Dragos
17.10.2012, 01:27
Adrian Pop
Oraşul Vega - Valeriu Popa
Am discutat cu ea....
Era singura careia-i simteam campul de la mare distanta, din toti cei care veneau la ANATECOR Arad.
O seara plina...si intra odata sa ne apucam si mai serios de Orasul Vega - Valeriu Popa.
adi
----- Original Message -----
From: sanda romosan
To: adipop@popservice.ro
Sent: Saturday, October 10, 2009 9:49 PM
Subject: orifetiile Valentinei Garlea
Adi,
alaturat am pus un document cu profetiile clarvazatoarei Valentina Garlea din Iasi. Este foarte interesant ce spune atat Ea cat si comentariile de specialitate care preced fiecare pasaj.
Numai bine.
Sanda
VIZIUNILE VALENTINEI GÂRLEA
Vă prezentăm o selecţie a celor mai importante fragmente din cartea lui Florin Gheorghiţă, "Fenomenul Valentina". Redăm atât cuvintele Valentinei Gârlea, binecunoscuta clarvăzătoare din Iaşi, cât şi adnotările autorului, precum şi citatele sale din alţi autori importanţi. Laolaltă, toate aceste surse de informare esoterică ne lărgesc orizontul de gândire, corelându-se între ele, precum şi cu alte referinţe din acest site şi de pe internet. Rămâne ca temă de meditaţie individuală şi de dezbatere în cercurile esoterice cât anume din viziunile Valentinei sunt absolut obiective (confirmate şi de alţi clarvăzători în lumea subtilă) şi cât se datorează modului de înţelegere şi structurii sale strict personale...
Schimburi energetice între oameni, compatibilităţi cu plantele medicinale | Prima vedere a spiritelor sferice | Îndoirea spicelor | Viaţa şi organizarea spiritelor | Planurile subtile | Vederea eterurilor | Spiritele rele | Radioactivitatea | Gândul modelează materia | Gândurile rele şi entităţile negative | Arhiva din Akasha | Anatomia subtilă a omului | Mecanismul clarviziunii | Culorile aurei ne trădează | Prana, nadis, chakre | Nadis | Chakre | Terapia cu bioenergie | Fătul şi mama sa | Păcătoşii | Moartea clinică şi moartea obişnuită | La o înmormântare | Vederea spiritelor | OZN-uri eterice | Trepte de iniţiere | Ida şi Pingala | Îngeri păzitori | Marile inteligenţe | Profeţii din Akasha | Lăcaşurile secrete de sub piramide | Sfinxul din Bucegi | Maestrul Djwal Khul | Încheiere
SCHIMBURI ENERGETICE ÎNTRE OAMENI,
COMPATIBILITĂŢI CU PLANTELE MEDICINALE
- Alo, Valentina? Hai să stăm puţin de vorbă la telefon. Ce mai faci?
- Păi, ce să fac? Numai bine, de la bine în sus. Am uitat tot ce a fost rău până acum şi îl rog pe Bunul Dumnezeu să-mi mai dea viaţă ca să văd tot mai multe din minunăţiile acestei lumi. Deşi sunt oarbă, pe zi ce trece văd tot mai multe lucruri şi sunt toate atât de minunate, că nu mă mai satur să mă uit la oameni şi la tot ce e în jurul meu. Dacă aţi şti ce culori frumoase au unii oameni în jurul trupului lor... Dar, ce păcat că sunt tare puţini aceia care ie au frumoase, faţă de cei care au culori urâte, murdare... Şi dacă aţi vedea cum schimbă culorile unii cu alţii, aţi sta şi dumneavoastră numai cu ochii închişi, cum fac eu,.. Dar iaca, şi acum, aşa cum stăm de vorbă aici la telefon, noi amândoi schimbăm culori! Mai puţin, nu prea mult, că suntem la distanţă. Eu va trimit lumină galbenă, căci becul dumneavoastră galben sau, cum îi ziceţi mai domneşte, chakra cea de deasupra buricului, e cam leneş, şi se învârte încet şi cu o lumină slabă. Dumneavoastră îmi trimiteţi însă, mie, lumină.
- Dar dacă am fi faţă în faţă, am schimba mai multă lumină colorată?
- Da, sigur! Ne-am lua fiecare cât avem nevoie şi cât are de unde da fiecare. Dacă oamenii ar şti cum îşi dăruiesc unul altuia lumini colorate, cred că ar fi mai buni şi nu ar mai fi aşa haini unii cu alţii. Şi, să ştiţi că văd uneori culori atât de frumoase, că nu am cuvinte să le zugrăvesc... Da domnule Florin, ia staţi mai drept! Ce tot staţi aşa îndoit de spinare?
- Cum, tu mă vezi de acolo de la tine cum stau eu aici la telefon? Doar între noi sunt câţiva kilometri buni.
- D-apoi cum ? Ce credeţi că asta-i o problemă? Ce, nu vă văd eu cum staţi toată ziua aplecat spre masă şi tot scrieţi, că de asta v-aţi şi gârbovit! Ia îndreptaţi-vă coloana, că mosorelele nu mai stau bine fiecare la locul lor...
- Îmi vezi chiar şi vertebrele...?
- D-apoi cum, dacă aşa le spuneţi dumneavoastră... Da' ia vedeţi ce faceţi cu luciosul dintre mosorelele de mai jos de cap, că s-a subţiat şi de asta vă doare acolo.
- Am şi eu o spondiloză ca toată lumea de vârsta mea şi, ai dreptate: când nu mai iau câte o aspirină, mă cam doare acolo.
- Ia mai lăsaţi pastilele alea în pace! Doar puteţi şi singur să alungaţi boala! Ia faceţi să lumineze mai bine becurile sau, cum le spuneţi dumneavoastră, chakrele, că doar ştiţi cum să faceţi să se cureţe şi să se învârtă mai repede şi o să vedeţi cum vă lasă în pace junghiurile.
- Dar, ia spune-mi, pe mine mă poţi ajuta, aşa, stând de vorbă la telefon? Ştii, am nişte probleme cu ficatul...
- Apoi dacă staţi toată ziua pe scaun şi scrieţi şi nu mai faceţi mişcare şi nici nu vă îngrijiţi să vă faceţi becul galben să lucească mai bine... Ar trebui să beţi nişte ceaiuri...
- Da, mi-a luat soţia nişte plante medicinale, dar nu ştiu dacă sunt cele care îmi trebuie.
- Ia luaţi câteva firişoare în mână, din fiecare, şi tot schimbaţi-le ca să le văd.
[N.A.: M-am dus repede şi am adus pungile lângă telefon şi am tot schimbat în căuşul palmei smocuri din fiecare fel de plantă.]
- Asta, prima, nu vă trebuie la ficat, vă ajută puţin la rinichi. A douavă ajută la stomac. Da, asta, a treia e cea care vă trebuie. Asta ajută la punga aceea lungă de lângă ficat, care e cam leneşă la dumneavoastră -punga aceea care face fierea şi care are nişte canale pe care le văd că merg prin spatele ficatului, către stomac. Cum se cheamă, că parcă am auzit pe un domn doctor că îi spunea colicist sau colecist?
- Da, ai văzut bine, e colecistul. Dar, iar m-ai făcut curios. Spune-mi, cum de ştii tu de la distanţă care din plantele pe care l-am luat în mână este cea care-mi foloseşte?
- Apoi din fiecare plantă, vie sau uscată, ies ca nişte raze care se duc acolo unde îi fac bine omului. Pleacă de la ele ca o lumină bună către locul care are nevoie. Ştiţi, eu la vară aş vrea să stau mai mult de vorbă cu plantele, căci parcă sunt mai bune decât oamenii. Ele se oferă singure să-l ajute pe omul bolnav când trece pe lângă ele. Omul ar trebui însă ca, înainte de a le rupe, să le roage să-l ierte că le ia viaţa şi chiar mai mult, să le roage să-l ajute. Dacă oamenii ar şti cât de mult suferă bietele plante atunci când le rup aşa, fără nici un rost... Dar iertaţi-mă, am cam obosit încercând să văd luminiţele plantelor unde se duc în trupul dumneavoastră, căci e mai greu de la distanţă. De aproape, mi-ar fi fost mai uşor... Sănătate multă la toţi din casă şi Doamne-ajută!
Sus
PRIMA VEDERE A SPIRITELOR SFERICE
Valentina Gârlea: Da' iată că după un timp, când ridicam ochii în sus, chiar dacă nu mai vedeam copacii din jur, am început să văd altceva, care mă mira tare mult: veneau tot felul de baloane, de diferite mărimi, cam ca mingea sau mai mari, despre care, înainte, nu ştiam nimica. într-o zi, fiind cu Tata, l-am strigat şi i-am spus: - Tata, uite cât de multe baloane văd!...
[N.A.: Aşadar, de la vârsta de zece ani, Valentinei i s-a "deblocat" vederea superioară, vederea în lumea eterică, în acea lume care nouă ne este invizibilă! Acele "baloane" pe care ea începuse să le vadă prin "ochii fiinţei sale subtile" erau, în fapt, trupurile globulare ale diferitelor entităţi ce populează invizibila "lume de dincolo". Această lume, extraordinar de numeroasă şi de variată, a cărei existenţă este chiar mai veche decât însăşi apariţia pe Pământ a omului încarnat, îşi desfăşoară nevăzut viaţa planetară atât în jurul nostru, cât şi deasupra noastră, fără ca noi, cei încarnaţi, să fim conştienţi cu adevărat de această coexistenţă paralelă fundamentală. Abia în secolul al XX-lea, în special în ultimele decenii, au fost obţinute tot mai numeroase "dovezi materiale" prin înregistrări fotografice întru totul obiective, care au devenit documente edificatoare. ]
[N.N.- Apariţia, tot mai des în ultimul timp, a formelor luminoase circulare în fotografiile luate de diverşi oameni, în diverse ocazii, se datorează proiecţiei pe peliculă sau pe suportul digital a perispiritelor unor spirite ce se pot face vizibile în anumite condiţii. Nu există altă explicaţie “ştiinţifică” pentru aceste globuri luminoase (care privite mai atent, sunt formate din cercuri concentrice), decât aceea a împregnării pe suportul suprasensibil fotografic a urmei energetice a fiinţelor invizibile numite tradiţional “spirite”.]
- Baloanele care coborau printre frunzele copacilor erau de diferite mărimi şi diferite culori. Erau de un verde mai închis, altele de un verde mai deschis sau de un alb-verde mai strălucitor, dar erau şi albastre, şi galbene; am văzut şi câteva roşii. Dar ele - astea toate - veneau de sus, de sus tare, de undeva mai sus decât cerul pe care îl ştiam înainte. Da' într-o zi o venit un balon mai mare, verde, mare cât un bostan, şi o stat deasupra mea. Atunci i-am spus lui Tata: - Tata, uite, ăsta îmi dă credinţa în mine că nu mai trebuie să mă mai duci mata de mână şi nici Badea [fratele cel mai mare] şi nici nimenea: de-acum o să merg singură, căci înaintea mea o să meargă bostanul ăsta verde şi eu o să merg în urma lui.
[N.A.: De fapt, astfel de comunicări între copii şi entităţile lumii paralele invizibile se repetă adesea, părinţii sau cei din jur neînţelegându-le însă fondul real. în astfel de situaţii, atunci când copiii le povestesc, sunt consideraţi că fabuleazâ sau, în cazuri mai nefericite, sunt consideraţi ca bolnavi psihic. În fapt, mare parte din ceea ce noi numim "inspiraţie" - poetică, muzicală, în invenţii etc. - îşi are fondul de bază sugerat de fiinţe mai evoluate din lumea paralelă invizibilă, fără ca poeţii, compozitorii, inventatorii etc. să-şi dea seama de acest fenomen extraordinar, dar natural. Din păcate, şi multe fapte rele - certuri, sinucideri etc. - sunt sugerate, de asemenea, telepatic, dar de entităţi inferioare, rău-intenţionate, care descoperă la diferiţi oameni rezonanţa - temporară sau permanentă - a unor gânduri asemănătoare.]
ÎNDOIREA SPICELOR
Valentina Gârlea: Şi am mers aşa prin ograda bisericii, dar s-o întâmplat un lucru tare curios pentru fratele meu, Badea, lucru care a fost văzut după aceea şi de Tata, şi de oamenii din sat: pe unde mergea bostanul acela de culoare verde, ardea toate vârfurile de la luţernă şi le îndoia tulpinile, presându-le în jos. Am plecat aşa, prin faţa bisericii, prin partea de către răsărit, exact pe unde mă ducea bostanul acela verde. Cum se tot sălta el şi se tot dădea de-a tumba, făcea ca o cărare şi pe acolo mergeam eu. Fratele mergea în urma mea, dar nu vedea nimic; da' el culegea câte o mână de frunze din alea arse ca să le ducă sa le arate lui Tata.
[N.A.: În cartea Straniile Inteligenţe invizibile - scrisă şi editata cu mai mulţi ani înainte de a o cunoaşte pe Valentina -, la sesizarea biologului clujean Al. Sift, constatasem încă din anul 1974, în pădurea Hoia-Baciu, acelaşi fenomen: într-o porţiune restrânsă a păduri, unde biologul fotografiase adeseori prezenţe ale unor fiinţe globulare nevăzute, rămurelele tinere prezentau nişte arsuri cu totul neobişnuite (mai intense în interiorul ţesuturilor vegetale şi mai reduse la nivelul cojii)].
[N.N. - Un fenomen similar se constată şi în lanurile de grâne unde se formează “spontan” diverse forme geometrice complexe, aşa numitul fenomen misterios al cercurilor din lanuri (cropcircles). Este un mod de comunicare dinspre entităţi inteligente către oameni. Se pare deci că acele entităţi sunt chiar spiritele superioare ale Pământului, şi nu extratereştrii!]
VIAŢA ŞI ORGANIZAREA SPIRITELOR
Valentina Gârlea: Atunci îi spuneam poziţia lor, cutările, mărimile lor, ce făceau sau dacă urmăreau ceva. Seara le vedeam cum se adună toate, împreună. Ziua erau amestecate, verzii printre cele albastre, sau galbenele cu cele roşii sau cu cele movulii. Seara însă, se separau între ele, toate. Albastrele, deşi erau de nuanţe felurite, mai închise sau mai deschise, iar unele mai frumoase şi mai strălucitoare, toate cele care erau pe albastru se strângeau la un loc. Şi cele verzi, la fel se adunau cu cele verzi ale lor, de parcă le punea cineva cu mâna. Şi ii spuneam lui Tata: - Uite, acum vine acela albastru mai închis şi altele albastru mai deschis, şi altele cu tot felul de albastru şi se adună; şi verzile fac la fel. - Da' unde se adună? - Se aşază mai întâi unele lângă altele, iar apoi se urcă în sus, sus de tot, nu unde erau norii, ci mult mai sus. Şi acolo rămân toate, de parcă stau şi plutesc.
Sus
PLANURILE SUBTILE
Valentina Gârlea: - Atunci când aveam zece ani, îi spuneam lui Tata toate semnele care le vedeam pe cer. Când îndreptam capul către cer, că eu tot aşteptam lumina zilei ca să se termine cu întunericul, îi ziceam lui Tata că acolo sus, mult mai sus decât norii, sunt straturi de culori.
Acestea le văd şi acuma foarte bine. Dar acolo sus nu sunt ca cele din jurul omului, să se schimbe întruna. Din contra, acolo se schimbă numai de pe o zi pe alta, în funcţie de formele foarte mici şi grăuncioarele lor care sunt în aer. Acolo, altfel se schimbă culorile. Sus, nu se mai află culoarea neagră, gri, cenuşie, maro sau maro închis. Ce este acolo, e foarte adevărat, dar e foarte, foarte sus. Acolo văd stratul albastru, stratul violet, stratul verde şi unul galben auriu.
Straturile le văd pline, pe suprafeţe mari, cu globuri luminoase în ele. Pe albastru, pe violet, pe verde şi pe auriu. După ultimul strat, de sus de tot, vine o lumină albă. E un alb pur de tot. Acolo nu mai văd baloane, ci numai forme. Dar, nu le pot urmări. E un alb ca laptele, dar e ceva strălucitor, un alb strălucitor.
Zonele astea colorate le vedeam şi în copilărie, dar acum le văd mai bine. Nu se amestecă niciodată. Stau aşa, ca nişte straturi, sus de tot. Dar au distanţe între ele, însă nu-i ceva să fie gol, liber. Sunt ca nişte scări, ca nişte trepte mărunte. [N.A.: Este vorba de acele diferenţieri ale tipurilor de particule din cadrul aceleiaşi categorii de materie eterică şi respectiv de nuanţe în cadrul unei aceleiaşi culori.]
Există şi un strat roşu, care îi cel mai aproape de pământ. El parcă face legătura cu gândurile oamenilor, pe care le văd ca un roşu aprins.
În cursul zilei însă, eu văd că aerul din jur şi de deasupra noastră e plin cu tot felul de forme mici de tot, tare mici, care sunt colorate şi pe care le văd şi în straturile de sus. Ele vin cu energiile care cad de acolo, de sus, de peste tot, la fel. Când sunt afară, le văd că vin ca nişte curenţi mari, vin de sus tare. Dar le văd şi în încăperile din case. Şi sunt de atâtea feluri de culori frumoase în jurul nostru, de parcă stăm tot timpul într-un curcubeu...
[N.A.: Reluând faptele expuse în vechile texte ale înţelepciunii orientale şi reactulizându-le la nivelul principiilor ştiinţifice ale sfârşitului de veac XIX, iată în acest sens unele consideraţii ale iniţiatului englez C.W. Leadbeater:
"Cei care se simt atraşi în mod deosebit de această problemă, ar face bine să citească articolul d-nei Annie Besant privind "Chimia ocultă", care este ultimul capitol din Înţelepciunea Antică.
...Materia subtilă nu este deloc simplă, ci complexă; se ştie că ea există de asemenea, în stări proprii, corespunzătoare oarecum stărilor materiei fizice - stări pe care noi le denumim solide, lichide, gazoase sau eteruri. Continuând procesul de subdiviziune, se ajunge astfel la un alt atom... este atomul acelei regiuni a naturii pe care spiritualiştii o numesc Lumea Astrală.
Procesul poate fi continuat: divizând şi acest atom astral, ne vom găsi în faţa unei alte lumi, mai elevată, şi mai subtilă, totuşi materială şi ea... rezultatul final este că investigaţiile noastre ne conduc o dată în plus la un alt atom... este atomul celei de a treia mari regiuni a naturii, pe care Teosofia o numeşte Lumea Mentala... Se ştie totuşi suficient de bine că putem fi siguri de existenţa unui număr considerabil de regiuni diferite, fiecare dintre acestea fiind, într-un anume sens, o lume prin ea însăşi. Dar într-un sens mai larg, vedem că toate aceste regiuni formează părţile unui tot prodigios. În literatura noastră, aceste regiuni diferite ale naturii sunt denumite adesea ca planuri. În studiul nostru, este util uneori să le figurăm ca fiind unele deasupra altora, în funcţie de gradele diferite ale densităţii materiei din care sunt compuse. Trebuie sâ ţinem cont însă că această aranjare a fost adoptată doar prin convenţie, în mod simbolic şi că în nici un caz nu reprezintă relaţiile existente ale acestor planuri diferite. Nu trebuie să ne imaginăm că ele sunt suprapuse ca rafturile unei biblioteci, ci mai degrabă că ele umplu acelaşi spaţiu, interpenetrându-se unele cu altele. ...Este universal acceptat faptul că eterul interpenetrează toate substanţele cunoscute - solidul cel mai dens sau gazul cel mai rarefiat. Şi cum acesta se mişcă în deplină libertate în materia cea mai densă, la fel şi materia astrala o interpenetrează şi, la rândul ei, se mişcă cu totul liber printre particulele acesteia. Dar, la rândul ei, şi materia mentală o interpenetrează pe cea astrală, în aceleaşi condiţii. Aceste regiuni diferite ale naturii nu sunt deci, în nici un caz, separate în spaţiu. Ele există toate în jurul nostru şi în apropierea noastră, astfel încât, pentru a le vedea sau a le studia, nu este deloc necesar ca noi sâ ne ducem în spaţiu. Este suficient doar de a trezi în noi înşine acele simţuri cu ajutorul cărora pot fi percepute."]
VEDEREA ETERURILOR
[N.A.: Prof. S. Demetrescu, în urmă cu şase decenii, referindu-se la perceperea directă a unora dintre cele optzeci şi unu de tipuri de materii eterice existente în spaţiul aferent planetei Pământ:
"Persoanele care au vederea spirituală văd prin aer puzderie de particule luminoase. Aceste infime punctuleţe luminoase nu sunt decât aglomerările de particule de fluid magnetic sau vital. Ele sunt mai vizibile când se priveşte într-o zi cu soare, cu multă luminozitate. Ele sunt într-o continuă mişcare sau vibraţie."
Pentru patru feluri principale de materii eterice -care intervin foarte frecvent în fenomenele din mediul terestru apropiat -au devenit cunoscuţi următorii termeni:
• eterul fierbinte (căldura) - perceput ca având culoare roşie;
• eterul lumină - sesizat ca radiind în galben; asocierile de particule specifice redau forme triunghiulare;
• eterul chimic - emite radiaţii albastre; particulele sale se asociază în formă de semilună;
• eterul vieţii (vital) - este remarcat prin nuanţe violaceu-purpurii.
Valentina Gârlea: - În aer, eu văd zilnic tot felul de forme foarte mici. Văd foarte multe forme de piramidă [N.A.: S-ar părea că acestea sunt componentele eterului lumină] care se joacă fie cu vârful în sus, fie cu vârful în jos, fie oblic. Sunt şi nişte pătrăţele, dar parcă mai bine zic că-s cuburi. Suni şi cubuleţe mai mici. Da sunt şi nişte cârlige, cât şi nişte cornuleţe [N.A.: Probabil componentele în formă de semilună ale eterului chimic], dintr-acelea de Anul Nou, în care suflă copiii atunci. Mai sunt şi globideţe, Şi jumătăţi de mingiuţe.
