Lucrurile cele mai importante extrase din reviste apicole de peste 50 de ani .

[Enciu Stefan]

Manualul Apicultorului
Asociatia crescatorilor de albine din Republica Socialista Romana

(Bucuresti 1986)


Lectia 1.
Fie ca ii spunem prieteneste ,,musca",ignorant ,,viespe"admirativ ,,ganganie",poetic ,,fetica"sau corect ,,albina",nu trebuie sa uitam nici un moment ca albina este insecta .Rememorand cunostintele de zoologie :insecta este un animal nevertebrat caracterizat de alcatuirea corpului din trei parti principale -cap,torace si abdomen,la randul lor compuse din mai multe segmente si acoperite cu un invelis tare ,chitinos; de prezenta a sase picioare articulate si - la majoritatea aripi.
Albinele fac parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte -Ordinul Hymenoptera (au doua perechi de aripi membranoase ),familia Apidae ,genul Apis ,specia mellifera sau mellifica (albina mellifera europeana ,pe care o ingrijim in tara noastra ).La acest ordin apare viata sociala si organizarea indivizilor in colonie (sau familie )echivaland prin functionalitate cu un organism ,ceea ce atrage cu sine diviziunea muncii,ingrijirea prin comun a urmasilor ,adunarea si prelucrarea in comun a hranei ,concentrarea puterii reproducatoare organismului la una singura din femele -matca si la cativa masculi -trantorii, reglarea in comun a caldurii organismului social .Consecinta a cestei vieti sociale aparitia populatiei mari de indivizi cu functii de intretinere -lucratoarele ,acumularea de rezervele de hrana ,totul cu remarcabile adaptari si dezvoltari in morfologie ale sistemului digestive,respirator,muscular ,nervos,reproducator,excreator,exceptionale performante ale organelor de simt ,ale sistemului entuziasmatic ormonal,din toate rezultand spectaculoase aspecte de comportament .
Date fiind aceste perfectionari ,colonia albinei melifere este considerata in zoologie ca ,,supraorganism"in care fuctiile de nutritie ,respiratiei ,aparate si reproductie au atat nivel individual cat si social.Iar aparitia a doua caste la sexul femal (matca si lucratoarea )este expresia inaltei diviziuni a munci atinsa de specie in indeplinirea functiilor sociale .(DE RETINUT)-nu matca ,unica,este nautatea in evolutie ,ci lucratoarea -aceasta este ,in perfectiunea ei aberanta -o minunata diviziune de la dezvoltarea reproductiva ,normala ,a femelei.
Pentru a intelege comportamentul albinei si viata ei in stup ,pentru a invata corect posibilitatile de a ingriji si exploata albinele in concordanta cu modul natural de desfasurare a vietii lor si nu impotriva acestuia ,este necesara cunoasterea alcatuirii corpului lor si a dezvoltarii .
Intrucat lucratoarea este individul majoritar in colonie ,intrucat a fost cel mai bine studiata ,astfel incat majoritatea descriierilor anatomice sunt facute pe ea ,intrucat cu lucratoarea sa faca productiile de miere,intrucat lucratoarea are cele mai numeroase comportamente tipice si spectaculoase ,descrierile din aceasta lectie se refera la lucratoare .Ori de cate ori matca sau trantorele au particularitati de morfologie ,ele vor fi mentionate .
De la ou la adult


Incepand cu luna martie , stupul poate fi deschis fara riscuri .Pe faza gurii din centrul stupului ,in elipse cat palma si pe masura trecerii zilelor ,din ce in ce mai ample pana la a ocupa aproape toata suprafata fagurelui,se observa in celule ouale .Albe,stralucitoare ,ouale de albina sant ca niste bastonase lungi de 1,4-1,6mm,curbate catre partea dorsala ,rotunjite la capete.Capul anterior al oului ,polul oral sau cefalic este mai gros -in aceea parte se va dezvolta capul viitorului individ ,capatul posterior -podul caudal sau anal ,mai subtire adera la baza celulei .In ou se formeaza la cateva ore de la depunere,embrionul;sunt vizibile (cu o lupa foarte puternica)inceputuri de segmentare a corpului ,mugurii pieselor bucale si ai picioarelor .In a treia zi de la depunerea in celule ,rupand foitele embrionae ,eclozioneaza tanara larva ,ea seamana cu un viermisor alb si este curbata ventral -invers decat oul .Datorita ingrijirii atente si asidue acordate de catre albinele doici (tabelul 1),larva creste timp de cinci zile in ritm accelerat (numai intr-a doua zi de viata greutate ei devine de sase ori mai mare decat in ziua precedenta );masa corpului larvei ocupand toata celula .

