Sa invatam de la altii

[Adrian Pop]

http://www.waterperrygardens.co.uk/

[ana_maria]

Produceţi româneşte, vindem româneşte


real,- propune un sortiment destinat pregătirii proviziilor pentru iarnă
romanesc

Bucureşti, 19 septembrie a.c.: Odată cu toamna, raioanele de legume şi fructe ale
hipermarketurilor real,- din ţară au fost invadate de produsele destinate proviziilor
de iarna, în cadrul târgului dedicat regăsindu-se articole provenite 100% din
producţia autohtonă, reduse cu până la 40% pana pe 25 septembrie a.c., rezultat al
parteneriatului încheiat cu mai mulţi producători agricoli români.

Estimările iniţiale arată că real,- va pune în vânzare peste 500 de tone de legume din
producţia autohtonă, destinată pregătirii proviziilor pentru sezonul rece., de la prune,
struguri si mere până la gogonele, vinete, ceapă albă şi roşie, castraveţi cornichon, ardei
capia roşu, varză roşie, morcovi, păstârnac, hrean, ţelina, usturoi, unele dintre acestea,
precum ceapa, usturoiul şi ardeiul roşu fiind disponibile atât la kilogram cât şi pe funie,
pentru un plus de savoare.

„Pentru o economie sănătoasa, este vital să existe locuri de muncă şi noi putem face
asta sprijinind afacerile dezvoltate în România, pentru creşterea gradului de bunăstare
al populaţiei. Totodată evităm importurile, care devin din ce în ce mai scumpe, deodată
cu devalorizarea monedei locale în raport cu monedele de referinţă. Trebuie să folosim
resursele pe care le oferă economia internă pentru a nu adânci unele dezechilibre
economice importante, din cauza unui nivel ridicat al importurilor şi prin deteriorarea
deficitului de cont curent”” Michel Lamoot, director general al real,- Hypermarket
România.

Producătorii români se implică pentru a-şi creste afacerea: de la investiţii
generatoare de profit până la colaborarea pentru decorarea punctelor de vânzare,
în cadrul unor acţiuni dedicate.

Dobrică Ion, comuna Vidra, Ilfov, administrator Dolmar Com SRL, livrează de 2 ani în
reţeaua real,-, atât direct către 4 magazine din Bucureşti cât şi în platformă. “Împreuna
cu asociaţii mei ne sfătuim ce putem produce, cât, pentru a putea vinde marfa şi a
face faţă din punct de vedere al capacitaţilor de producţie. Îmi place să colaborez cu
lanţuri mari de magazine, deoarece pot să îmi cresc afacerea, nu exista comparaţie
pentru un comerciant cu modul de desfacere prin pieţe, en-gros-uri, etc. Pot sa îmi fac
un plan, să realizez investiţii, deoarece am unde vând marfa. Datorită investiţiilor în
sistemele de irigaţie, fântâni şi al poziţionării geografice favorabile, deşi a fost seceta am
avut o recoltă bună şi anul acesta, am rezistat pe piaţă, iar anul viitor vom investi mai
mult în sere şi solarii, pe lângă utilaje, maşini şi bineînţeles irigaţii, care sunt cele mai
importante.”

Monica Gugui, SMART FRUIT SRL livrează de peste 4 ani de zile către real,- în
platforma ultra-fresh, având o creştere de 20% an a cifrei de afaceri cu real,- are
încredere în agricultura românească “Am început să mă dezvolt ca distribuitor, ulterior
organizând un centru de colectare, la momentul actual fiind şi producător la nivel local,
fiind încurajata în acest sens de recolta bună de anul trecut. Deşi anul acesta a fost mult
mai dificil, ceea ce a făcut imposibilă recuperarea investiţiei, voi continua, cu investiţii în
solarii ca prim pas, ulterior în sere, pentru a reuşi asigurarea producţiei în fata secetei,
care a distrus anul acesta o mare parte din recoltă. Prezenţa în marile magazine este o
garanţie a calităţii produselor pe care le distribuim, am învăţat mult de când colaborez cu
real,- şi i-am învăţat şi pe colaboratorii mei. În momentul de faţă livrăm aproape tot anul,
mai puţin iarna şi mă bucur să văd că produsele romaneşti au început sa fie preferate de
mulţi consumatori, deşi marfa autohtonă, netratată, uneori nu este la fel de aspectuoasă
ca cea de import, dar cu siguranţă mai calitativă din punct de vedere al gustului”

„Mă bucur să văd de la an la an mai multe produse autohtone pe rafturile magazinelor
noastre. Este ceea ce speram în momentul în care am demarat programul „Produceţi
româneşte, vindem româneşte!” dedicat producătorilor locali, deoarece piaţa internă
trebuie sa reprezinte principalul furnizor din produsele pe care le comercializează fiecare
retailer. Am văzut progrese semnificative şi o deschidere mare din partea producătorilor
locali de a lucra cu noi, din ce în ce mai mulţi se organizează, se unesc în grupuri de
producători, se echipează cu ceea ce este necesar pentru realizarea lanţului logistic. “ a
încheiat Domnul Michel Lamoot.



Note pentru editori
Despre Programul "Produceţi româneşte, vindem româneşte"
In cadrul programului "Produceţi româneşte, vindem româneşte!" real,- a organizat până acum
forumuri de informare şi târguri de achiziţii pentru producătorii din Timiş, Bihor si Constanta, în
parteneriat cu autorităţile locale din cele trei judeţe, precum şi câteva zeci de ediţii ale târgurilor
de produse tradiţionale şi ecologice, sub genericul „Savoarea gustului de odinioară”. Totodată, la
nivelul tuturor magazinelor se desfăşoară periodic târguri dedicate anumitor categorii de produse,
de provenienţă exclusiv românească (mere, cireşe, cartofi, trufandale etc.)

Cele mai importante rezultate sunt însă contractele de furnizare semnate cu producătorii locali.
În prezent, aproximativ 90% dintre partenerii de afaceri ai real,- Hypermarket România sunt
companii româneşti. În sectorul alimentar, real,- colaborează cu peste 500 de companii care
produc sau distribuie produse româneşti, cu desfacere locală, regională sau naţională.
• De la începutul programului, numărul furnizorilor locali s-a mărit cu 20%, adică cu peste
90 de noi furnizori.
• În cazul unor categorii de produse, s-au înregistrat creşteri spectaculoase ale volumelor
comercializate din piaţa internă: mere (peste 2.000 de tone în sezonul 2011/2012, cu
peste 40% mai mult decât în anul anterior), cartofi (peste 1.000 de tone), căpşuni (cu
38% mai mult decât în 2011) etc.
• Creşteri semnificative de volume vândute au fost înregistrate şi de către furnizorii
din zona micii industrii procesatoare (paste făinoase, preparate din carne, conserve
de legume, miere etc.), care au raportat chiar dublarea vânzărilor după listarea în
hipermarketurile real,-.

Avantajele cumpărării de produse româneşti din magazinele real,-:
• „Ştii ce consumi” – produsele autohtone cumpărate din real,- sunt identice cu cele pe
care le cunoaştem din copilărie, din grădina bunicilor de la ţară.
• „Descoperi gusturile şi tradiţiile culinare locale” – specificul gastronomic local câştigă în
savoare doar prin folosirea de ingrediente autohtone, care nu pot fi procurate din import.

•

„Încurajezi producătorii locali” – companiile din zona ta au nevoie de piaţă de desfacere
pentru a putea supravieţui şi a se putea dezvolta, aşadar au nevoie de consumatori care
să le cumpere produsele.
„Acorzi un suport economic regiunii unde locuieşti” – dezvoltarea companiilor creează
premisele unor noi locuri de muncă, a creşterii încasărilor la bugetele locale, a creşterii
sumelor investite de autorităţile locale în obiective de interes public, aşadar conduce în
cele din urmă la creşterea nivelului de trai în regiune.
„Mănânci sănătos, trăieşti sănătos” – selecţia produselor autohtone din real,- ţine cont, în
mod strict, de condiţiile unei alimentaţii sănătoase şi echilibrate.
„Prin suportul local acordat, încurajezi istoria regiunii şi creezi amintiri în conştiinţa locală”
– produsele tradiţionale din zona ta i-au însoţit pe oameni de-a lungul unei întregi istorii.
În lipsa unor producători care să ducă tradiţia mai departe, reţetele ar putea dispărea, o
dată cu puţinii oameni iniţiaţi în tainele gastronomiei tradiţionale.

•

•

•

real,- Hypermarket România
Departamentul de Comunicare Corporatistă şi PR
Tel: +40(0) 31 403 11 22
Fax: +40(0) 31 403 10 09
www.real-hypermarket.ro (http://www.real-hypermarket.ro) http://hu.craftsmen.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=71%3Aproducei-romanete-vindem-romanete&catid=1%3Alatest-news&Itemid=86&lang=ro

[ana_maria]

FOTO: Legume proaspete livrate din curtea ţăranilor
http://cdn.citynews.ro/sites/default/files/styles/442x293/public/cluj/articole/Eveniment/3777_0000222356.jpg





Video 2:



Video 3:



Video 4:






http://cdn.citynews.ro/sites/default/files/styles/75x50/public/cluj/articole/Eveniment/3777_0000222356.jpg (http://cdn.citynews.ro/sites/default/files/styles/900xauto/public/cluj/articole/Eveniment/3777_0000222356.jpg)











foto (
01
)


video (
00
)









Plic
E-mail (http://citynews.ro/retrive-form/180982)

Printer
Print (http://citynews.ro/previzualizare/180982)

Comment
0
Comentarii (0) (http://citynews.ro/eveniment-15/foto-legume-proaspete-livrate-din-curtea-taranilor-222356#comments)




GALERIE FOTO (http://citynews.ro/cluj/chestiunea-zilei-15/legume-proaspete-livrate-din-curtea-taranilor-222356/galerie-foto/) Legume proaspete, ouă şi carne de la ţară, direct la uşa clientului. Asta îşi propune proiectul Cutia Ţăranului (http://bhudeva.org/cutia/location/cluj-napoca/) lansat de curând de un cuplu româno-israelian stabilit la Cluj. Deocamdată se lucrează numai cu o familie de ţărani din Chesău, comuna Mociu, însă în doar o săptămână locurile de pe lista de clienţi s-au şi ocupat. 60 de familii s-au înscris online pentru a avea produse proaspete de la ţărani.
“Ştiam că vând în piaţă, am mâncat produsele lor toată vara şi acum zacusca din cămară tot din legumele lor am făcut-o. A fost trist să-i vedem că trebuie să stea zile întregi în piaţă lângă legumele din Turcia sau Grecia sau din altă parte, mai ales când ştiam ce gust dumnezeiesc au legumele lor, roşiile alea adevărate, şi le-am propus această idee”, spune Andreea Luncaşu, iniţiatoarea proiectului Cutia Ţăranului.
Ea este vecină cu familia Haidu, familia de ţărani pentru produsele cărora s-au înghesuit cele 60 de familii. Aceştia s-au mutat în Chesău din Fizeşu Gherlii în anul 2000 după ce bunicii bărbatului au decedat, şi au decis să trăiască exclusiv din agricultură. Îşi vând legumele în Piaţa Mihai Viteazu din Cluj, dar nu le este uşor să concureze cu legumele de import.
“Foarte multă lume încă cumpără cel mai frumos produs, dar nu ştie ce conţine. Noi le avem pe toate sănătoase, crescute ca la ţară, ca la mama acasă”, spune Levente Haidu, capul familiei.
Ziua familiei Haidu începe devreme, iar animalele şi pământul sunt prioritare. “Primul lucru dimineaţa dăm drumul la găini, să mănânce, le punem apă…şi după aia mâncăm noi. La ţară aşa e. Şi după aceea începem lucrul, acuma în sere. Am semănat deja mazărea, zarzavaturi. La amiază mâncăm şi până seara continuăm, asta e programul nostru şi terminăm seara pe la 10, de obicei”, povestesc cei doi soţi.
“Muncim foarte mult, dar ne place şi nu prea ne-am uitat aşa, cât costă una alta, dar trăim aşa decent, ca ţăranul”, spune bărbatul.
Proiectul Cutia Ţăranului este însă un pas important pentru traiul lor. “Sperăm să ne ajute mult, avem siguranţa că avem clienţii care s-au înscris şi atunci credem că o să putem să ne vindem toată marfa şi nu va trebui să aruncăm anumite produse care la piaţă nu merg. De două ori pe săptămână, ne-am gândit lunea şi joia, din toate produsele pe care o să le avem, o să pregătim cutiile şi o să le ducem până la uşa clientului”, a precizat Ildiko Haidu.
Produsele agricole vor fi livrate începând cu luna iunie. “Avem momentan 60 de familii, sper eu fericite, în Cluj care o să se bucure din iunie până în decembrie de produse proaspete, tradiţionale, crescute în mod natural. Proaspăt şi direct de la ţărani până la cumpărători acasă, aşa cum spune şi logo-ul nostru”, a adăugat Andreea Luncaşu.
Aceasta spune că doresc să extindă şi să diversifice conţinutul Cutiei Ţăranului şi aşteaptă să fie contactaţi şi de alte familii de ţărani care au produse naturale tradiţionale.
“Ne-am bucura să putem colabora şi cu alte familii de ţărani, nu numai ţărani care produc legume. Pot exista cutii cu lactate, cutii cu fructe, cutii cu preparate tradiţionale pentru sărbători, pentru iarnă. Nu promovăm ţăranii care îşi pregătesc produsele folosind chimicale. Suntem conştienţi că şi în mod tradiţional se foloseşte un număr mic de chimicale, dar de la numărul mic până la a te axa numai pe chimicale pentru creşterea produsului este o cale tare lungă. Ne gândim la faptul că majoritatea produselor ajung la familii tinere cu copii, o mare parte din clienţii noştri au copii mici, care doar acum încep diversificarea alimentaţiei şi de aceea părinţii caută legume proaspete, naturale”, a completat Andreea Luncaşu.
O cutie mare, cu produse proaspete, în funcţie de sezon, pentru patru persoane costă 70 de lei, în timp ce o cutie pentru două persoane ajunge la 40 de lei.
Elza Almasi
Foto: citynews.ro

[ana_maria]

http://www.vidia.ro/emailmarketer/admin/resources/email_templates/Shopping%20Cart/Books/images/shdw_left_top.gif



http://www.vidia.ro/emailmarketer/admin/temp/newsletters/56/sigla_m.jpg (http://www.vidia.ro/emailmarketer/link.php?M=3742&N=139&L=2&F=H)
Editura VIDIA
Everestul dezvoltarii personale!
Sunteti abonat cu adresa
eu_sunt9910@yahoo.com



http://www.vidia.ro/emailmarketer/admin/resources/email_templates/Shopping%20Cart/Books/images/shdw_right_top.gif


http://www.vidia.ro/emailmarketer/admin/resources/email_templates/Shopping%20Cart/Books/images/shdw2.gif


http://www.vidia.ro/emailmarketer/admin/resources/email_templates/Shopping%20Cart/Books/images/shdw_left.gif






http://www.vidia.ro/emailmarketer/admin/temp/templates/10/raft-cu-carti.jpg (http://www.vidia.ro/emailmarketer/link.php?M=3742&N=139&L=58&F=H)





http://www.vidia.ro/emailmarketer/admin/temp/newsletters/247/coperta%201_3d_single.resized.jpgSute de telefoane de la oameni care ne puneau aceeasi intrebare: "Cand apare cartea Natura ca profesor? Sunt interesat sa o cumpar!"

Stii vorba: lucrurile valoroase trebuie cautate mult! Ei bine, recunoastem ca s-a intarziat aparitia ei, dar asteptarea a luat sfarsit. Ai liber sa comanzi acum Natura ca profesor. ATENTIE! Datorita valului de cereri, stocul este deja spre final!

Daca vrei sa prinzi informatiile dezvaluite in acest volum, cumpara acum cartea!




Ce trebuie sa stii despre Natura ca Profesor:

Peste 70 % din corpul tau este apa. Zilnic un om are nevoie de minim 2,5 l de apa pentru a-si asigura un metabolism in regula. Calitatea acestui metabolism este data si de calitatea apei pe care o bei! Afla cum poti purifica, incarca si energiza apa pe care o bei astfel incat ea sa aiba calitatile apei proaspete de izvor!

Afla cum folosind apa poti genera energie si poti deveni independent!
Toate acestea de la Viktor Schauberger, geniul care a construit motoarele antigravitationale care au propulsat apartele de zbor germane Vrill si Hanebu (in timpul celui de al II-lea razboi mondial), cel care a inteles cum se activeaza enorma energie ascunsa in apa! Aceasta energie nu se pierde niciodata, trebui doar sa stii cum trebuie reactivata.


P.S. Numai de la Editura VIDIA poti cumpara Natura ca profesor cu 20% reducere.