Toate piramidele joacă în aer. Fiecare îşi are o pereche de o altă culoare. Ele niciodată nu o să se întâlnească una verde tot cu una verde. Cea verde e cu una albastră, cea galbenă cu una portocalie, cea roşie cu una movidie.
Dar, cu ele, am văzut ceva frumos. Când ne întorceam într-o zi înainte de asfinţit, de la Dobrovăţ, or oprit maşina mai jos de dealul acela mare, de-i zice Repedea, acolo la motel. Mi-a plăcut să mă uit într-o parte, în care toţi spuneau că e apusul soarelui. Am stat acolo o jumătate de oră şi m-am tot uitat pe cer. Când soarele o trecut de cealaltă pane, toate piramidele se adunau după culori. Şi asta am mai văzut de multe ori şi se întâmpla la fel în fiecare zi. Da' se aşeza aşa: o parte, un şir se pun cu vârful în jos, un alt şir cu vârful în sus. După aceea, vine şind cu cele încârligate care stau înclinate, într-o parte. Toate rămân aşa câtă vreme soarele e plecat. Aşa rămân peste noapte formele astea mici şi multe. Cele care îs în trei colţuri, ca triunghiul, se bagă înăuntrul cornuleţelor şi se adună multe la capătul fiecărui cornuleţ. După aceea, cele care sunt cubuleţe se aşează unele peste altele, aşa cum ar face o podină. Şi totul începe aşa de acolo, de unde apune soarele.
Despre grăuncioarele colorate din văzduh, care se întind în sus, în înaltul cerului, până la Dumnezeu, cât pot cuprinde cu ochii mei, văd mii, zeci şi sute de mii de forme foarte mici şi colorate: sunt sau piramiduţe, sau un fel de cornuleţe- un fel de seceri fără coadă (care şi ele stau fie cu vârful în jos, fie culcate, fie oblice-, sau mingiuţe, sau bastonaşe, sau cârligaşe - un fel de cârjuţe). Da să vedeţi; înăuntrul lor sunt alte forme şi mai mici! De exemplu, forma de piramiduţă are pereţii făcuţi din nişte biluţe mici, turtite. Acestea dau culoare pereţilor. însă, dacă iau fiecare biluţă în parte, separat, şi biluţa are în ea sumedenie de piesuţe foarte, foarte mici. Şi acelea îs colorate în fel şi chip, la fel cum văd firuţele de energii care vin de sus. Piesuţele sunt în formă de pătrate, iar în interiorul pătratelor astea atât de mici, văd - da trebuie să măresc foarte mult - văd nişte aşchiuţe colorate care mai de care, şi astea tot joacă întruna. Dar sunt atât de mici, atât de mici, vai ce mici sunt!...
[N.A.: Este evident că ea vede moleculele, atomii şi particulele elementare ale materiilor eterice! Or, aceste entităţi ale materiilor invizibile nu au putut fi puse încă în evidenţă nici de cele mai performante instrumente ale ştiinţei moderne, în primul rând datorită dimensiunilor lor extrem de reduse... Dar oare, "aşchiuţele" colorate percepute de Valentina, care "tot joacă" întruna" nu sunt înseşi "corzile vibratorii"" - "string-urile" – care formează obietul unei teorii în fizica contemporană?!]
Sus
SPIRITELE RELE
Valentina Gârlea: - În toată ziua eu văd mulţimile astea de forme mici şi colorate. Ele susţin să plutească in aer baloanele cele întunecate - cele roşii şi cele maroetice, cele gri şi cele negre -, care ştiu că sunt sufletele celle joase şi josnice. Baloanele astea rămân sub şirurile de forme mici şi colorate, că formele, deşi sunt atât de mici, nu le dau voie să se urce la înălţime. Culorile formelor astea atât de mici sunt foarte frumoase şi foarte vii. Formele colorate fiind foarte dese, atunci când baloanele întunecate vor să se ridice în sus, le reped înapoi, de parcă baloanele se frig când le ating. Piesuţele astea mici care le reped, sunt cele colorate în verde, în albastru şi cele în mov (movul şi el este de mai multe feluri: mai închis, mai deschis, mai roz). Culoarea asta mov le frige cel mai tare, dar nu ajung aşa de sus, până la ea, căci stratul mov stă cel mai sus, mai sus decât toate piesuţele astea multe.
[N.A.: Când am întrebat-o care "piesuţe" colorate sunt acelea ce "frig" entităţile globulare întunecate]: - Sunt formele de culoare verde-albăstrui [N.A.: Se pare că acestea sunt componentele eterului chimic], cât şi cele de culoare mov - atât acelea in nuanţe mai închise, cât şi cele mai deschise, către roz [N.A.: Probabil că este vorba de eterul vieţii (vital)]. Culorile astea parcă le ucid.
[N.A.: Cei care au studiat literatura spiritualistă cunosc faptul că entităţile globulare ale sufletelor cel mai puţin evoluate, nu pot într-adevăr să se ridice spre înălţimi: ele rămân mereu în mediul mai apropiat solului terestru. Unii autori - iniţiaţi ai ştiinţelor spirituale - au explicat rămânerea sufletelor inferioare (cele mai puţin evoluate, a căror radiaţie este întunecată- din spectrul culorilor negru, gri, maro, roşu) în zone apropiate solului terestru, prin faptul că mediul respectiv le este cel mai favorabil compoziţiei şi structurii trupului lor globular. Totodată, se consideră că ar interveni şi efectul atracţiei gravitaţionale, întrucât atomii materiilor eterice care le alcătuiesc trupul sunt dintre cei mai grosieri, mai grei. Pe de altă parte, se explică această localizare şi prin dorinţele permanente ale fiinţelor globulare întunecate de a rămâne cât mai aproape de mediul pământesc pe care l-au iubit atât de mult, de unde pot să-şi mai extragă încă unele plăceri specifice vieţii încarnate, stând alături şi rezonând cu vibraţiile oamenilor care îşi satisfac aceleaşi patimi (fumatul, băutura etc).]
Sus
RADIOACTIVITATEA
[N.A.: S-ar părea că eterurile chimice emit o altfel de energie, dar la fel de "dură" ca şi radioactivitatea cunoscută de ştiinţa modernă. Fac această ipoteză întrucât, pe de o parte, un atare aspect a rezultat într-o manieră penibilă din acel "Oranur Experiment" desfăşurat în Statele Unite ale Americii prin anii '50. în cadrul unui laborator neoficial, la timpul respectiv, cercetătorul german dr. Wilhelm Reich (stabilit în SUA), studiind interacţiunea dintre radiaţia unor substanţe radioactive şi energia orgonică - specifică eterului chimic -, a constatat un antagonism între acestea, cu importante degajări de energie. Din păcate, în experienţele sale nu a mai putut stăpâni fenomenele de distrugere a vegetaţiei şi a vieţuitoarelor din juail laboratorului, datorate unor radiaţii de tip necunoscut care generau totodată şi o luminiscenţă la fe! de neînţeleasa. Intervenind autorităţile, laboratorul a trebuit să fie demolat, iar experimentele au fost total interzise, fiind arse şi toate însemnările cercetătorilor implicaţi.
Dar antagonismul dintre radioactivitate şi energiile materiilor eterice a fost văzut direct, în intimitatea lui, de către Valentina, însă în cu totul alte condiţii şi la o altă scară. Procesele fizice deosebite pe care le-a perceput ea în mod inedit, s-au derulat într-o zi în care, în municipiul Iaşi crescuse mult doza de radioactivitate din aer, ca urmare a unor emanaţii ivite intempestiv de sub carcasa de beton a reactorului atomic avariat al electrocentralei de tristă faimă de la Cernobîl. în acea zi, populaţia a resimţit intens nocivitatea radiaţiilor aduse de curenţii de aer.]
Valentina Gârlea: - Într-o zi, am văzut un lucru tare urât. Toate piesuţele astea luminoase au fost foarte supărate atunci când au venit razele şi colbul acela care ne zdrobea globulele roşii [N.A.: Valentina descrie perfect interiorul globulelor roşii şi modul în care acestea preiau la nivelul alveolelor pulmonare oxigenul din aerul inspirat.] Ele nu mai jucau în aer, ca de obicei. Puterea culorii le scăzuse mult, parcă le-o ştergea, că ele-s toate colorate. Slăbite, unele se lipeau de altele, atrase ca de un magnet. Da' asta se întâmplă numai în zilele când - aşa cum spun domnii- sunt radiaţii.
Eu văd piesuţele astea mici de tot- care sunt triunghiulare, cubuleţe, mingiuţe, cârliguţe şi altele - numai prin lumina lor, prin culoarea lor care este foarte vie, transparentă şi foarte frumoasă. Noaptea nu le mai văd, căci se strâng împreună.
[N.A.: Aşadar, energiile emise de eterul chimic şi, implicit, de eterul vieţii apar ca fiind afectate de radioactivitatea materiei dense. Totuşi, nu trebuie uitat faptul că aceste "energii eterice" activează contoarele Geiger, pârând a genera deci un "alt fel de radioactivitate". Şi, deşi "piesuţele" eterice îşi pierd strălucirea individuală, invizibilă ochiului uman, antagonismul celor două feluri de radiaţii face ca aerul să devină luminos în domeniul vizibil (aşa cum s-a demonstrat în "Oranur Experiment"). Am putea aprecia că prin implicarea unor astfel de procese fizice ne-am putea explica, măcar în parte, diferite "fenomene enigmatice" rămase neelucidate până în prezent - cum ar fi, de exemplu, iluminări ale cerului apărute subit pe mari porţiuni ale boltei ş.a.
Pentru a încerca să înţelegem cât de cât atari fenomene, ar trebui să cunoaştem mai întâi, de ce atât Valentina, cât şi alţi suprasenzitivi văd "grăunţele" (molecule, atomi, particule) materiilor eterice atât de viu colorate, şi, pe de altă parte, de ce vivacitatea culorilor acestora este remarcată în mod special în timpul zilei. Pentru cititorii care cunosc într-o anumită măsură fizica particulelor elementare, este clar faptul că fiecare fel de particulă (respectiv, fiecare asociere de particule) are o anumită frecvenţă vibratorie specifică a radiaţiei proprii, atunci când este activată energetic şi, deci, are o culoare anumită. Intensitatea radiaţiei colorate depinde astfel de nivelul fluxului exterior de energie care, excitând particulele, activează şi amplifică radiaţiile emise. Deşi energia cosmică - energie care "curge" permanent, oricând şi oriunde - este factorul activant de bază, în special în partea superioară a atmosferei şi în exteriorul acesteia (unde acţionează radiaţia cosmică primară, neatenuată), fluxul energetic solar face într-adevăr ca ziua, componentele mediului atmosferic şi cele ale mediului eteric să fie mult mai excitate, să aibă un colorit mai viu (nesesizabil totuşi, de ochiul uman).
Cercetătorii fizicii eterice cunosc faptul că, în ierarhia categoriilor de materii eterice, cu cât un fel de particule sunt mai "fine", cu atât potentele lor energetice sunt mai mari şi proprietăţile specifice sunt mai complexe. În plus, particulele mai fine deţin şi proprietăţile celor "inferioare". Astfel, "eterul vieţii" produce şi efectele eterului chimic, ale eterului lumină şi ale eterului căldură. "Eterul chimic" generează şi efectele eterului lumină, precum şi ale eterului căldură etc. Deci, o aglomerare (un strat) sau o entitate care au în compunere particule mai fine, vor fi cu atât mai "potente energetic".
Fizica eterică afirmă că fiecare categorie de materii invizibile ar avea atomii proprii. Neexistând o aparatură de identificare a acestora, singura posibilitate de investigare este vederea extrasenzorială a puţinelor persoane care au obţinut-o. Această scară atomică "paralelă" a fost prezentată de iniţiatul englez C.W. Leadbeater şi de iniţiatul C. Jinarajadasa.]
Sus
GÂNDUL MODELEAZA MATERIA
[N.A.: După cum, sub controlul gândirii, omul poate modela cu mâinile sale sau prin instrumentele pe care le-a conceput, orice fel de materie densă (lutul, lemnul, piatra, metalele), şi energia gândirii poate modela în mod direct materiile eterice! "Instrumentele" în aceste acţiuni, sunt fluxurile energetice concentrate având ca bază imaginea gândită şi având ca parametri fizici frecvenţa vibratorie şi intensitatea specifică fiecărei categorii de materie eterică! Mai mult, atomii eterici antrenaţi într-o astfel de "modelare energetică" controlată de gândirea fiinţelor omeneşti pot rămâne fixaţi în structura modelată o durată mai scurtă sau mai lungă, în funcţie de intensitatea şi de "programul" emis! Această proprietate uimitoare pentru noi face ca materiile eterice să fie un admirabil suport pentru înregistrarea de durată a ideilor, a imaginilor gândite şi chiar a evenimentelor curente, în care gândirea unui om sau a unor grupuri de oameni a emis fluxuri mai intense fie sub impulsul unor puternice stări emotive, fie sub influxul spiritual al voinţei concentrate.
Noi, oamenii obişnuiţi, nu cunoaştem o realitate fundamentală, specific umană şi întru totul naturală: în mod permanent, zi de zi, secundă de secundă, gândurile noastre modelează în jurul nostru tot felul de aglomerări din materii eterice, care persistă mai mult sau mai puţin timp în aer, în funcţie de intensitatea energiei pe care o emitem în diferitele momente cotidiene. La fel de real - dar, din păcate, la fel de neştiut - este şi faptul că atmosfera fiecărei localităţi poate fi poluată energetic de gândurile inferioare ale oamenilor chiar mai mult decât ar face-o unele fabrici - şi invers, prin gânduri benefice ar putea fi purificate înseşi condiţiile noastre de viaţă zilnică. Aceste "gânduri-forme" au cele mai diferite culori şi forme, în raport cu "calitatea" şi conţinutul energiilor-gând emise. Din păcate, clarvăzătorii sunt singurii oameni care le văd în mod direct. însă, o parte dintre aceştia mai văd şi alte procese fizice specifice "formelor-gânduri" pe care le pot "citi" atât după coloritul lor, cât şi după ciudatele "modele" care, deşi se deplasează în aer, rămân totuşi legate de emiţătorul lor. Pe cele emise la intensităţi reduse ale energiei-gând le văd şi cum se destramă. În schimb, dacă se adună grupuri de oameni care gândesc la fel (în fapt, pot să existe persoane care gândesc asemenea, dar care se află la distanţă faţă de un anumit grup), atunci particulele eterice activate de energii cu aceleaşi lungimi de undă şi frecvenţe vibratorii se adună şi ele, mărind mult "formele-gând" respective (fie ele luminoase, fie întunecate). Iniţiatul german O.E. Bernhardt a prezentat mai pe larg (sub pseudonimul Abd-ru-shin) acest fenomen al concentrării de forme-gând care devin adevărate "centrale de energii" invizibile. Acestea se pot menţine şi ele timpi mai îndelungaţi, în măsura în care persoanele respective sau altele continuă să le "alimenteze" energetic cu aceleaşi gândiri. Drept urmare, astfel de "centrale" nevăzute, prin simpla lor prezenţă spaţială, pot să influenţeze chiar şi pe alţi oameni, cu totul neimplicaţi, dar receptivi la frecvenţele vibratorii şi la lungimile de undă specifice aglomerărilor mai mari de materii eterice astfel activate. Influenţele pot fi în bine, luminoase, dar pot fi şi în râu, întunecate. . Astfel, dacă energiile puse în joc sunt ale unor gândiri benefice, înălţătoare (acţiuni caritabile, pentru pace, participări la servicii religioase sau la educări spiritualiste etc), frecvenţele vibratorii sunt mai ridicate şj dau un aspect luminos acelor "centrale energetice eterice". Dar, daca sunt gânduri de ură, de răzbunare, de gelozie, de agresiune etc, culorile acestor aglomerări eterice alimentate prin energia gândurilor variază de la roşu, maro, până la negru (Nu întâmplător, în vorbirea curentă regăsim expresii ca "gânduri luminoase", sau din contra, "gânduri întunecate".)
În cartea Evoluţia ocultă a umanităţii, C. Jinarajadasa specifica: "Aceste gânduri-formă pot fi de scurtă durată sau pot dura ore, luni, sau chiar ani; astfel, ele pot fi considerate, pe drept cuvânt, ca făcând parte din locuitorii lumii invizibile. Li s-a atribuit de aceea denumirea de "Elementali".]
GÂNDURILE RELE ŞI ENTITĂŢILE NEGATIVE
Valentina Gârlea: - Toate aceste piesuţe foarte, foarte mici şi colorate care sunt în aer - piramiduţe, biluţe, seceri fără coadă, bastonaşe, cărjidiţe -, toate îs luminoase. Ele stau parcă susţinute ca de o pânză de păianjen. Dar, această pânză de păianjen nu face parte din culoarea ce o au în ele. Asta-i un fel de energie uşoară, cam ca aceea pe care o văd la sârmele de pe stâlpi şi la cele din pereţii caselor, acelea care duc curentul electric. Dar, pânza asta îi dintr-un alt fel de curent, nu-i cel electric. Are o culoare gri, unfumuriu. Însă culoarea asta gri e numai deasupra oraşelor; ba chiar deasupra fabricilor şi a altor locuri devine negricioasă. Acolo, toate piesuţele astea parcă mor, îşi pierd culorile. Şi cu cât pânza de păianjen e mai negricioasă, ea se apropie de pământ şi cade, legându-se de pământ.
În zonele cu gândurile noastre rele şi cu faptele noastre care îs răutăţi, şi apa curată care pleacă de la izvoarele din munţi se murdăreşte.
Numai gândurile noastre bune o pot curăţa. O parte din răul pe care îl gândim, se scurge cu apa în pământ, însă o parte rămâne în aer. Apa murdărită aşa, dacă ajunge la o apă mai mare unde sunt vârtejuri, îi pusă să facă rău. Dacă prinde ceva în raza ei - animal, om, maşină, trage totul la fund.
Acolo unde se fac multe răutăţi şi lumea n-a ajuns să ştie că ea însăşi e cauza şi unde totul e luat de apă, acolo nu numai că apa are un gust amar, dar îl are chiar foarte rău şi cu un miros foarte greoi. Asta-i din cauză că a adunat multă răutate omenească.
În aer, astfel de adunări de gândurilor urâte şi de răutăţi ale oamenilor se văd ca nişte cercuri foarte mari, ca nişte forme rotunde. [N.A.: Iată o altă confirmare a "centralelor de energii-gânduri" menţionate anterior!] Acelea atrag chiar şi energii bune, ca şi cum ar vrea să se hrănească. Astea rele au culori negre, sau sunt maroetice, cu roşu mult în ele.
Am văzut, de exemplu, un cerc din ăsta tare mare atunci când mergeam cu trenul spre Timişoara, pe undeva nu departe de gara care i se zice Caransebeş. Dar, am văzut tare multe cercuri în aer chiar în oraşele şi mai mici şi în case de oameni.
Există forme întunecate rotunde care ţâşnesc din pământ şi care şi ele fac rău, dar acelea îs altceva, altcumva.
Forme din astea rotunde şi urâte sunt şi acolo unde se adună globuri -suflete ale oamenilor- care sunt întunecate.
Suflete din astea întunecate se adună în grupuri de câte cinci până la nouă globuri şi se tot ceartă între ele. De obicei, se adună acolo unde se întâlnesc străzi mai mari, cu multă circulaţie. Eu, tot umblând cu maşina prin oraş, când sunt dusă pe la bolnavi, deşi nu ştiu cum se cheamă o stradă sau alta, dar după grupurile de globuri întunecate ştiu că am ajuns la încrucişarea de la Fundaţie sau din Tudor Vladimirescu. La fel este şi la strada dr. Savini, unde o ia spre strada Ion Creangă- spre Policlinica din Tătâraşi - sau acolo, înspre cimitirul Eternitate. Veşnic stau acolo grupuri de globuri întunecate care vor să facă rău. Dacă ele sunt în ceartă, trimit o formă- urâtă când vine o maşină şi forma aceea rotundă se sparge deasupra ei. Atunci, dintr-o dată, maşina se ciocneşte de alta sau de ceva.
Dacă trece un om şi forma urâtă la culoare i se sparge deasupra capului, acela nu mai merge mult înainte şi începe să facă scandal.
Formele astea negre au în ele şi un roşu ţipător mai închis, maro şi galben.. Când se sparg deasupra oamenilor care trec, se fac numai pulbere şi acei peste care cade devin foarte nervoşi şi hacbiţoşi.
Dar, e ceva cu mare rost. Dacă cineva gândeşte urât pentru mine şi dacă eu nu sunt vinovată, gândul rău se întoarce tot la persoana respectivă. Şi asta se întâmplă la toţi oamenii la fel. Şi, întorcându-se, energiile care vin de sus şi ne hrănesc, nu mai pot ajunge la cel căruia i s-a întors gândul rău şi nu-i mai hrănesc culorile lui...
ARHIVA AKASHA
[N.A.: Astfel, cum am menţionat anterior, anumite categorii de materii eterice se comportă ca un suport ideal pentru înregistrarea ca pe o casetă imensă - dar invizibilă -, a celor mai diferite scene şi evenimente petrecute pe pământ. Şi aceasta, în mod special atunci când energiile emoţionale sau volitive ale unui om - sau ale unor grupuri de oameni antrenaţi în diferite acţiuni au fost emise cu intensităţi deosebite. Deosebit de interesant este însă faptul că astfel de "înregistrări eterice", accesibile doar unui număr foarte restrâns de clarvăzători de pe globul nostru, sunt oferite din când în când şi oamenilor obişnuiţi, care, de-a lungul timpului, le-au tot considerat ca fiind "miracole cereşti". în astfel de cazuri, ce par să fi fost realizate intenţionat de fiinţe din lumiea invizibilă, au existat totuşi unele "scenarii" "activate", probabil, şi de energiile conjecturale ale diferitor aştri din sistemul nostru solar.