Aspectul puietului este foarte important pentru cel care ingrijeste albinele .Cursantul trebuie sa-si obisnuiasca ochiul cu masa alba sidefie alcatuita de totalitatea larvelor si oualelor din fagure :ea caracterizeaza starea de sanatate .Orice schimbare in culoare, stralucirea si forma larvelor trebuie sesizata si cercetata .
In timp ce in interiorul organismului larvei au loc profunde transformari ale organelor si perfectionarii ale acestora ,marcate de 4 naparliri succesive ,in ziua a 6-a (a 9-a zi de la depunerea )larva intinsa incepe sa-si teasa coconul .Prenimfa si apoi nimfa sau pupa care ii ia locul sunt faze de dezvoltare ale albinei dezvoltate in vorbirea curenta ca puiet in varsta -spre deosebire de ,,puietul tanar"-larvele ,diferentiate la randul lor pentru nevoile practicii in larve tinere si in larve invarsta (1-3 zile si respectiv 3-6 ).Cea mai neangajata si mai sigura diferentiere a puietului este aceea care se refera la aspectul sau in stup-puiet necapacit si puiet capacit ;denumirile se refera
la capacelul de ceara pe care albinele ce acopera fagurii il pun peste coconul gata tesut de larva in ziua 9-a .Chiar daca nu mai este hranit de catre albine doici ,nu inseamna ca puietul capacit nu beneficiaza de ingrijire :prin insasi prezenta lor activa pe fagurii cu puiet ,albinele asigura temperatura optima dezvoltarii acesteia ;in absenta albinelor acoperitoare ,puietul din celule ,fie el capacit ,fie necapacit raceste si moare .Pentru familiarizare cu aspectul puietului pe fagure este necesar sa se retina cateva din elementele ce pot caracteriza fiecare varsta si care, deci, cu ocazia cercetarii stupului ,vor trebui cautate anume .In schema alaturata sunt redate ,sintetizat ,aceste elemente .


Adultul

Adultul sau insecta perfecta este albina alcatuita din cap torace si abdomen ,cu toate organele si apendicele bine formate ,de culoare generala bruta cu pete si variante cuprinzand cenusiu,portocaliu,galben si negru.sre deosebire de invelisul membranos ,moale al stadiilor preadulte ,corpul adultului este protejat de un invelis tare -cuticula chitinoasa ,pe suprafata careia sunt instalati numerosi peri si cu forme si functii din cele mai variate ,de la mecanice pana la senzoriale .
Aceeasi cuticula acopera si picioarele si -cu unele subtiri -aripile .Reluand cele spuse despre alcatuirea tipica a corpului insectei ,iata pe scurt cum arata -vazuta de aproape si cu atentie -albina.
Capul.Vazut din fata ,corpul albinei lucratoare are aspect triunghiular ,cele doua unghiuri laterale fiind cuprinse de cei doi ochi compusi ,mari.
Vazut din profil ,capul este turtit ,cu partea posterioara usor concava -atat cat sa aseze pe suprafata anterioara a toracelui ,cu care vine in contact .Pe partea dorsala a capului se afla trei ochi simpli -OCELII.Iar pe partea anterioara ,cam la centru triunghiului ,se afla inserate cele doua antene .In sfarsit, in unghiul inferior al capului si in partea posterioara se remarca piesele bucale :buza superioara si respectiv trompa .
Capul matcii este mai rotunjit decat al lucratoarei si este mai lat in raport cu propria sa lungime .Capul trantorelui este mult mai mare si -vazut din fata -este aproape circular.
Glantele hipofaringiene (gresit numite si faringiena )se afla si in partea superioara a capului -pereche ,ele constau din doua duburi foarte lungi purtand de-a lungul lor glandule.Canalul colector ce la fiecare de deschide la baza faringelui .Aceste glande secreta laptisorul ,hrana destinata larvelor .Numai lucratoarele au asemenea glande ,dezvoltate sau nu .La matca se afla in forma de rudimente,iar la mascul sunt absente .In perioada de ingrijire a puietului glandele sunt dezvoltate la albinele lucratoare in varsta de 5-10 zile ,cand devin doici .Foarte mult regresate la albinele de 20-25 de zile ,ele pot fi recativate si deci sa se dezvolte din nou in conditii de necesitate .Glandele mandibulare se afla in zona capului :deschiderea lor se afla pe mandibule ,foarte dezvoltate la matca si la lucratoare, sunt extrem de mici la trantor .Secretia lor permite lucratoarei sa inmoaie si sa framante ceara si propolisul sa dezvolte invelisul uleios al polenului.Cu totul alta functie are la matca la care secretia mandibulara constituie baza unor feromoni :acestia sunt ,,secretii glandulare externe ,eliberate de un anumit individ si care provoaca o reactie specifica la alt individ de aceeasi specie ".Toracele se compune din trei segmente (pro-,meso- si metatorace ) care sustin si cele doua perechi de aripi si cele trei perechi de picioare ,iar in interiorul adapostesc puternic masa musculara care asigura zboru :lor,celor trei segmenta ,li se adauga si primul segment abdominal numit propodeum ,o particularitate a himanoptelor .
Aripile:ambele perechi sunt membranoase ,cu nervuri rigide ,tubulare,prin care circula hemolimfa.Perechea anterioara (1-a)sunt mai mari decat cele posteroare .Nervurile descriu anumite desene denumite celule:dintre acestea ,studiul celulei cubitale -3 este deosebit de important in aprecierea pentru selectie a albinelor .


