PDA

Arată versiune īntreagă : Ceaiurile părintelui Neamţu, leacuri sfinte



Dragos
17.10.2012, 02:37
Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10559
Location: Craiova


Ceaiurile părintelui Neamţu, leacuri sfinte
merci.
adi
----- Original Message -----
From: herrilmar vonbartosh
To: herrvonbartosh@yahoo.com
Sent: Thursday, January 06, 2011 9:32 PM
Subject: Fw: Ceaiurile părintelui Neamţu








- sa ai mereu in vedere ultimele 2 paragrafe .

Ceaiurile părintelui Neamţu, leacuri sfinte

Călugărul vindecător Mihai Neamţu ne-a lăsat moştenire zeci de reţete de ceaiuri cu care el a tămăduit, īn timpul vieţii, peste un milion de romāni.

Toţi īl ştiau cu numele de Unchiul Mihai. Era un călugăr de prin părţile Ardealului de Nord, hărăzit de Dumnezeu cu puteri vindecătoare. A salvat mulţi oameni de la intervenţii chirurgicale, prin tratamente cu plante. Pe līngă aceste ceaiuri de viaţă lungă, călugărul tămăduia suferinţa insuflīnd credinţă. Cei care i-au urmat sfaturile au ajuns să se bucure de viaţă. Unchiul Mihai nu mai e īn lumea pămīntească, dar ne-a lăsat reţetele lui miraculoase. Ingredientele sīnt acestea: plante şi rugăciune. Aşa a reuşit el să vindece peste un milion de romāni.

O viaţă pentru cei suferinzi
Călugarul Mihai Neamţu s-a născut la 12 octombrie 1924 īn satul Prilog, judeţul Satu-Mare. Şi-a dedicat īntreaga viaţă credinţei creştine şi a suferit prigoana comunistă, fiind izgonit de la Mănăstirea Bixadului. Din 1970, a īnceput să meargă din sat īn sat să vindece oamenii cu ajutorul tratamentelor cu ceaiuri şi īndemnīndu-i la rugăciune. Cu timpul, vestea i s-a dus īn toată ţara, şi au īnceput să vină zilnic sute de oameni bolnavi la Prilog. Toţi cei care l-au căutat au fost primiţi. Dar călugărul vindecător refuza bani pentru binele pe care-l făcea celor suferinzi. Programul de primire a celor bolnavi era de la ora 9 dimineaţa pīnă tīrziu īn noapte, astfel īncīt Unchiul Mihai, cum i se zicea, avea doar două pauze de masă pe zi. Chiar extenuat, continua să primească bolnav după bolnav. Nu se plīngea niciodată de nimic, ca şi cum el n-ar fi avut niciun necaz. La 23 iunie 2000, s-a stins din viaţă la Prilog. La īnmormīntare au participat mii de pelerini, oameni care l-au iubit, l-au ascultat şi pe care i-a vindecat trupeşte şi sufleteşte. Aceşti credincioşi i-au ridicat Unchiului Mihai o biserică īn grădina casei sale, sfinţită īn 1997. Īncă din timpul vieţii lui, biserica a devenit loc de pelerinaj pentru căutători de adevăr şi sănătate.

Minuni cu plante şi rugăciuni

Orice boală poate fi vindecată, cu excepţia bolilor aflate īn ultimul stadiu. Aceasta era credinţa călugărului Mihai. El nu recomanda să se renunţe la terapia medicamentoasă aducătoare şi ea de efecte benefice. Spunea doar că medicamentele trebuie ajutate cu ceaiuri naturiste. Īn plus, īndemna la rugăciune. Īn modestia lui credea cu toată convingerea că orice om are īn el o părticică de Dumnezeu, de aceea fiecare bolnav se poate vindeca. „Nu fiţi trişti, căci bucuria Domnului este Puterea voastră“, spunea el. Īi cunoştea bine pe toţi care īi călcau pragul. Le răspundea la īntrebări legate de boală, de tratamente, la īntrebari legate de viaţa de zi cu zi. Cine urmează terapia indicată de Unchiul Mihai trebuie să ţină cont de cīteva sfaturi generale. Ceaiurile se pot īndulci doar cu sirop natural de afine, lămīie, brad, zmeură, mure. Lichidele nu trebuie băute reci sau fierbinţi, la fel şi mīncarea. Periodic, bolnavul trebuie să facă analize şi controale medicale. Īmpărtăşania, luată conştient, conduce spre sănătate sufletească şi trupească.