Iniţiaţii ştiinţelor spirituale cunosc de foarte mult timp existenţa unei imense "arhive eterice" în care au fost înregistrate evenimentele colective şi chiar individuale produse în zbuciumata existenţă a omenirii şi a planetei Pământ. Denumirea generalizată încă din secolele anterioare pentru această gigantică "memorie colectivă" a fost aceea de "Arhivele (sau Analele) Akashice", termen derivat din cuvintele sanscrite "Akasha Tattva". Iniţiaţii ştiu foarte bine că accesul la "Arhiva eterică a Terrei" se obţine foarte restrictiv, numai de foarte puţine persoane pământene, şi că acesta este oferit doar cu scopuri iniţiatice sau demonstrative. Restricţia decurge din faptul că omenirea actuală nu a ajuns încă la nivelul de evoluţie spirituală care să justifice acordarea unui astfel de avantaj major. Beneficiari pot deveni numai unele dintre fiinţele umane care, pe scara ierarhică a evoluţiei spirituale, au reuşit să-şi "rafineze" treptat propria conştiinţă - gândire - cunoaştere - voinţă şi respectiv, potenţele energetice, cel puţin la nivelul aşa-zisei "iniţieri de gradul III".
La rândul său, Maestrul Djwhal Khul - Tibetanul, prin colaborarea iniţiatei engleze Alice A. Bailey, a oferit precizări tulburătoare în legătură cu această gigantică "videocasetă" a planetei noastre:
"Cei patru Domni ai Karmei au grijă şi efectuează catalogarea înregistrărilor akashice. Ei se ocupă cu Sălile Arhivelor sau cu "înscrierile în cartea vieţii”, după cum se spune în Biblia creştină. Ei sunt cunoscuţi în lumea creştină ca îngeri înregistratori.
...Multe Ego-uri neîncarnate ce aşteaptă încarnarea sau unele care tocmai au părăsit pământul îşi sacrifică timpul lor din cer pentru a ajuta la această operă. Aceste "Săli de însemnări” sunt, în cea mai mare parte, pe nivelurile cele mai de jos ale planului mental eteric şi pe cele mai de sus ale astralului, pentru că acolo pot fi cât mai complet utilizate şi cât mai uşor accesibile."
Valentina Gârlea: - Să vă spun despre cele văzute în ziua de luni 18 noiembrie 1996, când veneam cu doamna doctor I.V. în maşină, după ce a vizitat o cunoştinţă din cartierul Frumoasa.
La un moment dat, cum stăteam pe scaun în maşină, în faţa mea mi-a fulgerat ca un fulger de culoare violet. Şi atunci, pe loc, am rugat-o pe doamna doctor să oprească maşina.
[N.A.: Locul în care Valentina a solicitat oprirea automobilului este un teren înierbat şi împrejmuit situat între blocurile de locuinţe de pe Bd. Poitiers. în mijlocul suprafeţei respective se află o movilă de pământ pe al cărei vârf se găseşte o cruce mai mare de piatră. Pe aceasta au fost sculptate literele unui text legat de un fapt istoric petrecut în acel loc, la începutul secolului al XVIII-lea. Istoricii şi locuitorii denumesc acest monument "crucea lui Ferenţ". pentru marea majoritate însă, povestea evenimentelor şi a crucii s-a pierdut în timp, textul degradându-se cu totul de mai bine de un veac. Valentina nu cunoştea absolut nimic despre acest loc, fiind pentru prima dată când circula pe bulevardul noului cartier Nicolina.]
- Când am coborât din maşină, am închis ochii şi m-am uitat in faţă. În poziţia în care eram, în partea dreaptă se făcea un om care avea în spatele lui vreo trei mii de oameni. De fapt, nu ştiu dacă erau trei mii sau două mii cinci sute, dar cam aşa am simţit că erau în puhoiul acela de lume de acolo.
Dar, în faţa lor era o altă mulţime de oameni, ba chiar mai mare, dar n-aş şti cum să-i număr. Şi, în faţa acestora, era un domn care îi conducea, case vedea că-i îmbrăcat domneşte. Şi, la vorbele lui, l-or prins şi l-or luat pe şeful celor care erau vreo două mii cinci sute - trei mii. L-or adus în faţă şi l-or schingiuit. Şi vedeam ca pe-o imagine cum l-o ucis. Cum stăteam aşa, s-o îmburzit pielea pe mine de ceea ce vedeam. Dar, n-am îndrăznit să-i spun doamnei doctor ce vedeam. î-am spus doar că mi-a făcut plăcere să oprească acolo, că aşa, acolo am simţii eu ceva. Eu n-am îndrăznit să-i spun, ca nu cumva ea să zică că mi se pare sau că am vedenii. Ea mi-o sptts însă că acolo este o piatră - în partea unde-mi îndreptam eu plivirea - şi că acolo a fost ucis un om pe care îl chema Ferenţ sau cam aşa ceva. Da, în locuri de astea, imaginile din aer rămân mulţi şi mulţi ani...
[N.A.: La întrebarea care i-am pus-o privind felul în care erau îmbrăcaţi oamenii respectivi, detaliile pe care mi le-a relatat pot, în mod evident, să întregească orice consemnare istorică. în mod categoric, Valentina nu cunoscuse anterior absolut nimic în legătură cu evenimentul istoric petrecut pe terenul acela şi nici nu a văzut nicăieri - înainte de orbire fiind copil neinstruit - imagini ale îmbrăcăminţilor autohtone şi străine din veacurile trecute. Iată ce preciza ea în acest sens, poate şi spre folosul istoricilor interesaţi:]
- Cei care erau sub comanda celui ce-o fost prins erau îmbrăcaţi în sumane; erau oameni necăjiţi, cu opinci. Da' unii dintre ei aveau pe cap un fel de... cum să le zic? un fel de chipie, da nu aşa cum simt căciulile, erau altceva, mai mari. Cei cu sumane aveau pe dedesubt cămăşi lungi, albe şi peste mijloc aveau brâie.
În cealaltă ceată mare, în care erau mai mulţi, erau îmbrăcaţi altfel. Când am descris-o altcuiva, mi s-a spus că era îmbrăcăminte turcească. Aveau pe cap ceva care le atârna şi pe spate. Hainele le erau legate în faţă cu nişte aţe mai groase. Pantalonii le erau tare largi, pe când la cei cu sumane, pantalonii nu le erau largi deloc. Ăştia din grupul îmbrăcat turceşte aveau nişte ţăpligi cu un cui la vârf că, dacă te lovea cu aia, te lăsa mort la pământ. Cei cu sumane aveau nişte cuţite mari, din acelea cu care se taie porcii, dar erau tare ascuţite la vârf.
Da ce m-o impresionat foarte mult, o fost cum l-o chinuit şi l-or ucis pe şeful acela. L-or omorât şi sufletul lui o rămas lângă piatra aceia. Dar, de fapt, nu aş putea spune că sufletul lui o rămas mereu acolo după aceea, chiar şi până acum. O rămas însă imaginea lui şi a chinurilor lui, aşa cum le-am desluşit şi cum vi le-am spus.
Eu am mai văzut imagini din astea cu oameni mai mulţi, atunci când am fost la Cetatea Neamţ, unde am urcat pe un deal şi am ajuns la un pod. Şi acolo am văzut imagini cu oameni căzuţi şi cu cai omorâţi. Şi în satul meu, la Dobrovăţ, am văzut imagini în aer, când am fost la hramul nostru din 27 iulie.
[N.A.: ... Poate că o apropiere realistă faţă de acest aspect o putem regăsi în cuvintele unui "duh" din lumea invizibilă, reluate de prof. S. Demetrescu în tratatul său de iniţiere spiritualistă "Din tainele vieţii şi le universului”:
"Numai duhurile superioare ştiu să stârnească, din fluidul unei epoci oarecare, formele sau clişeele evenimentelor de atunci. Formele sunt depuse în aceste eteruri ca şi dosarele într-o arhivă, de unde pot fi scoase prin acelaşi fel de vibraţii cu care s-au înregistrat sau copiat.
...Dacă eşti duh superior, cauţi să afli cu ce vibraţii au fost înregistrate. Dacă posezi această cheie, poţi face să se desfăşoare, ca şi filmul la cinematograf, anumite evenimente dintr-o epocă oarecare sau viaţa trăită a unui oarecare încarnat."]
Sus
ANATOMIA SUBTILĂ A OMULUI
Valentina Gârlea: - Eu n-aş mai vrea să văd cu ochii fizici niciodată, căci ce am văzut când eram copilă, îmi pare acum o minciună! E ceva care îi o amăgeală; nu-i ceva adevărat ceea ce vezi cu ochii fizici! E bine să vezi cu ei, ca să ştii să te fereşti şi să ştii pe unde să mergi, dar numai cu ei, eşti totuşi orb pe Pământ! Lumea adevărată este cea dată de vederea adevărată, cea a ochilor minţii. Asta-i cea mai frumoasă lume! E mai frumoasă decât cea văzută cu ochii, căci e minunat de colorată şi, după aceste culori, poţi să cunoşti mult mai bine şi semenii...
Omul are în jurul lui şapte straturi de culori. Primul strat, de lângă trupul omului [N.A.: Este vorba de "corpul eteric"], este de culoare verde-fie mai închis, fie mai deschis. Acolo, în acel strat, eu văd care sunt organele bolnave; pe strat, culoarea lor e modificată. Eu totuşi le văd, deşi acest strat de culoare este foarte îngust. De altfel, toate straturile de culori suni mai înguste atunci când sunt mai mulţi oameni la un loc; aşa se întâmplă în oraşe, unde oamenii se înghesuie între ei, pe stradă, în autobuze sau tramvaie. Dar, chiar dacă stratul verde este de un centimetru sau de un centimetru şi jumătate - sau unii oameni îl au de trei centimetri -, eu tot văd organul bolnav.
De pe stratul ăsta se văd şi alte modificări din organism, atunci când stratul este ori fisurat, ori mai ridicat într-un loc - apăsând pe stratul următor -, ori e lipit de trup. Atunci când e lipit de corp, am aflat că oamenii sunt bolnavi de nervi. Oamenii mai tare bolnavi de nervi au întotdeauna în jurul capului primul strat lipit de corp, iar întreg stratul nu mai vibrează, nu se mai mişcă deloc. Nici nu mai e nevoie să mai pătrund cu privirea în organismul lor căci, văzând cum e stratul de culoare, ştiu că acolo este organul bolnav. La locul unde un organ are ceva, în strat apare o culoare gri, nu mai este verde. Sunt unii oameni la care, în anumite locuri, le apare o pată neagră. Caut să-i văd poziţia, dacă-i la rinichi sau acolo unde-i fierea [N.A.: Este vorba de colecist] sau dacă îi la plămâni. Acolo unde-i pată neagră, organul acela e lipsă, a fost scos. Şi, dacă după aceea mă uit în corp, văd cu adevărat că organul nu mai este.
Dar, dacă organul este şi-i bolnav, pata este gri şi stratul nu mai joacă acolo. Atunci stratul apare ca presărat căci formele celulelor nu mai ies în aură. În mod obişnuit, lumina celulelor pulsează în aură, tot aşa cum pulsează şi organul din care fac parte. [N.A.: Valentina vizualizează şi un fenomen prea puţin cunoscut: fiecare celulă îşi are aura ei proprie! Nu este nimic imaginar în afirmaţia ei căci, prin efect Kirlian urmărit prin mărire la microscop, aura celulelor unui ţesut viu a fost fotografiată.]
Atunci când într-un organ e o boală, locul lui din strat poate fi or gri, or maroetic, or galben-galben, or ceva decolorat. Pata e gri atunci când organul e foarte, foarte bolnav. Ea e galbenă atunci când nu i s-a găsit boala adevărată şi pacientul poate fi chiar minţit, că se întâmplă de multe ori aşa.
Înainte de a vă spune ce văd şi despre celelalte straturi, trebuie să vă spun că, între ele, la toate cele şapte, după fiecare există o distanţă. Poate să fie cât un lat de palmă sau poate ceva mai lat. Acolo e ca un abur alb. Straturile tot vibrează, se tot mişcă, se hâţână între ele; de fapt, ele joacă pe stratul ăsta de abur, care e un abur alb, frumos şi transparent.
Să trecem la al doilea strat. Acesta e roz. Dar şi rozul ăsta diferă de la om la om. Poate fi un roz întunecat sau un roz luminos şi frumos sau un roz sidefiu. De fapt, toate straturile au sidefiu în ele, dar acest strălucitor al lor poate să se schimbe în diferite locuri.
Aici, pe stratul doi, se vede foarte bine când omul e speriat. La aşa fel de oameni, domnul doctor trebuie să mai stea de vorbă cu ei ca să-şi uite emoţia din ei; numai după ce s-or liniştit, stratul vibrează frumos şi apar imagini. Când eu îi spun omului că e speriat, se vede şi pe rinichi. Cel mai uşor se vede spaima pe rinichi, şi anume la căciuliţele care sunt deasupra lor, cărora - mi se pare - doctorii le spun suprarenale. Da şi astea au un mare rol în organism.
Deci, dacă stratul doi nu vibrează, el afectează căciuliţele rinichilor. Că ele ce fac? Ele produc un lichid pe care îl văd şi căruia doctorii îi spun adrenalină. Dar, în momentul în care stratul doi nu vibrează, rinichii cu căciuliţele lor stau strânşi de parcă îs puşi în ghips şi înţepenesc. Şi atunci, mă uit pe stratul patru- pe cel violet- şi acolo vin imaginile din ce cauză omul este speriat. Acolo se vede de unde vine frica, spaima omului. Vin ca poze, văd imagini. Şi dacă este o spaimă veche, rămasă mai demult în om, mă duc în urmă şi socotesc după câte anotimpuri au trecut (câte ierni, câte veri) şi văd foarte bine când o avut spărietura aceea aşa de mare şi de la cine; toate astea îmi vin în imagine pe aura lui şi anume pe stratul violet; dacă văd că e nevoie, îi spun omului ce văd, ca să-l ajut, însă, dacă nu-i de folos, tac din gură.
Atunci când omul e speriat - sau, cum spun domnii, că e emoţionat -, stratul doi, cel roz, se face tare îngust; se face doar de vreo trei-patru degete. Dar dacă omul vine voios şi nu are grijă că îl urmăreşte cineva şi nici nu are vreo mâhnire în suflet, atunci stratul roz se lăţeşte şi se face de cel puţin jumătate de metru. Dacă însă emoţia sau sperietura o fost foarte mare, nu numai că stratul doi se îngustează tare mult, dar se face şi foarte închis la culoare; deşi el rămâne tot roz, devine foarte tirâcios la vedere. Dar de unde i se trage sperietura, se vede foarte bine pe stratul violet.
Când se termină culoarea roz, îmi apare tot aşa, pe o distanţă mai mică, aburul acela - ceva alb transparent. Are o lăţime cât palma, cât latul palmei. Aburul ăsta, care este între toate straturile, e cam egal la toate. Deci, şi pe stratul roz îl acoperă acest abur alb.
După aceea, apare un alt strat, cel de-al treilea, care este albastru; dar e un albastru frumos, ca cerul. Aici se văd gândurile omului. La început, nu ştiam ce să cred. Da' să vedeţi ce frumos se pot afla adevăratele gânduri...
Văzând mereu, de la un om la altul, cum se aprind în cap-steluţele -cărora doctorii le spun neuroni - şi cum se cuplează ele de fac să se deschidă astea de la rădăcina limbii - la care li se spun corzi vocale -, le-am urmărit tot mai mult. Şi am ajuns să văd că, chiar dacă omul nu vorbeşte, dar gândeşte ceva, corzile vocale i se deschid şi parcă ar mişca limba ca să scoată sunetele. Dar, chiar dacă vorbeşte, însă zice altcumva decât gândeşte în acel moment şi nu spune drept gândul ce-l are, în stratul trei de culoare apare imaginea cuvântului pe care îl ascunde. Şi atunci, nu i-o iert omului şi-i spun: - De ce vorbeşti asta şi gândeşti altceva? Şi omul recunoaşte cu mirare multă, de se ruşinează în el.
Dar să vedeţi ce uşor se schimbă culorile în aură atunci când gândurile nu sunt curate. De exemplu, într-o zi, o venit la cabinet o fată; ea intrase să mă întrebe ceva anume. Eu nu o vedeam cu ochii deschişi, dar când i-am închis, tot stratul trei, albastru, al ei se făcuse galben. Toate straturile îşi păstrează culorile, dar atunci când cineva minte, pe stratul trei vine un verde cu galben, însă cu mai mult galben. I-am spus deschis: - Minţi, nu spui drept! Mie îmi apăruse în imagine o ţigancă cu fuste de zdreanţă şi cu bani în cozile părului ei; şi vedeam că aceea tot vorbea şi că vorbele ei se duceau la capul fetei. - Ţi-a spus o ţigancă ceva şi acum ai venit aici ca să-ţi explic eu. Nu-i aşa? În momentul acela, a dispărut imaginea ţigăncii şi parcă tot sângele din firişoarele din trup i-o fugit şi fata s-o ruşinat şi mi-o răspuns: - Da... într-adevăr, aşa este... Atunci s-o făcut curat stratul ei din aură, s-o făcut iarăşi frumos şi o recunoscut: - Da, mi-o spus cineva ceva, dar mi-o fost ruşine să vă spun... Şi aşa i-o dispărut galbenul acela cu verzui din strat şi numaidecât după aceea am clarificat problema ei.
Lăţimea stratului albastru e în funcţie de fiecare om în parte. Ce mi s-o părut iarăşi interesant, este că stratul se întinde sau se îngustează după cum omul scoate sunete vorbind. Când nu scoţi sunete, stratul rămâne cam ţeapăn. Aşa îi descopăr eu pe cei care îs muţi. La oamenii muţi, stratul trei e numai de trei degete în dreptul gâtului, acolo pe unde trebuie să scoată vorba. Când mă iau după stratul trei al lor şi văd că-i îngust, mă uit la finitele astea de la rădăcina limbii, la care li se zice corzi vocale şi, dacă mai văd că-s înfundate, ştiu că-i mut.
La oamenii care pot vorbi, sigur că stratul e mai lat acolo. Şi la cei care vorbesc mult, e şi mai lat. Aşa îi pot găsi uşor şi pe aceştia. Mă dau pe mine ca exemplu, că aproape toată ziua trebuie să vorbesc din ceea ce văd: la mine, stratul îi lat cam de un metru - la un metru şi jumătate. Pentru că ăsta mi-e rolul, din ceea ce văd, să vorbesc tot timpul, ziua întreagă. Dar atunci când tac, el se retrage în jurul meu, cam la trei sferturi de metru.
Şi, după stratul trei, tot aşa există pe o distanţă de-un lat de palmă, acel abur alb care ţine straturile între ele să nu se atingă atunci când se retrag.
Stratul patru- ăsta e foarte important în viaţa noastră; el e de culoare violet. Copiii îl au cel mai frumos la culoare. Noi, oamenii însă, îl tot schimbăm, deşi Dumnezeu ni l-o dat la fel la toţi. Şi el o fost frumos încă de la începutul nostru ca fiinţe. Da, e un strat foarte important.
Fiind dusă de unii domni doctori prin maternităţi, am putut să văd lucruri minunate şi să mă lămuresc după ce am văzut multe, multe cazuri. Aşa, de exemplu, acuma ştiu că, după patruzeci şi opt de ore după ce o femeie a rămas însărcinată, ovulul din uterul mamei începe a se înveli cu straturi de culori. Dar cea mai pronunţată culoare este a stratului violet. Orice mamă nu ştie în primele zile sau chiar în primele săptămâni, că e însărcinată; unele bănuiesc, dar nu ştiu sigur. Eu însă văd lucrul ăsta după aura ovulului din uter. însă, e un lucru tare important pe care femeile nu-l ştiu: toate gândurile mamei se duc întruna, energetic, şi pe stratul violet al copilului ce o să-l nască. Aşa că toţi copiii vin pe lume şi cu moştenirea gândurilor mamei din timpul cât o stat în burta ei. De aceea, când mă uit la copiii de-o şchioapă, care vin cu părinţii lor, mă uit pe stratul violet şi fac repede legătura: mă duc cu ani în urmă şi îi spun ce i-o lăsat mama ca moştenire pe acel strat- gândurile şi vorbele-, căci de la mamă se prinde cel mai mult. La copii, când vin pe lume, aura lor e foarte frumoasă căci e toată aurie la vedere; la straturile lor se vede însă cel mai bine violetul.
De fapt, la toţi oamenii, cel mai frumos şi mai puternic e stratul violet. Pe el stă însemnat ce-o fost, dar şi tot ce este să tragem în viaţă. În cabinet văd sute şi sute de oameni; la mulţi dintre ei le spun de pe violet ce aduc ei din urma lor. Acolo se vede şi de unde vine boala omului; când vine cineva cu o boală de pancreas sau de nervi sau la cap, mă uit la imaginile de pe violetul lui şi mă duc cu privirea în urmă, ca să văd de unde i se trage boala, şi atunci îi spun: de exemplu, de la străbunica - fie de la neamul de pe mama, fie de la neamul de pe tata -, că se vede şi lucrul ăsta; după ce le-am spus ce am văzut, mulţi recunosc că ce-am zis e adevărat, dar se minunează de unde şi cum pot eu să ştiu aşa ceva...
Tot pe violet se văd şi cumpenele omului. Şi atunci, unora le spun: - Vezi, ai grijă să te păzeşti de foc sau, cum e cazul, de apă, sau de ce apare acolo -fie un accident, fie o încârligătură cu o maşină, fie altceva.