Caracteristic pentru aripile albinei mai este si sistemul de carlige (prezente pe nervura costala a aripilor posterioare )si pliul aripilor anterioare .Carligele (sau hamuli)se agata in timpul zborului in pliu ,cele doua aripi de pe o parte formand astfel un singur plan de baterie a aerbului .In afara zborului ,cele doua aripi sunt perfect independente una de alta .Picioarele albinei lucratoare sunt unna din cele mai interesante adaptari ale insectei in modul de viata social .Intr-o forma asemanatoare ,aceleasi madalitati adaptive sunt prezentate si la alte rude (sociale sau semi-sociale )ale albinei ,care se hranesc oarecum asemanator.
Abdomenul este alcatuit din sase inele la matca si lucratoare si din sapte inele la trantor .Raportand aceste inele ,vizibile cu ochiul liber ,la originea lor din segmente abdominale ale larvei ,trebuie sa ne amintim ca sunt numai sase ,respectiv sapte din cele 10 inele initiale .Anatomic vorbind deci ,abdomenul albinei consta din 10 segmente :primul propodeum ,este studiat la toace -urmatoarele sese sunt evidente ,dupa petiol :aceste sunt inelele vizibile ,al optulea ,in interiorul acelui de-al saptelea ,are rolul de a sustine aparatul vulnerant (acul),al noualea s-a transformat in placile acului ,al zecelea formeaza anusul .
Pe partea interna a sternitelor IV,V , VI,VII se afla cate o pereche de glande ceriere .Cele 4 perechi de glande sunt alcatuite din numeroase celule ,foarte dezvoltate in perioada de cladit intens a fagurelor .In afara aceste perioade , ele devin la forma de baza ,in starea activa ,celulele secreta ceara lichida eliberata prin canalele foarte fine .Ceara eliberata pe ,, oglinzile ceriere ,,de pe sternite se solidifica in contact cu aerul ,sub forma unor solzisori ce imprumuta forma hexagonala a oglinzilor .Matca si trantorul nu au glande ceriere.

In tara noastra selectia albinei se bazeaza pe caracterele productive ale coloniilor alese ci pe trasaturi de aspect exterior ale acestora si ale populatiilor din zonele de provenienta .Pentru ca uniformitatea caracterelor morfologice (aspect exterior)este in buna masura indiciu al puritarii rasiale ,dam mai jos cele 41 marimii de care se tine seama in cadrul Programului national de selectie .
Hrana albinei adulte consta din alimente energetice (nectar si mana ,uneori zahar ,administrat de apicultor )

[Enciu Stefan]

-care ii furnizeaza apa ,sarurile minerale ,zaharuri simple si complexe si accizi organici si alimente plastice (polenul :uneori sau suplimente de polen)-care ii furnizeaza in plus aminoacizi liberi porteine,grasimi,vitamine ,celuloza amidon.In total, consumul anual al coloniei de cca 100 kg nectar si de 30-50 kg polen.Albina dispune de enzime care permit digerarea unui numar de zaharuri complexe :zaharoza ,maltoza ,melezitoza, trehaloza ,etc.Nu este capalila sa digere lactoza ,amidonul (decat in granule foarte fine si nici decstrine .Polenul este consumat prin digerare in gusa si intestin ,fara ca invelisul grauncioarelor sa fie spart ci prin penetrarea acestuia.
De fapt prin simpla depozitare in fagure,sub actiunea enzimelor si a unor microorganisme ,polenul se transforma practic in alt produs -pastura.