COMANDA AICI (http://www.vidia.ro/emailmarketer/link.php?M=3742&N=139&L=226&F=H)






http://www.vidia.ro/emailmarketer/admin/resources/email_templates/Shopping%20Cart/Books/images/divider.gif





Pentru a nu mai primi mesaje de la noi va puteti dezabona. (http://www.vidia.ro/emailmarketer/unsubscribe.php?M=3742&C=b2d4dea9ffaf96e5df3060e533118c6d&L=5&N=139) (Unsubscribe me from this list (http://www.vidia.ro/emailmarketer/unsubscribe.php?M=3742&C=b2d4dea9ffaf96e5df3060e533118c6d&L=5&N=139))

[ana_maria]

http://www.revista-ferma.ro/articole-horticultura/la-livada-de-bihor-rosiile-isi-iau-energia-din-adancul-pamantului.html La livada de Bihor rosiile isi iau "energia"din adancul pamantului

La Livada de Bihor roşiile îşi iau “energia” din adâncul pământului (http://www.sfatulbatranilor.ro/articole-horticultura/La-Livada-de-Bihor-rosiile-isi-iau-energia-din-adancul-pamantului.html)


http://www.sfatulbatranilor.ro/slices/ferma/trifoi.gif (javascript:void(0);)http://www.sfatulbatranilor.ro/slices/ferma/trifoi.gif (javascript:void(0);)http://www.sfatulbatranilor.ro/slices/ferma/trifoi.gif (javascript:void(0);)http://www.sfatulbatranilor.ro/slices/ferma/trifoi.gif (javascript:void(0);)http://www.sfatulbatranilor.ro/slices/ferma/trifoi.gif (javascript:void(0);)
Horticultura (http://www.sfatulbatranilor.ro/articole-horticultura/),07 Dec 2011 - 15:00,1 comentarii (http://www.sfatulbatranilor.ro/#Comentarii-Articol)

http://www.sfatulbatranilor.ro/apps/ferma/resources/imagini/468d703cab6c9e57133c8f64b6cef385_Francisc-Kelemen_artBig.jpg (http://www.sfatulbatranilor.ro/galerie-foto/pomicultura/francisc-kelemen-livada.html)Francisc Kelemen, inginer şef al Complexului de Sere Livada de Bihor
În plin sezon de iarnă, majoritatea legumicultorilor din România care îşi continuă activitatea în spaţii protejate cultivă aşa-numitele culturi reci - care nu necesită încălzire, pregătind în acelaşi timp răsadurile pentru speciile legumicole ce vor da producţii în vară - toamnă. La Livada de Bihor însă, deţinătorii singurelor sere legumicole încălzite cu apă geotermală în sistem bio-ecologic din România se pregătesc să iasă în piaţă cu primele producţii de tomate


Pe reprezentanţii Complexului de Sere de la Livada de Bihor, administrat de SC Transgex SA, îi întâlnim la fiecare ediţie a Târgului AgroBihor de la Oradea, organizat la început de septembrie, printre legumicultorii bihoreni, cu marfa sortată şi frumos aranjată în lădiţe de carton de unică folosinţă, de-ai zice că sigur aduc roşii “de import”.
Impresia este pe jumătate justificată, având în vedere că la Livada atât tehnologia de cultură aplicată, cât şi calitatea producţiilor obţinute respectă absolut toate standardele europene.

„Putem lucra 12 luni dintr-un an”
Societatea Transgex este recunoscută mai degrabă pentru activitatea de explorare şi exploatare a zăcămintelor de ape geotermale şi executarea forajelor de mare adâncime, în principal în Câmpia de Vest a României. În prezent, societatea exploatează mai mult de jumătate din resursele de apă geotermală concesionate în ţara noastră.
În 2005, compania a implementat un nou proiect, de această dată în agricultură, prin construirea unei sere de legume pentru producerea de tomate, care a dat primele roade în 2006. Doi ani mai târziu, Transgex a inaugurat a doua seră, cu aceeaşi suprafaţă. Până aici, nimic neobişnuit, cu excepţia faptului că ambele sere - de tip Venlo cu sticlă - sunt încălzite cu ajutorul apei geotermale.
Pe lângă reducerea cheltuielilor de încălzire la jumătate, folosirea apei geotermale permite valorificarea producţiei şi în extrasezon, la preţuri aproape duble faţă de lunile de vară, întrucât producţia este continuă şi aproape constantă timp de opt luni.
„Societatea are licenţe pe toate forajele din zona de vest a ţării. Acesta (n.r. - de la Livada) n-a avut altă destinaţie şi trebuia folosit la ceva. Atunci ne-a venit ideea acestor sere. Acum, ne ocupăm de producţia de tomate pe 2 ha de seră încălzite cu apă geotermală. Practic aceasta este secretul nostru, energia termică e produsă de apa geotermală şi putem lucra 12 luni dintr-un an.
Din februarie până în noiembrie, serele produc în permanenţă, după care cultura se desfiinţează, sera se dezinfectează iar la 1 decembrie se înfiinţează o nouă cultură”, ne-a explicat Francisc Kelemen, inginer şef al Complexului de Sere Livada de Bihor.

Alimentarea cu apă geotermală a sistemului de încălzire
Apa geotermală provine dintr-un foraj de mare adâncime - 2400 m, aflat la 1,5 km de Livada. Sistemul de încălzire are la bază un schimbător de căldură în plăci. Apa geotermală e folosită ca agent primar, prin conducte circulând doar agentul secundar, respectiv apa încălzită la o temperatură între 30 şi 60 ºC, în funcţie de temperatura atmosferică necesară în seră.
„Apa iese din pământ la temperatura de 82 ºC cu un debit de 22 litri/secundă. La seră, apa e preluată de un schimbător de căldură. De aici, apa încălzită circulă pe trei circuite: unul care încălzeşte sera, pe circuitul de jos, pe care circulă şi cărucioarele folosite la întreţinerea şi recoltarea culturii, altul de deszăpezire, pentru pompele de sus, folosit numai iarna, şi al treilea pentru creşterea plantelor”, a mai spus Kelemen.
Robineţii sistemului sunt activaţi automat „la indicaţiile” celor patru senzori plasaţi în diferite zone ale serelor. Toate datele se centralizează în computerul care programează întreg sistemul în funcţie de necesarul de căldură. „În general, trebuie să asigurăm o temperatură optimă de 17-18 ºC noaptea şi de 22-24 ºC ziua. Acum, spre exemplu, la plasarea răsadurilorîn sere, avem nevoie de 19 ºC ”, a precizat managerul serelor.

Costurile de încălzire, reduse la jumătate
Se cuvine a preciza câteva detalii financiare ale unei astfel de investiţii, precum şi economicitatea rezultată din încălzirea serelor folosind resurse regenerabile.
Costul forării unui puţ se situează între 200 şi 300 euro/metru în jos, iar investiţia se amortizează în cel puţin 15 ani. Pentru beneficiarul unei astfel de lucrări, în vederea exploatării apei geotermale ce provine dintr-un puţ de mare adâncime, costul total se apropie lejer de 600 mii de euro. La această cheltuială, proprietarul unei sere cu suprafaţa de un hectar mai trebuie să adauge încă aproape un milion de euro pentru construcţia şi dotarea serei, investiţie ce se recuperează în cel puţin opt ani.
„Conform primelor calcule şi după spusele celor care ne-au vândut tehnologia, investiţia în sere ar fi trebuit amortizată în cinci ani. Nu e adevărat, trebuie minim opt ani. Depinde de rezultate, de piaţă, un an poate e mai bun, unul mai rău şi atunci se adaugă celor cinci”, explică Francisc.
La Transgex, toate investiţiile s-au făcut din fonduri proprii şi credite bancare, întrucât “dacă stăteam după proiecte europene, poate că şi acum aşteptam”, a ţinut să precizeze interlocutorul meu.
În legumicultură, apa geotermală reduce cheltuielile cu încălzirea serelor la jumătate, aspect relevant, având în vedere că sursa de energie termică reprezintă mai mult de 50 la sută din totalul costurilor cu întreţinerea unei sere. „Apa se facturează la preţ de cost.
Sursa de energie obţinută prin apă termală este mai ieftină cam cu 50% faţă de cea mai ieftină altă sursă de energie. În costul de producţie aceasta înseamnă un avantaj de 10-15% faţă de sistemele convenţionale. Aici este, de fapt, şi profitul”, spune Francisc Kelemen.
Înfiinţarea culturii, pentru cele două hectare, costă circa 100 mii euro, valoare la care se adaugă alte cheltuieli privind întreţinerea culturii: inputurile, combaterea biologică a dăunătorilor, apoi energia electrică plătită la preţ de consumator industrial, cheltuielile cu personalul: 8 horticultori/hectar coordonaţi de ingineri de producţie, personal auxiliar: stivuitorişti şi paznici. Astfel, costurile totale de producţie se ridică la 2 lei/kilogramul de produs.

Cultură hidroponică
Plantele de tomate cultivate în sistem hidropnic se dezvoltă într-un substrat mineral din lână de rocă vulcanică, procurat din Danemarca la preţul de 1,3 euro/bucată. „Baza este cultura hidroponică dar e puţin modificată, deoarece rădăcinile plantelor stau în cuburi de substrat mineral din lână de rocă”, explică Kelemen.
Foarte importante sunt gradul de stratificare şi umiditatea stratului în care planta se dezvoltă de la început până la sfârşitul ciclului de producţie, adică circa 11 luni. „Substratul este mai rar în partea superioară şi mai comasat în cea inferioară, o dată pentru a nu lăsa apa să treacă prea uşor prin el, apoi pentru ca rădăcina să fie tot timpul în soluţia de fertilizare. Umiditatea din aceste plapume trebuie să fie, în general, la 60%”, a detaliat şeful serelor de la Livada.
Materialul biologic este procurat din Ungaria, direct de la producător. Legumicultorul cumpără sămânţa cu 10-22 eurocenţi, în funcţie de hibridul ales, pe care o livrează producătorului de răsaduri din Ungaria. În cultură se folosesc hibrizi amelioraţi pentru acest sistem de cultură hidroponică, olandezi: Admiro, Profilo, Camry, Profilo, Caracas, Torero şi un hibrid Cherry.
Pentru producerea răsadului, legumicultorul mai plăteşte încă 44 eurocenţi. Materialul biologic, gata plantat în cuburile nutritive, se aduce în seră când are circa 6 săptămâni şi 40 cm înălţime, în faza de boboc.
Fiecare hectar de seră este „populat” cu circa 26 mii de plante, iar în aproximativ 8 săptămâni de la punerea materialului în seră, se recoltează prima producţie.

Sistemul de fertirigare
„Această cultură nu se poate face decât prin sistem computerizat, care asigură, prin programările pe care le facem, clima corespunzătoare cerinţelor fiecărei faze de vegetaţie a plantei, irigofertilizarea, ventilaţia, controlul parametrilor de temperatură, concentraţiile de CO2, umiditatea etc.”, spune managerul serelor.
Instalaţia de fertirigare este complet automatizată şi cuprinde o unitate centrală cu dozatoare, pompe şi filtre, acţionată şi comandată de un computer, vase cu capacitatea de o mie de litri pentru prepararea soluţiei de fertilizare, conducte de distribuţie şi conducte de udare din care pornesc tuburi cu pipete de picurare pentru fiecare plantă în parte.
Irigofertilizarea are la bază sistemul de ciupercă cu pipetă cu un debit reglat la o presiune de 2 bari cu 3 litri/oră. Apa rece necesară fertirigării provine tot dintr-un foraj executat la 140 m adâncime, cu un debit de 2 l/secundă, care aprovizionează rezervorul cu o capacitate de 30 mc.

Producţiile, sub control
Anual, de pe fiecare hectar se recoltează în medie 300 tone de roşii. Fiecare plantă înregistrează 28-30 inflorescenţe, dar nu fructifică toate. Chiar şi aşa, recoltele sunt de 6-7 ori mai mari decât într-un sistem de cultură convenţional. „Dacă ar lega sută la sută, până la 30 de inflorescenţe, şi am avea pe fiecare ciorchine cel puţin cinci fructe, am putea ajunge la producţii de 600 tone/ha, cum se obţin în Olanda, de exemplu.
Producţia anuală realizată prin această tehnologie se situează între 300 şi 400 tone/ha, în funcţie de condiţiile de climă. În 2009 vremea ne-a ajutat, dar în 2010 ne-am confruntat cu lipsa radiaţiilor solare şi tomatele s-au copt mai greu. Anul acesta recolta totală pe hectar este mai aproape de trei sute decât de patru sute tone, din cauza căldurilor prea mari, deşi avem văruit exteriorul serei pentru a proteja cultura de radiaţiile solare.
În zona noastră, această măsură e recomandată, deoarece avem destul de des temperaturi de peste 28 ºC. Dacă radiaţiile sunt prea puternice, temperatura în seră creşte prea mult. Or, polenul se formează optim de la 18 ºC la 26 ºC, maxim. Dacă în seră avem 36 ºC, nu se mai formează polen şi floarea avortează”, ne lămureşte inginerul şef al serelor. În prevenirea acestor probleme şi pentru o fructificare uniformă se folosesc bondari la polenizare, cu efect pozitiv asupra cantităţii şi calităţii producţiei.
Tot pentru îmbunătăţirea recoltelor, din 2009, s-a pus în funcţiune un sistem de dozare a dioxidului de carbon, pentru a stimula fotosinteza plantelor, măsură ce a crescut producţia cu 20 la sută. „Primăvara, când ziua e mai scurtă decât noaptea, şi mai ales la ieşirea din iarnă, fotosinteza trebuie ajutată cumva, astfel încât frunzele să asimileze cât mai mult bioxid”, explică Kelemen.
În perioadele cu zile scurte, la sporirea luminozităţii contribuie şi folia albă care acoperă solul în totalitate, împiedicând în acelaşi timp îmburuienarea spaţiilor.

Măsuri de rentabilizare a activităţii
La momentul vizitei noastre, cultura intra în ultima lună de producţie, intenţia administratorilor serei fiind aceea de a devansa perioada de vegetaţie cu o lună, astfel încât la anul, după tomate în cultură succesivă să se cultive castraveţii. „Vrem să desfiinţăm cultura mai repede şi s-o reînfiinţăm pe 1 noiembrie. Explicaţia? Prefer să vând în februarie 30 tone de roşii cu 6 lei/kg, decât să vând în august 40 de tone cu 0,5 lei.
Apoi, dacă înfiinţăm cultura mai devreme şi o desfiinţăm la 31 mai, ne-am gândit ca în lunile iulie, august, septembrie să producem castraveţi cornişon. Depinde de piaţă, dacă piaţa de roşii nu va scădea, aşa cum s-a întâmplat în acest an, atunci poate ducem roşiile mai departe. Dar la preţuri de sub un leu pe kilogramul de roşii... e pierdere totală”, a argumentat Kelemen.
După cinci ani de activitate, administratorul serelor de la Livada spune că, în general, costul de producţie se regăseşte în preţul de valorificare a producţiilor, cu excepţia lunilor de vară, când piaţa înregistrează supraproducţie. „Vara, preţul de cost este mai ridicat decât cel de valorificare, în general, dar ne ajută lunile de primăvară şi cele de toamnă.
De acolo trebuie să ne facem rezervele pe 12 luni. Spre exemplu, în martie-aprilie vindem kilogramul cu 6 lei. Dar, depinde de la an la an. Anul trecut a fost o medie de peste 3 lei/kg. Anul acesta, nu ştiu dacă va fi de 2,5 lei/kg, deşi am avut perioade bune când am vândut cu 6 lei în primăvară. Dar acei 0,50 bani de acuma strică media”, a continuat managerul serelor de la Livada.
Pentru întreprinzătorii de la Transgex, afacerea este cu siguranţă una profitabilă, cu atât mai mult cu cât societatea are în concesiune sursele de apă geotermală şi forajele. Prin urmare, se conturează un nou proiect de investiţii tot în agricultură: utilizarea apei geotermale la încălzirea unui complex de sere cu o suprafaţă de peste 10 ha în oraşul Săcueni, la 40 km de Oradea, înspre Satu Mare.

DRUMUL APEI GEOTERMALE LA LIVADĂ

Francisc Kelemen: „Ca să nu rispim această energie, o folosim în primă fază la încălzirea serelor. De aici e dirijată spre punctul termic din sat pentru încălzirea instituţiilor publice, câteva locuinţe private şi un punct de lucru al unei unităţi româno-franceze ce produce clăpari, de unde se elimină. Având acest dat al naturii, trebuia să-l folosim. Suntem singurii din România care utilizăm ca sursă de energie pentru încălzirea serelor apa geotermală”.