De fapt, pe noi violetul ne ţine, căci rădăcina florii pe care o văd lângă inima noastră şi din violet se hrăneşte, şi de acolo se alimentează ea; hrana ei este şi din stratul violet. După cum am mai spus la oamenii care înţeleg lucrurile astea, numai această floare pe care o văd e singurul lucru ce rămâne din noi după ce moare omul. Când venim ca om pe Pământ, noi venim tare de sus, din stratul violet acela de sus, de sus de tot, care-i mult deasupra norilor. În om, floarea care coboară de sus, rămâne în dreptul inimii, unde se vede fie ca un trandafir, fie ca o cupă de crin, fie ca o altă floare; câte flori sunt în lumea asta, aşa este şi la oameni, câte un semn de floare lângă inimă. Ea stă acolo, dar are rădăcina atât în stratul violet, cât şi o altă rădăcină, în becul galben -acela de-i zice chakra. Floarea stă, de fapt, lângă becul verde - acela din dreptul inimii -, dar o a doua rădăcină şi-o coboară la becul galben de lângă buric; e un firuţ mult mai subţire decât acela de păianjen. Dar, când venim de sus, ea are raze ca rădăcinile de la orice floare, în stratul violet. Deci, ea e hrănită din două părţi atât timp cât trăim în trupul din carne; dar, când plecăm de pe Pământ, îşi menţine rădăcinile în violet.
[N.A.: Este extrem de interesant modul original în care Valentina vede sufletul omului: ea percepe în dreptul inimii - dar lateral ei - o floare (de la crin, trandafir, până la ciumăfaie şi ciulin) ale cărei specie, formă, culoare sunt un fel de unicat, strâns legat de caracterul şi, respectiv, de nivelul de evoluţie spirituală a fiecărei persoane în parte. Desigur că "floarea" şi "tulpina" percepute curent de Valentina sunt nişte imagini simbolice; acestea diferă însă, în mod esenţial, de imaginile-memorie ale faptelor noastre şi ale diferitelor evenimente - care ni s-au înregistrat pe straturile colorate într-o manieră la fel de "fantastică" şi aparent de neînţeles ca şi acele înregistrări permanente în memoria terestră Akasha.
În legătură cu această stranie "problemă a florii", foarte ciudată este şi o anumită menţiune pe care ea a fâcut-o în unele discuţii: în diverse situaţii, "floarea se ascunde în spatele inimii" pentru a nu mai fi văzută şi investigată...
"Florile" atât de diferite pe care Valentina le vede în zona inimii, deşi s-ar părea că sunt imagini simbolice, reprezintă totuşi o realitate fundamentală, din păcate atât de puţin cunoscută şi neînţeleasă în profunda ei importanţă. Totuşi, iniţiaţii şi anumiţi clarvăzători cunosc existenţa, în zona respectivă a pieptului, a celei mai esenţiale părţi a fiinţei umane, încă din timpuri străvechi. Iată cum relata iniţiatul indian Swami Narayanananda această cunoaştere din vechime:
JIVATMA (Sinele Suprem Individual) se regăseşte în toate creaturile animate. Sediul său este centrul inimii. Dar această inimă nu este inima trupului fizic, ci este cea spirituală, care se află în partea dreaptă a pieptului, plasată la cinci centimetri deasupra cavităţii inimii şi puţin sub sânul drept. Acesta este sediul inimii spirituale. Nu se poate preciza nici o mărime sau formă a inimii spirituale sau a lui JIVATMA. El poate fi perceput doar sub forma unei lumini atotcuprinzătoare, împrăştiindu-se brusc şi iradiind dintr-un singur punct. Acest punct este inima spirituală
Adrian Pop
Sarut mana Gerlinde,
Mi-a facut mare placere sa discut cu tine la telefon. Multumesc mult pentru tot ce faci pentru Oameni.
Asa cum am spus ieri , ajutorul bilateral ar consta in a lucra impreuna la Orasul Sanatatii Vega-Valeriu Popa.
http://www.descopera.ro/travelling/929473-auroville-orasul-renasterii
Uite la ce s-au mai gandit oamenii...
Zile Minunate,
adi
Adrian Pop
----- Original Message -----
From: Zalmoxa
To: Gerlinde Brasoveanu ; sandy greenpeace ; Cristian Anghelina ; Sc Zalmoxa Srl
Sent: Tuesday, October 13, 2009 9:56 AM
Subject: Multumesc mult Gerlinde
Mersi Gerlinde. Ana sa-mi trimita acele produse contracost pe adresa firmei. E mai sigur asa. O sa incerc sa pun zilele astea pe forum, pozele unde este zona aia superba, unde o sa infiintam satul Dacic Marga, Orasul Sanatatii Vega - Valriu Popa si statiunea montana Darius.
M-as bucura sa comunicam si sa lucram amandoi voluantar la asa ceva.
Vreau sa-ti spun Gerlinde, ca de cand am spus acel "da" de accept ca tu sa ma ajuti cu ochii, ca s-a tinut Sanda de mine cu lunile....si nu eram de acord deloc sa ma ajute careva, pentru ca eu caut zona aia incarcata specific cu anumita Enrgie ( si stiu ca exista ) care daca e sa fie sa-mi recapat vederea, o sa fac ceva in zona, sa vina toti cei 100 de milioane de oameni care au glaucom, pentru a-si recapata vederea complet, ca din cand in cand, pe perioade f f scurte, vederea se imbunatatea putin. Oricum, sesizabil. Dupa ce-am vorbit la telefon cu tine, parca s-a mai facut un pas. Dqca n-as sta atat de mult in fata calculatorului, poate ar fi mai bine, dar....nu eu sunt atat de important asa cum sunt proiectele la care lucrez acum...Cum ti-am spus la telefon, ca sa nu ma simt anapoda, pentru simplu motiv ca eu nu am cerut niciodata sprijin pentru mine la nimeni, o sa te rog sa accepti sa ne ajutam unul pe altul, pentru a pune Baza trainica la acest oras Vega-Valeriu Popa.
Adresa:
Str. Severinului bl. 317 a,b. Craiova
cod 200233
tel : 0251 483627
ID-ul meu : zalmoxa_adipop
adipop@popservice.ro
zalmoxa@popservic.ro
Te pup si iti multumesc mult pentru tot,
adi
----- Original Message -----
From: Gerlinde Brasoveanu
To: Zalmoxa
Sent: Monday, October 12, 2009 4:55 PM
Subject: AW: Caut parteneri
Buna ziua
Adi ai uitat sa-mi trimiti adresa de la firma sau de acasa ,Ana fata care a fost la mine iti va trimite cateva produse.
Am citit ce mi-ai trimis si Doamne ajuta si implinit sa fie !
Gerlinde
Adrian Pop
Show Recent Messages (F3)
Zamfir Catalin: sunteti?
Zamfir Catalin: sunteti?
Pop Adrian: cu sebi
Pop Adrian: se joaca
Zamfir Catalin: cand aveti 2 min sa imi ziceti
Pop Adrian: ce ?
Zamfir Catalin: ok
Zamfir Catalin: am un caz concret
Zamfir Catalin: am un cunoscut la o firma
Zamfir Catalin: ei cumpara d ela mine
Zamfir Catalin: acum vrea omul cateva caiete
Zamfir Catalin: e corect sa le dau "cadou"?
Pop Adrian: si ?
Zamfir Catalin: fara factura, fara sa le plateasca?
Zamfir Catalin: ca recunostinta ca imi estre client
Pop Adrian: cadouri se dau....
Pop Adrian: da, dar exista o forma De scadere legaLA din casa
Pop Adrian: nu stiu cum...
Zamfir Catalin: pot face bon si sa il platesc eu
Pop Adrian: poti sa le treci la protocol cumva
Zamfir Catalin: am mai avansat azi, am vb cu cineva care vrea marfa fara factura si i-am facturat ce a luat azi
Zamfir Catalin: si l-am rugat sa se gandeasca sa treaca pe partea corecta
Pop Adrian: DADUIO CELE 4 CASETE VIDEO LUI cATAOLIN c
Zamfir Catalin: ok
Pop Adrian: SUNT CU SEVBI SI JOACA
Zamfir Catalin: ok np
Pop Adrian: FUGII
Pop Adrian: deci, poti sa dai la cine vrei ce vrei, dar, daac iei din casa, scade corect din stoc, ca protocol
Zamfir Catalin: ok
Zamfir Catalin: gasesc o solutie
Pop Adrian: ok
Zamfir Catalin: oricum eu tot ce cumpar cumpar pe facturi
Zamfir Catalin: si tr sa aiba iesiri
Pop Adrian: sunt convins
Pop Adrian: daca frate-tau vrea sa continuee sa devina cel mai mare pizzar din tara, sa-mi spuna....
Zamfir Catalin: ideea este ca vreau sa devin mai corect decat pana acum
Pop Adrian: evzxi...eu nu ma pricep, dar stiu ca tot ce ijntra trebuie sa iese
Pop Adrian: normal....
Pop Adrian: cu cat avanezi cu ataat sistemul tau devine altul....si intelegi din ce in ce mai mult
Pop Adrian: imim spuse Cristinuca ca Pricinosu este dir general la investitii mediu
Pop Adrian: s-au intalnit la ranca
Zamfir Catalin: oho
Pop Adrian: lua pamant de-acolo ca la Novaci si-a facut herghelie cu cai Pursange.
Pop Adrian: e bun...pe parte de afaceri
Pop Adrian: acum 3 ani, inainte d-a avea probleme ....mi-a facut cerere la primarul de la Novaci sa iau alaturi de el 500mp si cu unu de la nu stiu ce banca si el cu sotia, sa facem cel mai mare hotel din Ranca
Pop Adrian: cica s-au dus astea cu asfaltul, aranjat de Pricinosu, pana sus pe munte
Pop Adrian: vor sa iasa la Vidra
Pop Adrian: va fi unul dintre cele mai frumoase drumuri europene.
Pop Adrian: acolo sus, am dat eu cu madalina cu 6-7 ani inainte, de templul Zeitei DANU si tot acolo, au fost initiati, Mircea cel Batran si Vlad Dracu....nepotu-sau
Pop Adrian: Dar Darius se va face langa orasul Vega
Pop Adrian: fusai la doctor la ochi....e prapad vad....
Zamfir Catalin: e mai bine?
Pop Adrian: de-aia poate, o sa plec cu Sebi...cand mai creste sa caut locul ala unde Energia specifica nervului opticv il reface complet
Zamfir Catalin: ok
Pop Adrian: ci9ca sa ma du cu tomograful facut la Bucuresti sa se uite si ea mai bine. am facut 7-8 operatii la ochi si azi aflai ce rost are tomografu si campul vizual...vai de capul lor de doctori si de-al meu ca am stat atata de naiv
Pop Adrian: eu n-am maim vorbit cu Pricinosu de 1-2 ani. s-a trezit si el dupa un an, ca -i este dor de mine....si i-am spus eu cate ceva....
Pop Adrian: si nu i-am mai raspuns pe urma
Zamfir Catalin has signed out. (10/14/2009 4:51 PM)
Last message received on 10/14 at 2:03 PM
Adrian Pop
gicu2111: nu am acasa siteul acela unde trebuie sa transform pozele
gicu2111: il cautai acum
gicu2111: dar il am la servici
Pop Adrian: ce ?
gicu2111: eventual le transform maine acolo
Pop Adrian: program ceva ?
Pop Adrian: ok
gicu2111: le trabsfer acul la servici
gicu2111: transfer
Pop Adrian: facusi CD-ul ala cu ziarele si cursurile lui Florin Zaborila ?
Pop Adrian: ok
gicu2111: acum salvez dischetele
Pop Adrian: ok. maine mi le dai..sa vad ce este pe-acolo
Ana_Maria
Mostra messaggi recenti (F3)
Pop Adrian sta utilizzando una versione differente di Yahoo! Messenger. Alcune funzioni potrebbero non essere disponibili.
Pop Adrian: buna
Eu Sunt -IX-: buna seara
Eu Sunt -IX-: cum a fost?
Pop Adrian: n-a venit Mihaela. a fost chemata urgent la un caz
Eu Sunt -IX-: mda...
Pop Adrian: Claudio
Eu Sunt -IX-: bine...astept s avina
Pop Adrian: s-au pus pozele pt Vega
Eu Sunt -IX-: acum citeam pe for ...eram la Miorita
Pop Adrian: sa i le arati
Eu Sunt -IX-: foarte bine,in sfarsit
Pop Adrian: da
Eu Sunt -IX-: i le-am aratat
Pop Adrian: acolo sunt multe
Eu Sunt -IX-: a...atunci o s apurced cu cititul
Pop Adrian: da
Pop Adrian: Un mesaj în atenţia tuturor membrilor asii romani
Pentru prima data in istorie, in acest an, numarul oamenilor ce flamanzesc va depasi 1 Miliard.
Deasemenea, exista 1 Miliard de utilizatori de Internet (si TU ESTI 1 dintre ei!) capabili sa ajute, ACUM, mai mult ca oricand. Sa fim Noi cei care facem diferenta !
Cititi totul pe pagina: http://otelurosu.ning.com/group/GreenSphera/forum/topics/1-miliard-pentru-1-miliard
Vizitează asii romani la : http://asiiromani.ning.com
Eu Sunt -IX-: foarte frumoase pozele,imi plac mult...trebuie s aastept s ase deschida toate,sunt f multe
Pop Adrian: da
Pop Adrian: este toata zona 40 Km pe-o parte a Muntilor si 40-50 pe partea ailalta
Eu Sunt -IX-: si aceste zone-pamanturile-sunt ale cuiva...banuiesc
Eu Sunt -IX-: inafara de munte
Pop Adrian: da...dar cine nu vrea sa traiasca mai bine....
Pop Adrian: ca fara localnici nu facem nimic
Eu Sunt -IX-: da,asa este
Pop Adrian: si-i ajutam si pe ei sa traiasca decent
Pop Adrian: http://www.abram.go.ro/
Pop Adrian: ma uitam la site-urile Primariilor
Pop Adrian: mi-a placut enorm sa trec pe la fiecare site in parte, de parca eram de-al lor....din zona
Pop Adrian: vreau sa LE SCRIU LA TOTI
Hai perso una chiamata da Pop Adrian. (20.21, 16/10/2009)
Eu Sunt -IX-: vad ca au si poze
Pop Adrian: DA
Pop Adrian: SeBI
Eu Sunt -IX-: e ok
Pop Adrian: vrea jocuri'
Eu Sunt -IX-: e normal
Pop Adrian: pune tu la VEGA. SA SCRII CE SPUNE cLAUDIO
Eu Sunt -IX-: ok
Adrian Pop
From: adi pop
To: Gerlinde Brasoveanu ; sanda romosan ; flori@popservice.ro ; D.nul Adi Pop
Sent: Sunday, October 18, 2009 7:10 PM
Subject: Fw: din nou o eroare a sistemului...DA, dar a TA.
M-as bucura sa revii in Tara.
Multumesc Gerlinde.
Incerc sa fac echipa cu care sa facem un prim pas....in a pune Baza Orasului Sanatatii Vega-Valeriu Popa
Sa vezi pozele de pe forum.
Eu zilnic fac ceva in acest sens....Nu prea tin cont de nimic....si punctez de unul singur. Atat cat pot.
Comuincam Gerlinde. Multumesc inca odata.
Saptamana minunta,
adi
----- Original Message -----
From: Gerlinde Brasoveanu
To: adi pop
Sent: Sunday, October 18, 2009 1:07 PM
Subject: AW: din nou o eroare a sistemului...DA, dar a TA.
Adi dorinta mea cea mare este sa ma intorc cu timpul in tara si sa am un centru terapeutic únde sa predau si sa fiu zilnic cu cei care au uitat de ceea ce a pus Dumnezeu in noi .
Iubesc Germania si iubesc toate tarile ,daca pun mana la inima am intreg Universul ,ma gandesc cum sa ramana toate in echilibru si sa nu sufere nici una .Romania este sufletul meu ,nu am plecat de bine ,e ca si cum fugi de umbra ,stiu ce am de facut si doresc sa-ti fiu alaturi in tot ceea ce faci .
Uneori nu mai scriu ,imi pare ca timpul e demult in galop si trebuie de actionat cat mai repede faptic ,altfel suntem ca politicienii .
Marele nostru blestem este ca nu stim sa fim uniti,noi facem concurenta unii cu alti ucigand starea de creativitate .
Ana_Maria
Mostra messaggi recenti (F3)
Pop Adrian: buna
Eu Sunt -IX-: buna seara
Eu Sunt -IX-: atrecut Claudio sa-mi aduca panzele
Eu Sunt -IX-: e bine mai les ca azi a fcaut chemio
Pop Adrian: ma bucur
Pop Adrian: stau putin pe net de-azi incolo, seara
Eu Sunt -IX-: dar nu am reusit sa scriem despre Oras
Pop Adrian: nu-i pe roze
Eu Sunt -IX-: ochii?
Pop Adrian: sa vezi pozele de la Valea de pesti
Eu Sunt -IX-: da
Pop Adrian: ...
Eu Sunt -IX-: e ok cu statul pe net....vederea este f importanta
Pop Adrian: ...
Eu Sunt -IX-: nu ami inteleg aceste puncte-puncte....sper s afie de bine
Pop Adrian: e
Eu Sunt -IX-: Claudio i-a zis in seara asta ceva dupa care...am ramas...muta
Eu Sunt -IX-: mi-a*
Pop Adrian: ?
Eu Sunt -IX-: "cat sunt sub protectia ta( a mea adica) nu mi se poate intampla nimic"...a zis el glumind
Pop Adrian: corect
Pop Adrian: exita relatie biunivoca intre oameni
Pop Adrian: ti-am trimis niste mailuri azi cu poze
Eu Sunt -IX-: sunt pe for ,dupa o s averific emailurile
Pop Adrian: oki
Eu Sunt -IX-: bine atunci....de ce mai sunteti pe net??!!
Pop Adrian: inca putin
Eu Sunt -IX-: ok
Pop Adrian: ok
Pop Adrian: ti-am trimis poza cu Arta Zalmoxa
Pop Adrian: Arta Mosului Vegan
Eu Sunt -IX-: o s ale verific
Pop Adrian: ok
Eu Sunt -IX-: nu am intrat inca in email,pe rand
Pop Adrian: ok
Pop Adrian: sa inveti sa pui si tu poze
Eu Sunt -IX-: a...am incercat
Eu Sunt -IX-: dar nu mi-a placut
Eu Sunt -IX-: ca nu apare apoza pe for ci linkul catre poza
Pop Adrian: Catalin Z sa te invete
Pop Adrian: el face asta
Eu Sunt -IX-: ok,am sa-l intreb
Pop Adrian: 'cam asa Oana
Pop Adrian: comunicam. sa-l pupi pe-al mic
Pop Adrian: pa.nb
Eu Sunt -IX-: noapte buna!
Pop Adrian: azi lucrasi ?
Eu Sunt -IX-: lucrai cu masin de cusut...ca edo nu afost la grdi
Eu Sunt -IX-: sper maine sa se duca
Pop Adrian: ok
Pop Adrian: pa
Pop Adrian: nb
Eu Sunt -IX-: nb
Eu Sunt -IX-: pun?
Pop Adrian: tu ce crezi ?
Pop Adrian: pa
Pop Adrian: nb
Pop Adrian: la vega
Eu Sunt -IX-: da ma gandii
Pop Adrian: ok. pa
Eu Sunt -IX-: ok
Pop Adrian si č disconnesso. (19/10/2009 20.56)
Pop Adrian: Suntem împreună şi asta contează cel mai mult. Ce vom face, şi mai ales unde vom ajunge, împreună, vom vedea. Am venit din lumea noastră pentru a învăţa să trăim în lumea bună.
Există oare aşa ceva?
Se prea poate.
Eu Sunt -IX-: ?
Pop Adrian: ziarele lui Flroin
Eu Sunt -IX-: a
Eu Sunt -IX-: Am venit din lumea noastră pentru a învăţa să trăim în lumea bună.
Pop Adrian: ....
Eu Sunt -IX-: asta m-a derutat
Pop Adrian: era genial Florin. Si vad ca a ramas legenda VIE
Eu Sunt -IX-: da,asa este
Pop Adrian: SAMURAI. Doi puştani s-au prezentat, într-o zi la un samurai vestit. Vrem să devenim samurai. Când, a întrebat bătrânul samurai? Acum. Bine..., atunci spălaţi vasele murdare din bucătărie. Se face (spunându-şi în gând că lecţiile trebuie, oricum, plătite). E totul O.K. în bucătărie, au spus peste un răstimp, cei doi. Atunci mergeţi şi odihniţi-vă, mâine avem multe să facem împreună. A doua zi, tinerii noştri au fost îndemnaţi să frece duşumelele, a treia zi să spele rufele, ş.a.m.d. Dar, noi am venit să ne facem samurai, nu servitori - au replicat cu deznădejde, într-o bună zi tinerii. Atunci, nu veţi deveni niciodată samurai. Samuraii adevăraţi au răbdarea educată, a replicat bătrânul samurai.
Eu Sunt -IX-: da,ne-ati spus aceasta morala
Eu Sunt -IX-: pilda,banc
Eu Sunt -IX-: ca nu stiu ce e
Pop Adrian: ce conteaza
Eu Sunt -IX-: nu conteaza asa e
Pop Adrian: ...
Eu Sunt -IX-: ® Este unic pentru că nu aveţi altul!
Eu Sunt -IX-: tare asta din ziar
Pop Adrian: ....
Pop Adrian: fondat in pripa
Eu Sunt -IX-: si aveti si ce scria prin ziar?
Pop Adrian: ti-am trimis si-am pus pe forum
Pop Adrian: pe mail
Eu Sunt -IX-: da,acum citeam
Eu Sunt -IX-: pe for
Pop Adrian: tu ai mail cu asta
Pop Adrian: este complet acolo.