Dupa cum rezervele alimentare ale coloniei sunt depuse in faguri ,cele proprii individului sunt acumulate in corpul gras -intins in principal ca o capuciala ,imediat sub invelisul chitinos dorsal ,deasupra diafragmei .Corpul gras contine rezervele de glicogen ,grasime si proteine ale albinei :ele pot fi foarte mari in timpul iernarii pana spre primavara cand se epuizeaza :sunt si in sezonul activ -un urma perioadelor lipsite de cules ,sau de vreme rea care retine albinele de la cules .Daca hrana glucidica serveste la producere caldurii ,la functionarea muschilor si la alcatuirea rezervelor grase ,hrana proteica (polenul este indispensabila tinerelor albine doici pentru alimentarea larvelor si a matcii .Sistemul respirator al albinei este alcatuit din tuburi traheene sau trahei si saci aerieni .Orificiile care asigura patrunderea aerului oxigenat si expulxarea aerului incarcat cu bioxidu de carbon se numesc stigme.

[Enciu Stefan]

Sintagmele sunt in numere de 10 perechi :doua perech toracice si opt perechi abdominale ,dintre care una pe propodeum ,sase pe inelele urmatoare si una pe al 8-lea ,nefunctionala .Stigmele toracice se deschid direct la exterior .Prima pereche se deschide intr-o mica excavatie in depresiunea mesotoracelui ,mascata de un lob al protegitului .(In aceasta excavatie se adapostesc acarienii Acarapis wodi).Stigmele abdominale se deschid intr-o camera numita atrium .
Traheele sunt tuburi rigide ,din cuticula fina ,chitizata cu intarituri de chitina helicoidale in inerior ,denumite tenidii (aceste a mentin in permanenta traheea deschisa).Traheele se divizeaza in tuburi cu diametrul din ce in ce mai mic,pana ce in final traheolele se deschid in celule .In corpul albinei exista o serie de saci nepereche sau perechi ,dilatatii ale traheelor primare .In afara de functia lor respiratorie ,sacii de aer au darul de a face corpul albinei mai usor .Sunt dispusi astfel :in cap -cinci saci (1 cefalic ,2 cefalici superiori si 2 mandibulari) in torace 7 saci (1 toracic ventral anterior ,1 ventral posterior ,2 ventrali laterali ,2 dorsali laterali si unu scutelar) ,iar in abdomen -3 saci (1 abdominal supero-an -terior si 2 abdominali laterali ).

Imensul consum de energie ,aportul mare de oxigen pe care il presupune zborul ,este sustinut in reteaua minutioasa de trahei si de saci traheeni .
SISTEMUL MUSCULAR AL ALBINEI este foarte dezvoltat .Aproape toti muschii sunt striati ,cu ecsceptia muschilor directi ai zborului .Majoritatea muschilor sunt legati de porducerea unor miscari ale corpului si sunt legati de chitina scheletului fie direct ,fie prin intermediul unor tendoane. Organele interne (sistemul digestiv inima,organele genitale etc.) au propria lor musculatura .
MUSCULATURA ARIPILOR este cea mai importanta si cea mai impresionanta ,muschii directi ai zborului ,foarte puternici ,o masa mare ,ei produc bataile verticale ale aripilor (cca 190 de batai pe secunda ),si muschii indirecti care permit transformarea miscarilor verticale ale aripilor ,printr-o actiune tranzversala ,in miscari helicoidale -miscarile ce produc deplasarea propriu- zisa a insectei .