SĂRACA ŢARĂ BOGATĂ... ÎN APE GEOTERMALE

Apa geotermală este de departe cea mai economică sursă de energie pentru încălzirea spaţiilor protejate, însă nu oricine îşi permite să suporte costurile executării forajelor. Apoi, investiţia nu e recomandată pentru o suprafaţă mică de seră, nici chiar pentru două-trei hectare. Poate că aici s-ar impune intervenţia statului pentru subvenţionarea cheltuielilor de forare.
În acest punct, legumicultorii şi-au pierdut orice speranţă cu atât mai mult cu cât de doi ani statul român a sistat subvenţionarea cheltuielilor pentru încălzirea serelor. Rezultatele au început să se vadă. În ultimii doi ani, suprafaţa de sere încălzite a României s-a redus la aproape jumătate.
Potrivit lui Mircea Croitoru, preşedinte al Asociaţiei Profesionale Naţionale Legume-Fructe, avem puţin peste două sute de hectare de sere încălzite, principala sursă de energie termică folosită fiind gazul. În ceea ce priveşte suprafaţa de culturi legumicole aflate în spaţii protejate, Croitoru spune că România deţine 3500 ha de solarii, din care 340 ha sunt localizate la Matca, în judeţul Galaţi.

Deocamdată, singurele sere care „se încălzesc” cu energie din surse neconvenţionale sunt cele de la Livada, în condiţiile în care ţara noastră deţine o treime din resursele de ape geotermale ale Europei. Spre deosebire de noi, Ungaria - ce-i drept, patria izvoarelor termale din Europa, ocupând locul doi după Islanda - exploatează 27 la sută din aceste ape în scop agricol, iar suprafaţa de sere încălzite cu apă geotermală depăşeşte două sute de hectare. De altfel, Ungaria ocupă primul loc în Europa la capitolul valorificarea economică a apelor termale.


Olivia FIRI (http://www.sfatulbatranilor.ro/autori-olivia-firi/la-livada-de-bihor-rosiile-isi-iau-energia-din-adancul-pamantului.html)

[ana_maria]

http://www.impactingorj.com/actualitate/succes-nic-com-investeste-in-sere-legumicole-la-balesti.html

[ana_maria]

http://www.agrointel.ro/54/7-idei-de-afaceri-in-agricultura-profitabile-pe-suprafete-mici-si-foarte-mici/ 7 idei de afaceri in agr.profitabile pe suprafete mici


7 idei de afaceri în agricultură profitabile pe suprafeţe mici şi foarte miciLucian Davidescu (http://www.agrointel.ro/author/davidescu/) › 1-07-2012 (http://www.agrointel.ro/date/2012/07/01/) » « 25528 citiri (http://www.sfatulbatranilor.ro/top/citiri) ‹ 22 recomandări (http://www.sfatulbatranilor.ro/top/recomandari) ‹ 5 comentarii (http://www.sfatulbatranilor.ro/top/comentarii)

Cât trebuie să investeşti în afaceri (http://www.agrointel.ro/search/afaceri+agricole) agricole pentru a obţine un profit de o mie de euro pe lună.
“Prea fărâmiţate, prea mici ca să poţi face ceva, 3-5 hectare, agricultura românească nu va ajunge nicăieri”. E un refren cu un mare sâmbure de adevăr. Mai puţin turnura apocaliptică. Dacă în 20 de ani nu s-au putut comasa terenurile, poate că e timpul să ne descurcăm cu ele aşa mici cum sunt.

PUBLICITATE
...
Iată ce afaceri agricole poate face o familie pe o suprafaţă de maximum trei hectare pentru a obţine venituri de 4-5.000 de euro pe lună şi profit de 1.000 sau mai mult, fără să se complice cu reţetele de “afaceri la cheie” (http://www.agrointel.ro/search/afaceri+agricole) pe care le-au epuizat alţii. Calcule aproximative:
1. Livadă
Producţie anuală: 10-20 tone/ha
Cost pe hectar: 5.000 euro + 4 ani
Suprafaţa necesară: 3 ha
Investiţie: 15.000 euro
2. Vie
Producţie anuală: 10-15 tone/ha
Cost pe hectar: 20.000 euro + 4 ani
Suprafaţa necesară: 2 ha
Investiţie: 40.000 euro
3. Legume
Producţie anuală: 50-100 tone/ha
Cost pe hectar: 2.000 euro
Suprafaţa necesară: 1,5 ha
Investiţie: 3.000 euro
4. Căpşuni
Producţie anuală: 40-50 tone/ha
Cost pe hectar: 10.000 euro
Suprafaţa necesară: 1 ha
Investiţie: 10.000 euro
5. Solar
Producţie anuală: 100-200 tone/ha
Cost pe hectar: 100.000 euro
Suprafaţa necesară: 0,5 ha
Investiţie: 50.000 euro
6. Ciupercărie
Producţie anuală: 200-300 tone/ha
Cost pe hectar: 500.000 euro
Suprafaţa necesară: 0,2 ha
Investiţie: 100.000 euro
7. Seră
Producţie anuală: 300-600 tone/ha
Cost pe hectar: 1 milion euro
Suprafaţa necesară: 0,1 ha
Investiţie: 100.000 euro
sursa: riscograma.ro (http://www.riscograma.ro/3157/7-idei-de-afaceri-in-agricultura-profitabile-pe-suprafete-mici-si-foarte-mici/)

[Adrian Pop]

http://www.impactingorj.com/actualitate/succes-nic-com-investeste-in-sere-legumicole-la-balesti.html

-- Succes Nic Com investeşte în sere legumicole la Băleşti (http://www.impactingorj.com/actualitate/succes-nic-com-investeste-in-sere-legumicole-la-balesti.html)26 Mar 2012 scris de Iulia Patrulescu (http://www.impactingorj.com/) // Actualitate (http://www.impactingorj.com/actualitate), Headlines (http://www.impactingorj.com/headlines), citit de 1,218 ori

http://www.impactingorj.com/wp-content/themes/impact1/thumbs.php?src=http://www.impactingorj.com/wp-content/uploads/2012/03/sere-4.jpg&a=t&h=200&w=250&zc=1 (http://www.impactingorj.com/wp-content/uploads/2012/03/sere-4.jpg)http://www.impactingorj.com/wp-content/themes/impact1/thumbs.php?src=http://www.impactingorj.com/wp-content/uploads/2012/03/nicu-sarcina-11.jpg&a=t&w=50&h=50&zc=1&q=100%20alt= (http://www.impactingorj.com/wp-content/uploads/2012/03/nicu-sarcina-11.jpg)http://www.impactingorj.com/wp-content/themes/impact1/thumbs.php?src=http://www.impactingorj.com/wp-content/uploads/2012/03/sere-1.jpg&a=t&w=50&h=50&zc=1&q=100%20alt= (http://www.impactingorj.com/wp-content/uploads/2012/03/sere-1.jpg)http://www.impactingorj.com/wp-content/themes/impact1/thumbs.php?src=http://www.impactingorj.com/wp-content/uploads/2012/03/sere-5.jpg&a=t&w=50&h=50&zc=1&q=100%20alt= (http://www.impactingorj.com/wp-content/uploads/2012/03/sere-5.jpg)http://www.impactingorj.com/wp-content/themes/impact1/thumbs.php?src=http://www.impactingorj.com/wp-content/uploads/2012/03/sere-6.jpg&a=t&w=50&h=50&zc=1&q=100%20alt= (http://www.impactingorj.com/wp-content/uploads/2012/03/sere-6.jpg)
Investiţiile în agricultura bio câştigă tot mai mult teren în România. Numai în 2011, numărul operatorilor din sistem a ajuns la 10.000, iar creşterea subvenţiilor, spun specialiştii în acest domeniu, ar putea aduce, la finele acestui an o dublare a agricultorilor care vor intra în sistemul de certificare ecologică. Chiar şi stimulaţi financiar prin programele europene, gorjenii nu se încred în agricultura proprie, continuând să importe legume şi fructe din Spania, Grecia, China sau Turcia. Printre puţinii investitori care mizează pe terenurile agricole din România se regăseşte, însă, Grupul Succes, o companie cu tradiţie care a reuşit să se impună prin diversele servicii prestate pe piaţa autohtonă, dar şi naţională. În următoarea perioadă, compania Succes Nic Com intenţionează să investească sute de mii de euro în domeniul agricol, prin deschiderea mai multor sere de legume în comuna gorjeană Băleşti. Aceste module de sere nu numai că ar produce legume crescute şi tratate ecologic pentru piaţa gorjeană, dar mai ales ar da posibilitatea creării de noi locuri de muncă, contribuind, de asemenea, la dezvoltarea agriculturii locale.
Potenţialul agricol pe care îl are judeţul Gorj este remarcabil, suprafeţele agricole întinse şi solurilor de calitate fiind propice dezvoltării agriculturii eco, însă, autorităţile locale şi politicienii încă nu şi-au dat seama de importanţa aceasta şi nu sprijină în niciun fel micii producători. Deşi în prezent agricultura este subvalorificată, specialiştii prognozează că pe viitor acest sector se va dezvolta mai mult cu ajutorul investitorilor autohtoni, care dispun de susţinere financiară. Succes Nic Com ar putea fi primul întreprinzător local care investeşte în agricultură, dând, astfel, posibilitatea creării de noi locuri de muncă. Reprezentanţii Succes Nic Com vor investi sute de mii de euro în amenajarea mai multor sere legumicole, terenul pe care acestea se vor întinde fiind situat în Băleşti, localitate recunoscută în judeţ pentru culturile şi calitatea legumelor. Totodată, societatea Succes va amenaja în comuna gorjeană spaţii de depozitare, sortare şi ambalare a legumelor, iar utilaje agricole moderne achiziţionate din Olanda şi Germania vor fi folosite de investitor pentru activitatea de pregătire a solului şi cultivare. Conform standardelor Uniunii Europene, firma târgujiană va racorda serele de legume la sistemul de energie electrică şi va realiza reţele de irigat şi încălzire, pe timp de iarnă. Nicolae Sarcină, preşedintele Companiei Succes Nic Com, declara, în urmă cu ceva timp, cât de mult înseamnă pentru oameni comercializarea produselor bio, cultivate în România. Acesta susţinea că este perioada în care se pot dezvolta afaceri în acest domeniu, deşi riscurile pe care şi le asumă sunt mari. „Oamenii trebuie să realizeze că avem destul pământ care stă nemuncit şi că roşiile, castraveţii sau fructele de Spania sau Grecia sunt crescute forţat cu chimicale, nu cu îngrăşământ natural. Multe din legumele care ajung pe piaţa românească sunt refuzate de alte ţări din cauza calităţii proaste. În ultimii ani, românii consumă legume şi fructe din import la preţuri exorbitante, calitatea multora dintre acestea fiind îndoielnică, dacă nu de-a dreptul proastă. Noi vrem să practicăm un alt tip de agricultură, bazată în special pe producţii ecologice”, declară investitorul.
Producţia autohtonă, cheia succesului
Calitatea produselor oferite de Compania Succes Nic Com este o axă prioritară, de unde şi conceptul „Calitatea spune totul”, un concept care a făcut ca produsele companiei să fie din ce în ce mai căutate. „Calitatea hranei consumată în general, putem spune că este în concordanţă directă cu calitatea vieţii. O parte însemnată din populaţia globului îşi pierde viaţa anual, datorită consumării unor produse alimentare neconforme, produse ce au la baza fabricării lor numeroase chimicale, îngrăşăminte chimice, aditivi şi coloranţi alimentari necorespunzători. Aducerea pe piaţă a unor produse bio, naturale, care să nu conţină astfel de chimicale va însemna pentru gorjeni dezvoltarea calităţii vieţii, exemplu care ar putea fi urmat îndeaproape şi de alţi investitori autohtoni, sau de ce nu străini”, susţin reprezentanţii Grupului Succes în demersul de a investi în sere legumicole în comuna Băleşti. Cu o gamă variată de produse, dar şi servicii, de la producţia de pâine şi produse de patiserie, ambalare produse (făină, zahăr, orez, fasole), alimentaţie publică, producţie publicitară, comerţ cu produse petroliere, construcţii, exploatare forestieră, transport şi distribuţie agregate minerale, fabricare şi transport beton şi mortar, până la închirieri spaţii comerciale, Compania Succes Nic Com se gândeşte serios la dezvoltarea sectorului agricol local, domeniu care nu numai la nivel local, ci şi naţional, are de suferit.

[ana_maria]

O echipă de cercetători au reuşit ceva ce pare desprins din cele mai fanteziste lucrări science-fiction: au dezvoltat o metodă ce permite producerea unei cantităţi nelimitate de alimente în deşert, cu ajutorul razelor Soarelui şi a apei de mare.
http://www.adanima.org/wp-content/uploads/2013/02/sd12.pngUn grup de oameni de ştiinţă din Europa, Asia şi America de Nord, condus de un fost bancher în vârstă de 33 de ani, a înfiinţat într-o zonă de deşert din Australia compania Sundrop Farms. Profitând de preţul scăzut al terenului din deşert, unde singura resursă disponibilă este soarele, compania Sundrop Farms a achiziţionat o porţiune întinsă şi a iniţiat un proiect experimental ce promite să rezolve problemele alimentare ale omenirii.
http://www.adanima.org/wp-content/uploads/2013/02/sd3.jpgSpecialiştii Sundrop Farms au realizat ceva ce pare imposibil: folosind soarele pentru a desaliniza apa de mare, pe care o folosesc pentru irigaţii şi pentru a încălzi şi răci serele (în funcţie de nevoie), oamenii de ştiinţă au reuşit să producă tone de legume de calitate superioară, fără pesticide, de-a lungul întregului an.http://www.adanima.org/wp-content/uploads/2013/02/sd4.pngPână acum, compania a reuşit să producă roşii, ardei şi castraveţi în cantităţi comerciale, iar aceeaşi tehnologie poate fi folosită pentru numeroase alte culturi. Marele avantaj este faptul că tehnologia Sundrop Farms nu consumă deloc apă dulce şi necesită foarte puţini combustibili fosili. Apa de mare şi energia solară sunt disponibile gratuit în cantităţi (aproape) nelimitate.http://www.adanima.org/wp-content/uploads/2013/02/sd5-300x200.jpgProiectul inaugurat acum 18 luni a funcţionatatât de bine, încât numeroşi investitori şi reprezentanţi ai lanţurilor de supermarketuri au călătorit în Port Augusta, Australia, pentru a vedea cu ochii lor succesul Sundrop Farms. Acum, compania intenţionează să construiască o nouă seră în valoare de 8 milioane de lire sterline, ce urmează să se întindă pe 8 hectare – fiind de 40 de ori mai mare decât construcţia iniţială. Anual, în noua seră vor fi produse 2,8 milioane de kilograme de roşii şi 1,2 milioane de kilograme de ardei.“Se poate spune că acest proiect este mai important decât orice altceva ce se petrece în acest moment pe glob”, susţine publicaţia britanică The Observer.Motivul? Agricultura consumă între 60% şi 80% din totalul resurselor de apă dulce de pe Terra, astfel că reuşita companiei Sundrop Farms – creşterea legumelor fără resurse de apă dulce – este “de-a dreptul miraculoasă”, afirmă jurnaliştii britanici.




Sistemul prin care compania Sundrop Farms reuşeşte să crească legume în deşert, într-o perioadă de secetă, pare desprins din filmele SF.




http://www.adanima.org/wp-content/uploads/2013/02/sd4-300x225.png (http://www.adanima.org/wp-content/uploads/2013/02/sd4.png)Numeroase oglinzi parabolice, aşezate într-un şir de 75 de metri, urmăresc soarele de-a lungul întregii zile şi îşi concentrează căldura asupra unei ţevi în care se găseşte petrol. Petrolul fierbinte încălzeşte la rândul său câteva rezervoare cu apă de mare aflate în apropiere. Apa de mare este pompată de la câţiva metri de sub pământ (ţărmul aflându-se la doar 100 de metri distanţă). Petrolul încălzeşte apa de mare la 160 de grade Celsius, iar aburul produs este direcţionat către turbine ce produc electricitate. O parte din apa fierbinte încălzeşte sera în timpul nopţilor răcoroase, iar restul este direcţionat către o centrală de desalinizare care produce 10.000 de litri de apă dulce în fiecare zi. Apa este pură, fiind nevoie doar de adăugarea un mix de nutrimente înainte să fie turnată peste plante. Aerul din seră este menţinut umed şi rece datorită unui sistem prin care apa este picurată peste o serie de panouri de evaporare din carton, aerul fiind direcţionat prin acestea cu ajutorul unor ventilatoare.



http://www.adanima.org/wp-content/uploads/2013/02/sd5-300x200.jpg (http://www.adanima.org/wp-content/uploads/2013/02/sd5.jpg)




Întregul sistem este computerizat, ceea ce permite controlarea serei de oriunde din lume. Dave Pratt, un membru al echipei, poate controla condiţiile din seră chiar şi atunci când iese în oraş, graţie unei aplicaţii instalate pe iPhone-ul său.