Cele două ceaiuri de bază

Iată un ceai care este recomandat şi persoanelor sănătoase. Revigorează organismul şi va ameliora toate suferinţele. Nu are nicio contraindicaţ ie. Se iau cīte trei linguri din fiecare plantă: frunze de alun, brusture, cicoare, coada-calului, coada-şoricelului, frunze de corn, frunze şi fructe de măr pădureţ, frunze de nuc, flori şi fructe de păducel, de porumbar, frunze de stejar, tătăneasă, flori de trifoi roşu, troscoţel şi urzică. Se pun īntr-un săculeţ de pīnză subţire, deasă. Se fierb două minute īn 4 litri de apă. Ceaiul se toarnă īntr-un cazan peste care se pun īncă 8 litri de apă rece. Se stă cu mīinile şi picioarele īn baia de ceaiuri timp de 20-25 de minute. Īn timpul băii se transpiră mult. Este preferabil să se facă seara īnainte de culcare, produce somn profund. Plantele din săculeţ se pot folosi timp de 5 zile, după care se aruncă.

Frunze de alun, cicoare, măceş, mentă, mur, muşeţel, mesteacăn, coada-şoricelului, pătrunjel, stejar şi trifoi roşu, cīte trei linguri, se pun īn săculeţ. Se fierb două minute īn 4-5 litri de apă. Se face gargară pentru afecţiuni ale gītului, dinţilor şi ale corzilor vocale. Se fac băi de şezut īntr-un lighean timp de 10-15 minute pentru hemoroizi şi dereglări menstruale. Ceaiul se bea pentru vindecarea majorităţii afecţiunilor.

Ceaiul care „taie“ boala

Cele două ceaiuri de mai sus se folosesc īn aproape orice suferinţă. Īn plus, călugărul recomandă şi tratamente ajutătoare. Contra căderii părului, se iau cīte trei linguri din fiecare plantă: cimbrişor de cīmp, coada-şoricelului, flori de trifoi sălbatic, salcie galbenă, salcie roşie, sunătoare, porumbar, urzică vie, alun, păducel, mur şi nuc. Amestecul se fierbe un minut īn doi litri de apă. Īn fiecare seară se fac băi la cap. Nu se şterge părul, ci se īnfăşoară capul cu un material din līnă de culoare albă (o căciulă) şi se ţine pīnă a doua zi dimineaţa. Un alt ceai care „taie“ boala, acţionīnd īn sensul vindecării: se ia cīte o lingură rasă din: albăstrele, cătină, cicoare, ciuboţica-cucului, pătrunjel, patlagină, salcie, porumb, plop, lumīnărică, soc, vişin, vīsc, trei-fraţi-pătaţi, troscoţel, urzică moartă. Se pun īn 1,5-2 litri de apă care fierbe. Se lasă aproxi mativ două minute la fiert, după care se stinge focul. După ce se răceşte, se strecoară şi se poate bea. Īn timpul tratamentului nu se bea apă. Nu se ia mai mult de şase zile la rīnd. Ceai contra diareei: chimion, corn, grīu, iarbă mare, măceş, păducel, urzică vie, urzică moartă, dud, fasole, mesteacăn, răchitan, vīsc, volbură.