SISTEMUL CIRCULATOR estefoarte simplificat la albina ,el se compune din inima ,aorta si lacune de hemolimfa .Functia sa este de a transporta substantele nutritive catre organele efectoare si de a evacoa deseurile di organism .Circulatia ca atare se realizeaza prin inima si aorta ,care alcatuiesc un tub relativ continu ,in partea dorsala ,si anume dinspre partea posterioara catre cea anterioara ,pana la cap de unde se continua cu o circulatie lacunara (prin cavitatea corpului ),cu concursul activ al celor doua diafragme -ventrala si dorsala.

[Enciu Stefan]

Ni se pare locul potrivit sa amintin de ecxistenta sistemului neurendocrin .Este vorba de celule neurosecretoare Izolate ,localizate in creier ,celulele care elibereaza hormoni ce activeaza glandele endocrine ,(2)de insasi aceste glande protoracice -care ,prezente la larve ,dispar la inceputul teserii coconului :sunt situate difuz in apropierea tubului digestiv in protorace si mesotorace ,secretia lor este ecdisonul sau ormonul naparlirii (chimic sau sterol ) ,si cele 3 perechi de glande retocelebrare :a)corpora cardiaca -situate in apropierea aortei primes si stocheaza secretiile cerebrale ,pe care ulterior le elibereaza in hemolinfa <au si ele o secretie proprie ,al carei rol nu este inca cunoscut ,si b)corpora allata -vecinele cu precedentele ,secreta mai multi hormoni ,cu functii diverse -una juvenilizanta (actiunea lor combinata cu ceea a ormonului naparlirii ,mentine insecta in stare de larva -actiune uneori sinergica ,alteori antagonica in functie de stadiul de dezvoltare atins),una gunadotropa (controleaza dezvoltarea organelor sexuale si a comportamentului sexual )si una metabolica (si una metabolica controleaza metabolismul respirator si in genneral procesul nutritiei si vitalogeneze ).Cu un termen generic ,produsul corporal allata este desemnat curent ca hormon juvenil ,dar datoritelor multiplelor sale functii ,in afara mentinerea starii larvale ,De Wilde a propus de curand (1982)denumirea mai cuprinzatoare de hormon morhogenetic .
SISTEMUL NERVOS al albinei este ,ca la toate insectele ,ganglionar si scalariform .
Creierul este alcatuit din 4 portiuni principale ,denumite protocerebrum(prelungit lateral prin cei 2 lobi optici ,masa de fibre nervoase venind de la ochii compusi)-are rol de a coordona impresiile vizuale provenind de la oceli si ochii compusi :deutocerebrum (alcatuit din cei 2 lobi anteriori -da nastere la cei doi nervi antenari , foarte mari )tritrocerebrum (care da nastere unui nerv frontal si unui nerv recurent care urmareste traseul esofagului )si ganglionul subesofagian .Prin deshiderea alcatuita de ganglionul subesofagian unit pe lateral cu lobii anteriori trec esofagul si portiunea a aortei .In continuarea ganglionului subesofaginal ,lantul nervos cuprinde 2 ganglioni toracici si 5 ganglioni abdominali ,toti pereche si uniti intre ei printr-un cordon dublu (de aici numele de sistem ,,SCALARIFORM,,-ca o scara).

[Enciu Stefan]

APARATUL VULNERAT SAU ACUL

La albinele lucratoare el cuprinde :ansamblul glandular ,ansamblul motor si ansamblul vulnerant.

Ansamblul glandular costa din doua glande -glanda acida (doua tuburi subtiri care se unesc inainte de a se deschide intr-un rezervor mare de venin)si glanda alcalina sau lubrefianta .Ansamblul motor cuprinde cateva placute de chitina ,ale caraor miscari fac sa avanseze acul si sa se descarce rezervorul de venin .
Ansamblul vulnerat sau acul propriu-zis este atasat ansamblului motor printr-o pereche de brate curbate chitinoase .Acul este format din prelungirea lantetei -o piesa rigida si goala la interior ,terminata ascutit ,avand pe fata inferioara doua santuri in care luneca stiletii .Lanteta si stiletii alcatuiesc in preuna un canal prin care se scurge veninul .Stiletii sunt terminati cu niste creste ,ca un harpon ,sunt strabatuti de canalicule prin care veninul este dirijat ,din canalul principal ,catre rana provocata de lanteta .

APARATUL REPRODUCATOR
Aparatul genital al matcii este alcatuit din patru parti principale,organe generatoare -doua ovare ,organe conducatoare -doua oviducte laterale :un oviduct median si cavitatea vaginala ,organe anexe -spermatica ,cu glanda in Y si organe de acuplare -camera acului sau bursa copulatrix .