Eu Sunt -IX-: imediat
Eu Sunt -IX-: inca nu a ajuns
Pop Adrian: nu stiu de ce
Pop Adrian: ti-am trimis 5-6 mesaje
Eu Sunt -IX-: ajung cu intarziere
Pop Adrian: Corneliu Hopartean: sunt singur si nu stiu
Pop Adrian: ok. incearca
Pop Adrian: iei cu copi asta.
Pop Adrian: si....te duci la tine si
Corneliu Hopartean is typing a message.
Corneliu Hopartean: sa m-a invete Razvan
Pop Adrian: http://zalmoxa.11.forumer.com/viewtopic.php?t=338
Pop Adrian: si apesi la pst replay
Pop Adrian: post
Pop Adrian: si pui in spatiul gol care apare, acest mesaj cu paste
Pop Adrian: si...pe urma dai validare de jos,s a se inregistreze
Pop Adrian: incearca
Pop Adrian: vad ca nu mai este nimeni pe forum.
BUZZ!!!
Eu Sunt -IX-: eu
Pop Adrian: are ceva forumul asta
Eu Sunt -IX-: are
Pop Adrian: eu nu ma mai vad de o luna...si nu vad pe nimeni
Pop Adrian: aparu CC acum
Eu Sunt -IX-: nu stiu ce are ca nu ma pricep
Pop Adrian: stiu
Pop Adrian: dar sa inveti
Eu Sunt -IX-: da,suntem eu si cata c
Eu Sunt -IX-: asta se vede
Eu Sunt -IX-: pe for
Pop Adrian: te vad acum
Eu Sunt -IX-: acum imi vin mesajele in mail
Pop Adrian: ok
Eu Sunt -IX-: ochii?
Eu Sunt -IX-: reusiti sa dormiti sau ba?
Pop Adrian: din ce in ce mai grav
Pop Adrian: nu
Pop Adrian: ma si chinui sa dorm...dar, cotu si piscotu
Pop Adrian: mi-am schimbat complet modul de hrana
Pop Adrian: manac ce dadeam alor mei de la Zalmoxa cand au aparut probleme extrem de grave de sanatate....
Pop Adrian: Nuci, Miere, iaurt si Mere
Eu Sunt -IX-: credeti ca ati ajuns la "masa critica" a vederii?
Pop Adrian: si beau sucuri cu morcovi si altele
Eu Sunt -IX-: e bine
Pop Adrian: nu stiu....
Pop Adrian: sper
Eu Sunt -IX-: ca de obicei cand ajungeti acolo...se intampla!
Pop Adrian: eu am dat si Hrana Zeilor, cand era problema grava....dar, cui i-am dat, am mancat si-am baut identic cu persoana respectiva
Pop Adrian: SOMA
Pop Adrian: sunt cinci elemente
Pop Adrian: IN, Musetel, Miere, si nu mai stiu
Pop Adrian: eu am dat toate materialele mele, asa cum a facut si Florin Zaborila, madalinei.
Pop Adrian: Faceam SOMA zilnic. eu preparam mancarea sa fiu sigur...si asa au disparut ganglionii aia pe san care ma inspaimantau
Pop Adrian: si chsitul
Pop Adrian: asa a fos sa fie.
Eu Sunt -IX-: puteti face si asta
Pop Adrian: ....
Pop Adrian: cu mine ?
Eu Sunt -IX-: ce ,nu merge?
Pop Adrian: asta este de la Mosu cu SOMA
Eu Sunt -IX-: da chiar Mosu nu cnoaste nici un leac?ceva...
Pop Adrian: si cu Alina, mancam amandoi la fel...ca sa stie ca nu este singura cand trece prin ce trece....
Pop Adrian: i-am spus si mi-a dat ceai de albastrele...dar...pt nervul optic, nu stie
Pop Adrian: trebuie sa caut eu
Eu Sunt -IX-: pai asta,cred ca atunci cand se ajunge la "masa critica" o s agasiti...asa am eu impresia
Eu Sunt -IX-: in fine...
Eu Sunt -IX-: gata
Eu Sunt -IX-: a expirat timpul
Pop Adrian: FOARTE INTERESANT ( legatura intre chimie si....cuvintele romanesti)
Pop Adrian: ok
Eu Sunt -IX-: da,am postat cate ceva
Eu Sunt -IX-: la dvs m-am referit ca a expirat timpul
Pop Adrian: ok
Pop Adrian: am un profesor care facea legatura intre tabelul lui mendeleev si alfabetul romanesc
Pop Adrian: am nulte maunscrise ale acestui prof la mine la birou
Pop Adrian: a fost si pe la nebuni un an....
Eu Sunt -IX-: hm....cred ca sunt f interesante+
Pop Adrian: ....
Pop Adrian: dar cel mai interesant este nebunul de la Buc. care a venit si mi-a lasat manuscrisul lui. el a pus toata populatia lumii in niste blocuri in forma trunchiuri de piramida....puse invers, cu baza mica patrata, jos
Pop Adrian: eu i-am spus de unghiuri drepte
Pop Adrian: ca pierd energie ai asa a iesit clopotelul
Pop Adrian: si clopotul
Pop Adrian: si acum veraus a facem pt albine asta
Eu Sunt -IX-: am si eu un clopotel de lut de la dvs
Eu Sunt -IX-: mi l-a aadus mama cand a fost in Ro
Eu Sunt -IX-: asa i-a venit
Pop Adrian: ma bucur
Pop Adrian: sstai sa vad
Corneliu Hopartean: acuma plec
Corneliu Hopartean is typing a message.
Corneliu Hopartean: pa!
Pop Adrian: vad
Pop Adrian: ai facut-o din doua
Pop Adrian: da ?
Pop Adrian: ma bucur
Pop Adrian: sa-l dai lui Claudio...si sunt curios
Eu Sunt -IX-: chiar!
Pop Adrian: ce spune despre Orasul Vega
Eu Sunt -IX-: nuam apucat
Pop Adrian: si cum ii vede el sa-l incepem fizic
Eu Sunt -IX-: zice ca face impreuna cu mine ca eu stiu! ce stiu...nu stiu ,da are impresia asta ca eu stiu
Eu Sunt -IX-: si eu sunt curioasa
Pop Adrian: ok. facem impreuna
Eu Sunt -IX-: ok
Pop Adrian: acum vazui cat este ceasul
Eu Sunt -IX-: eu v-am spus demult
Eu Sunt -IX-: gata!
Eu Sunt -IX-: unde sa o pun?
Pop Adrian: Severin Grigorescu: o seara faina
Zamfir Catalin: fundatia free Entrepreneurship mai exista?
Zamfir Catalin: sticiceva de ea?
Pop Adrian: e
Pop Adrian: fara florin ?
Zamfir Catalin: nu stiam daca a fost a dinsului
Zamfir Catalin: sau erau si altii implicati..poate se mai ocupa cineva de ea..
Pop Adrian: cine ?
Pop Adrian: tu te-ai gandit ce era cu PVR-ul daca nu ma implicam ?
Pop Adrian: la Izvor, era pimadona Florin
Pop Adrian: fara el.ce sa mai existe ?
Pop Adrian: la Oras
Pop Adrian: tu pictezi Mosi ?
Eu Sunt -IX-: nu am facut
Eu Sunt -IX-: da portrete am facut in liceu
Pop Adrian: mai incearca
Eu Sunt -IX-: ok,o s afca ca am o panza mai mare...si ii pun si o locatie....Sarmizegetusa sau Sfinxu?
Eu Sunt -IX-: vad eu...ca Sfinxul este pre amare in comparatie cu un om
Pop Adrian: la Izvor, era pimadona Florin
Pop Adrian: fara el.ce sa mai existe ?
Zamfir Catalin: e pacat sa nu fi lasat pe cineva sa-i continue munca...
Zamfir Catalin: banuiesc ca o fundatie nuse face cu 1 om
Zamfir Catalin: cei care raman sunt datori sa duca munca mai departe
Zamfir Catalin is typing a message.
Zamfir Catalin: chiar daca nu se ridica la nivelul lui florin
Pop Adrian: e
Pop Adrian: tu hotaresti
Eu Sunt -IX-: cred ca la Sfinx,chiar daca-l pun in fundal
Eu Sunt -IX-: ok
Pop Adrian: ok
Pop Adrian: e f bine
Pop Adrian: pa
Eu Sunt -IX-: Noapte buna !
Pop Adrian: am plecat pa
Pop Adrian: citesc peste cateva ore ce-au scris toti
Eu Sunt -IX-: ok
Eu Sunt -IX-: odihniti-va
Pop Adrian: ok
Pop Adrian: pa
Pop Adrian: nb
Pop Adrian: sa-l pupi pe Edo.
Eu Sunt -IX-: da
Pop Adrian: Sebi imi spuse azi, ca de doua zile nu l-am vazut, ca taiu, te ubesc
Pop Adrian: asa spune el.
Pop Adrian: si-mi cauta tot Timpul privirea.
Eu Sunt -IX-: sigur!
Pop Adrian: azi imi spuse ca nu-i convine sa se culce cu mine, dupa ce ne jucaram mult...ca sa nu se culce
Pop Adrian: pana la urma se culca el....
Pop Adrian: pa
Pop Adrian: nb
Eu Sunt -IX-: oki
Pop Adrian: Copii-s TOTUL.
Pop Adrian si č disconnesso. (22/10/2009 21.19)
Marchidan21
Nu. Copii nu-s totul. Copii nu-s nimic fără viitor.
Copii vor fi totul, dacă şi numai dacă vor avea un viitor.
Armonie!
Marian
Oraşul Vega - Valeriu Popa
Am discutat cu ea....
Era singura careia-i simteam campul de la mare distanta, din toti cei care veneau la ANATECOR Arad.
O seara plina...si intra odata sa ne apucam si mai serios de Orasul Vega - Valeriu Popa.
adi
----- Original Message -----
From: sanda romosan
To: adipop@popservice.ro
Sent: Saturday, October 10, 2009 9:49 PM
Subject: orifetiile Valentinei Garlea
Adi,
alaturat am pus un document cu profetiile clarvazatoarei Valentina Garlea din Iasi. Este foarte interesant ce spune atat Ea cat si comentariile de specialitate care preced fiecare pasaj.
Numai bine.
Sanda
VIZIUNILE VALENTINEI GÂRLEA
Vă prezentăm o selecţie a celor mai importante fragmente din cartea lui Florin Gheorghiţă, "Fenomenul Valentina". Redăm atât cuvintele Valentinei Gârlea, binecunoscuta clarvăzătoare din Iaşi, cât şi adnotările autorului, precum şi citatele sale din alţi autori importanţi. Laolaltă, toate aceste surse de informare esoterică ne lărgesc orizontul de gândire, corelându-se între ele, precum şi cu alte referinţe din acest site şi de pe internet. Rămâne ca temă de meditaţie individuală şi de dezbatere în cercurile esoterice cât anume din viziunile Valentinei sunt absolut obiective (confirmate şi de alţi clarvăzători în lumea subtilă) şi cât se datorează modului de înţelegere şi structurii sale strict personale...
Schimburi energetice între oameni, compatibilităţi cu plantele medicinale | Prima vedere a spiritelor sferice | Îndoirea spicelor | Viaţa şi organizarea spiritelor | Planurile subtile | Vederea eterurilor | Spiritele rele | Radioactivitatea | Gândul modelează materia | Gândurile rele şi entităţile negative | Arhiva din Akasha | Anatomia subtilă a omului | Mecanismul clarviziunii | Culorile aurei ne trădează | Prana, nadis, chakre | Nadis | Chakre | Terapia cu bioenergie | Fătul şi mama sa | Păcătoşii | Moartea clinică şi moartea obişnuită | La o înmormântare | Vederea spiritelor | OZN-uri eterice | Trepte de iniţiere | Ida şi Pingala | Îngeri păzitori | Marile inteligenţe | Profeţii din Akasha | Lăcaşurile secrete de sub piramide | Sfinxul din Bucegi | Maestrul Djwal Khul | Încheiere
SCHIMBURI ENERGETICE ÎNTRE OAMENI,
COMPATIBILITĂŢI CU PLANTELE MEDICINALE
- Alo, Valentina? Hai să stăm puţin de vorbă la telefon. Ce mai faci?
- Păi, ce să fac? Numai bine, de la bine în sus. Am uitat tot ce a fost rău până acum şi îl rog pe Bunul Dumnezeu să-mi mai dea viaţă ca să văd tot mai multe din minunăţiile acestei lumi. Deşi sunt oarbă, pe zi ce trece văd tot mai multe lucruri şi sunt toate atât de minunate, că nu mă mai satur să mă uit la oameni şi la tot ce e în jurul meu. Dacă aţi şti ce culori frumoase au unii oameni în jurul trupului lor... Dar, ce păcat că sunt tare puţini aceia care ie au frumoase, faţă de cei care au culori urâte, murdare... Şi dacă aţi vedea cum schimbă culorile unii cu alţii, aţi sta şi dumneavoastră numai cu ochii închişi, cum fac eu,.. Dar iaca, şi acum, aşa cum stăm de vorbă aici la telefon, noi amândoi schimbăm culori! Mai puţin, nu prea mult, că suntem la distanţă. Eu va trimit lumină galbenă, căci becul dumneavoastră galben sau, cum îi ziceţi mai domneşte, chakra cea de deasupra buricului, e cam leneş, şi se învârte încet şi cu o lumină slabă. Dumneavoastră îmi trimiteţi însă, mie, lumină.
- Dar dacă am fi faţă în faţă, am schimba mai multă lumină colorată?
- Da, sigur! Ne-am lua fiecare cât avem nevoie şi cât are de unde da fiecare. Dacă oamenii ar şti cum îşi dăruiesc unul altuia lumini colorate, cred că ar fi mai buni şi nu ar mai fi aşa haini unii cu alţii. Şi, să ştiţi că văd uneori culori atât de frumoase, că nu am cuvinte să le zugrăvesc... Da domnule Florin, ia staţi mai drept! Ce tot staţi aşa îndoit de spinare?
- Cum, tu mă vezi de acolo de la tine cum stau eu aici la telefon? Doar între noi sunt câţiva kilometri buni.
- D-apoi cum ? Ce credeţi că asta-i o problemă? Ce, nu vă văd eu cum staţi toată ziua aplecat spre masă şi tot scrieţi, că de asta v-aţi şi gârbovit! Ia îndreptaţi-vă coloana, că mosorelele nu mai stau bine fiecare la locul lor...
- Îmi vezi chiar şi vertebrele...?
- D-apoi cum, dacă aşa le spuneţi dumneavoastră... Da' ia vedeţi ce faceţi cu luciosul dintre mosorelele de mai jos de cap, că s-a subţiat şi de asta vă doare acolo.
- Am şi eu o spondiloză ca toată lumea de vârsta mea şi, ai dreptate: când nu mai iau câte o aspirină, mă cam doare acolo.
- Ia mai lăsaţi pastilele alea în pace! Doar puteţi şi singur să alungaţi boala! Ia faceţi să lumineze mai bine becurile sau, cum le spuneţi dumneavoastră, chakrele, că doar ştiţi cum să faceţi să se cureţe şi să se învârtă mai repede şi o să vedeţi cum vă lasă în pace junghiurile.
- Dar, ia spune-mi, pe mine mă poţi ajuta, aşa, stând de vorbă la telefon? Ştii, am nişte probleme cu ficatul...
- Apoi dacă staţi toată ziua pe scaun şi scrieţi şi nu mai faceţi mişcare şi nici nu vă îngrijiţi să vă faceţi becul galben să lucească mai bine... Ar trebui să beţi nişte ceaiuri...
- Da, mi-a luat soţia nişte plante medicinale, dar nu ştiu dacă sunt cele care îmi trebuie.
- Ia luaţi câteva firişoare în mână, din fiecare, şi tot schimbaţi-le ca să le văd.
[N.A.: M-am dus repede şi am adus pungile lângă telefon şi am tot schimbat în căuşul palmei smocuri din fiecare fel de plantă.]
- Asta, prima, nu vă trebuie la ficat, vă ajută puţin la rinichi. A douavă ajută la stomac. Da, asta, a treia e cea care vă trebuie. Asta ajută la punga aceea lungă de lângă ficat, care e cam leneşă la dumneavoastră -punga aceea care face fierea şi care are nişte canale pe care le văd că merg prin spatele ficatului, către stomac. Cum se cheamă, că parcă am auzit pe un domn doctor că îi spunea colicist sau colecist?
- Da, ai văzut bine, e colecistul. Dar, iar m-ai făcut curios. Spune-mi, cum de ştii tu de la distanţă care din plantele pe care l-am luat în mână este cea care-mi foloseşte?
- Apoi din fiecare plantă, vie sau uscată, ies ca nişte raze care se duc acolo unde îi fac bine omului. Pleacă de la ele ca o lumină bună către locul care are nevoie. Ştiţi, eu la vară aş vrea să stau mai mult de vorbă cu plantele, căci parcă sunt mai bune decât oamenii. Ele se oferă singure să-l ajute pe omul bolnav când trece pe lângă ele. Omul ar trebui însă ca, înainte de a le rupe, să le roage să-l ierte că le ia viaţa şi chiar mai mult, să le roage să-l ajute. Dacă oamenii ar şti cât de mult suferă bietele plante atunci când le rup aşa, fără nici un rost... Dar iertaţi-mă, am cam obosit încercând să văd luminiţele plantelor unde se duc în trupul dumneavoastră, căci e mai greu de la distanţă. De aproape, mi-ar fi fost mai uşor... Sănătate multă la toţi din casă şi Doamne-ajută!
Sus
PRIMA VEDERE A SPIRITELOR SFERICE
Valentina Gârlea: Da' iată că după un timp, când ridicam ochii în sus, chiar dacă nu mai vedeam copacii din jur, am început să văd altceva, care mă mira tare mult: veneau tot felul de baloane, de diferite mărimi, cam ca mingea sau mai mari, despre care, înainte, nu ştiam nimica. într-o zi, fiind cu Tata, l-am strigat şi i-am spus: - Tata, uite cât de multe baloane văd!...
[N.A.: Aşadar, de la vârsta de zece ani, Valentinei i s-a "deblocat" vederea superioară, vederea în lumea eterică, în acea lume care nouă ne este invizibilă! Acele "baloane" pe care ea începuse să le vadă prin "ochii fiinţei sale subtile" erau, în fapt, trupurile globulare ale diferitelor entităţi ce populează invizibila "lume de dincolo". Această lume, extraordinar de numeroasă şi de variată, a cărei existenţă este chiar mai veche decât însăşi apariţia pe Pământ a omului încarnat, îşi desfăşoară nevăzut viaţa planetară atât în jurul nostru, cât şi deasupra noastră, fără ca noi, cei încarnaţi, să fim conştienţi cu adevărat de această coexistenţă paralelă fundamentală. Abia în secolul al XX-lea, în special în ultimele decenii, au fost obţinute tot mai numeroase "dovezi materiale" prin înregistrări fotografice întru totul obiective, care au devenit documente edificatoare. ]
[N.N.- Apariţia, tot mai des în ultimul timp, a formelor luminoase circulare în fotografiile luate de diverşi oameni, în diverse ocazii, se datorează proiecţiei pe peliculă sau pe suportul digital a perispiritelor unor spirite ce se pot face vizibile în anumite condiţii. Nu există altă explicaţie “ştiinţifică” pentru aceste globuri luminoase (care privite mai atent, sunt formate din cercuri concentrice), decât aceea a împregnării pe suportul suprasensibil fotografic a urmei energetice a fiinţelor invizibile numite tradiţional “spirite”.]
- Baloanele care coborau printre frunzele copacilor erau de diferite mărimi şi diferite culori. Erau de un verde mai închis, altele de un verde mai deschis sau de un alb-verde mai strălucitor, dar erau şi albastre, şi galbene; am văzut şi câteva roşii. Dar ele - astea toate - veneau de sus, de sus tare, de undeva mai sus decât cerul pe care îl ştiam înainte. Da' într-o zi o venit un balon mai mare, verde, mare cât un bostan, şi o stat deasupra mea. Atunci i-am spus lui Tata: - Tata, uite, ăsta îmi dă credinţa în mine că nu mai trebuie să mă mai duci mata de mână şi nici Badea [fratele cel mai mare] şi nici nimenea: de-acum o să merg singură, căci înaintea mea o să meargă bostanul ăsta verde şi eu o să merg în urma lui.
[N.A.: De fapt, astfel de comunicări între copii şi entităţile lumii paralele invizibile se repetă adesea, părinţii sau cei din jur neînţelegându-le însă fondul real. în astfel de situaţii, atunci când copiii le povestesc, sunt consideraţi că fabuleazâ sau, în cazuri mai nefericite, sunt consideraţi ca bolnavi psihic. În fapt, mare parte din ceea ce noi numim "inspiraţie" - poetică, muzicală, în invenţii etc. - îşi are fondul de bază sugerat de fiinţe mai evoluate din lumea paralelă invizibilă, fără ca poeţii, compozitorii, inventatorii etc. să-şi dea seama de acest fenomen extraordinar, dar natural. Din păcate, şi multe fapte rele - certuri, sinucideri etc. - sunt sugerate, de asemenea, telepatic, dar de entităţi inferioare, rău-intenţionate, care descoperă la diferiţi oameni rezonanţa - temporară sau permanentă - a unor gânduri asemănătoare.]
ÎNDOIREA SPICELOR
Valentina Gârlea: Şi am mers aşa prin ograda bisericii, dar s-o întâmplat un lucru tare curios pentru fratele meu, Badea, lucru care a fost văzut după aceea şi de Tata, şi de oamenii din sat: pe unde mergea bostanul acela de culoare verde, ardea toate vârfurile de la luţernă şi le îndoia tulpinile, presându-le în jos. Am plecat aşa, prin faţa bisericii, prin partea de către răsărit, exact pe unde mă ducea bostanul acela verde. Cum se tot sălta el şi se tot dădea de-a tumba, făcea ca o cărare şi pe acolo mergeam eu. Fratele mergea în urma mea, dar nu vedea nimic; da' el culegea câte o mână de frunze din alea arse ca să le ducă sa le arate lui Tata.