Ca să arăţi la 80 de ani ca la 50

Cu acest ceai, vom obţine o stare de linişte sufletească şi mai multă putere de muncă. Procesul de īmbătrīnire este mult īncetinit. Unchiul Mihai spunea că acest ceai băut permanent ajută persoana respectivă să ajungă la vīrsta de 80 de ani şi să arate ca la 50. Trebuie băut 21-22 zile pe lună. Gustul e bun, iar īn caz de īndulcire, aceasta se face cu miere. Ceaiul conţine cătină, ciuboţioca-cucului, coada-calului, coada-şoricelului, cimbrişor, cireş, cruşin, dud, levănţică, muşeţel, măceş, mentă, mesteacăn, păducele. Se pune cīte o lingură īn 2 litri de apă aflată la fiert. Se beau, din 30 īn 30 de minute, cīte 50 mililitri sau se bea o ceaşcă de 250 de mililitri īnainte şi una după masa de dimineaţă, de prīnz şi de seară. O altă combinaţie cu acelaşi efect: păpădie, pătlagină, pătrunjel, pir, porumb, vīsc, volbură, traista-ciobanului, troscoţel, urzică moartă, vīsc, volbură, trifoi.

„Fumuri“ pentru pietrele de la rinichi
Pentru probleme de canal urinar şi blocaj urinar, călugărul recomandă ceai concentrat de carpen, mesteacăn, vīsc, scai vīnăt, īndulcit cu miere sau sirop natural. Pentru coloana vertebrală dureroasă, se amestecă spumă de lapte fiert cu coada-şoricelului, muşeţel şi pătrunjel şi se fierb īn apă. Se poate pune compresa 10 pe locurile dureroase. Pentru descompunerea pietrelor de la rinichi, ficat şi fiere: se ia cīte un bob de răşină de brad şi clei de cais, cireş, piersici, vişin, prun. Se pun pe o plită īncinsă sau pe jar. Se pune o pīlnie de metal peste conţinut, cu ţeava īn sus. Se trage o gură de fum plină şi se īnghite. Bolnavul va tuşi de patru ori la rīnd. Se iau patru guri de fum īnainte de mīncare cu o oră, dimineaţa. După o jumătate de oră, se ia o linguriţă de ulei de măsline, apoi 100 ml de bere proaspătă şi 100 ml de apă cīt mai sulfuroasă. După o jumătate de oră se poate mīnca.

Un copac vindecă de cancer

Contra cancerului, se alege un trunchi de mesteacăn care să aibă scoarţă sănătoasă. Se taie trunchiul de la 5-10 cm deasupra solului. Trunchiul trebuie să aibă lungimea de 2 m. La īnălţimea pe care o are bolnavul, trunchiul trebuie să aibă circumferinţa egală cu circumferinţa capului bolnavului. Pentru a se păstra bine pe durata tratamentului, partea inferioară a trunchiului se pune īn apă. Se decojeşte lemnul, inelar, īn formă de dreptunghiuri cīt palma bolnavului. Se iau bucăţile de coajă şi se mărunţesc. Se pun la fiert 3 litri de apă. Se pun 7 linguri de grīu şi se fierb īncet pīnă ce grīul devine comestibil, adică plesneşte. Se adaugă coaja de mesteacăn mărunţită şi se mai fierbe īncă două minute īmpreună cu grīul. Ceaiul se bea. La indicaţiile călugărului Mihai, la tratament se adaugă şi un trunchi de răchită care se alege şi se pregăteşte la fel.

Comprese de oblojit rănile

Pentru oprirea hemoragiei: se macină o lingură de cafea naturală prăjită, una de seminţe de chimion, alta de scorţişoară, alta de zahăr şi un vīrf de lingură de cuişoare. Se adaugă trei linguri de sare mare (grunjoasa). Din amestec, se ia cīte o linguriţă la fiecare oră, după care se beau 100-200 ml lapte fiert şi răcit. Pentru cicatrizarea rănilor, se fierbe un litru de lapte īn vas emailat. După ce se răceşte se toarnă īn alt vas curat. Fierberea se repetă de cinci ori. Se curăţă un cartof roşu cu pieliţă groasă şi se taie cīt se poate de mărunt cu un cuţit cromat sau de lemn de stejar uscat. Se introduce īn lapte cīnd fierbe a 5-a oară şi se amestecă pīnă se face pastă. Se pune pe orice fel de rană, un cm grosime şi se leagă cu un tifon alb, sterilizat. Se păstrează legătura două zile şi două nopţi. Īn caz de puroi cu febră, călugărul Mihai recomandă comprese aşezate mai joc de locul care supurează. Se folosesc 4 bucăţi de pīnză albă subţire şi deasă, īmbibate īn lapte fiert, ţuică de prune de 50-55 grade, vin alb-cristalin şi vin roşu. Peste ele se aplică un strat subţire de frunză de sfeclă de zahăr sau o felie subţire de sfeclă tăiată īn lung. Īn loc de sfeclă de zahăr se mai pot pune frunze de podbal sau brusture. Prima compresă, cea cu lapte trebuie să fie pusă pe piele, a doua peste prima, şi tot aşa, pīnă la cea cu vin roşu.