Fiecare ovar este alcatuit din circa 150-180 tuburi ovariene sau tuburi ovariole ,deschizandu-se intr-un oviduct lateral .Cele doua oviducre laterale se contopesc formana dviductul median .Dilatandu-se ,acesta vormeaza cavitatea vaginala ,separata in doua de un pliu mucos aflat chiar sub orificiul canalului spermateci.Spermateca este o sfera in care se inmagazineaza spermatozoizii depusi in trantori in cursul imperecherii .Pe ea se afla glanda in Y ,al carei rol este de a activa spermatozoizii aflati in repauz in spermatica .Peretele spermatecii este acoperit de o retea foarte densa de traheole .
Cavitatea vaginala este spermata de camera acului printr-un pliu circular .De fiecare parte a deschiderii vaginului se afla alte doua cavitati -bursele copulatoare .
Dupa imperechere ovarele se dezvolta foarte mult .Trebuie ovariene sau ovariolele sunt capabile sa elaboreze celulele germinative ,din care se dezvolta ovulele ,care evoluiaza pana la ou .
Anatomia aparatului reproducator la matcii este foarte interesanta pentru cei care doresc sa practice insamantari instrumentale .Fiecare detaliu este necesar a fi indeaproape urmarit pe scheme si pe viu .
Aparatul genital al trantorelui cuprinde :2 testicule ,2 canale deferente ,2 vezicule seminale ,2 glande mucoase ,canalul ejacuator si bumbul cu lob penat.

[Enciu Stefan]

Cele doua testicule sunt situate la partea superioara a abdumenului ,de forma aproximativ triunghiulara .Sunt alcatuite din fascicule seminifere (circa 270 in fiecare testicul).La baza testiculului ,testiculele se deschid in canalul deferent care,la randul sau ,se deschide in vezica seminala .Peretii veziculei elaboreaza lichidul seminal care are rolul de a hrani si intretine spermatozoizii.Cele doua vezicule se deschid la baza cate unei glande mucoase .Glandele acestea se continua in canalul ejaculator ,care se termina in bulbul penisului .Ca aspect bulbul este musculos si bulbulos .In care este situat in dreptru segmentelor abdominale 6-7.

DIVIZIUNEA MUNCII IN COLONIE
Dupa ce paraeste ceula in care s-a dezvoltat ,tanara albina este usor de recunoscut:inca umeda ,si cu perisorii de pe suprafata corpului argintii ,care dau un aspect caracteristic ,ea se misca timid pe fagure >dupa ce se usuca si isi curata trupul cu ajutorul picioarelor ,intra in viata stupului ;are contacte de hrana ,omunicarii prin antene cu alte albine ,curata si lustrueste un propolis celule din care au eclozionat surori dea-le ei,dupa doua zile intra in activitatea propriu- zisa ,ingrijeste larve invarsta iar atunci cand atinge varsta de circa 5-6 zile ,cand glandele hiporfaringiene s-au dezvoltat ,incepe sa hraneasca larve tinere si/au sa intre temporar in suite matci (acesta este un grup de 5-10 albine ,care inconjoara matca in deplasarea ei pe faguri .

[Enciu Stefan]