[N.A.: În cartea Straniile Inteligenţe invizibile - scrisă şi editata cu mai mulţi ani înainte de a o cunoaşte pe Valentina -, la sesizarea biologului clujean Al. Sift, constatasem încă din anul 1974, în pădurea Hoia-Baciu, acelaşi fenomen: într-o porţiune restrânsă a păduri, unde biologul fotografiase adeseori prezenţe ale unor fiinţe globulare nevăzute, rămurelele tinere prezentau nişte arsuri cu totul neobişnuite (mai intense în interiorul ţesuturilor vegetale şi mai reduse la nivelul cojii)].
[N.N. - Un fenomen similar se constată şi în lanurile de grâne unde se formează “spontan” diverse forme geometrice complexe, aşa numitul fenomen misterios al cercurilor din lanuri (cropcircles). Este un mod de comunicare dinspre entităţi inteligente către oameni. Se pare deci că acele entităţi sunt chiar spiritele superioare ale Pământului, şi nu extratereştrii!]
VIAŢA ŞI ORGANIZAREA SPIRITELOR
Valentina Gârlea: Atunci îi spuneam poziţia lor, cutările, mărimile lor, ce făceau sau dacă urmăreau ceva. Seara le vedeam cum se adună toate, împreună. Ziua erau amestecate, verzii printre cele albastre, sau galbenele cu cele roşii sau cu cele movulii. Seara însă, se separau între ele, toate. Albastrele, deşi erau de nuanţe felurite, mai închise sau mai deschise, iar unele mai frumoase şi mai strălucitoare, toate cele care erau pe albastru se strângeau la un loc. Şi cele verzi, la fel se adunau cu cele verzi ale lor, de parcă le punea cineva cu mâna. Şi ii spuneam lui Tata: - Uite, acum vine acela albastru mai închis şi altele albastru mai deschis, şi altele cu tot felul de albastru şi se adună; şi verzile fac la fel. - Da' unde se adună? - Se aşază mai întâi unele lângă altele, iar apoi se urcă în sus, sus de tot, nu unde erau norii, ci mult mai sus. Şi acolo rămân toate, de parcă stau şi plutesc.
Sus
PLANURILE SUBTILE
Valentina Gârlea: - Atunci când aveam zece ani, îi spuneam lui Tata toate semnele care le vedeam pe cer. Când îndreptam capul către cer, că eu tot aşteptam lumina zilei ca să se termine cu întunericul, îi ziceam lui Tata că acolo sus, mult mai sus decât norii, sunt straturi de culori.
Acestea le văd şi acuma foarte bine. Dar acolo sus nu sunt ca cele din jurul omului, să se schimbe întruna. Din contra, acolo se schimbă numai de pe o zi pe alta, în funcţie de formele foarte mici şi grăuncioarele lor care sunt în aer. Acolo, altfel se schimbă culorile. Sus, nu se mai află culoarea neagră, gri, cenuşie, maro sau maro închis. Ce este acolo, e foarte adevărat, dar e foarte, foarte sus. Acolo văd stratul albastru, stratul violet, stratul verde şi unul galben auriu.
Straturile le văd pline, pe suprafeţe mari, cu globuri luminoase în ele. Pe albastru, pe violet, pe verde şi pe auriu. După ultimul strat, de sus de tot, vine o lumină albă. E un alb pur de tot. Acolo nu mai văd baloane, ci numai forme. Dar, nu le pot urmări. E un alb ca laptele, dar e ceva strălucitor, un alb strălucitor.
Zonele astea colorate le vedeam şi în copilărie, dar acum le văd mai bine. Nu se amestecă niciodată. Stau aşa, ca nişte straturi, sus de tot. Dar au distanţe între ele, însă nu-i ceva să fie gol, liber. Sunt ca nişte scări, ca nişte trepte mărunte. [N.A.: Este vorba de acele diferenţieri ale tipurilor de particule din cadrul aceleiaşi categorii de materie eterică şi respectiv de nuanţe în cadrul unei aceleiaşi culori.]
Există şi un strat roşu, care îi cel mai aproape de pământ. El parcă face legătura cu gândurile oamenilor, pe care le văd ca un roşu aprins.
În cursul zilei însă, eu văd că aerul din jur şi de deasupra noastră e plin cu tot felul de forme mici de tot, tare mici, care sunt colorate şi pe care le văd şi în straturile de sus. Ele vin cu energiile care cad de acolo, de sus, de peste tot, la fel. Când sunt afară, le văd că vin ca nişte curenţi mari, vin de sus tare. Dar le văd şi în încăperile din case. Şi sunt de atâtea feluri de culori frumoase în jurul nostru, de parcă stăm tot timpul într-un curcubeu...
[N.A.: Reluând faptele expuse în vechile texte ale înţelepciunii orientale şi reactulizându-le la nivelul principiilor ştiinţifice ale sfârşitului de veac XIX, iată în acest sens unele consideraţii ale iniţiatului englez C.W. Leadbeater:
"Cei care se simt atraşi în mod deosebit de această problemă, ar face bine să citească articolul d-nei Annie Besant privind "Chimia ocultă", care este ultimul capitol din Înţelepciunea Antică.
...Materia subtilă nu este deloc simplă, ci complexă; se ştie că ea există de asemenea, în stări proprii, corespunzătoare oarecum stărilor materiei fizice - stări pe care noi le denumim solide, lichide, gazoase sau eteruri. Continuând procesul de subdiviziune, se ajunge astfel la un alt atom... este atomul acelei regiuni a naturii pe care spiritualiştii o numesc Lumea Astrală.
Procesul poate fi continuat: divizând şi acest atom astral, ne vom găsi în faţa unei alte lumi, mai elevată, şi mai subtilă, totuşi materială şi ea... rezultatul final este că investigaţiile noastre ne conduc o dată în plus la un alt atom... este atomul celei de a treia mari regiuni a naturii, pe care Teosofia o numeşte Lumea Mentala... Se ştie totuşi suficient de bine că putem fi siguri de existenţa unui număr considerabil de regiuni diferite, fiecare dintre acestea fiind, într-un anume sens, o lume prin ea însăşi. Dar într-un sens mai larg, vedem că toate aceste regiuni formează părţile unui tot prodigios. În literatura noastră, aceste regiuni diferite ale naturii sunt denumite adesea ca planuri. În studiul nostru, este util uneori să le figurăm ca fiind unele deasupra altora, în funcţie de gradele diferite ale densităţii materiei din care sunt compuse. Trebuie sâ ţinem cont însă că această aranjare a fost adoptată doar prin convenţie, în mod simbolic şi că în nici un caz nu reprezintă relaţiile existente ale acestor planuri diferite. Nu trebuie să ne imaginăm că ele sunt suprapuse ca rafturile unei biblioteci, ci mai degrabă că ele umplu acelaşi spaţiu, interpenetrându-se unele cu altele. ...Este universal acceptat faptul că eterul interpenetrează toate substanţele cunoscute - solidul cel mai dens sau gazul cel mai rarefiat. Şi cum acesta se mişcă în deplină libertate în materia cea mai densă, la fel şi materia astrala o interpenetrează şi, la rândul ei, se mişcă cu totul liber printre particulele acesteia. Dar, la rândul ei, şi materia mentală o interpenetrează pe cea astrală, în aceleaşi condiţii. Aceste regiuni diferite ale naturii nu sunt deci, în nici un caz, separate în spaţiu. Ele există toate în jurul nostru şi în apropierea noastră, astfel încât, pentru a le vedea sau a le studia, nu este deloc necesar ca noi sâ ne ducem în spaţiu. Este suficient doar de a trezi în noi înşine acele simţuri cu ajutorul cărora pot fi percepute."]
VEDEREA ETERURILOR
[N.A.: Prof. S. Demetrescu, în urmă cu şase decenii, referindu-se la perceperea directă a unora dintre cele optzeci şi unu de tipuri de materii eterice existente în spaţiul aferent planetei Pământ:
"Persoanele care au vederea spirituală văd prin aer puzderie de particule luminoase. Aceste infime punctuleţe luminoase nu sunt decât aglomerările de particule de fluid magnetic sau vital. Ele sunt mai vizibile când se priveşte într-o zi cu soare, cu multă luminozitate. Ele sunt într-o continuă mişcare sau vibraţie."
Pentru patru feluri principale de materii eterice -care intervin foarte frecvent în fenomenele din mediul terestru apropiat -au devenit cunoscuţi următorii termeni:
• eterul fierbinte (căldura) - perceput ca având culoare roşie;
• eterul lumină - sesizat ca radiind în galben; asocierile de particule specifice redau forme triunghiulare;
• eterul chimic - emite radiaţii albastre; particulele sale se asociază în formă de semilună;
• eterul vieţii (vital) - este remarcat prin nuanţe violaceu-purpurii.
Valentina Gârlea: - În aer, eu văd zilnic tot felul de forme foarte mici. Văd foarte multe forme de piramidă [N.A.: S-ar părea că acestea sunt componentele eterului lumină] care se joacă fie cu vârful în sus, fie cu vârful în jos, fie oblic. Sunt şi nişte pătrăţele, dar parcă mai bine zic că-s cuburi. Suni şi cubuleţe mai mici. Da sunt şi nişte cârlige, cât şi nişte cornuleţe [N.A.: Probabil componentele în formă de semilună ale eterului chimic], dintr-acelea de Anul Nou, în care suflă copiii atunci. Mai sunt şi globideţe, Şi jumătăţi de mingiuţe.
Toate piramidele joacă în aer. Fiecare îşi are o pereche de o altă culoare. Ele niciodată nu o să se întâlnească una verde tot cu una verde. Cea verde e cu una albastră, cea galbenă cu una portocalie, cea roşie cu una movidie.
Dar, cu ele, am văzut ceva frumos. Când ne întorceam într-o zi înainte de asfinţit, de la Dobrovăţ, or oprit maşina mai jos de dealul acela mare, de-i zice Repedea, acolo la motel. Mi-a plăcut să mă uit într-o parte, în care toţi spuneau că e apusul soarelui. Am stat acolo o jumătate de oră şi m-am tot uitat pe cer. Când soarele o trecut de cealaltă pane, toate piramidele se adunau după culori. Şi asta am mai văzut de multe ori şi se întâmpla la fel în fiecare zi. Da' se aşeza aşa: o parte, un şir se pun cu vârful în jos, un alt şir cu vârful în sus. După aceea, vine şind cu cele încârligate care stau înclinate, într-o parte. Toate rămân aşa câtă vreme soarele e plecat. Aşa rămân peste noapte formele astea mici şi multe. Cele care îs în trei colţuri, ca triunghiul, se bagă înăuntrul cornuleţelor şi se adună multe la capătul fiecărui cornuleţ. După aceea, cele care sunt cubuleţe se aşează unele peste altele, aşa cum ar face o podină. Şi totul începe aşa de acolo, de unde apune soarele.
Despre grăuncioarele colorate din văzduh, care se întind în sus, în înaltul cerului, până la Dumnezeu, cât pot cuprinde cu ochii mei, văd mii, zeci şi sute de mii de forme foarte mici şi colorate: sunt sau piramiduţe, sau un fel de cornuleţe- un fel de seceri fără coadă (care şi ele stau fie cu vârful în jos, fie culcate, fie oblice-, sau mingiuţe, sau bastonaşe, sau cârligaşe - un fel de cârjuţe). Da să vedeţi; înăuntrul lor sunt alte forme şi mai mici! De exemplu, forma de piramiduţă are pereţii făcuţi din nişte biluţe mici, turtite. Acestea dau culoare pereţilor. însă, dacă iau fiecare biluţă în parte, separat, şi biluţa are în ea sumedenie de piesuţe foarte, foarte mici. Şi acelea îs colorate în fel şi chip, la fel cum văd firuţele de energii care vin de sus. Piesuţele sunt în formă de pătrate, iar în interiorul pătratelor astea atât de mici, văd - da trebuie să măresc foarte mult - văd nişte aşchiuţe colorate care mai de care, şi astea tot joacă întruna. Dar sunt atât de mici, atât de mici, vai ce mici sunt!...
[N.A.: Este evident că ea vede moleculele, atomii şi particulele elementare ale materiilor eterice! Or, aceste entităţi ale materiilor invizibile nu au putut fi puse încă în evidenţă nici de cele mai performante instrumente ale ştiinţei moderne, în primul rând datorită dimensiunilor lor extrem de reduse... Dar oare, "aşchiuţele" colorate percepute de Valentina, care "tot joacă" întruna" nu sunt înseşi "corzile vibratorii"" - "string-urile" – care formează obietul unei teorii în fizica contemporană?!]
Sus
SPIRITELE RELE
Valentina Gârlea: - În toată ziua eu văd mulţimile astea de forme mici şi colorate. Ele susţin să plutească in aer baloanele cele întunecate - cele roşii şi cele maroetice, cele gri şi cele negre -, care ştiu că sunt sufletele celle joase şi josnice. Baloanele astea rămân sub şirurile de forme mici şi colorate, că formele, deşi sunt atât de mici, nu le dau voie să se urce la înălţime. Culorile formelor astea atât de mici sunt foarte frumoase şi foarte vii. Formele colorate fiind foarte dese, atunci când baloanele întunecate vor să se ridice în sus, le reped înapoi, de parcă baloanele se frig când le ating. Piesuţele astea mici care le reped, sunt cele colorate în verde, în albastru şi cele în mov (movul şi el este de mai multe feluri: mai închis, mai deschis, mai roz). Culoarea asta mov le frige cel mai tare, dar nu ajung aşa de sus, până la ea, căci stratul mov stă cel mai sus, mai sus decât toate piesuţele astea multe.
[N.A.: Când am întrebat-o care "piesuţe" colorate sunt acelea ce "frig" entităţile globulare întunecate]: - Sunt formele de culoare verde-albăstrui [N.A.: Se pare că acestea sunt componentele eterului chimic], cât şi cele de culoare mov - atât acelea in nuanţe mai închise, cât şi cele mai deschise, către roz [N.A.: Probabil că este vorba de eterul vieţii (vital)]. Culorile astea parcă le ucid.
[N.A.: Cei care au studiat literatura spiritualistă cunosc faptul că entităţile globulare ale sufletelor cel mai puţin evoluate, nu pot într-adevăr să se ridice spre înălţimi: ele rămân mereu în mediul mai apropiat solului terestru. Unii autori - iniţiaţi ai ştiinţelor spirituale - au explicat rămânerea sufletelor inferioare (cele mai puţin evoluate, a căror radiaţie este întunecată- din spectrul culorilor negru, gri, maro, roşu) în zone apropiate solului terestru, prin faptul că mediul respectiv le este cel mai favorabil compoziţiei şi structurii trupului lor globular. Totodată, se consideră că ar interveni şi efectul atracţiei gravitaţionale, întrucât atomii materiilor eterice care le alcătuiesc trupul sunt dintre cei mai grosieri, mai grei. Pe de altă parte, se explică această localizare şi prin dorinţele permanente ale fiinţelor globulare întunecate de a rămâne cât mai aproape de mediul pământesc pe care l-au iubit atât de mult, de unde pot să-şi mai extragă încă unele plăceri specifice vieţii încarnate, stând alături şi rezonând cu vibraţiile oamenilor care îşi satisfac aceleaşi patimi (fumatul, băutura etc).]
Sus
RADIOACTIVITATEA
[N.A.: S-ar părea că eterurile chimice emit o altfel de energie, dar la fel de "dură" ca şi radioactivitatea cunoscută de ştiinţa modernă. Fac această ipoteză întrucât, pe de o parte, un atare aspect a rezultat într-o manieră penibilă din acel "Oranur Experiment" desfăşurat în Statele Unite ale Americii prin anii '50. în cadrul unui laborator neoficial, la timpul respectiv, cercetătorul german dr. Wilhelm Reich (stabilit în SUA), studiind interacţiunea dintre radiaţia unor substanţe radioactive şi energia orgonică - specifică eterului chimic -, a constatat un antagonism între acestea, cu importante degajări de energie. Din păcate, în experienţele sale nu a mai putut stăpâni fenomenele de distrugere a vegetaţiei şi a vieţuitoarelor din juail laboratorului, datorate unor radiaţii de tip necunoscut care generau totodată şi o luminiscenţă la fe! de neînţeleasa. Intervenind autorităţile, laboratorul a trebuit să fie demolat, iar experimentele au fost total interzise, fiind arse şi toate însemnările cercetătorilor implicaţi.
Dar antagonismul dintre radioactivitate şi energiile materiilor eterice a fost văzut direct, în intimitatea lui, de către Valentina, însă în cu totul alte condiţii şi la o altă scară. Procesele fizice deosebite pe care le-a perceput ea în mod inedit, s-au derulat într-o zi în care, în municipiul Iaşi crescuse mult doza de radioactivitate din aer, ca urmare a unor emanaţii ivite intempestiv de sub carcasa de beton a reactorului atomic avariat al electrocentralei de tristă faimă de la Cernobîl. în acea zi, populaţia a resimţit intens nocivitatea radiaţiilor aduse de curenţii de aer.]
Valentina Gârlea: - Într-o zi, am văzut un lucru tare urât. Toate piesuţele astea luminoase au fost foarte supărate atunci când au venit razele şi colbul acela care ne zdrobea globulele roşii [N.A.: Valentina descrie perfect interiorul globulelor roşii şi modul în care acestea preiau la nivelul alveolelor pulmonare oxigenul din aerul inspirat.] Ele nu mai jucau în aer, ca de obicei. Puterea culorii le scăzuse mult, parcă le-o ştergea, că ele-s toate colorate. Slăbite, unele se lipeau de altele, atrase ca de un magnet. Da' asta se întâmplă numai în zilele când - aşa cum spun domnii- sunt radiaţii.
Eu văd piesuţele astea mici de tot- care sunt triunghiulare, cubuleţe, mingiuţe, cârliguţe şi altele - numai prin lumina lor, prin culoarea lor care este foarte vie, transparentă şi foarte frumoasă. Noaptea nu le mai văd, căci se strâng împreună.
[N.A.: Aşadar, energiile emise de eterul chimic şi, implicit, de eterul vieţii apar ca fiind afectate de radioactivitatea materiei dense. Totuşi, nu trebuie uitat faptul că aceste "energii eterice" activează contoarele Geiger, pârând a genera deci un "alt fel de radioactivitate". Şi, deşi "piesuţele" eterice îşi pierd strălucirea individuală, invizibilă ochiului uman, antagonismul celor două feluri de radiaţii face ca aerul să devină luminos în domeniul vizibil (aşa cum s-a demonstrat în "Oranur Experiment"). Am putea aprecia că prin implicarea unor astfel de procese fizice ne-am putea explica, măcar în parte, diferite "fenomene enigmatice" rămase neelucidate până în prezent - cum ar fi, de exemplu, iluminări ale cerului apărute subit pe mari porţiuni ale boltei ş.a.
Pentru a încerca să înţelegem cât de cât atari fenomene, ar trebui să cunoaştem mai întâi, de ce atât Valentina, cât şi alţi suprasenzitivi văd "grăunţele" (molecule, atomi, particule) materiilor eterice atât de viu colorate, şi, pe de altă parte, de ce vivacitatea culorilor acestora este remarcată în mod special în timpul zilei. Pentru cititorii care cunosc într-o anumită măsură fizica particulelor elementare, este clar faptul că fiecare fel de particulă (respectiv, fiecare asociere de particule) are o anumită frecvenţă vibratorie specifică a radiaţiei proprii, atunci când este activată energetic şi, deci, are o culoare anumită. Intensitatea radiaţiei colorate depinde astfel de nivelul fluxului exterior de energie care, excitând particulele, activează şi amplifică radiaţiile emise. Deşi energia cosmică - energie care "curge" permanent, oricând şi oriunde - este factorul activant de bază, în special în partea superioară a atmosferei şi în exteriorul acesteia (unde acţionează radiaţia cosmică primară, neatenuată), fluxul energetic solar face într-adevăr ca ziua, componentele mediului atmosferic şi cele ale mediului eteric să fie mult mai excitate, să aibă un colorit mai viu (nesesizabil totuşi, de ochiul uman).
Cercetătorii fizicii eterice cunosc faptul că, în ierarhia categoriilor de materii eterice, cu cât un fel de particule sunt mai "fine", cu atât potentele lor energetice sunt mai mari şi proprietăţile specifice sunt mai complexe. În plus, particulele mai fine deţin şi proprietăţile celor "inferioare". Astfel, "eterul vieţii" produce şi efectele eterului chimic, ale eterului lumină şi ale eterului căldură. "Eterul chimic" generează şi efectele eterului lumină, precum şi ale eterului căldură etc. Deci, o aglomerare (un strat) sau o entitate care au în compunere particule mai fine, vor fi cu atât mai "potente energetic".
Fizica eterică afirmă că fiecare categorie de materii invizibile ar avea atomii proprii. Neexistând o aparatură de identificare a acestora, singura posibilitate de investigare este vederea extrasenzorială a puţinelor persoane care au obţinut-o. Această scară atomică "paralelă" a fost prezentată de iniţiatul englez C.W. Leadbeater şi de iniţiatul C. Jinarajadasa.]