Contra reumatismului şi prostatei

Pentru prostată, se ia un fier magnetizat, īncălzit şi īnvelit īntr-o cīrpă cu vin şi se pune pe băşică(vezică). De cīte ori se īncălzeşte fierul, se schimbă poziţia corpului. Īn timpul celor 20 de zile de tratament nu se bea apă, ci doar ceaiuri din ametec de pătlagină, scai vīnăt, troscoţel, grīu, gălbenele, vīsc, volbură, cătină, pătrunjel, muşeţel, cruşin, fasole, traista-ciobanului, salcie. Pentru īngrăşare: Ceaiul din cimbrişor, busuioc, mentă, mesteacăn şi măceşe bun pentru cei care vor să se īngraşe. Pentru slăbire, e bun ceaiul din frunze de nuc, talpa-gīştei şi păpădie. Se bea o ceaşcă īnainte de fiecare masă. Ceai contra reumatismului: se pune la fiert un litru de apă. Se ia o lingură rasă din fiecare plantă (gălbenele, mesteacăn, carpen, cimbrişor, coada-şoricelului, coada calului, cireş, dud, măr pădureţ, mur şi mentă) şi se pun toate deodată īn apa care fierbe. Se lasă aproximativ două minute la fiert. După răcire, se strecoară şi se poate bea.

Leacuri pentru tensiune şi probleme de vedere
Pentru anemie, se mănīncă īn fiecare zi la fiecare masă un ou proaspăt cu coaja cīt mai roşiatică şi o bucată de carne de vīnat de mărimea unui ou. Apoi se bea un pahar de vin de butuc. Pentru tensiune mare, se iau 6 boabe de fasole, se macină şi se amestecă cu apă. Se formează un fel de pastă. Se bea o linguriţă la fiecare 4 ore. Pentru deficienţe de vedere, să se privească lumina soarelui īn apa curgătoare la răsărit şi la asfinţit. Se poate şi īntr-un lighean. Īn caz de dezechilibru hormonal, se bea ceai din următorul amestec: flori de coada-şoricelului, coada-calului, coada-racului, mărul-lupului, urzică moartă, urzică vie, lăcrămioare, măr pădureţ, trifoi cu flori roşii, cătină, mesteacăn. Pentru boli genitale, se bea şi se fac spălături cu infuzii de coada-calului, coada-racului, coada-şoricelului, iarbă mare, păpădie, pătlagină, osul-iepurelui, pătrunjel de cīmp, tătăneasă.

Ceaiuri şi frecţii pentru sănătatea minţii

Ceai pentru temători, pentru cei ce n-au īncredere, n-au curaj şi sīnt neliniştiţi: trifoi roşu, ştir de apă, osul-iepurelui. Se pun la fiert 400-500 ml de apă. Se ia din fiecare plantă cīte o jumătate de lingură şi se pune īn apă. Se fierb două minute. Se masează, de la umăr, prin spatele urechii, pe deasupra urechii, pe frunte şi pe deasupra ochilor. Se īncepe o dată din stīnga şi apoi din dreapta. Ceai pentru memorie: soc, muşeţel, pătrunjel, cimbrişor, albăstrele, flori de narcise. Se ia cīte o lingură din fiecare plantă şi se pun īntr-un litru de apă care fierbe. Ceaiul se toarnă īn spirt sanitar şi se face frecţie. Nu se bea. Frecţia se face circular īn partea de jos, sub buric şi la organele sexuale. Călugărul mai recomandă, pentru cei cu boli psihice ca, īn fiecare an, īn luna martie, să se bea sevă de mesteacan şi de carpen.