Metoda lui Korjenevschi de intretinere a familiilor de albine

Inca din a doua jumatate a veacului trecut cunoscutul apicultor rus Korjenevschi a experimentat aceasta metoda ,folosind stupi de volum mare .Metoda se poate aplica la stupii orizontali cu 24 de rame stas ,in localitatile unde primavara exista un cules mic de intretinere si pe urma un culesul cel mare ,sau cand exista doua culesuri unul dupa altul cu intrerupere de 3-4 saptamani ,precum si in localitatile cu doua culesuri ,unul in MAI latul in AUGUST .Pentru aceasta este necesar ca fiecare stup orizontal sa aiba 3 urdinisuri unul in fata si doua in spate .
Tehnica aplicata metodei este urmatoarea:cu 6-10 sau chiar 15 zile inainte de culesul cel mare ,in cazul cand familia de albine a prezentat semne de pregatire pentru roire (matca depune multe oua in celulele de trantori iar in ramele de constructie iar in ramele de constructie albinele trag celule numai de trantori in care Matca depune imediat oua ),facem un roi -stolon rezerva cu matca batrana (inainte de formarea roiului stolon ,familia trebuie sa aiba cel putin 18-20 rame acoperite cu albine ,din care 9-10 rame cu puiet ).
In functie de conditiile locale ,roiul stolon poate fi facut mai puternic sau mai slab :astfel daca dupa salcam ,la 3-4 luni avem un cules de la tei sau alte plante melifere ,roiul se face mai puternic avand 2-3 rame cu puiet capacit ,daca dupa salcam urmeaza un cules deabia in luna August ,roiul se face mai mic ,cu o singura rama cu puiet .Cand a venit timpul formarii roiului ,ridicam matca batrana impreuna cu 1-3 rame cu albine si puiet capacit pe care le introducem in partea cealalta a stupului orizlntal cu urdinisul in spate .Langa asta mai adaugam o rama cu miere si polen (cu albine) precum si un fagure gata cladit gol ,cu circa 150-200 g apa in el .
Dupa aceea in roiul format scuturam albinele de pe o rama din familia de baza :cand roiul este puternic precum si o rama cu fagure artificial pentru ca roiul cu matca batrana trage foarte bine ceara.
Familia de baza se completeaza cu faguri gata claditi :faguri artificiali nu trebuie pusi deoarece pana la iesirea si imperecherea matcii tinere ,albinele ii strica facand multe celule de trantore .In acest fel familia de baza depune botci si avand puiet capacit ,cu botcile eliberate de la munca din interiorul stupului ,lucreaza foarte bine la culesul cel mare .

[Enciu Stefan]

Peste 8 zile , dupa ce matca a fost ridicata din familia de baza ,scuturam toate ramele si distrugem botcile inafara de una cea mai frumoasa .In cazul in care nu am fost multumiti de productia familiei in anii precedenti ,atunci distrugem toate botcile ,si in aceeasi zi ,spre seara dam familiei respective o alta botca dintr-o familie productiva si de calitate ..Cand roiul stolon a crescut la 6-7 rame ,putem ridica dupa necesitate ,1-2 rame cu puiet pentru familia de baza .La al doile cules impreunam ambele familii formand insa cu matca batrana inca un min roi stolon .In acest caz v-om avea iarasi familia puternica cu matca tanara ,care desi are puiet in timpul culesuli ,va lucra foarte activ si fara stare de roire datorita matcii tinere .Matca batrana in nici un caz nu se suprima ,ci se formeaza un nucleu care se instaleaza in acelasi stup dupa peretele despertitor .Acest nucleu va indeplinii rolul matcii ajutatoare pentru cresterea in toamna a albinelor tinere .Din el se ridica la fiecare 5 zile ,pentru familia de baza ,cate o rama cu oua si larve (in timpul toamnei se poate ridica 5-6 rame cu puiet suplimentar ,si pentru cat mai buna dezvoltare ii dam hrana stimulenta .
Metoda lui Korjeneschi se poate aplica si la stupii verticali cu corpuri sau etaje suprapuse ,pe care le punem pe masura dezvoltarii familiilor de albine.Cand albinele au acoperit 18-20 de rame ,formand in corpul de sus roiul - rezerva cu matca batrana. In continuare procedam in modul aratat mai sus ,insa deasupra corpului de jos punem catul ,corpul sau etajul cu faguri gata claditi si tot puietul din corpul de sus :de asemenea asezam deasupra corpului de jos ,un al treilea corp cu fundul din placaj ,pregatit inainte si prins in cateva cuisoare :urdinisul la corpul suprapus va fi in partea opusa corpului de jos.In timpul ce roiul stolon creste ,stupul familiei de baza se umple cu miere :la al doilea cules familia se impreuneaza cu stolonul ,formand o familie de albine puternica .Pentru scopurile aratate mai sus ,de la familiile facem si un roi-stolon separat,cu matca batrana .
Din cele prezentate se poate observa ca in metoda lui Korjenevschi se foloseste foarte larg ridicarea matcilor in scopul formarii familiilor puternice in tot timpul anului ,mentinerii lor in stare activa ,precum si pentru valorificarea culesurilor in conditii optime si in tot timpul sezonului .
Aplicand in fiecare an aceasta metoda ,nu numai ca am obtinut rezultate satisfacatoare dar AM REUSIT in acelasi timp si porblema schimbarii matcilor.