Sus
GÂNDUL MODELEAZA MATERIA
[N.A.: După cum, sub controlul gândirii, omul poate modela cu mâinile sale sau prin instrumentele pe care le-a conceput, orice fel de materie densă (lutul, lemnul, piatra, metalele), şi energia gândirii poate modela în mod direct materiile eterice! "Instrumentele" în aceste acţiuni, sunt fluxurile energetice concentrate având ca bază imaginea gândită şi având ca parametri fizici frecvenţa vibratorie şi intensitatea specifică fiecărei categorii de materie eterică! Mai mult, atomii eterici antrenaţi într-o astfel de "modelare energetică" controlată de gândirea fiinţelor omeneşti pot rămâne fixaţi în structura modelată o durată mai scurtă sau mai lungă, în funcţie de intensitatea şi de "programul" emis! Această proprietate uimitoare pentru noi face ca materiile eterice să fie un admirabil suport pentru înregistrarea de durată a ideilor, a imaginilor gândite şi chiar a evenimentelor curente, în care gândirea unui om sau a unor grupuri de oameni a emis fluxuri mai intense fie sub impulsul unor puternice stări emotive, fie sub influxul spiritual al voinţei concentrate.
Noi, oamenii obişnuiţi, nu cunoaştem o realitate fundamentală, specific umană şi întru totul naturală: în mod permanent, zi de zi, secundă de secundă, gândurile noastre modelează în jurul nostru tot felul de aglomerări din materii eterice, care persistă mai mult sau mai puţin timp în aer, în funcţie de intensitatea energiei pe care o emitem în diferitele momente cotidiene. La fel de real - dar, din păcate, la fel de neştiut - este şi faptul că atmosfera fiecărei localităţi poate fi poluată energetic de gândurile inferioare ale oamenilor chiar mai mult decât ar face-o unele fabrici - şi invers, prin gânduri benefice ar putea fi purificate înseşi condiţiile noastre de viaţă zilnică. Aceste "gânduri-forme" au cele mai diferite culori şi forme, în raport cu "calitatea" şi conţinutul energiilor-gând emise. Din păcate, clarvăzătorii sunt singurii oameni care le văd în mod direct. însă, o parte dintre aceştia mai văd şi alte procese fizice specifice "formelor-gânduri" pe care le pot "citi" atât după coloritul lor, cât şi după ciudatele "modele" care, deşi se deplasează în aer, rămân totuşi legate de emiţătorul lor. Pe cele emise la intensităţi reduse ale energiei-gând le văd şi cum se destramă. În schimb, dacă se adună grupuri de oameni care gândesc la fel (în fapt, pot să existe persoane care gândesc asemenea, dar care se află la distanţă faţă de un anumit grup), atunci particulele eterice activate de energii cu aceleaşi lungimi de undă şi frecvenţe vibratorii se adună şi ele, mărind mult "formele-gând" respective (fie ele luminoase, fie întunecate). Iniţiatul german O.E. Bernhardt a prezentat mai pe larg (sub pseudonimul Abd-ru-shin) acest fenomen al concentrării de forme-gând care devin adevărate "centrale de energii" invizibile. Acestea se pot menţine şi ele timpi mai îndelungaţi, în măsura în care persoanele respective sau altele continuă să le "alimenteze" energetic cu aceleaşi gândiri. Drept urmare, astfel de "centrale" nevăzute, prin simpla lor prezenţă spaţială, pot să influenţeze chiar şi pe alţi oameni, cu totul neimplicaţi, dar receptivi la frecvenţele vibratorii şi la lungimile de undă specifice aglomerărilor mai mari de materii eterice astfel activate. Influenţele pot fi în bine, luminoase, dar pot fi şi în râu, întunecate. . Astfel, dacă energiile puse în joc sunt ale unor gândiri benefice, înălţătoare (acţiuni caritabile, pentru pace, participări la servicii religioase sau la educări spiritualiste etc), frecvenţele vibratorii sunt mai ridicate şj dau un aspect luminos acelor "centrale energetice eterice". Dar, daca sunt gânduri de ură, de răzbunare, de gelozie, de agresiune etc, culorile acestor aglomerări eterice alimentate prin energia gândurilor variază de la roşu, maro, până la negru (Nu întâmplător, în vorbirea curentă regăsim expresii ca "gânduri luminoase", sau din contra, "gânduri întunecate".)
În cartea Evoluţia ocultă a umanităţii, C. Jinarajadasa specifica: "Aceste gânduri-formă pot fi de scurtă durată sau pot dura ore, luni, sau chiar ani; astfel, ele pot fi considerate, pe drept cuvânt, ca făcând parte din locuitorii lumii invizibile. Li s-a atribuit de aceea denumirea de "Elementali".]
GÂNDURILE RELE ŞI ENTITĂŢILE NEGATIVE
Valentina Gârlea: - Toate aceste piesuţe foarte, foarte mici şi colorate care sunt în aer - piramiduţe, biluţe, seceri fără coadă, bastonaşe, cărjidiţe -, toate îs luminoase. Ele stau parcă susţinute ca de o pânză de păianjen. Dar, această pânză de păianjen nu face parte din culoarea ce o au în ele. Asta-i un fel de energie uşoară, cam ca aceea pe care o văd la sârmele de pe stâlpi şi la cele din pereţii caselor, acelea care duc curentul electric. Dar, pânza asta îi dintr-un alt fel de curent, nu-i cel electric. Are o culoare gri, unfumuriu. Însă culoarea asta gri e numai deasupra oraşelor; ba chiar deasupra fabricilor şi a altor locuri devine negricioasă. Acolo, toate piesuţele astea parcă mor, îşi pierd culorile. Şi cu cât pânza de păianjen e mai negricioasă, ea se apropie de pământ şi cade, legându-se de pământ.
În zonele cu gândurile noastre rele şi cu faptele noastre care îs răutăţi, şi apa curată care pleacă de la izvoarele din munţi se murdăreşte.
Numai gândurile noastre bune o pot curăţa. O parte din răul pe care îl gândim, se scurge cu apa în pământ, însă o parte rămâne în aer. Apa murdărită aşa, dacă ajunge la o apă mai mare unde sunt vârtejuri, îi pusă să facă rău. Dacă prinde ceva în raza ei - animal, om, maşină, trage totul la fund.
Acolo unde se fac multe răutăţi şi lumea n-a ajuns să ştie că ea însăşi e cauza şi unde totul e luat de apă, acolo nu numai că apa are un gust amar, dar îl are chiar foarte rău şi cu un miros foarte greoi. Asta-i din cauză că a adunat multă răutate omenească.
În aer, astfel de adunări de gândurilor urâte şi de răutăţi ale oamenilor se văd ca nişte cercuri foarte mari, ca nişte forme rotunde. [N.A.: Iată o altă confirmare a "centralelor de energii-gânduri" menţionate anterior!] Acelea atrag chiar şi energii bune, ca şi cum ar vrea să se hrănească. Astea rele au culori negre, sau sunt maroetice, cu roşu mult în ele.
Am văzut, de exemplu, un cerc din ăsta tare mare atunci când mergeam cu trenul spre Timişoara, pe undeva nu departe de gara care i se zice Caransebeş. Dar, am văzut tare multe cercuri în aer chiar în oraşele şi mai mici şi în case de oameni.
Există forme întunecate rotunde care ţâşnesc din pământ şi care şi ele fac rău, dar acelea îs altceva, altcumva.
Forme din astea rotunde şi urâte sunt şi acolo unde se adună globuri -suflete ale oamenilor- care sunt întunecate.
Suflete din astea întunecate se adună în grupuri de câte cinci până la nouă globuri şi se tot ceartă între ele. De obicei, se adună acolo unde se întâlnesc străzi mai mari, cu multă circulaţie. Eu, tot umblând cu maşina prin oraş, când sunt dusă pe la bolnavi, deşi nu ştiu cum se cheamă o stradă sau alta, dar după grupurile de globuri întunecate ştiu că am ajuns la încrucişarea de la Fundaţie sau din Tudor Vladimirescu. La fel este şi la strada dr. Savini, unde o ia spre strada Ion Creangă- spre Policlinica din Tătâraşi - sau acolo, înspre cimitirul Eternitate. Veşnic stau acolo grupuri de globuri întunecate care vor să facă rău. Dacă ele sunt în ceartă, trimit o formă- urâtă când vine o maşină şi forma aceea rotundă se sparge deasupra ei. Atunci, dintr-o dată, maşina se ciocneşte de alta sau de ceva.
Dacă trece un om şi forma urâtă la culoare i se sparge deasupra capului, acela nu mai merge mult înainte şi începe să facă scandal.
Formele astea negre au în ele şi un roşu ţipător mai închis, maro şi galben.. Când se sparg deasupra oamenilor care trec, se fac numai pulbere şi acei peste care cade devin foarte nervoşi şi hacbiţoşi.
Dar, e ceva cu mare rost. Dacă cineva gândeşte urât pentru mine şi dacă eu nu sunt vinovată, gândul rău se întoarce tot la persoana respectivă. Şi asta se întâmplă la toţi oamenii la fel. Şi, întorcându-se, energiile care vin de sus şi ne hrănesc, nu mai pot ajunge la cel căruia i s-a întors gândul rău şi nu-i mai hrănesc culorile lui...
ARHIVA AKASHA
[N.A.: Astfel, cum am menţionat anterior, anumite categorii de materii eterice se comportă ca un suport ideal pentru înregistrarea ca pe o casetă imensă - dar invizibilă -, a celor mai diferite scene şi evenimente petrecute pe pământ. Şi aceasta, în mod special atunci când energiile emoţionale sau volitive ale unui om - sau ale unor grupuri de oameni antrenaţi în diferite acţiuni au fost emise cu intensităţi deosebite. Deosebit de interesant este însă faptul că astfel de "înregistrări eterice", accesibile doar unui număr foarte restrâns de clarvăzători de pe globul nostru, sunt oferite din când în când şi oamenilor obişnuiţi, care, de-a lungul timpului, le-au tot considerat ca fiind "miracole cereşti". în astfel de cazuri, ce par să fi fost realizate intenţionat de fiinţe din lumiea invizibilă, au existat totuşi unele "scenarii" "activate", probabil, şi de energiile conjecturale ale diferitor aştri din sistemul nostru solar.
Iniţiaţii ştiinţelor spirituale cunosc de foarte mult timp existenţa unei imense "arhive eterice" în care au fost înregistrate evenimentele colective şi chiar individuale produse în zbuciumata existenţă a omenirii şi a planetei Pământ. Denumirea generalizată încă din secolele anterioare pentru această gigantică "memorie colectivă" a fost aceea de "Arhivele (sau Analele) Akashice", termen derivat din cuvintele sanscrite "Akasha Tattva". Iniţiaţii ştiu foarte bine că accesul la "Arhiva eterică a Terrei" se obţine foarte restrictiv, numai de foarte puţine persoane pământene, şi că acesta este oferit doar cu scopuri iniţiatice sau demonstrative. Restricţia decurge din faptul că omenirea actuală nu a ajuns încă la nivelul de evoluţie spirituală care să justifice acordarea unui astfel de avantaj major. Beneficiari pot deveni numai unele dintre fiinţele umane care, pe scara ierarhică a evoluţiei spirituale, au reuşit să-şi "rafineze" treptat propria conştiinţă - gândire - cunoaştere - voinţă şi respectiv, potenţele energetice, cel puţin la nivelul aşa-zisei "iniţieri de gradul III".
La rândul său, Maestrul Djwhal Khul - Tibetanul, prin colaborarea iniţiatei engleze Alice A. Bailey, a oferit precizări tulburătoare în legătură cu această gigantică "videocasetă" a planetei noastre:
"Cei patru Domni ai Karmei au grijă şi efectuează catalogarea înregistrărilor akashice. Ei se ocupă cu Sălile Arhivelor sau cu "înscrierile în cartea vieţii”, după cum se spune în Biblia creştină. Ei sunt cunoscuţi în lumea creştină ca îngeri înregistratori.
...Multe Ego-uri neîncarnate ce aşteaptă încarnarea sau unele care tocmai au părăsit pământul îşi sacrifică timpul lor din cer pentru a ajuta la această operă. Aceste "Săli de însemnări” sunt, în cea mai mare parte, pe nivelurile cele mai de jos ale planului mental eteric şi pe cele mai de sus ale astralului, pentru că acolo pot fi cât mai complet utilizate şi cât mai uşor accesibile."
Valentina Gârlea: - Să vă spun despre cele văzute în ziua de luni 18 noiembrie 1996, când veneam cu doamna doctor I.V. în maşină, după ce a vizitat o cunoştinţă din cartierul Frumoasa.
La un moment dat, cum stăteam pe scaun în maşină, în faţa mea mi-a fulgerat ca un fulger de culoare violet. Şi atunci, pe loc, am rugat-o pe doamna doctor să oprească maşina.
[N.A.: Locul în care Valentina a solicitat oprirea automobilului este un teren înierbat şi împrejmuit situat între blocurile de locuinţe de pe Bd. Poitiers. în mijlocul suprafeţei respective se află o movilă de pământ pe al cărei vârf se găseşte o cruce mai mare de piatră. Pe aceasta au fost sculptate literele unui text legat de un fapt istoric petrecut în acel loc, la începutul secolului al XVIII-lea. Istoricii şi locuitorii denumesc acest monument "crucea lui Ferenţ". pentru marea majoritate însă, povestea evenimentelor şi a crucii s-a pierdut în timp, textul degradându-se cu totul de mai bine de un veac. Valentina nu cunoştea absolut nimic despre acest loc, fiind pentru prima dată când circula pe bulevardul noului cartier Nicolina.]
- Când am coborât din maşină, am închis ochii şi m-am uitat in faţă. În poziţia în care eram, în partea dreaptă se făcea un om care avea în spatele lui vreo trei mii de oameni. De fapt, nu ştiu dacă erau trei mii sau două mii cinci sute, dar cam aşa am simţit că erau în puhoiul acela de lume de acolo.
Dar, în faţa lor era o altă mulţime de oameni, ba chiar mai mare, dar n-aş şti cum să-i număr. Şi, în faţa acestora, era un domn care îi conducea, case vedea că-i îmbrăcat domneşte. Şi, la vorbele lui, l-or prins şi l-or luat pe şeful celor care erau vreo două mii cinci sute - trei mii. L-or adus în faţă şi l-or schingiuit. Şi vedeam ca pe-o imagine cum l-o ucis. Cum stăteam aşa, s-o îmburzit pielea pe mine de ceea ce vedeam. Dar, n-am îndrăznit să-i spun doamnei doctor ce vedeam. î-am spus doar că mi-a făcut plăcere să oprească acolo, că aşa, acolo am simţii eu ceva. Eu n-am îndrăznit să-i spun, ca nu cumva ea să zică că mi se pare sau că am vedenii. Ea mi-o sptts însă că acolo este o piatră - în partea unde-mi îndreptam eu plivirea - şi că acolo a fost ucis un om pe care îl chema Ferenţ sau cam aşa ceva. Da, în locuri de astea, imaginile din aer rămân mulţi şi mulţi ani...
[N.A.: La întrebarea care i-am pus-o privind felul în care erau îmbrăcaţi oamenii respectivi, detaliile pe care mi le-a relatat pot, în mod evident, să întregească orice consemnare istorică. în mod categoric, Valentina nu cunoscuse anterior absolut nimic în legătură cu evenimentul istoric petrecut pe terenul acela şi nici nu a văzut nicăieri - înainte de orbire fiind copil neinstruit - imagini ale îmbrăcăminţilor autohtone şi străine din veacurile trecute. Iată ce preciza ea în acest sens, poate şi spre folosul istoricilor interesaţi:]
- Cei care erau sub comanda celui ce-o fost prins erau îmbrăcaţi în sumane; erau oameni necăjiţi, cu opinci. Da' unii dintre ei aveau pe cap un fel de... cum să le zic? un fel de chipie, da nu aşa cum simt căciulile, erau altceva, mai mari. Cei cu sumane aveau pe dedesubt cămăşi lungi, albe şi peste mijloc aveau brâie.
În cealaltă ceată mare, în care erau mai mulţi, erau îmbrăcaţi altfel. Când am descris-o altcuiva, mi s-a spus că era îmbrăcăminte turcească. Aveau pe cap ceva care le atârna şi pe spate. Hainele le erau legate în faţă cu nişte aţe mai groase. Pantalonii le erau tare largi, pe când la cei cu sumane, pantalonii nu le erau largi deloc. Ăştia din grupul îmbrăcat turceşte aveau nişte ţăpligi cu un cui la vârf că, dacă te lovea cu aia, te lăsa mort la pământ. Cei cu sumane aveau nişte cuţite mari, din acelea cu care se taie porcii, dar erau tare ascuţite la vârf.
Da ce m-o impresionat foarte mult, o fost cum l-o chinuit şi l-or ucis pe şeful acela. L-or omorât şi sufletul lui o rămas lângă piatra aceia. Dar, de fapt, nu aş putea spune că sufletul lui o rămas mereu acolo după aceea, chiar şi până acum. O rămas însă imaginea lui şi a chinurilor lui, aşa cum le-am desluşit şi cum vi le-am spus.
Eu am mai văzut imagini din astea cu oameni mai mulţi, atunci când am fost la Cetatea Neamţ, unde am urcat pe un deal şi am ajuns la un pod. Şi acolo am văzut imagini cu oameni căzuţi şi cu cai omorâţi. Şi în satul meu, la Dobrovăţ, am văzut imagini în aer, când am fost la hramul nostru din 27 iulie.
[N.A.: ... Poate că o apropiere realistă faţă de acest aspect o putem regăsi în cuvintele unui "duh" din lumea invizibilă, reluate de prof. S. Demetrescu în tratatul său de iniţiere spiritualistă "Din tainele vieţii şi le universului”:
"Numai duhurile superioare ştiu să stârnească, din fluidul unei epoci oarecare, formele sau clişeele evenimentelor de atunci. Formele sunt depuse în aceste eteruri ca şi dosarele într-o arhivă, de unde pot fi scoase prin acelaşi fel de vibraţii cu care s-au înregistrat sau copiat.
...Dacă eşti duh superior, cauţi să afli cu ce vibraţii au fost înregistrate. Dacă posezi această cheie, poţi face să se desfăşoare, ca şi filmul la cinematograf, anumite evenimente dintr-o epocă oarecare sau viaţa trăită a unui oarecare încarnat."]
Sus
ANATOMIA SUBTILĂ A OMULUI
Valentina Gârlea: - Eu n-aş mai vrea să văd cu ochii fizici niciodată, căci ce am văzut când eram copilă, îmi pare acum o minciună! E ceva care îi o amăgeală; nu-i ceva adevărat ceea ce vezi cu ochii fizici! E bine să vezi cu ei, ca să ştii să te fereşti şi să ştii pe unde să mergi, dar numai cu ei, eşti totuşi orb pe Pământ! Lumea adevărată este cea dată de vederea adevărată, cea a ochilor minţii. Asta-i cea mai frumoasă lume! E mai frumoasă decât cea văzută cu ochii, căci e minunat de colorată şi, după aceste culori, poţi să cunoşti mult mai bine şi semenii...
Omul are în jurul lui şapte straturi de culori. Primul strat, de lângă trupul omului [N.A.: Este vorba de "corpul eteric"], este de culoare verde-fie mai închis, fie mai deschis. Acolo, în acel strat, eu văd care sunt organele bolnave; pe strat, culoarea lor e modificată. Eu totuşi le văd, deşi acest strat de culoare este foarte îngust. De altfel, toate straturile de culori suni mai înguste atunci când sunt mai mulţi oameni la un loc; aşa se întâmplă în oraşe, unde oamenii se înghesuie între ei, pe stradă, în autobuze sau tramvaie. Dar, chiar dacă stratul verde este de un centimetru sau de un centimetru şi jumătate - sau unii oameni îl au de trei centimetri -, eu tot văd organul bolnav.
De pe stratul ăsta se văd şi alte modificări din organism, atunci când stratul este ori fisurat, ori mai ridicat într-un loc - apăsând pe stratul următor -, ori e lipit de trup. Atunci când e lipit de corp, am aflat că oamenii sunt bolnavi de nervi. Oamenii mai tare bolnavi de nervi au întotdeauna în jurul capului primul strat lipit de corp, iar întreg stratul nu mai vibrează, nu se mai mişcă deloc. Nici nu mai e nevoie să mai pătrund cu privirea în organismul lor căci, văzând cum e stratul de culoare, ştiu că acolo este organul bolnav. La locul unde un organ are ceva, în strat apare o culoare gri, nu mai este verde. Sunt unii oameni la care, în anumite locuri, le apare o pată neagră. Caut să-i văd poziţia, dacă-i la rinichi sau acolo unde-i fierea [N.A.: Este vorba de colecist] sau dacă îi la plămâni. Acolo unde-i pată neagră, organul acela e lipsă, a fost scos. Şi, dacă după aceea mă uit în corp, văd cu adevărat că organul nu mai este.
Dar, dacă organul este şi-i bolnav, pata este gri şi stratul nu mai joacă acolo. Atunci stratul apare ca presărat căci formele celulelor nu mai ies în aură. În mod obişnuit, lumina celulelor pulsează în aură, tot aşa cum pulsează şi organul din care fac parte. [N.A.: Valentina vizualizează şi un fenomen prea puţin cunoscut: fiecare celulă îşi are aura ei proprie! Nu este nimic imaginar în afirmaţia ei căci, prin efect Kirlian urmărit prin mărire la microscop, aura celulelor unui ţesut viu a fost fotografiată.]
Atunci când într-un organ e o boală, locul lui din strat poate fi or gri, or maroetic, or galben-galben, or ceva decolorat. Pata e gri atunci când organul e foarte, foarte bolnav. Ea e galbenă atunci când nu i s-a găsit boala adevărată şi pacientul poate fi chiar minţit, că se întâmplă de multe ori aşa.
Înainte de a vă spune ce văd şi despre celelalte straturi, trebuie să vă spun că, între ele, la toate cele şapte, după fiecare există o distanţă. Poate să fie cât un lat de palmă sau poate ceva mai lat. Acolo e ca un abur alb. Straturile tot vibrează, se tot mişcă, se hâţână între ele; de fapt, ele joacă pe stratul ăsta de abur, care e un abur alb, frumos şi transparent.