Pentru inimă şi plămīni

• Ceai pentru boli de inimă: păducel, troscoţel, trifoi cu foi roşii, trifoi cu foi albe, măcriş domnesc, nalbă mare, nalbă mică, talpa-gīştii, mesteacăn, cimbrişor de cīmp, mentă, măcriş de pădure, cicoare, muşeţel. Ceai pentru boli de plămīni: fenicul, muşeţel, alun, păr pădureţ, scai vīnăt, anason, ovăz, salvie, păr de livadă, arnică, chimion, păducel, podbal, tătăneasă. Contra tusei convulsive: crenguţă de păr, ovăz, soc, frunze de alun, urzică moartă, scai vīnăt. Se pune la fiert un litru de apă. Se ia o lingură rasă din fiecare plantă şi se pun toate deodată īn apa care fierbe. Se lasă ap roxi mativ două minute la fiert. Se beau 700-1.000 ml pe zi, o ceaşcă īnainte de fiecare masă.

„Fiţi buni şi faceţi bine!“

• Pe līngă reţetele de sănătate, Unchiul Mihai ne-a transmis şi īnvăţăturile lui pline de īnţelepciune, care ne vor face viaţa mai bună. „Fiţi veseli!“, „Īnainte de orice, fii moral!“, „Nu te enerva!“, aceastea sīnt principiile de bază ale filosofiei lui. „Certăreţii au faţa urītă, brăzdată de riduri, iar cei buni, care sīnt gata să ierte oricīnd şi orice greşeală, au faţa liniştită, plăcută şi luminoasă. Dacă de la noi pleacă o faptă bună, locul nu rămīne gol, ci se va īnmulţi binele de 10 ori īn acel loc. Īncercaţi să urmăriţi şi voi cīnd faceţi un lucru bun: vă simţiţi mai bine şi aşa se va simţi şi cel căruia īi faceţi binele. Īnvaţă şi pe alţii care aud sau văd fapta, să o facă şi ei. Dacă sīnteţi toata ziua binedispus, puteţi observa cum creşte puterea īn voi. Cīnd ne certăm cu cineva, sīntem nervoşi, nu mai putem mīnca, nu ne putem odihni, īmprăştiem agitaţie īn jurul nostru şi, dacă se repetă des, ne īmbolnăvim“, aceasta era credinţa călugărului īnţelept. Cīt priveşte rugăciunea ca metodă de tămăduire, el spunea: „Vindecarea depinde de harul dat de la Dumnezeu persoanei respective şi de credinţa cu care este spusă rugăciunea“.

„Cele 24 de cuvinte care nu trebuiesc rostite“

Părintele ne īndeamnă să nu mai folosim deloc anumite cuvinte şi expresii, eventual să le īnlocuim cu altele, pozitive, aducătoare de dumnezeire:
1. Sudalma
2. Blestemul
3. Dracul
4. Răul
5. De ce ai făcut?
6. Nu a trebuit să faci!
7. Nu ai făcut bine
8. Nu ştiu
9. Nu pot
10. Nu reuşesc
11. Baiul
12. Greul
13. Necazul
14. Nu merg
15. Nu fac
16. Nu vreau
17. Nu văd
18. Nu aud
19. Nu găsesc
20. Nu īnţeleg
21. Am uitat
22. Am pierdut
23. Am spart
24. Am stricat
Ca să se şteargă efectul pronunţării acestor cuvinte, să se rostească următoarea rugăciune: „O, Fecioară Maria, concepută fără de prihană strămoşească, roagă-Te pentru noi, care alergăm la Tine, şi pentru cei ce nu aleargă. Amin.“








telefon: 0745-648-291