“Aceşti oameni de ştiinţă au fost îndrăzneţi şi aventuroşi având de a crede că vor reuşi“, afirmă Neil Palmer, şeful Institutului de Cercetări în Desalinizare finanţat de guvernul australian. “Produc mâncare fără risc, eliminând probleme provocate de inundaţii, de îngheţ, grindină şi de lipsa de apă, care acum nu mai este o problemă. În plus, este profitabil şi este totodată scalabil fără limite – nu există vreun deficit de soare sau de apă de mare. Este foarte impresionant“, adaugă Palmer.




“Cerul este cu adevărat limita”, afirmă Reinier Wolterbeek, un inginer olandez ce are rolul de project manager în cadrul Sundrop. “În primul rând, suntem cu toţii tineri şi foarte ambiţioşi. Acesta este criteriul prin care alegem noi membri ai echipei. Acum, că am demonstrat horticultorilor, economiştilor şi reprezentanţilor supermarketurilor că ceea ce facem aici funcţionează şi este viabil din punct de vedere comercial, acum luăm în calcul şi posibilitatea de a creşte proteină într-o seră similară. Cu alte cuvinte, vrem să hrănim întreaga lume”, afirmă Wolterbeek.



http://www.adanima.org/wp-content/uploads/2013/02/sd6-300x200.jpg (http://www.adanima.org/wp-content/uploads/2013/02/sd6.jpg)



Un alt avantaj al sistemului Sundrop este faptul că legumele sunt produse fără a se folosi vreun pesticid. Singurul motiv pentru care aceste legume nu pot obţine eticheta de “organic” este faptul că sunt crescute hidroponic, nu în sol.




Sera nu depinde în totalitate de tehnologie. În interiorul său trăiesc un număr de albine care ajută la dezvoltarea culturilor şi care trăiesc fără a fi ameninţate de prădători. De asemenea, Sundrop Farms foloseşte o specie de “insecte benefice”, cunoscut sub numele de Orius, care omoară dăunătorii, protejând astfel plantele.




În ciuda impactului redus pe care ferma Sundrop o are asupra mediului înconjurător, CEO-ul companiei nu este membrul vreunei mişcări a “verzilor”. Philipp Saumweber a obţinut un MBA de la Harvard, lucrând de-a lungul carierei ca manager al unui fond de hedging, la Goldman Sachs şi, ulterior, în cadrul unei afaceri de familie în agricultură.



http://www.adanima.org/wp-content/uploads/2013/02/sd7-300x225.jpg (http://www.adanima.org/wp-content/uploads/2013/02/sd7.jpg)






“După ce m-am implicat în agricultură, la scurt timp mi-am dat seama că, în principiu, aceasta se bazează pe transformarea motorinei în mâncare, cu ajutorul apei”, spune fondatorul Sundrop. “De aceea am început să mă interesez de agricultura salină. Resursele de apă dulce sunt limitate, însă ne înecăm în apa sărată. Studiind mult timp această problemă, am dat de Charlie Paton, care studiează această tehnologie din 1991″, a explicat Saumweber.




Iniţial, Paton era un membru al echipei Sundrop, însă acesta a renunţat contra unei sume consistente atunci când ferma nu a mai fost construită pe baza principiilor sale ecologice.



“Ce ne-a plăcut la ideea lui Charlie era faptul că rezolva problema apei în două moduri, producând apă într-un mod elegant şi folosind-o totodată pentru a răci sera. Ceea ce nu am realizat la început – lucru care nu i-a convenit lui Charlie – a fost faptul că inclusiv în zonele aride exstă zile răcoroase, când sera are nevoie de încălzire. Din acest motiv, am instalat un sistem de back-up pe bază de gaz natural, care produce căldură şi electricitate în zilele noroase sau foarte friguroase. Acest lucru l-a supărat pe Charlie, pentru că asta însemna că sistemul nostru nu mai era 100% fără energie. Ceea ce Charlie nu a luat în calcul este faptul că da, într-adevăr, poţi creşte orice fără încălzire şi răcire, dar legumele vor avea defecte, urmând a fi respinse de supermarketuri. Dacă nu respecţi standardele lor, nu eşti plătit. Ar fi ideal să nu fie acesta cazul, dar nu putem să încercăm acum să schimbăm comportamentul uman”, a explicat Saumweber.



http://www.adanima.org/wp-content/uploads/2013/02/sd-300x225.jpg (http://www.adanima.org/wp-content/uploads/2013/02/sd.jpg)Sundrop continuă eforturile de extindere, urmând să inaugureze în scurt timp o nouă fermă în Qatar . Dacă această tehnologie se va dovedi una de succes pe scară largă, va reprezenta un succes extraordinar, liniştind temerile că omenirea va întâlni probleme grave pe măsură ce populaţia planetei creşte şi cererea se dubleza.





Surse: The Guardian (http://www.guardian.co.uk/environment/2012/nov/24/growing-food-in-the-desert-crisis), Sundrop FarmsSurse (http://www.sundropfarms.com/)

[ana_maria]

Doi studenti timisoreni cultiva salata verde pe apa si pregatesc o alternativa bio la produsele din supermarket http://cdn1.tion.ro/2011/03/025-600x451.jpgAcvaponie in Timis
Sunt curajoşi, inventivi, puşi pe treabă şi… aproape de succes. Doi studenţi au realizat lângă Timişoara un sistem acvaponic, în care 50 de peşti exotici oferă condiţiile necesare pentru ca aproape 600 de plante – salată verde, roşii, castraveţi şi ardei – să crească 100% bio. Florin Manca şi Sergiu Miron au pus astfel Timişoara pe harta puţinelor (încă) locuri din lume unde se practică acvaponia.
(9 comentarii) (http://www.tion.ro/doi-studenti-timisoreni-cultiva-salata-verde-pe-apa-si-pregatesc-o-alternativa-bio-la-produsele-din-supermarket/893026#forum)
Anunturi Google (http://www.google.com/url?ct=abg&q=https://www.google.com/adsense/support/bin/request.py%3Fcontact%3Dabg_afc%26url%3Dhttp://www.tion.ro/doi-studenti-timisoreni-cultiva-salata-verde-pe-apa-si-pregatesc-o-alternativa-bio-la-produsele-din-supermarket/893026%26gl%3DIT%26hl%3Dro%26client%3Dca-pub-4753185361919986%26ai0%3DCFnTrK0kmUYfqK86O-wbS_YHADPKjmY8D-pDZ5k3AjbcBEAEg28WmDCgCUKqPuJ78_____wFg_YqihNQSoAG WwKPdA8gBAakCxRIP5n8vlD6oAwGqBLkBT9Dn05WAiDxDqpOzP 81gwnEoKggX1e_Yzgh-C1nPGSb8qS_HpC5x6pCRtia0_3ey2m4wx9L4PxeC1PssKFhahe 2I6et76Yt_nTHebLgbiS87h2NuyUvj-QyswnSwad5mybh-tbfZJ3L_jpdTeQHnoQU04DWJOeMa1bV27fsukkus4munrVXxl5 ZDlEbTCW9qh6BOHeSxx16uI1hjl7kE9AU4vD1k1gU7c-YULCEUlPiriEZcpLzXoVSIBgGAB9K_3CI%26ai1%3DCYmroK0k mUYfqK86O-wbS_YHADKTr87IBrIPU8wnAjbcBEAIg28WmDCgCUNDJ77UCYP2 KooTUEsgBAakCj2TNRjIdtj6oAwGqBLYBT9DHp6iAizxDqpOzP 81gwnEoKggX1e_Yzgh-C1nPGSb8qS_HpC5x6pCRtia0_3ey2m4wx9L4PxeC1PssKFhahe 2I6et76Yt_nTHebLgbiS87h2NuyUvj-QyswnSwad5mybh-tbfZJ3L_jpdTeQHnoQU04DWJOeMa1bV27fsukkus4munrVXxl5 ZDlEbTCW9qh6BOHeSxx16uI1hjl7kE9AU4vD0R1wTOcCLhL-Xhl-hLjvoSP1OAB9Ch6gU&usg=AFQjCNE75pthHH2AxLUjpLmu36gqiLi7gw)Apartament in Romania (http://www.googleadservices.com/pagead/aclk?sa=L&ai=CFnTrK0kmUYfqK86O-wbS_YHADPKjmY8D-pDZ5k3AjbcBEAEg28WmDCgCUKqPuJ78_____wFg_YqihNQSoAG WwKPdA8gBAakCxRIP5n8vlD6oAwGqBLkBT9Dn05WAiDxDqpOzP 81gwnEoKggX1e_Yzgh-C1nPGSb8qS_HpC5x6pCRtia0_3ey2m4wx9L4PxeC1PssKFhahe 2I6et76Yt_nTHebLgbiS87h2NuyUvj-QyswnSwad5mybh-tbfZJ3L_jpdTeQHnoQU04DWJOeMa1bV27fsukkus4munrVXxl5 ZDlEbTCW9qh6BOHeSxx16uI1hjl7kE9AU4vD1k1gU7c-YULCEUlPiriEZcpLzXoVSIBgGAB9K_3CI&num=1&cid=5GhmofGqGbuLoXItwOVYKfqS&sig=AOD64_1HjZ3amVA3Mbn_jh-mUueu7w2b7g&client=ca-pub-4753185361919986&adurl=http://www.adoraurbanvillage.ro)Cumpara-ti acasa un apartament nouca in strainatate.De la 39.900 Eurowww.adoraurbanvillage.ro (http://www.googleadservices.com/pagead/aclk?sa=L&ai=CFnTrK0kmUYfqK86O-wbS_YHADPKjmY8D-pDZ5k3AjbcBEAEg28WmDCgCUKqPuJ78_____wFg_YqihNQSoAG WwKPdA8gBAakCxRIP5n8vlD6oAwGqBLkBT9Dn05WAiDxDqpOzP 81gwnEoKggX1e_Yzgh-C1nPGSb8qS_HpC5x6pCRtia0_3ey2m4wx9L4PxeC1PssKFhahe 2I6et76Yt_nTHebLgbiS87h2NuyUvj-QyswnSwad5mybh-tbfZJ3L_jpdTeQHnoQU04DWJOeMa1bV27fsukkus4munrVXxl5 ZDlEbTCW9qh6BOHeSxx16uI1hjl7kE9AU4vD1k1gU7c-YULCEUlPiriEZcpLzXoVSIBgGAB9K_3CI&num=1&cid=5GhmofGqGbuLoXItwOVYKfqS&sig=AOD64_1HjZ3amVA3Mbn_jh-mUueu7w2b7g&client=ca-pub-4753185361919986&adurl=http://www.adoraurbanvillage.ro)
Steviavida (http://googleads.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=CYmroK0kmUYfqK86O-wbS_YHADKTr87IBrIPU8wnAjbcBEAIg28WmDCgCUNDJ77UCYP2 KooTUEsgBAakCj2TNRjIdtj6oAwGqBLYBT9DHp6iAizxDqpOzP 81gwnEoKggX1e_Yzgh-C1nPGSb8qS_HpC5x6pCRtia0_3ey2m4wx9L4PxeC1PssKFhahe 2I6et76Yt_nTHebLgbiS87h2NuyUvj-QyswnSwad5mybh-tbfZJ3L_jpdTeQHnoQU04DWJOeMa1bV27fsukkus4munrVXxl5 ZDlEbTCW9qh6BOHeSxx16uI1hjl7kE9AU4vD0R1wTOcCLhL-Xhl-hLjvoSP1OAB9Ch6gU&num=2&sig=AOD64_2Wae8yIIMl4_QJUHz9mHxtL1kvCQ&client=ca-pub-4753185361919986&adurl=http://www.steviavida.de)Stevia Markenextrakt fürindustrielle Anwendungen.www.steviavida.de (http://googleads.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=CYmroK0kmUYfqK86O-wbS_YHADKTr87IBrIPU8wnAjbcBEAIg28WmDCgCUNDJ77UCYP2 KooTUEsgBAakCj2TNRjIdtj6oAwGqBLYBT9DHp6iAizxDqpOzP 81gwnEoKggX1e_Yzgh-C1nPGSb8qS_HpC5x6pCRtia0_3ey2m4wx9L4PxeC1PssKFhahe 2I6et76Yt_nTHebLgbiS87h2NuyUvj-QyswnSwad5mybh-tbfZJ3L_jpdTeQHnoQU04DWJOeMa1bV27fsukkus4munrVXxl5 ZDlEbTCW9qh6BOHeSxx16uI1hjl7kE9AU4vD0R1wTOcCLhL-Xhl-hLjvoSP1OAB9Ch6gU&num=2&sig=AOD64_2Wae8yIIMl4_QJUHz9mHxtL1kvCQ&client=ca-pub-4753185361919986&adurl=http://www.steviavida.de)











Share (javascript:sendYahooLink())












http://www.tion.ro/SysRes/GLOBALSkin/Groups/ZumThema/peremail.png (http://www.tion.ro/doi-studenti-timisoreni-cultiva-salata-verde-pe-apa-si-pregatesc-o-alternativa-bio-la-produsele-din-supermarket/893026#hSendFriend)
Adauga


http://www.tion.ro/SysRes/GLOBALSkin/Groups/ZumThema/comments.png Comentarii (http://www.tion.ro/doi-studenti-timisoreni-cultiva-salata-verde-pe-apa-si-pregatesc-o-alternativa-bio-la-produsele-din-supermarket/893026#forum)
http://www.tion.ro/SysRes/GLOBALSkin/Groups/ZumThema/links.png Adauga un link (http://www.tion.ro/doi-studenti-timisoreni-cultiva-salata-verde-pe-apa-si-pregatesc-o-alternativa-bio-la-produsele-din-supermarket/893026#h-single-link-form)
http://www.tion.ro/SysRes/GLOBALSkin/Groups/ZumThema/correct.png Rectifica (http://www.tion.ro/doi-studenti-timisoreni-cultiva-salata-verde-pe-apa-si-pregatesc-o-alternativa-bio-la-produsele-din-supermarket/893026#h-single-correct-form)






http://www.tion.ro/SysRes/GLOBALSkin/Groups/ZumThema/comments.png raport de corectie (http://www.tion.ro/doi-studenti-timisoreni-cultiva-salata-verde-pe-apa-si-pregatesc-o-alternativa-bio-la-produsele-din-supermarket/893026#) text Ortografie/Gramatica Obiectiv tehnic Introduceti o adresa valida de e-mail Message was not succesfully sent Message sent succesfully
*Obligatoriu
http://www.tion.ro/SysRes/GLOBALSkin/Groups/ZumThema/comments.png Trimite link-ul (http://www.tion.ro/doi-studenti-timisoreni-cultiva-salata-verde-pe-apa-si-pregatesc-o-alternativa-bio-la-produsele-din-supermarket/893026#) Kommentar Introduceti o adresa valida de e-mail Please enter a link. Link was not succesfully sent Link sent successfully
*Obligatoriu

„Principiul e simplu, nu l-am inventat noi şi nu avem pretenţia vreunei exclusivităţi: într-un bazin creştem un număr de peşti exotici care, prin reziduurile lor, creează nutrienţii necesari pentru creşterea plantelor pe care le avem într-un bazin alăturat”, explică principiul după care funcţionează acvaponia cei doi tineri. Unul are 25 de ani şi celălalt 32. Au aflat despre sistem anul trecut, în octombrie şi, a doua zi, s-au pus pe treabă.
Studenţii au făcut mai multe încercări, primele nereuşite, dar nu au renunţat la ideea lor şi au vrut să afle cât mai multe despre acvaponie. „Prima dată am încercat un sistem mic, într-o cameră din casă. Ne-am luat un bazin şi am pus o primă cultură, dar nu ne-a ieşit. Nu ne-a ieşit nici a doua. Am făcut mai multe sisteme până să-l obţinem pe cel actual. Prima dată am încercat un sistem de tăviţe, apoi unul de ţevi şi nu ne-au ieşit. Am simţit că lucrurile merg aşa cum vrem noi abia acum două săptămâni, când am avut prima salată ajunsă la maturitate. Între timp, la Peciu, în grădina părinţilor mei, am amenajat o seră şi am pus primele plante în ea”, povesteşte Sergiu Miron, care este student la Psihologie.

