromană de la Dunărea de Mijloc și de Jos, schimbarea opticii militare și politice la Roma īn epoca Flavienilor), arată că Sarmizegetusa a fost ocupată īn 102 spune istoricul Iancu Moțu.
La Sarmizegetusa nu s-a găsit īncă nici o monedă romană mai nouă de 106, lucru neverosimil dacă o trupă romană ar fi stat acolo 5-10 ani după cel de-al doilea război dacic, ca să păzească ruinele capitalei pustiite, cum susțin adepții cuceririi la 106. La fel de neverosimilă e și oprirea lui Traian la numai un kilometru de Sarmizegetusa īn primul război, după cucerirea cetăților de la Costești sau Fețele Albe. Īn anul 102, romanii ocupaseră Banatul, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și Țara Hațegului. E puțin probabil ca reședința lui Decebal să fi rămas īn spatele liniilor inamice. Așezarea unei armate īn capitala dacilor și amenajările romane, īn special lărgirea cetății, aveau rost numai pentru a garanta respectarea păcii din 102 și ar fi fost oarecum ilogice după victoria finală. Și atunci, de unde teoria pe care am īnvățat-o cu toții la școală despre cucerirea din 106?
Școala Daicoviciu a preferat o interpretare speculativă: Cassius Dio nu s-ar fi referit la Sarmizegetusa regală dacică, ci la viitoarea Sarmizegetusa romană Ulpia Traiana. Numai că și īn acest caz arheologia arată altceva: acolo nu s-au găsit urme dacice, care să justifice dispunerea unor trupe romane īn acel loc īn 102. Motivația acestor teze, care contravin scrierilor istorice și datelor arheologice, e una de orgoliu patriotic și regional spune prof. dr. Mircea Babeș.
Controversa intră īn prelungiri pīnă la publicarea tuturor materialelor de la Sarmizegetusa și din complexul din Munții Orăștiei.