Aventura becurilor pentru planteFlorin Manca spune că, forţaţi de lipsa banilor, au fost deseori nevoiţi să improvizeze sau să găsească alternative ieftine la produsele specializate pentru aceste sisteme.
„La un moment dat am avut nevoie de becuri pentru a le da lumina necesară plantelor pe care le creşteam în sistemul din casă. Nu am găsit nicăieri informaţii exacte despre ce tip de lumină era necesară, despre ce intensitate e nevoie sau despre faptul că fiecărei plante îi trebuie un anumit tip de lumină – caldă sau rece -, în funcţie de ce vrei să obţii de la ea. Am găsit în schimb, pe site-uri de profil, becuri speciale care costau 300 de euro, dar noi nu aveam bani. Atunci am mers în magazine şi am luat mai multe tipuri de becuri până să găsim tipul de care aveam nevoie. Am luat sistemul nostru şi l-am împărţit cu polistiren în mai multe părţi, am pus mai multe tipuri de lumină, am pus plantele să crească şi aşa ne-am putut da seama care e lumina de care aveam nevoie. Cu becuri de doar 12 lei”, mai explică Florin. Faptul că n-ai bani te obligă să fii inventiv, crede prietenul lui, Sergiu.
Investiţie de 1.500 de euroDupă ce au observat că plantele din sistemul din casă cresc bine, cei doi tineri au extins totul la mărimea unei sere.
„În bazinul cu peşti din seră avem cam 14 tone de apă, iar în cel cu plante, cam 3 tone. Cea mai mare investiţie a fost în folia cumpărată, în polistiren şi în bazin, care a costat cam 400 de euro. Restul lucrurilor l-am făcut improvizând şi folosind materiale pe care le-am găsit acasă. Toată investiţia noastră de până acum se ridică la 1.500 de euro, toţi banii pe care i-am avut noi”, spune Sergiu. Cei doi studenţi plănuiesc să plece la vară să lucreze în Germania şi pe litoral pentru a strânge banii necesari ca să extindă sistemul cu încă două sere.
Ideea de la care au plecat a fost de fapt o provocare, spun ei. „Trebuie să scăpăm de plasticurile care se vând în supermarketuri pe post de legume şi am fi bucuroşi dacă şi alţi oameni ar mai face asta. Vrem să extindem sistemul şi să vindem produsele noastre, care sunt 100% bio, şi altora. Am văzut că în Franţa sau în Spania sunt producători care îşi pun marfa în lădiţe şi, cu o maşină, şi-o duc la persoane direct acasă pe bază de abonament. Ne gândim la acest sistem”, dezvăluie Florin, care este student în ultimul an la Agronomie.
De la peşti şi salată bio la creveţi, scoici şi orhideeTinerii se bucură acum că s-a încălzit şi lucrează de zor la sera în care sunt peştii şi plantele. Nu se tem de provocări şi vor să experimenteze lucruri noi.
„Era mai simplu să facem sistemul nostru fără peşti, dar aşa ai mai multe avantaje. Diferenţa dintre un sistem acvaponic şi unul hidroponic este că în sistemul hidroponic plantele cresc tot pe apă, dar pentru asta se adaugă substanţe nutritive în bazin. Puteam face asta, dar noi am vrut totul bio. În plus, este cumva şi mai rentabil să creşti şi peşti, pentru că ai două produse de vânzare din start. Şi elimini costuri. Dai mâncare peştilor, iar aceştia asigură plantelor nutrienţii de care au nevoie. Tot ce trebuie să facem este să fim foarte atenţi şi să menţinem echilibrul între peşti şi plante. Dacă peştii fac prea multe resturi, e dăunător plantelor şi atunci trebuie să extinzi bazinul cu plante. Pentru asta facem periodic analiza apei”, explică Florin Manca.
Şi, pentru că lucrurile merg bine, cei doi studenţi nu vor să se oprească aici. „Mai vrem ceva: în cele două bazine din seră e foarte multă apă pe care o mai putem folosi şi ne-am hotărât să băgăm acolo într-o parte creveţi, iar în cealaltă scoici sau peşti de acvariu. Ne-am gândit chiar să creştem în acest sistem şi nişte flori precum orhideea”, adaugă Florin.
Acvaponia şi avantajele acestui sistem bioDespre sistem: numai de bine. Se pare că acvaponia are numai avantaje. Nu doar cele trecute pe internet – „consumul redus de apă în sistem, reprezentat doar de apa evaporată, consumată de plante şi pierderi accidentale, producţia de plante se obţine aproape fără costuri suplimentare, doar pe baza furajelor care se administrează animalelor acvatice, protecţia mediului, nemaifiind necesară evacuarea apelor uzate în mediul înconjurător, gradul de ocupare al terenului agricol, de câteva ori mai mic decât în cazul culturilor pe sol sau al acvaculturii tradiţionale, posibilitatea obţinerii unor producţii ecologice de plante, posibilitatea amplasării în orice zonă geografică, în mediu rural sau urban”), ci şi cele trăite de cei doi.
„Nu trebuie să plivim buruieni, nu trebuie să adăugăm chimicale, nu trebuie să udăm plantele dacă nu plouă. Creştem şi putem vinde două sau trei produse: peşti, legume sau flori”, îşi expun planurile cei doi tineri.
Ei visează la un hectar de teren plin cu astfel de sere şi la o altfel de mentalitate a timişenilor în ce priveşte hrana: să opteze pentru cea bio, produsele ecologice.
„În două-trei zile avem primele salate mature şi vom lua salate din supermarketuri pentru a le compara. Vom face şi analize în laboratorul facultăţii pentru a vedea diferenţele. Apoi le vom mânca şi vom oferi şi celor care vor dori să le încerce”, promit cei doi.
Delia S. Barbu

Taguri: acvaponie (http://www.tion.ro/tag/acvaponie), hidroponie (http://www.tion.ro/tag/hidroponie), legume bio (http://www.tion.ro/tag/legume-bio), peciu (http://www.tion.ro/tag/peciu), studenti (http://www.tion.ro/tag/studenti), timis (http://www.tion.ro/tag/timis), timisoara (http://www.tion.ro/tag/timisoara)

[ana_maria]

Ne referim la agricultura urbana, ceea ce inseamna cultivarea plantelor si cresterea animalelor in interiorul si in jurul oraselor, nu neaparat in buricul targului. Noi am identificat si iti oferim 11 idei de afaceri agricole pe care le poti deschide si la oras nu doar la tara. In oras, am putea intalni ferme individuale, afaceri de familie, de grup sau cooperative si intreprinderi comerciale. In marea majoritate sunt ferme mici dar intalnim si ferme medii si chiar de dimensiuni mai mari.



Desi nivelul tehnologic al majoritatii intreprinderilor agricole urbane in tarile in curs de dezvoltare este inca destul de scazut, exista tendinta spre o agricultura (http://www.agriculturaecologica.rs.ro/?cs=510411) mai intensiva si mai avansata din punct de vedere tehnic dar si mult mai diversificata decat este in prezent.

Iti propunem 11 afaceri (http://www.33afaceri.ideideafaceri.ro/?cs=510411) la cheie din domeniul agricol care pot fi demarate cu succes si in mediul urban:

1. Cultivarea trandafirilor (http://trandafiri.ideideafaceri.ro/?cs=510411) - o afacere (http://www.revistaideideafaceri.ro/?cs=510411) cu un profit de 343%!


2. Cultivarea ciupercilor (http://ciuperci.afacerilacheie.ro/?cs=510411)- nu necesita mult spatiu si cultura cu cel mai mare randament pe metru patrat!


3. Cresterea iepurilor (http://www.rs.ro/cresterea-iepurilor-1367.html) - un venit suplimentar pentru orice gospodarie


4. Ferma piscicola in sistem familial (http://www.pastravarie.ideideafaceri.ro/?cs=510411) - o afacere (http://www.revistaideideafaceri.ro/?cs=510411) cu succes garantat!


5. Ferma de lipitori (http://www.fermalipitori.ideideafaceri.ro/?cs=510411) - terapie si afacere (http://www.revistaideideafaceri.ro/?cs=510411) in acelasi timp!


6. Cresterea albinelor (http://www.cresterea-albinelor.ideideafaceri.ro/?cs=510411) - O afacere (http://www.revistaideideafaceri.ro/?cs=510411) cu produse sanatoase! Siguranta financiara!


7. Fema de raci (http://www.fermaderaci.ideideafaceri.ro/?cs=510411) - o afacere (http://www.revistaideideafaceri.ro/?cs=510411) cu venituri de peste 30.000 euro anual!


8. Cresterea caprelor (http://www.rs.ro/cresterea-caprelor-1480.html)


9. Cresterea prepelitelor japoneze (http://prepelite.ideideafaceri.ro/?cs=510411) - afacere (http://www.revistaideideafaceri.ro/?cs=510411) cu investitie modica, cheltuieli putine si profit imediat de pana la 300%!


10. Crescatorie de fazani (http://www.rs.ro/crescatorie-de-fazani-1046.html)


11. Ferma de vipere (http://fermavipere.ideideafaceri.ro/?cs=510411). Poti castiga 20.000 euro/luna din cresterea viperelor pentru venin



Mult succes in afaceri (http://www.33afaceri.ideideafaceri.ro/?cs=510411) !http://clubideideafaceri.manager.ro/articole/afaceri-agricole/11-afaceri-agricole-pe-care-le-poti-deschide-si-la-oras-137.html

[ana_maria]

Agricultura nu a murit si niciodata nu va fi un domeniu lasat in stand-by si asta se intampla pentru ca numeroase industrii depind de ea. In mod normal, numerosi romani cunosc detaliile problemei si se orienteaza catre acest areal cu tot avantul, asteptandu-se la rezultate impecabile.



Si desigur ca nu toti agricultorii vor obtine aceste rezultate. Cei care se vor bucura de cele mai bune sanse de succes raman cei care stiu cum sa efectueze cele mai inspirate investitii. Si aici ne referim si la identificarea de culturi profitabile si la tintirea conceptului eco/bio acolo unde este posibil.

In acest sens, romanii cu spirit de agricultor incep sa isi extinda perspectiva asupra afacerilor agricole si sa tinteasca noi idei de afaceri (http://www.plandeafaceri.ideideafaceri.ro/?cs=510411) care le pot aduce profituri datorita, intr-o buna parte, si nivelului competitional redus.

Aici intervin culturile agricole noi si extrem de interesante, cele care par sa devina noi centre de interes pentru cei care nu mai vor sa cultive aceleasi plante, legume si arbusti clasici.

Iata si cateva afaceri (http://www.33afaceri.ideideafaceri.ro/?cs=510411) mai originale spre care va puteti indrepta atentia daca detineti teren sau daca aveti de gand sa achizitionati un petec:

1. Cultivarea arbustilor Goji, Aronia si a merisoarelor (http://www.goji-merisoare-aronia.rs.ro/?cs=510411)
2. Cultivarea salciei energetice (http://salcieenergetica.ideideafaceri.ro/?cs=510411)
3. Cultivarea trandafirilor (http://trandafiri.ideideafaceri.ro/?cs=510411)
4. Cultivarea andivelor, brocoli-ului (http://agriculturaecologica.rs.ro/?cs=510411)
5. Cultivarea coacazelor si afinelor (http://catina.ideideafaceri.ro/?cs=510411)
6. Cultivarea catinei (http://catina.ideideafaceri.ro/?cs=510411)

Mult succes si spor la afaceri (http://www.33afaceri.ideideafaceri.ro/?cs=510411) agricole originale!


http://clubideideafaceri.manager.ro/articole/afaceri-agricole/cum-se-fac-banii-adevarati-din-agricultura-103.html

[ana_maria]

Un fermier din Mangalia cultivă legume în sere...îngropatehttp://www.antena3.ro/static/images/comenteaza.jpg (http://www.antena3.ro/romania/un-fermier-din-mangalia-cultiva-legume-in-sere-ingropate-167664.html#comments) S.T. (http://www.antena3.ro/autor/s-t-.html) | 18 Mai 2012, 23:26

http://www.antena3.ro/thumbs/big/2012/05/18/un-fermier-din-mangalia-cultiva-legume-in-sere-ingropate-147195.jpg Foto: Antena 1

Grădinile suspendate au uimit antichitatea, însă o inovaţie... pe dos a uimit România.

După zeci de ani lucraţi ca inginer horticol, un fermier din Mangalia s-a decis să pună în practică o idee mai veche. Omul s-a pus pe cultivat legume în sere îngropate, iar inovaţia...pe dos promite un viitor de succes în România.

Fermierul are un vis mare: roşiile cultivate la mai bine de un metru sub nivelul solului să dea roade chiar şi de Crăciun.

Practic, acoperişul porneşte de la cota zero, iar cultura e la adâncime. Omul a săpat pentru seră, dar a forat şi pentru apă aproape o sută de metri. Acum cultivă legume pe o suprafaţă de aproape 6.000 de metri pătraţi, folosind căldura pe care o dă pământul... gratuit.

Iarna trecută, în sera îngropată erau aproape de zero grade, atunci când afară temperatura scăzuse până la minus 16.

O parte din producţia de roşii provenite din sera îngropată va ajunge în scurt timp pe tarabe. Fermierul a plantat 400 de fire şi speră la o producţie de o mie de kilograme de roşii.

[ana_maria]

Agricultură fără pământ în serele din Popeşti-Leordeni (http://www.magri.ro/articol/citeste/agricultura-fara-pamant-in-serele-din-popesti-leordeni)
Articol de Andrei Jujan, Delia Ciohodaru
Adăugat la 2 aprilie, 2012, în Agroafaceri de succes


http://www.magri.ro/upload/4f7994fc763ba.JPG În serele vechi de aproape 60 de ani din Popeşti-Leordeni (judeţul Ilfov) se practică astăzi o agricultură care foloseşte cele mai noi tehnologii: roşiile sunt cultivate în ghivece cu turbă, castraveţii pe vată minerală, iar sistemele de irigaţii sunt comandate prin computer.


Serele din localitatea Popeşti-Leordeni (judeţul Ilfov), aflate nu departe de Bucureşti, sunt vechi de aproape 60 de ani şi au făcut parte din fostul complex de exploataţii legumicole şi florale al Serelor „Berceni“, construit în anul 1955. Întinse astăzi pe un teren de 90 de hectare, Serele „Popeşti-Leordeni“, cum sunt denumite în prezent, sunt administrate de compania agroalimentară Hortifruct. Chiar dacă privite din exterior ele lasă, poate, o impresie greşita, structura metalică este aceeaşi de la înfiinţare, uzată şi ruginită în multe locuri, tehnologia folosită în interiorul lor este una dintre cele mai moderne din lume. De mai bine de trei ani, în serele de pe toate cele 90 de hectare sunt cultivaţi roşii în ghivece cu turbă şi castraveţi pe vată minerală. Tehnologia de ultimă generaţie permite ca plantele să fie mai uşor controlate, ştiindu-se, la fiecare răsad în parte, cantităţile exacte de apă, fosfor şi alte minerale necesare pentru a optimiza recolta. Tot acest proces este posibil deoarece serele sunt dotate cu instalaţii de irigaţii asistate de un computer care calculează necesarul zilnic de apă şi minerale pentru culturi. Practic, sistemul computerizat nu lasă nimic în voia sorţii, inclusiv temperatura din sere este controlată printr-o instalaţie de microclimat. Reporterii revistei „Magazin agricol“ au vizitat serele din Popeşti-Lerodeni şi au văzut ce minuni poate produce tehnologia agriculturii fără pământ.

Cel mai mare complex de sere din Europa de Est
Anii ‘50 au afectat puternic structura industrială şi agricolă din România. Naţionalizarea şi colectivizarea au influenţat deopotrivă mediul social şi natural al ţării. În timp ce fermierii erau obligaţi să îşi pună la comun terenurile agricole, iar proprietăţile industriaşilor erau confiscate, proiecte gigantice erau puse la cale de noul regim comunist. Unul dintre acesta a fost şi construcţia unui complex de sere nemaiîntâlnit în România şi în Europa de Est a acelor vremuri.
Astfel, în anul 1955, pe vremea când Bucureştiul nu începuse încă să asimileze comunele ilfovene din împrejurimi, au fost date spre folosinţă Serele „Berceni“, un complex de exploataţii legumicole şi florale care lega mahalele bucureştene din zona Vitan-Bârzeşti de comuna Popeşti-Leordeni. Complexul curpindea câteva sute de hectare de sere de roşii, castraveţi, ardei şi flori. El aproviziona o bună parte a pieţelor din regiune, dar şi ţări cu care România avea încheiate parteneriate economice deoarece o bună parte din recolta de aici mergea la export.
Forţa de muncă necesară era una importantă, iar serele din Popeşti-Leordeni au angajat de-a lungul vremii mii de lucrători. Pentru toţii aceştia, regimul comunist a construit blocuri de locuinţe în Popeşti-Leordeni, blocuri care mai există şi în prezent. Una peste alta, serele au contribuit cu mult în acele vremuri la dezvoltarea economică a comunei de astăzi Popeşti-Leordeni.
Anii ‘90 şi, odată cu ei, privatizarea au fragmentat puternic complexul de sere. Bucureştiul aflat în expansiune a înghiţit, încet-încet, suprafaţa ocupată odinioară de exploataţiile agricole.


Afacere agricolă, între patru hipermarketuri şi o groapă de gunoi
Astăzi, la 57 de ani distanţă de la deschiderea complexului de exploataţii legumicole şi florale, pe mare parte din exploataţia de odinioară se află un complex rezidenţial şi comercial, care cuprinde mai multe blocuri, un hotel de patru stele, patru hipermarketuri şi o groapă de gunoi. Între parcările complexelor comerciale şi groapa de gunoi a mai rămas înghesuită doar o parte din vechiul complex de exploataţii legumicole şi florale, Serele „Popeşti-Leordeni“, cum se numesc ele astăzi. Serele se întind pe o suprafaţă de 90 de hectare de teren şi rămân chiar şi în prezent cel mai mare complex de acest fel din ţară. Administratorii afacerii nu au dat curs ofertelor tentante ale dezvoltatorilor imobiliari care au vrut să cumpere terenul pentru a construi cartiere de blocuri şi case sau diferite centre comerciale. Din contră, au vrut să dezvolte în continuare o afacere agricolă aici şi au investit în retehnologizarea serelor. Exploataţia a devenit, astfel, un exemplu că terenul agricol poate aduce un bun profit nu doar prin vânzarea lui pentru construirea de clădiri, ci şi prin cultivarea lui. Serele „Popeşti-Leordeni“ sunt administrate de compania agroalimentară Hortifruct, o societate constituită ca un grup de producători agricoli, care mai are în proprietate şi serele din Pipera, alte câteva sute de hectare de viţă-de-vie în judeţul Teleorman, suprafeţe vaste de culturi arabile în mai multe zone ale ţării, precum şi mai multe companii de procesare, printre care producătorul de vinuri Ostrovit şi producătorul de dulceţuri Naturelo.
Din cele 90 de hectare cât ocupă, în prezent, Serele „Popeşti-Leordeni“, 56 de hectare sunt cultivate cu roşii, iar restul de 34 de hectare cu castraveţi.


Tehnologie de ultimă generaţie
În Serele „Popeşti-Leordeni“ vechea vorbă din popor care spune că recolta mare depinde de solul bun este deja depăşită. Tehnologia folosită aici constă în practicarea agriculturii fără pământ. Reporterii revistei \\\\\\\"Magazin agricol\\\\\\\" au vizitat serele din Popeşti-Lerodeni pentru a vedea cu proprii ochi în ce constă această tehnologie inovatoare. Vizita a fost una lămuritoare. Întâmpinaţi cu halate sterilizate de unică folosinţă pentru a nu duce în sere virusuri din exterior, reporterii „Magazin agricol“ au văzut cum roşiile pot creşte mari şi cărnoase în ghivece cu turbă, iar castraveţi, pe vată minerală. Pe toată durata vizitei, expertul Serelor „Popeşti-Leordeni“, şeful Secţiei de Fitochimie, dr. Constantin Costache, ne-a stat fost ghid şi ne-a ajutat cu explicaţii dintre cele mai interesante despre tehnologia folosită aici. „Noi ştim ce are nevoie planta ca să crească. Îi trebuie fosfor, potasiu, calciu şi magneziu, pe care rădăcina le extrage, de obicei, din sol. Dar, dacă noi cultivăm pe sol, nu putem şti exact ce cantitate de substanţe a absorbit planta, ci doar estimativ. La fel, nu putem controla dăunătorii care vin prin sol şi atacă planta“, a explicat dr. Constantin Costache. „În schimb, dacă planta este înrădăcinată în vată minerală, noi alimentăm rădăcina exact cu resursele de care aceasta are nevoie“, a adăugat expertul.
Această tehnologie nu ar putea fi, însă, aplicată dacă nu ar exista un sistem de calcul care să spună în fiecare moment ce necesar nutritiv are fiecare plantă în parte. Iar toată această sarcină ar fi imposibil de îndeplinit de un om, aşa că ea se face computerizat. Un computer special asistă sistemele de irigaţii prin picurare cu care sunt dotate serele, el amestecă apa cu ingredientele nutriţionale şi transmite prin apă, exact cantitatea de care are nevoie fiecare plantă în parte. Mai mult decât atât, în fiecare seră în parte se găseşte şi o instalaţie de microclimat. Această funcţionează ca un fel de termostat, reglând temperatura la nivelul optim pentru culturi. „În fiecare moment al dezvoltării sale, planta are o temperatură optimă, la care oferă cel mai bun randament. Dacă iarna ne putem folosi de instalaţiile de încălzire pentru a creşte temperaturile din sere, vara apelăm la această instalaţie de microclimat. În lunile foarte călduroase, instalaţia poate reduce temperatura din sere cu 5 grade Celsius“, a explicat dr. Constantin Costache.


Combatere biologică şi polenizare cu bondari
Noua tehnologie permite, totodată, şi renunţarea la pesticide, fungicide şi erbicide. „Deoarece folosim această metodă de cultivare, putem să acţionăm mai prompt pentru combaterea dăunătorilor. Din acest motiv, nici nu folosim pesticide, fungicide, erbicide sau alte soluţii artificiale. Folosim doar combatanţi biologici“, a mai explicat şeful Secţiei de Fitochimie din cadrul Serelor „Popeşti-Leordeni“, dr. Constantin Costache. Mai mult, polenizarea se face tot biologic, natural, şi nu artificial, fiind aduşi special bondari pentru a realiza acest proces.


Roşiile şi castraveţii ajung în magazinele din Germania, Cehia şi Bulgaria
Producţiile de roşii şi castraveţi merg, în proporţie de 80% la export, în Germania, Cehia şi Bulgaria. Compania agroalimentară Hortifruct, care administrează Serele „Popeşti-Leordeni“ a încheiat contracte cu mai multe societăţi străine, astfel că legumele produse în comuna ilfoveană ajung direct în magazinele din Germania, Cehia şi Bulgaria. O parte mai mică, aproximativ 20% din totalul producţiei, se vinde pe piaţă internă, românescă.


Marele avantaj al tehnologiei: productivitate sporită
În afara faptului că sună foarte sofisticat, tehnologia agriculturii fără pământ, de cultivare în ghivece cu turbă sau pe vată minerală, are anumite avantaje care se simt foarte puternic în calculele economice ale afacerilor. Deoarece recoltele sunt controlate la fiecare moleculă de apă, productivitatea este cu aproape 40% mai mare decât în serele construite pe pământ. „Producem aproape 300 de tone/hectar la castraveţii lungi, 100 de tone/hectar la castraveţii cornişor, iar, la tomate, între 100 şi 150 de tone/hectar“, a explicat dr. Constantin Costache. Un alt avantaj îl reprezintă siguranţa producţiei. „Pentru că nu depindem de vreme şi nu există riscul apariţiilor de agenţi patogeni, avem o siguranţă a producţiei foarte mare. Nu există riscul de calamitate când controlezi fiecare variabilă“, a mai spus dr. Constantin Costache. În plus, la aceste avantaje se mai adaugă şi scăderea forţei de muncă necesare cu circa 15%, precum şi combaterea mai uşoară a agenţilor patogeni.


Marele dezavantaj al tehnologiei: costul de achiziţie
Din păcate, nu oricine îşi permite să folosească o astfel de tehnologie. Costurile de achiziţie ale echipamentelor sunt foarte mari, de ordinul câtorva milioane de euro, iar amortizarea investiţiei durează câţiva ani. Însă, compania care administrează Serele „Popeşti-Leordeni“, Hortifruct a achiziţionat tehnologia beneficiind de fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). „Utilajele şi tehnologia au fost achiziţionate beneficiind şi de finanţare europeană, dar tot sunt foarte scumpe. Nu oricine îşi poate permite să investească în astfel de echipamente, pentru că amortizarea se întinde pe o perioadă foarte lungă“, a mai explicat dr. Constantin Costache.


Vor să investească şi în panouri solare
Patronii Serelor „Popeşti-Leordeni“ nu vor să se oprească aici cu investiţiile în tehnologii inovatoare. Deoarece costurile cu energia sunt cele mai mari cheltuieli pentru proprietarii de sere, printre proiectele de investiţii pe care patronii le au pentru viitor se numără şi achiziţionarea unui sistem de producţie a energiei regenerabile, cel mai probabil a unor panouri solare fotovoltaice. „Există mai multe demersuri de investire în panouri solare la noi la sere, dar, momentan, doar în stadiu de proiect. Într-adevăr, preţul la energie este foarte mare, iar producţia de energie regenerabilă este tentantă, dar, momentan, mai aşteptăm“, a mai spus şeful Secţiei de Fitochimie din cadrul Serelor „Popeşti-Leordeni“, dr. Constantin Costache.

[ana_maria]

Sera EcoSolara - http://www.seraecosolara.ro/ sera fara costuri de incalzire si racire

[ana_maria]

De ce au dispărut ROŞIILE ROMÂNEŞTI de la tarabe. SPECULANŢII ocupă pieţele, PRODUCĂTORII vând răsadul în străinătatede Alexandra PELE (http://content.ad20.net/Storage/297489_E00748F8497E433CBAD1186C8BB24186/index.html?id=297489&dir=http%3A//content.ad20.net/Storage/297489_E00748F8497E433CBAD1186C8BB24186/&trk=1&trkimg=http%3A//core1.ad20.net/x0.gif&click=http%3A//core1.ad20.net/click&site=gandul&zone=Special&params=%26snocache%3D1361630823304_512241225392722 90%26spgid%3D3865354617058658%26sck%3Dy%26sfver%3D 11%26f1pgad%3D0%26__x1ts%3D52f6f6f9%26sww%3D1348%2 6swh%3D643%26sifr%3D0%26pub%3D62%26site%3D3224%26s ection%3D671%26zone%3D78%26size%3D0x0%26xcrid%3D29 7489%26xgeo%3DIT%7C07%7C0%7CRome%7C%7C0%7C%26x1gui d%3D324383212123102304&dtime=15&url=http%3A//www.gandul.info/autor/alexandra-pele) Publicat la: 10.05.2012 21:44 Ultima actualizare: 11.05.2012 09:07






http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3936/9613428/1/4217936-mediafax-foto-ovidiu-micsik.jpg?width=630 (http://content.ad20.net/Storage/297489_E00748F8497E433CBAD1186C8BB24186/index.html?id=297489&dir=http%3A//content.ad20.net/Storage/297489_E00748F8497E433CBAD1186C8BB24186/&trk=1&trkimg=http%3A//core1.ad20.net/x0.gif&click=http%3A//core1.ad20.net/click&site=gandul&zone=Special&params=%26snocache%3D1361630823304_512241225392722 90%26spgid%3D3865354617058658%26sck%3Dy%26sfver%3D 11%26f1pgad%3D0%26__x1ts%3D52f6f6f9%26sww%3D1348%2 6swh%3D643%26sifr%3D0%26pub%3D62%26site%3D3224%26s ection%3D671%26zone%3D78%26size%3D0x0%26xcrid%3D29 7489%26xgeo%3DIT%7C07%7C0%7CRome%7C%7C0%7C%26x1gui d%3D324383212123102304&dtime=15&url=http%3A//www.gandul.info/financiar/de-ce-au-disparut-rosiile-romanesti-de-la-tarabe-speculantii-ocupa-pietele-producatorii-vand-rasadul-in-strainatate-9613428/galerie%3Fp%3D1%23galerie)
Foto: Ovidiu Micsik // Mediafax Foto
Un kilogram de roşii din import a ajuns să coste în supermarket-uri cât unul de căpşuni, în condiţiile în care producătorii autohtoni de legume susţin că au renunţat la culturile de tomate pe care anul trecut s-au văzut nevoiţi să le vândă intermediarilor chiar şi cu 20 de bani kilogramul.
„Ne sufocă importurile de legume. Problema cea mai mare este importarea masivă în perioada în care noi ieşim cu trufandaua noastră”, a declarat pentru gândul Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Legume şi Fructe Matca. Fermierii din cadrul asociaţiei gălăţene cultivă o treime din suprafaţa de leguminoase din ţară.
http://content.ad20.net/Storage/312581_09DD46C91B844193A93002ABDF09CDB5/640x160_2.png

În total, suprafaţa cultivată cu tomate a fost anul trecut de circa 49.000 de hectare, producţia fiind de circa 881.000 de tone, în creştere cu 14,6% faţă de anul precedent, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS). În ciuda anului agricol foarte bun, Croitoru susţine că fermierii au renunţat la culturile de roşii deoarece nu sunt deloc profitabile şi nu au cum să concureze cu preţurile tomatelor de import.
„În alte state europene se practică TVA diferenţiat pentru produsele de bază, nu 24% cum e la noi. Sămânţa, folia, motorina, toate s-au scumpit, iar noi nu avem cum să mărim preţurile. Cum să fiu competitiv când eu dau 6 lei pe benzină la pompă şi în altă ţări fermierii au subvenţie de 50% la carburant", a explicat Croitoru.
O altă problemă de care se plâng producătorii o reprezintă intermediarii care controlează pieţele din marile oraşe. De multe ori, producătorii ajung să-şi vândă recolta la preţuri foarte mici, produsele fiind foarte perisabile. „Fermierii care produc roşii nu au acces la pieţe şi n-au de ales. Trebuie să-şi vândă marfa prin intermediari. Şi dacă tu ai roşii ajunse la maturitate, ele nu ţin mai mult de 3-4 zile. Eşti nevoit să le dai mai ieftin, decât să nu iei nimic pe ele”, a precizat pentru gândul Mircea Velica, primarul comunei Izbiceni, localitate în care mare parte a cetăţenilor se ocupă de cultivarea legumelor.
Soluţiile de criză ale fermierilor: Cultivă răsadurile pe care le vând în afară şi viceversa
Din ce în ce mai mulţi fermieri aleg să cultive doar răsaduri. Acestea sunt vândute în străinătate, cultivate acolo, iar legumele se întorc în ţară la preţuri mult mai mari. „Noi nu practicăm aşa ceva, aici la Matca. Au venit la mine însă din ce în ce mai mulţi fermieri care să îmi propună aşa ceva, dar noi aici cultivăm răsaduri numai pentru producţia proprie”, a explicat Croitoru.
Practica este mai des întâlnită în rândul fermierilor din sud, din judeţele situate mai aproape de graniţă, ne-au explicat producătorii de legume. Chiar şi cultura răsadurilor este însă costisitoare, susţin ei. De aceea, mulţi fermieri au ales o altă soluţie: cumpără răsadurile din străinătate şi aleg soiuri care pot fi valorificate mai bine.
Costurile cultivării unui hectar de răsaduri se ridică la circa 14.000 de euro. Estimarea s-a făcut luând în calcul folia protectoare necesară (2.500 de kilograme), seminţele (40.000-50.000), reparaţiile solarelor afectate de ninsorile şi vijeliile din sezonul rece, substanţele cu care sunt tratate plantele, îngrăşămintele folosite, munca investită, costul curentului electric şi al apel pentru irigaţie, precum şi al combustibilului necesar pentru tranportul plantelor. „Nu este rentabil decât dacă produci răsaduri la nivel industrial, adică atunci când este vorba despre milioane de fire de roşii”, a mai precizat Velica.
Fuia, fost ministru al Agriculturii: Preţul alimentelor se dublează de la producători până pe rafturile supermarket-urilor
Stelian Fuia, fost ministru al Agriculturii, a precizat că scumpirile alimentelor au loc pe lanţul de aprovizionare. Reprezentanţii producătorilor spun însă că supermarket-urile sunt cele care fixează preţurile.
"Modul de producţie în sectorul de legume-fructe este unul primar. Fiecare produce legume pe o suprafaţă mică. Niciun supermarket sau nici cei care fac export nu vor veni să cumpere cu sacoşa de la fiecare. Şi fermierii trebuie să înţeleagă cu unul dintre principalii piloni ai modernizării agriculturii în România îl constituie asocierea", a spus Fuia, la emisiunea "După 20 de ani", difuzată de Pro TV.
"Eu aseară am văzut roşii într-un supermarket cu 10,5 lei kilogramul. Noi când ieşim cu trufandaua noastră, e undeva la 3,5-4 lei. E o diferenţă enormă", a spus Croitoru.

[ana_maria]

http://www.gds.ro/Actualitate/2011-07-16/Rosii+gigant+in+Mehedinti rosii gigant in Mehedinti TEPES VODA:http://www.gds.ro/comment-arrow.gif

[ana_maria]

de TEPES VODA:http://www.gds.ro/comment-arrow.gif

[ana_maria]

Din cate am inteles din comentariile facute la acel articol cu rosia giganta, ar fi existat un roi ROMANESC de rosii care crestea salbatic prin vii si porumb.Acele rosii aveau calitati extraordinare de vindecare a problemelor la stomac, ele fiind bogate in elemente nutritive. INTERESANT!

[ana_maria]

Brădeşti, comuna modernă de lângă oraşComunitate - Ramona Olaru, Maria Cernătescu
(citeste alte articole de acelasi autor » (http://www.gds.ro/?do=cauta&q=Ramona Olaru, Maria Cernătescu))

http://www.gds.ro/poze-gds/141735maxim.jpg
Ionela Zamfir muncește împreună cu soțul ei de dimineața până seara în solar

http://www.gds.ro/poze-gds/141737maxim.jpg
O parte din rețeaua de drumuri din Brădești a fost reabilitată

http://www.gds.ro/poze-gds/141739maxim.jpg
Podul din Valea Morii, care face legătura între două sate din comuna Brădești



http://www.gds.ro/text-clock.png Sâmbătă, 19 Mai 2012 - 20:20

http://www.gds.ro/text-print.gif Versiunea pentru tiparire (http://www.gds.ro/print/198736)
http://www.gds.ro/text-size.gif Marimea textului: http://www.gds.ro/text-small.gif (javascript:textSize('down')) http://www.gds.ro/text-big.gif (javascript:textSize('up'))
<div style='display:inline'><a href='http://ad2.ip.ro/please/redirect/11097/1/1/7/'>< img src='http://ad2.ip.ro/please/showit/11097/1/1/7/?typkodu=img&keywords=' width='300' height='250' style='border-width:0' alt='' />< /a></div>


<div style='display:inline'><a href='http://ad2.ip.ro/please/redirect/11097/1/3/7/'>< img src='http://ad2.ip.ro/please/showit/11097/1/3/7/?typkodu=img&keywords=' width='300' height='250' style='border-width:0' alt='' />< /a></div>


Viaţa oamenilor din Brădeşti s-a schimbat în ultimii ani, în sensul că au confortul unor locuitori din mediul urban. Totuşi, munca a rămas aceeaşi. Brădeştenii sunt oameni gospodari, cunoscuţi în toată ţara pentru răsadurile şi legumele produse.
Brădești, comuna care stă pe importante zăcăminte de gaze naturale, are de câțiva ani posibilitatea ca oamenii din zonă să-și încălzească gospodăriile la sobe cu gaze și să gătească mâncarea la aragazuri conectate direct la rețeaua de distribuție gestionată de furnizorul din regiune. Realizarea conductei principale de gaze naturale a început în Brădești în anul 2008, iar în anul 2009 investiția a fost deja finalizată, cu fonduri de la primărie. Acum, fiecare gospodărie din Brădești are posibilitatea tehnică să se conecteze la rețeaua de gaze naturale. Primarul Ion Răcăreanu a declarat: „În ceea ce privește introducerea gazelor naturale în comuna Brădești, pot spune că este un obiectiv cu care mă mândresc, întrucât în anul 2008, când am început mandatul, m-am confruntat cu lipsa fondurilor bănești pentru realizarea acestui obiectiv și cu o situație neclară în ceea ce privește proiectul tehnic (...). Fiind în această situație a trebuit să iau o serie de decizii, să mobilizez atât personalul primăriei, cât și o serie de instituții, astfel încât acum, în anul 2012, brădeștenii au, după 20 de ani, gaze naturale“.

Apa dă viaţă localităţii

La sfârșitul lunii aprilie au început lucrările pentru aducțiunea de apă și în satul Brădeştii Bătrâni. Până în acest moment, s-a realizat rețeaua de apă curentă în satele Brădești, Tatomirești și Răcarii de Jos. Stațiile de pompare sunt situate pe teritoriul comunei, iar apa este foarte bună, deoarece comuna este alimentată din aducțiunea Izvarna. Edilii localității susțin că oamenii sunt foarte mulțumiți de faptul că au apă curentă în gospodării, mulți dintre ei „modernizându-și“ viața după introducerea apei curente: folosesc apă potabilă de la robinet, și-au construit băi, și-au achiziționat mașini de spălat automate.
Pentru o localitate din mediul rural este foarte important ca pe timpul nopţii toate străzile să fie iluminate. În comuna Brădești, investiția în iluminatul public stradal a început în anul 2009 și a fost finalizată în același an, a precizat primarul localității, Ion Răcăreanu. În prezent, beneficiază de iluminat public toate satele comunei. Rețeaua se întinde pe toate străzile din Brădești, ceea ce înseamnă că are o lungime de 32 de kilometri. Podul peste Valea Morii face legătura între două comunități ale satului Tatomirești. Zeci de familii erau izolate, înainte de construirea acestui pod oamenii fiind nevoiți să ocolească aproximativ trei kilometri pentru a ajunge în sat, la școală și la biserică, informează primăria. Podul a fost inițiat pe OG nr. 7/2006, iar execuția lui a început în anul 2008, iar în fiecare an s-a adăugat câte ceva la obiectivul respectiv: terasamente, rampe de acces, s-a făcut parapetul etc. Spațiile verzi înființate în apropierea Primăriei Brădești aduc un plus de culoare comunei. O zonă verde a fost amenajată și în apropierea sediului poliției din localitate.

O viață în solar

Brădeştenii sunt cunoscuţi drept oameni gospodari. Casele noi sau renovate, grădinile curăţate, pomii îngrijiţi arată că oamenilor le place să muncească. Foarte mulţi se ocupă cu grădinăritul. În satul Răcarii de Jos există foarte multe familii care au solarii. La fel şi în satul Brădeşti. Ionela se trezește la ora 6.00 dimineața și intră în solar, împreună cu soțul ei, Ion. Este serviciul lor de zi cu zi… Cultivă toată iarna legume, iar primăvara zbârnăie ca albinuţele prin pieţele din ţară. În luna aprilie, ei ajung la a treia recoltă în solar. „Am vândut toată iarna spanac. L-am însămânţat de astă-toamnă în solar, a crescut astă-iarnă şi l-am vândut prin ţară. Apoi am avut ridichi, pe care le-am vândut la Petroşani, Filiaşi şi în Craiova. Acum am pus fasole verde. În cel mai mare solar avem foarte multe răsaduri: roşii, ardei, praz, vinete“, a spus Ionela Zamfir, de 32 de ani, din Brădeşti. Familia Zamfir trăieşte din grădinărit de ani buni. Au început cu un solar mic, iar acum au 1.500 de metri pătraţi de solar şi o jumătate de hectar de grădină. „Ne-am ridicat casa singuri. Nu ne-am găsit locuri de muncă şi am început să punem legume în solar, puţin câte puţin. Apoi am văzut că merge şi am început să cultivăm din ce în ce mai mult. Dar muncim şi 12 ore pe zi. Udăm şi noaptea în solar, că nu avem timp dimineaţa să facem faţă la toate răsadurile şi la toate plantele din grădină“, a spus Ionela Zamfir. Femeia susţine că „este destul de greu să te ocupi de grădinărit. Astă-iarnă era zăpada cât solariile. A fost cumplit cu gerul... Într-un an ne rămân 20.000-30.000 de lei banii noştri, plus investiţiile pe care le facem, sămânţa, tratamentele, apa, energia electrică“.

„Prima calitate a brădeştenilor este munca“

Din două solarii de dimensiuni reduse (10/6 metri), o persoană care cultivă răsaduri poate să scoată, într-un sezon, şi 10.000 de lei, spun legumicultori din comună. „Prima calitate a brădeştenilor este munca. A doua calitate a oamenilor de aici este gospodăria. Lor le place să aibă casele frumoase, vopsite, curţile îngrijite. Cei care nu au serviciu, merg pe agricultură. Sunt multe solarii în Răcarii de Jos, iar localnicii sunt cunoscuţi pentru răsaduri“, a povestit Iulian Gângu, de 35 de ani. În sezonul de primăvară, brădeştenii ies în pieţe cu răsaduri de roşii, ardei, varză, vinete, ţelină, iar salata se vinde gata ajunsă la maturitate. Circa 40% din răsadurile cultivate în solariile din Brădeşti se vând în pieţele din Craiova, iar restul se comercializează în Severin, Filiaşi şi în alte zone. În sezonul de vară, legumicultorii din Brădeşti ies pe piaţă cu arpagic. De multe ori, cumpărătorii poposesc în Brădeşi şi Răcarii de Jos pentru a cumpăra legumele direct de la producători.

Căpșune „Made in Brădești“

Locuitorii comunei Brădești cultivă în grădină sau pe lângă casă multe căpșuni. Solul comunei se pretează pentru asemenea cultură, iar oamenii preiau „rețeta“ unii de la alții. Unii pun doar pentru folosul gospodăriei, pentru a face gem şi dulceață în casă, în timp ce alții cultivă aceste plante în scop comercial. „Culturile principale au rămas cele tradiționale, cum ar fi cerealele, cu tendință către căpșuni, legume și pomi fructiferi. Aceste culturi au crescut în ultima perioadă, ceea ce arată un interes crescut al micilor producători pentru astfel de culturi“, a spus primarul Ion Răcăreanu. O localnică din Brădești cultivă căpșuni și în grădină, și pe lângă vie. „Se îngrijesc greu căpșunii. Nu punem pe suprafață mare. Astă-iarnă i-am acoperit cu folie și au rezistat gerului. Aceştia sunt căpșuni care rodesc de două ori pe an. O dată acum și mai fac rod încă o dată la vară“, a spus o localnică de 52 de ani, din Brădești.

Educaţia este pâinea sufletului

Copiii localităţii Brădeşti sunt viitorul, iar viitorul acestor copii ţine de educaţia şi formarea lor. Aspect pe care, cu certitudine primarul Ionel Răcăreanu l-a înţeles atunci când a investit în unităţile de învăţământ din comuna Brădeşti, unde funcţionează Şcoala cu clasele I – VIII „Ioan Grecescu“ după numele celui care şi-a dăruit moşia sa şcolii din sat şi a fost totodată un bun profesor de matematică. Odată cu 1 ianuarie 2005, devine singura şcoală cu personalitate juridică de pe raza comunei, având arondate ca structuri şcolare Tatomireşti cu clasele I – VIII , Răcarii de Jos, Piscani şi Brădeştii-Bătrâni cu clasele I -IV, cu un total de 422 de elevi. „În ceea ce priveşte învăţământul am manifestat interes pentru dezvoltarea şcolilor, pentru creşterea gradului de învăţare a elevilor din ciclul primar şi gimnazial. Am făcut eforturi pentru a susţine transportul cu microbuzul al elevilor din satele aparţinătoare Școlii «Ioan Grecescu». Până la sfârşitul anului 2011, am reuşit ca în şcolile din comuna Brădeşti să fie realizată introducerea gazelor naturale. Cu ocazia sărbătorilor am fost în mijlocul elevilor şi profesorilor din şcoala din Brădeşti, am oferit copiilor cadouri. Am realizat lucrări de împrejmuire a şcolilor din Răcarii de Jos, Tatomireşti şi Brădeştii Bătrâni. Am sprijinit conducerea şcolii prin acordarea de fonduri în orice iniţiativă care a vizat îmbunătăţirea actului de educaţie. Am iniţiat un proiect privind construirea la Şcoala «Ioan Grecescu» a unei baze sportive multifuncţionale, proiect ce a şi primit finanţare pe fonduri guvernamentale“, a afirmat primarul comunei Brădeşti, Ionel Răcăreanu.

În biserică afli că exişti

Zestrea spirituală a comunei Brădeşti este îmbogăţită de bisericile din localitate. Locaşurile sfinte sunt încărcate de istorie, adevărate piese de patrimoniu în regiunea Olteniei. În Brădeştii Bătrâni se găseşte Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril“, considerată una dintre cele mai valoroase ctitorii din secolul al XVIII-lea, monument de patrimoniu al localităţii. Întreaga istorie, una impresionantă, o aflăm de la preotul Marian Tănasie: „Biserica a fost ridicată în anul 1751 pe locul vechii bisericii din lemn de către familia boierului Constantin Brădescu. Cărămida din care a fost zidită a fost făcută pe malul Jiului, iar de acolo şi până la locul construcţiei cărămida a fost purtată din mână în mână de oamenii locului. În interior există un mormânt al nepoatei ctitorului. Iniţial, a fost acoperit cu marmură de Carrara. Se spune că pe aici a trecut istoricul Nicolae Iorga, iar Tudor Vladimirescu şi-ar fi aşezat tabăra în curtea bisericii în perioada Revoluţiei de la 1821. La începuturi, locaşul a fost mănăstire de călugări. Se spune că aceştia au murit din cauza holerei“.

[ana_maria]

http://hobbygradina.ro/2011/07/16/sa-crestem-rosii-sanatoase-metodele-maslov/ medote de plantare a rasadurilor de rosii

[ana_maria]

Seniori
1541 Postari


LocalitateaBelciugatele

Postat 18 March 2012 - 19:54

Buna si bine ai venit aici pe forum. E primavara si noi, cei pasionati de gradina, am intrat contra cronometru in priza.

Semintele de rosii nu se pun in vata. Nu la mine ai vazut asta, cu siguranta nu am pus niciodata in vata ceva, doar graul de Sf. Andrei.http://www.hgabc.ro/forum/public/style_emoticons/default/smile.png

Deci, cu curaj, ia niste pahare din alea de plastic la sul de 100, ia niste scobitori pe care le incingi la flacara si gauresti paharele in fund.

Le umpli apoi cu pamant fie de flori din comert, bogat in mineale, fie de curte, daca pamantul din curte este unul calitativ. Eu am pamant calitativ si pun rasadurile direct in pamantul din curte, pentru ca , atunci cand le transfer in gradina, trecerea sa fie mai usoara ( acelasi ph, aceleasi elemente nutritive)

Dupa ce ai pus pamantul in paharele, pune paharelele pe o masa la geam, catre soare, individual, sau.. eu le pun intr-o ladita din aceea de rosii de plastic.

pe fiecare pahar pui 3 seminte de rosii. Dupa asta cu o scobitoare le afunzi putin in pamant, nu mult, doar cat sa nu se vada si sa fie acoperite de pamant. Si uzi.

La rasaduri e de prefart sa uzi cu pulverizator. Fie iei unul din comert, fie folosesti unul de la ceva de geamuri, sau alt sistem, golit, daca ai prin casa.

Cand rasadurile vor iesi si vor avea primele 2 frunzulite reale ( daca nu intelegi termenul, intreaba-ma si ti-l explic pe larg) , fiecare plantuta se muta in paharel separat . Dupa ce planta atinge o inaltime calculata in 4-6 frunzie rale, rosia se muta in gradina, pe randuri etc...

Atunci revenim cu explicatiile.

ce rosii pui? sunt curioasa. Caut si eu in soi bun de salata si unul bun de sos de rosii.



Sus (http://www.hgabc.ro/forum/topic/188-coltul-gradinarului-incepator/page__st__45#ipboard_body)

[ana_maria]

Eu cred ca o sera trebue gandita in asa fel incat in urmatorii ani sa o poti moderniza.
1. In primul an construesti carcasul metalic din arcuri de cerc din teva rectangulara de 40x20x2mm.
Intaresti arcurile intre ele cu profil CD (profile pentru rigips).
Dupa asta o acoperi cu folie.
Pentru un gradinar incepator e perfect
2. In al doilea an deja incepi sa te gandesti cu ce sa o acoperi ca sa nu mai ai probleme in vara cu folia.
Si atunci poti foarte bine sa aplici policarbonat pe tiava rectangulara.
Tot dupa primul an o sa iti dai seama ca in zilele cu pre mult soare folia si policarbonatul lucreaza ca un fel de lupa si
atunci poti sa improvizezi un rulou cu folie neagra montat pe coama serei care sa il cobori doar atat cat sa umbresti suprafata cultivata.
3. In al 3-lea an daca ai prins microbul gradinaritului si mai ai si niste banuti incepi sa te gandesti ce ar fi sa le asigur plantelor clima de care au nevoe si iarna. Poti instala un sistem de incalzire prin pardoseala sau prin pamant mai bine zis (un sistem de tevi, identic cu incalzirea prin pardoseala care se face in case). Temperatura apei in acest sistem nu trebue sa depaseasca 20-25 grade. Iar in incapere poti monta un senzor de temperatura care sa comande pompa de recirculare a sistemului, cand temperatura in incapere depaseste temperatura setata pompa nu mai baga agent termic. Asa poti bine mersi sa ii setezi temperatura de care ai nevoe ziua si temperatura de care ai nevoe noaptea. E mai dificil cu centrala, daca ai centrala pe lemne te poti conecta lejer si sa stii ca consumul de lemne nu e ecsagerat de mare pentru ca sistemul asta e foarte econom tocmai prin faptul ca e un sistem de incalzire bazat pe agent termic cu temperatura scazuta.
4. In al 4-lea an ai sa vrei sa reduci consumul de combustibil si atunci poti monta 4-5 panouri solare, chiar pe sera, si un boiler sau un tanc de acumulare a agentului termic.care sa il conectezi la sistemul de incalzire. In zilele cu soare incalzesti si sera si ai apa calda si pentru toata casa.

Am omis sa vorbesc de sistemul de irigatie prin picurare pentru ca asta stie si un incepator ca e de dorit sa il instalezi chiar din primul an.
Asta mi se pare cel mai bun mod de a dezvolta o sera (pentru consumul unei familii sau chiar si la nivel de afacere de familie). Totul e ecologic numai daca nu folosesti incrasaminte minerale foliare sau de contact (in sol).

[ana_maria]

Ferma biodinamica (http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=58) - Influente cosmice asupra plantelor si a fiintelor

Cum influenteaza luna zarzavaturile radacinoase sau cartofii din gradina? Cand culeg albinele cu mai mult sarg nectarul? De ce untul fabricat in zilele "de apa" miroase a capra? Aflati in acest articol cum influenteaza momentele cosmice ceea ce se intampla in ferma dvs.

Ritmul anomalistic este marcat de alternanta celei mai mari si celei mai mici ale Lunii de Pamant, momentele respective purtand numele de apogeu si perigeu.

Durata acestui ciclu este 27,555 zile. Diferenta dintre aceste distante este de aproximativ 40.000 km, valoare relativ mica pentru fenomenele astronomice, dar, tinand seama de faptul ca distanta medie dintre Pamant si

Luna este de asemenea mica, 384400 km, ea reprezinta o variatie de aproximativ 13%.




Oricum, viata terestra, integrata in contextul cosmic, simte aceasta diferenta, un factor important putand fi si momentul inversarii directiei de la indepartare la apropiere si invers.
Aceasta explica influentele care provin de la cele doua pozitii extreme.

Luna cea mai apropiata este o pozitie inhibatoarea pentru plantele semanate in acest moment. Dimpotriva, Luna ndepartata are o influenta pozitiva asupra cartofilor semanati in aceasta zi.

In expeditiile cosmice, aselenizarile sunt antotdeauna programate sa aiba loc atunci cand Luna se afla la perigeu, adica in pozitia cea mai apropiata de Pamant.

O incercare de aselenizare, cu Luna la apogeu, a esuat. Indepartarea Lunii de Pamant poate fi comparata cu cresterea plantelor favorizata de pozitia Soarelui in apogeu (nasterea Sf. Ioan, Sanzienele, 24 iunie).

Plantele au atunci tendinta de a umple bobul, se devitalizeaza.

Efectul apogeului poate fi relativ favorabil pentru semintele alimentare

El are, insa, un efect net daunator ca termen de semanat pentru zarzavaturile frunzoase.
Zarzavatul radacinos - de exemplu, morcovii - semanati in zi de apogeu lunar se lemnoseaza usor.

Dintre aceste plante de cultura singura care reactioneaza bine este, asa cum am mai spus, cartoful.

Cu totul diferita este influenta perigeului lunar, moment care poate fi comparat cu situatia din toiul iernii, cand pamantul se afla cel mai aproape de Soare (21-25 decembrie, Craciunul).

Daca se seamana in aceasta perioada o brazda pregatita anume, semintele germineaza greu.
Majoritatea plantelor care rasar prezinta opriri din crestere si sunt puternic atacate de ciuperci parazite.

In cultura ulerioara din anii urmatori puterea germinativa a semintelor se dovedeste a fi foarte slaba.

In timp ce zilele apogeului sunt in general zile senine, zilele perigeului sunt, cel mai adesea, zile apasatoare, ploioase sau cu ceata.

Aceste efecte dureaza de obicei o zi pentru apogeu si 2 zile pentru perigeu, daca in aceste zile luna se afla in dreptul unei constelatii care favorizeaza radacinile.

Incercarea de a neutraliza efectele asupra plantelor prin stropiri cu preparatele biodinamice 500 si 501 au aratat ca, in aceste situatii, preparatele au tendinta de a intari influenta produsa de pozitia lunii, fie ca este pozitiva, fie ca este negativa.

In fine, se cuvine sa amintim, foarte pe scurt, unele aspecte legate de influentele cosmice asupra animalelor.

Albinele

S-a putut constata in cursul unor cercetari stiintifice executate cu mare acuratete de Maria Thun in Germania, cercetari care se continua si in prezent ca activitatea albinei prezinta in mare masura un paralelism cu prezenta lunii in diferite constelatii.

Astfel:
- cand luna se afla in constelatiile de caldura sau de foc (berbec, leu, sagetator), albinele culeg cu mai mult sarg nectarul;
- in constelatiile de aer-lumina (gemeni, balanta, varsator) ele aduna mai ales polenul;
- in constelatiile de apa (rac, scorpion, pesti) se observa o intensificare a pregatirii mierii, iar atunci cand luna se afla in constelatii de pamant (taur, fecioara, capricorn) albinele se ocupa aproape exclusiv cu construirea celulelor fagurelui.

Secretia laptelui

In fabrizarea unturilor si branzeturilor de capra, se constata deosebiri mari potrivit cu pozitia lunii.

Astfel, pentru fabricarea untului, in zilele cand Luna se afla in semne "de apa" si timpul este ploios, timpul de fabricare a untului se dubleaza fata de cel necesar pentru aceeasi operatie facuta atunci cand luna se afla in semne "de foc", iar timpul este insorit si cald.

Cel mai important, insa, este aspectul calitativ. Untul fabricat in zilele "de foc" are un gust foarte placut, avand un miros are aminteste alunele.

Untul fabricat in zilele "de apa" miroase a capra. Acealsi fel de observatii se pot face si cu privire la branzeturi.

Problema influentelor cosmice expusa rezumativ in cateva numere ale revistei prezinta numeroase alte aspecte care ar merita sa fie cunoscute, dar cuprinderea lor nu s-au putea realiza decat intr-o carte de specialitate.

Incheiem aceasta expunere succinta cu un gand privind practica: factorul cosmic este numai unul din factorii de productie pe care agricultorul ii poate avea in atentie.

Adeseori, viata practica impune un alt termen de executare a unei lucrari decat termenul optim din punct de vedere cosmic.

In aceasta situatie, se va executa lucrarea atunci cand este cel mai convenabil, tinandu-se seama de intregul context in care se desfaoara activitatea agricola.

O singura exceptie de la aceasta regula trebuie s-o constituie obligatia de a evita efectuarea lucrarilor in timpul eclipselor solare si a trecerii lunii prin nodurile lunare, intrucat consecintele sunt inevitabil extrem de negative.

Biolog. dr. Petre Papacostea

Cititi si:

Pierderea imbolnaveste. Castigul vindeca
http://www.live-food.eu/Pierderea-imbolnaveste.-Castigul-vindeca.html (http://www.live-food.eu/Pierderea-imbolnaveste.-Castigul-vindeca.html)

Doctorul OU
http://www.live-food.eu/Doctorul-OU.html (http://www.live-food.eu/Doctorul-OU.html)

Apa si cateva dintre caracteristicile ei
http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=208 (http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=208)

Sanatatea depinde de a fi in armonie cu sufletele noastre
http://www.live-food.eu/Sanatatea-depinde-de-a-fi-in-armonie-cu-sufletele-noastre.html (http://www.live-food.eu/Sanatatea-depinde-de-a-fi-in-armonie-cu-sufletele-noastre.html)
http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1566

[ana_maria]

Ferma ecologica de pe Strada Primaverii. Reportaj din dumbrava bio (http://jurnalbio.wordpress.com/2011/01/31/ferma-ecologica-de-pe-strada-primaverii-reportaj-din-dumbrava-bio/)Posted on 31 ianuarie 2011 by jurnalbio
Intr-una din zilele acelea cu cod portocaliu de ninsoare din ianuarie 2011, am mers in Strada Primaverii sa vizitez o ferma bio. Nu va speriati, nu au daramat vreo vila a unui mahar din Cartierul Primaverii pentru a face loc unei ferme, este vorba de Str. Primaverii din Comuna Joita, Judetul Giurgiu, la 15-20 de kilometri de Bucuresti. Mi-am ales una dintre cele mai neplacute zile pentru o vizita in agricultura ecologica, mai ales ca am plecat si cu piciul meu de doi ani si jumatate, dar a meritat! In ciuda ninsorii, am petrecut doua ore foarte placute la ferma Biodumbrava (http://www.wix.com/mistify/biodumbrava) si am avut ocazia sa cumpar si produse delicioase: morcovi bio, telina bio, muraturi naturale si mere.
Cum ajungi la ferma eco Biodumbrava
Pana la ferma am facut o ora cu masina, dar eu si locuiesc in partea opusa a orasului fata de zona Militari. La ferma se ajunge pe traseul Carrefour Militari, Soseaua de centura, Comuna Dragomiresti, Sat Bacu, Comuna Joita. Pentru vizita ma programasem cu o zi inainte la proprietarul fermei ecologice, Dl. Marin Dumbrava, despre activitatea caruia am aflat de pe Internet (http://biodumbrava.wordpress.com/), bineinteles. Am intarziat mai mult de 30 de minute fata de ora stabilita, dar banuiesc ca a inteles, vazand vremea de afara.
http://jurnalbio.files.wordpress.com/2011/01/ferma-ecologica-biodumbrava-02.jpg?w=621&h=413
Munca multa
Cel mai mult m-a impresionat la ferma volumul imens de munca din agricultura ecologica! Ca sa produci in conditiile cerute de certificari, ai nevoie sa indeplinesti mai multe activitati dificile: sa citesti si sa te informezi despre acest domeniu, in conditiile unei lipse a informatiilor, sa faci rost de seminte organice, sa te preocupi de problemele birocratice, sa cauti ingrasamant natural, sa irigi cu apa nepoluata, sa faci multa munca manuala si sa cauti piata de desfacere. Ferma domnului Dumbrava a inceput sa produca respectand conditiile impuse de certificarea organica din anul 2010, aflandu-se acum in perioada de conversie. Chiar daca pe solul acesta nu fusese cultivat niciodata ceva chimic, tot trebuie sa treaca aceasta perioada de tranzitie. Pentru certificare colaboreaza cu cei de la Austria Bio Garantie, pe care i-a descoperit la targul Indagra.
Recolta bogata
Si voi veti fi surprinsi cate legume si fructe cultiva domnul Dumbrava in ferma lui mai mica de un hectar: rosii, cartofi, ardei, vinete, ceapa, ridichii, salata, prune, mere, pere, mure, afine sau fructe de padure. Cand am mers eu, in ianuarie, pamantul era doar arat si acoperit de zapada. Evident cu nu am avut ce fructe sau legume proaspete, abia recoltate, sa cumpar. Dar tot am plecat cu portbagajul plin, pentru ca orice ferma care se respecta are si o „camara” cu provizii. Din groapa cu nisip, acoperita cu paie, proprietarul fermei ne-a adus morcov si telina din recolta proprie, pusa la pastrarea in conditii naturale. Tot din productia fermei am cumparat si un borcan de muraturi delicioase, preparate dupa o metoda traditionala si fara urme de conservanti. Este atat de migaloasa aceasta tehnic de preparare a muraturilor, cu oxigenarea apei la intervale regulate, incat ti-e si mila sa mananci gogonelele. De la domnul Dumbrava am luat si un borcan de mix de legume si cateva kilograme de mere.
Asteptand primavara si salata bio
Primele legume proaspete vor fi gata din primavara, din luna aprilie: ridichii, salata si ceapa verde bio. Abia astept sa le fac o vizita si atunci, cred ca o sa il mai deranjez cu telefoane si inainte: „domnu’ Marin, s-au facut ridichiile?”. In 2010, ferma si-a distribuit produsele si prin magazinele Leacul si Green Feet (http://jurnalbio.wordpress.com/2010/11/24/green-feet-o-noua-aparitie-placuta-pe-harta-bio-din-bucuresti/) din Bucuresti, asa ca va fi interesant daca si anul acesta vor fi disponibile si acolo. Totusi, nimic nu se compara cu o vizita in natura, sa cumperi legume si fructe proaspete, dar sa afli si povestea din spatele lor, sa vezi ramele, fluturii, melcii si gazele care umbla prin pamantul cultivat.
http://jurnalbio.files.wordpress.com/2011/01/ferma-ecologica-biodumbrava-03.jpg?w=468 (http://jurnalbio.files.wordpress.com/2011/01/ferma-ecologica-biodumbrava-03.jpg)
Lucruri minunate pentru copii
O astfel de vizita este foarte placuta si pentru copii. Pustiului meu i-a placut si probabil ca, daca nu era atat de frig si nu ii venea ora de somn, mai stateam. Si acum, cand il intreb de unde sunt merele, imi raspunde: „de la domu Marin, de la perma”. In Anglia, astfel de vizite la ferme ecologice se organizeaza periodic, dupa cum am vazut pe website-ul Soil Association (http://www.soilassociation.org/Takeaction/Visitanorganicfarm/tabid/228/Default.aspx), dar copii de acolo au vazut si mai putine gaini la fata decat copii nostri din Romania.
http://jurnalbio.files.wordpress.com/2011/01/ferma-ecologica-biodumbrava-08.jpg?w=468
Ce va fi
Pentru 2011, proprietarul fermei ecologice Biodumbrava (http://biodumbrava.wordpress.com/) doreste sa initieze programul „Un copil – O planta”, in cadrul caruia copiii insotiti de parinti merg sa cultive si sa ingrijeasca plantele preferate. Dupa o perioada de timp se intorc sa vada cum infloresc plantele respective si in final sa culeaga fructele acestora. Consumand legumele crescute si ingrijite de ei, copiii vor face diferenta intre gustul unei legume bio si al celor crescute in mod industrial. Pe langa gust, ei vor constata ca pe baza unor tehnici simple, mentin echilibrul natural si ca in acest fel exista alternative la celelalte tehnici de culturi intensive care polueaza si distrug mediul.
Suntem deja in aprilie? Suntem deja in aprilie?
Gustul foarte bun al morcovilor si al muraturilor incercate acasa mi-a intarit decizia sa merg din nou la ferma Biodumbrava in aprilie, cand se fac ridichile, ceapa verde si salata bio. Va recomand si voua aceasta vizita, sa vedeti ca agricultura bio este posibila si in Romania. Iata pana atunci o galerie foto realizata in mijlocul viscolului.
http://jurnalbio.files.wordpress.com/2011/01/ferma-ecologica-biodumbrava-01.jpg?w=150&h=99 (http://jurnalbio.wordpress.com/2011/01/31/ferma-ecologica-de-pe-strada-primaverii-reportaj-din-dumbrava-bio/ferma-ecologica-biodumbrava-01/) http://jurnalbio.files.wordpress.com/2011/01/ferma-ecologica-biodumbrava-02.jpg?w=150&h=99 (http://jurnalbio.wordpress.com/2011/01/31/ferma-ecologica-de-pe-strada-primaverii-reportaj-din-dumbrava-bio/ferma-ecologica-biodumbrava-02/) http://jurnalbio.files.wordpress.com/2011/01/ferma-ecologica-biodumbrava-03.jpg?w=150&h=77 (http://jurnalbio.wordpress.com/2011/01/31/ferma-ecologica-de-pe-strada-primaverii-reportaj-din-dumbrava-bio/ferma-ecologica-biodumbrava-03/) http://jurnalbio.files.wordpress.com/2011/01/ferma-ecologica-biodumbrava-04.jpg?w=150&h=100 (http://jurnalbio.wordpress.com/2011/01/31/ferma-ecologica-de-pe-strada-primaverii-reportaj-din-dumbrava-bio/ferma-ecologica-biodumbrava-04/)
http://jurnalbio.files.wordpress.com/2011/01/ferma-ecologica-biodumbrava-05.jpg?w=150&h=99 (http://jurnalbio.wordpress.com/2011/01/31/ferma-ecologica-de-pe-strada-primaverii-reportaj-din-dumbrava-bio/ferma-ecologica-biodumbrava-05/) http://jurnalbio.files.wordpress.com/2011/01/ferma-ecologica-biodumbrava-06.jpg?w=150&h=104 (http://jurnalbio.wordpress.com/2011/01/31/ferma-ecologica-de-pe-strada-primaverii-reportaj-din-dumbrava-bio/ferma-ecologica-biodumbrava-06/) http://jurnalbio.files.wordpress.com/2011/01/ferma-ecologica-biodumbrava-07.jpg?w=150&h=101 (http://jurnalbio.wordpress.com/2011/01/31/ferma-ecologica-de-pe-strada-primaverii-reportaj-din-dumbrava-bio/ferma-ecologica-biodumbrava-07/) http://jurnalbio.files.wordpress.com/2011/01/ferma-ecologica-biodumbrava-08.jpg?w=150&h=87 (http://jurnalbio.wordpress.com/2011/01/31/ferma-ecologica-de-pe-strada-primaverii-reportaj-din-dumbrava-bio/ferma-ecologica-biodumbrava-08/)
http://jurnalbio.files.wordpress.com/2011/01/ferma-ecologica-biodumbrava-09.jpg?w=150&h=100 (http://jurnalbio.wordpress.com/2011/01/31/ferma-ecologica-de-pe-strada-primaverii-reportaj-din-dumbrava-bio/ferma-ecologica-biodumbrava-09/)

[CameliaB24]

Pentru cei care doresc sa cultive legume pentru ei si familia sau chiar de vanzare, puteti cere oferta de la Sere Transilvania. Gasiti aici o gama larga de sere/solarii, sisteme de ventilare, sisteme de irigatie, instrumente de masura pH, EC si temperatura si multe alte accesorii. Puteti contacta Sere Transilvania la telefon 0264.401.122, pe mail la office@seretransilvania.ro sau online pe www.seretransilvania.ro (http://www.seretransilvania.ro/) .