Să trecem la al doilea strat. Acesta e roz. Dar şi rozul ăsta diferă de la om la om. Poate fi un roz întunecat sau un roz luminos şi frumos sau un roz sidefiu. De fapt, toate straturile au sidefiu în ele, dar acest strălucitor al lor poate să se schimbe în diferite locuri.
Aici, pe stratul doi, se vede foarte bine când omul e speriat. La aşa fel de oameni, domnul doctor trebuie să mai stea de vorbă cu ei ca să-şi uite emoţia din ei; numai după ce s-or liniştit, stratul vibrează frumos şi apar imagini. Când eu îi spun omului că e speriat, se vede şi pe rinichi. Cel mai uşor se vede spaima pe rinichi, şi anume la căciuliţele care sunt deasupra lor, cărora - mi se pare - doctorii le spun suprarenale. Da şi astea au un mare rol în organism.
Deci, dacă stratul doi nu vibrează, el afectează căciuliţele rinichilor. Că ele ce fac? Ele produc un lichid pe care îl văd şi căruia doctorii îi spun adrenalină. Dar, în momentul în care stratul doi nu vibrează, rinichii cu căciuliţele lor stau strânşi de parcă îs puşi în ghips şi înţepenesc. Şi atunci, mă uit pe stratul patru- pe cel violet- şi acolo vin imaginile din ce cauză omul este speriat. Acolo se vede de unde vine frica, spaima omului. Vin ca poze, văd imagini. Şi dacă este o spaimă veche, rămasă mai demult în om, mă duc în urmă şi socotesc după câte anotimpuri au trecut (câte ierni, câte veri) şi văd foarte bine când o avut spărietura aceea aşa de mare şi de la cine; toate astea îmi vin în imagine pe aura lui şi anume pe stratul violet; dacă văd că e nevoie, îi spun omului ce văd, ca să-l ajut, însă, dacă nu-i de folos, tac din gură.
Atunci când omul e speriat - sau, cum spun domnii, că e emoţionat -, stratul doi, cel roz, se face tare îngust; se face doar de vreo trei-patru degete. Dar dacă omul vine voios şi nu are grijă că îl urmăreşte cineva şi nici nu are vreo mâhnire în suflet, atunci stratul roz se lăţeşte şi se face de cel puţin jumătate de metru. Dacă însă emoţia sau sperietura o fost foarte mare, nu numai că stratul doi se îngustează tare mult, dar se face şi foarte închis la culoare; deşi el rămâne tot roz, devine foarte tirâcios la vedere. Dar de unde i se trage sperietura, se vede foarte bine pe stratul violet.
Când se termină culoarea roz, îmi apare tot aşa, pe o distanţă mai mică, aburul acela - ceva alb transparent. Are o lăţime cât palma, cât latul palmei. Aburul ăsta, care este între toate straturile, e cam egal la toate. Deci, şi pe stratul roz îl acoperă acest abur alb.
După aceea, apare un alt strat, cel de-al treilea, care este albastru; dar e un albastru frumos, ca cerul. Aici se văd gândurile omului. La început, nu ştiam ce să cred. Da' să vedeţi ce frumos se pot afla adevăratele gânduri...
Văzând mereu, de la un om la altul, cum se aprind în cap-steluţele -cărora doctorii le spun neuroni - şi cum se cuplează ele de fac să se deschidă astea de la rădăcina limbii - la care li se spun corzi vocale -, le-am urmărit tot mai mult. Şi am ajuns să văd că, chiar dacă omul nu vorbeşte, dar gândeşte ceva, corzile vocale i se deschid şi parcă ar mişca limba ca să scoată sunetele. Dar, chiar dacă vorbeşte, însă zice altcumva decât gândeşte în acel moment şi nu spune drept gândul ce-l are, în stratul trei de culoare apare imaginea cuvântului pe care îl ascunde. Şi atunci, nu i-o iert omului şi-i spun: - De ce vorbeşti asta şi gândeşti altceva? Şi omul recunoaşte cu mirare multă, de se ruşinează în el.
Dar să vedeţi ce uşor se schimbă culorile în aură atunci când gândurile nu sunt curate. De exemplu, într-o zi, o venit la cabinet o fată; ea intrase să mă întrebe ceva anume. Eu nu o vedeam cu ochii deschişi, dar când i-am închis, tot stratul trei, albastru, al ei se făcuse galben. Toate straturile îşi păstrează culorile, dar atunci când cineva minte, pe stratul trei vine un verde cu galben, însă cu mai mult galben. I-am spus deschis: - Minţi, nu spui drept! Mie îmi apăruse în imagine o ţigancă cu fuste de zdreanţă şi cu bani în cozile părului ei; şi vedeam că aceea tot vorbea şi că vorbele ei se duceau la capul fetei. - Ţi-a spus o ţigancă ceva şi acum ai venit aici ca să-ţi explic eu. Nu-i aşa? În momentul acela, a dispărut imaginea ţigăncii şi parcă tot sângele din firişoarele din trup i-o fugit şi fata s-o ruşinat şi mi-o răspuns: - Da... într-adevăr, aşa este... Atunci s-o făcut curat stratul ei din aură, s-o făcut iarăşi frumos şi o recunoscut: - Da, mi-o spus cineva ceva, dar mi-o fost ruşine să vă spun... Şi aşa i-o dispărut galbenul acela cu verzui din strat şi numaidecât după aceea am clarificat problema ei.
Lăţimea stratului albastru e în funcţie de fiecare om în parte. Ce mi s-o părut iarăşi interesant, este că stratul se întinde sau se îngustează după cum omul scoate sunete vorbind. Când nu scoţi sunete, stratul rămâne cam ţeapăn. Aşa îi descopăr eu pe cei care îs muţi. La oamenii muţi, stratul trei e numai de trei degete în dreptul gâtului, acolo pe unde trebuie să scoată vorba. Când mă iau după stratul trei al lor şi văd că-i îngust, mă uit la finitele astea de la rădăcina limbii, la care li se zice corzi vocale şi, dacă mai văd că-s înfundate, ştiu că-i mut.
La oamenii care pot vorbi, sigur că stratul e mai lat acolo. Şi la cei care vorbesc mult, e şi mai lat. Aşa îi pot găsi uşor şi pe aceştia. Mă dau pe mine ca exemplu, că aproape toată ziua trebuie să vorbesc din ceea ce văd: la mine, stratul îi lat cam de un metru - la un metru şi jumătate. Pentru că ăsta mi-e rolul, din ceea ce văd, să vorbesc tot timpul, ziua întreagă. Dar atunci când tac, el se retrage în jurul meu, cam la trei sferturi de metru.
Şi, după stratul trei, tot aşa există pe o distanţă de-un lat de palmă, acel abur alb care ţine straturile între ele să nu se atingă atunci când se retrag.
Stratul patru- ăsta e foarte important în viaţa noastră; el e de culoare violet. Copiii îl au cel mai frumos la culoare. Noi, oamenii însă, îl tot schimbăm, deşi Dumnezeu ni l-o dat la fel la toţi. Şi el o fost frumos încă de la începutul nostru ca fiinţe. Da, e un strat foarte important.
Fiind dusă de unii domni doctori prin maternităţi, am putut să văd lucruri minunate şi să mă lămuresc după ce am văzut multe, multe cazuri. Aşa, de exemplu, acuma ştiu că, după patruzeci şi opt de ore după ce o femeie a rămas însărcinată, ovulul din uterul mamei începe a se înveli cu straturi de culori. Dar cea mai pronunţată culoare este a stratului violet. Orice mamă nu ştie în primele zile sau chiar în primele săptămâni, că e însărcinată; unele bănuiesc, dar nu ştiu sigur. Eu însă văd lucrul ăsta după aura ovulului din uter. însă, e un lucru tare important pe care femeile nu-l ştiu: toate gândurile mamei se duc întruna, energetic, şi pe stratul violet al copilului ce o să-l nască. Aşa că toţi copiii vin pe lume şi cu moştenirea gândurilor mamei din timpul cât o stat în burta ei. De aceea, când mă uit la copiii de-o şchioapă, care vin cu părinţii lor, mă uit pe stratul violet şi fac repede legătura: mă duc cu ani în urmă şi îi spun ce i-o lăsat mama ca moştenire pe acel strat- gândurile şi vorbele-, căci de la mamă se prinde cel mai mult. La copii, când vin pe lume, aura lor e foarte frumoasă căci e toată aurie la vedere; la straturile lor se vede însă cel mai bine violetul.
De fapt, la toţi oamenii, cel mai frumos şi mai puternic e stratul violet. Pe el stă însemnat ce-o fost, dar şi tot ce este să tragem în viaţă. În cabinet văd sute şi sute de oameni; la mulţi dintre ei le spun de pe violet ce aduc ei din urma lor. Acolo se vede şi de unde vine boala omului; când vine cineva cu o boală de pancreas sau de nervi sau la cap, mă uit la imaginile de pe violetul lui şi mă duc cu privirea în urmă, ca să văd de unde i se trage boala, şi atunci îi spun: de exemplu, de la străbunica - fie de la neamul de pe mama, fie de la neamul de pe tata -, că se vede şi lucrul ăsta; după ce le-am spus ce am văzut, mulţi recunosc că ce-am zis e adevărat, dar se minunează de unde şi cum pot eu să ştiu aşa ceva...
Tot pe violet se văd şi cumpenele omului. Şi atunci, unora le spun: - Vezi, ai grijă să te păzeşti de foc sau, cum e cazul, de apă, sau de ce apare acolo -fie un accident, fie o încârligătură cu o maşină, fie altceva.
De fapt, pe noi violetul ne ţine, căci rădăcina florii pe care o văd lângă inima noastră şi din violet se hrăneşte, şi de acolo se alimentează ea; hrana ei este şi din stratul violet. După cum am mai spus la oamenii care înţeleg lucrurile astea, numai această floare pe care o văd e singurul lucru ce rămâne din noi după ce moare omul. Când venim ca om pe Pământ, noi venim tare de sus, din stratul violet acela de sus, de sus de tot, care-i mult deasupra norilor. În om, floarea care coboară de sus, rămâne în dreptul inimii, unde se vede fie ca un trandafir, fie ca o cupă de crin, fie ca o altă floare; câte flori sunt în lumea asta, aşa este şi la oameni, câte un semn de floare lângă inimă. Ea stă acolo, dar are rădăcina atât în stratul violet, cât şi o altă rădăcină, în becul galben -acela de-i zice chakra. Floarea stă, de fapt, lângă becul verde - acela din dreptul inimii -, dar o a doua rădăcină şi-o coboară la becul galben de lângă buric; e un firuţ mult mai subţire decât acela de păianjen. Dar, când venim de sus, ea are raze ca rădăcinile de la orice floare, în stratul violet. Deci, ea e hrănită din două părţi atât timp cât trăim în trupul din carne; dar, când plecăm de pe Pământ, îşi menţine rădăcinile în violet.
[N.A.: Este extrem de interesant modul original în care Valentina vede sufletul omului: ea percepe în dreptul inimii - dar lateral ei - o floare (de la crin, trandafir, până la ciumăfaie şi ciulin) ale cărei specie, formă, culoare sunt un fel de unicat, strâns legat de caracterul şi, respectiv, de nivelul de evoluţie spirituală a fiecărei persoane în parte. Desigur că "floarea" şi "tulpina" percepute curent de Valentina sunt nişte imagini simbolice; acestea diferă însă, în mod esenţial, de imaginile-memorie ale faptelor noastre şi ale diferitelor evenimente - care ni s-au înregistrat pe straturile colorate într-o manieră la fel de "fantastică" şi aparent de neînţeles ca şi acele înregistrări permanente în memoria terestră Akasha.
În legătură cu această stranie "problemă a florii", foarte ciudată este şi o anumită menţiune pe care ea a fâcut-o în unele discuţii: în diverse situaţii, "floarea se ascunde în spatele inimii" pentru a nu mai fi văzută şi investigată...
"Florile" atât de diferite pe care Valentina le vede în zona inimii, deşi s-ar părea că sunt imagini simbolice, reprezintă totuşi o realitate fundamentală, din păcate atât de puţin cunoscută şi neînţeleasă în profunda ei importanţă. Totuşi, iniţiaţii şi anumiţi clarvăzători cunosc existenţa, în zona respectivă a pieptului, a celei mai esenţiale părţi a fiinţei umane, încă din timpuri străvechi. Iată cum relata iniţiatul indian Swami Narayanananda această cunoaştere din vechime:
JIVATMA (Sinele Suprem Individual) se regăseşte în toate creaturile animate. Sediul său este centrul inimii. Dar această inimă nu este inima trupului fizic, ci este cea spirituală, care se află în partea dreaptă a pieptului, plasată la cinci centimetri deasupra cavităţii inimii şi puţin sub sânul drept. Acesta este sediul inimii spirituale. Nu se poate preciza nici o mărime sau formă a inimii spirituale sau a lui JIVATMA. El poate fi perceput doar sub forma unei lumini atotcuprinzătoare, împrăştiindu-se brusc şi iradiind dintr-un singur punct. Acest punct este inima spirituală
Adrian Pop
Sarut mana Gerlinde,
Mi-a facut mare placere sa discut cu tine la telefon. Multumesc mult pentru tot ce faci pentru Oameni.
Asa cum am spus ieri , ajutorul bilateral ar consta in a lucra impreuna la Orasul Sanatatii Vega-Valeriu Popa.
http://www.descopera.ro/travelling/929473-auroville-orasul-renasterii
Uite la ce s-au mai gandit oamenii...
Zile Minunate,
adi
Adrian Pop
----- Original Message -----
From: Zalmoxa
To: Gerlinde Brasoveanu ; sandy greenpeace ; Cristian Anghelina ; Sc Zalmoxa Srl
Sent: Tuesday, October 13, 2009 9:56 AM
Subject: Multumesc mult Gerlinde
Mersi Gerlinde. Ana sa-mi trimita acele produse contracost pe adresa firmei. E mai sigur asa. O sa incerc sa pun zilele astea pe forum, pozele unde este zona aia superba, unde o sa infiintam satul Dacic Marga, Orasul Sanatatii Vega - Valriu Popa si statiunea montana Darius.
M-as bucura sa comunicam si sa lucram amandoi voluantar la asa ceva.
Vreau sa-ti spun Gerlinde, ca de cand am spus acel "da" de accept ca tu sa ma ajuti cu ochii, ca s-a tinut Sanda de mine cu lunile....si nu eram de acord deloc sa ma ajute careva, pentru ca eu caut zona aia incarcata specific cu anumita Enrgie ( si stiu ca exista ) care daca e sa fie sa-mi recapat vederea, o sa fac ceva in zona, sa vina toti cei 100 de milioane de oameni care au glaucom, pentru a-si recapata vederea complet, ca din cand in cand, pe perioade f f scurte, vederea se imbunatatea putin. Oricum, sesizabil. Dupa ce-am vorbit la telefon cu tine, parca s-a mai facut un pas. Dqca n-as sta atat de mult in fata calculatorului, poate ar fi mai bine, dar....nu eu sunt atat de important asa cum sunt proiectele la care lucrez acum...Cum ti-am spus la telefon, ca sa nu ma simt anapoda, pentru simplu motiv ca eu nu am cerut niciodata sprijin pentru mine la nimeni, o sa te rog sa accepti sa ne ajutam unul pe altul, pentru a pune Baza trainica la acest oras Vega-Valeriu Popa.
Adresa:
Str. Severinului bl. 317 a,b. Craiova
cod 200233
tel : 0251 483627
ID-ul meu : zalmoxa_adipop
adipop@popservice.ro
zalmoxa@popservic.ro
Te pup si iti multumesc mult pentru tot,
adi
----- Original Message -----
From: Gerlinde Brasoveanu
To: Zalmoxa
Sent: Monday, October 12, 2009 4:55 PM
Subject: AW: Caut parteneri
Buna ziua
Adi ai uitat sa-mi trimiti adresa de la firma sau de acasa ,Ana fata care a fost la mine iti va trimite cateva produse.
Am citit ce mi-ai trimis si Doamne ajuta si implinit sa fie !
Gerlinde
Adrian Pop
Show Recent Messages (F3)
Zamfir Catalin: sunteti?
Zamfir Catalin: sunteti?
Pop Adrian: cu sebi
Pop Adrian: se joaca
Zamfir Catalin: cand aveti 2 min sa imi ziceti
Pop Adrian: ce ?
Zamfir Catalin: ok
Zamfir Catalin: am un caz concret
Zamfir Catalin: am un cunoscut la o firma
Zamfir Catalin: ei cumpara d ela mine
Zamfir Catalin: acum vrea omul cateva caiete
Zamfir Catalin: e corect sa le dau "cadou"?
Pop Adrian: si ?
Zamfir Catalin: fara factura, fara sa le plateasca?
Zamfir Catalin: ca recunostinta ca imi estre client
Pop Adrian: cadouri se dau....
Pop Adrian: da, dar exista o forma De scadere legaLA din casa
Pop Adrian: nu stiu cum...
Zamfir Catalin: pot face bon si sa il platesc eu
Pop Adrian: poti sa le treci la protocol cumva
Zamfir Catalin: am mai avansat azi, am vb cu cineva care vrea marfa fara factura si i-am facturat ce a luat azi
Zamfir Catalin: si l-am rugat sa se gandeasca sa treaca pe partea corecta
Pop Adrian: DADUIO CELE 4 CASETE VIDEO LUI cATAOLIN c
Zamfir Catalin: ok
Pop Adrian: SUNT CU SEVBI SI JOACA
Zamfir Catalin: ok np
Pop Adrian: FUGII
Pop Adrian: deci, poti sa dai la cine vrei ce vrei, dar, daac iei din casa, scade corect din stoc, ca protocol
Zamfir Catalin: ok
Zamfir Catalin: gasesc o solutie
Pop Adrian: ok
Zamfir Catalin: oricum eu tot ce cumpar cumpar pe facturi
Zamfir Catalin: si tr sa aiba iesiri
Pop Adrian: sunt convins
Pop Adrian: daca frate-tau vrea sa continuee sa devina cel mai mare pizzar din tara, sa-mi spuna....
Zamfir Catalin: ideea este ca vreau sa devin mai corect decat pana acum
Pop Adrian: evzxi...eu nu ma pricep, dar stiu ca tot ce ijntra trebuie sa iese
Pop Adrian: normal....
Pop Adrian: cu cat avanezi cu ataat sistemul tau devine altul....si intelegi din ce in ce mai mult
Pop Adrian: imim spuse Cristinuca ca Pricinosu este dir general la investitii mediu
Pop Adrian: s-au intalnit la ranca
Zamfir Catalin: oho
Pop Adrian: lua pamant de-acolo ca la Novaci si-a facut herghelie cu cai Pursange.
Pop Adrian: e bun...pe parte de afaceri
Pop Adrian: acum 3 ani, inainte d-a avea probleme ....mi-a facut cerere la primarul de la Novaci sa iau alaturi de el 500mp si cu unu de la nu stiu ce banca si el cu sotia, sa facem cel mai mare hotel din Ranca
Pop Adrian: cica s-au dus astea cu asfaltul, aranjat de Pricinosu, pana sus pe munte
Pop Adrian: vor sa iasa la Vidra
Pop Adrian: va fi unul dintre cele mai frumoase drumuri europene.
Pop Adrian: acolo sus, am dat eu cu madalina cu 6-7 ani inainte, de templul Zeitei DANU si tot acolo, au fost initiati, Mircea cel Batran si Vlad Dracu....nepotu-sau
Pop Adrian: Dar Darius se va face langa orasul Vega
Pop Adrian: fusai la doctor la ochi....e prapad vad....
Zamfir Catalin: e mai bine?
Pop Adrian: de-aia poate, o sa plec cu Sebi...cand mai creste sa caut locul ala unde Energia specifica nervului opticv il reface complet
Zamfir Catalin: ok
Pop Adrian: ci9ca sa ma du cu tomograful facut la Bucuresti sa se uite si ea mai bine. am facut 7-8 operatii la ochi si azi aflai ce rost are tomografu si campul vizual...vai de capul lor de doctori si de-al meu ca am stat atata de naiv
Pop Adrian: eu n-am maim vorbit cu Pricinosu de 1-2 ani. s-a trezit si el dupa un an, ca -i este dor de mine....si i-am spus eu cate ceva....
Pop Adrian: si nu i-am mai raspuns pe urma
Zamfir Catalin has signed out. (10/14/2009 4:51 PM)
Last message received on 10/14 at 2:03 PM
Adrian Pop
gicu2111: nu am acasa siteul acela unde trebuie sa transform pozele
gicu2111: il cautai acum
gicu2111: dar il am la servici
Pop Adrian: ce ?
gicu2111: eventual le transform maine acolo
Pop Adrian: program ceva ?
Pop Adrian: ok
gicu2111: le trabsfer acul la servici
gicu2111: transfer
Pop Adrian: facusi CD-ul ala cu ziarele si cursurile lui Florin Zaborila ?
Pop Adrian: ok
gicu2111: acum salvez dischetele
Pop Adrian: ok. maine mi le dai..sa vad ce este pe-acolo
Ana_Maria
Mostra messaggi recenti (F3)
Pop Adrian sta utilizzando una versione differente di Yahoo! Messenger. Alcune funzioni potrebbero non essere disponibili.
Pop Adrian: buna
Eu Sunt -IX-: buna seara
Eu Sunt -IX-: cum a fost?
Pop Adrian: n-a venit Mihaela. a fost chemata urgent la un caz
Eu Sunt -IX-: mda...
Pop Adrian: Claudio
Eu Sunt -IX-: bine...astept s avina
Pop Adrian: s-au pus pozele pt Vega
Eu Sunt -IX-: acum citeam pe for ...eram la Miorita
Pop Adrian: sa i le arati
Eu Sunt -IX-: foarte bine,in sfarsit
Pop Adrian: da
Eu Sunt -IX-: i le-am aratat
Pop Adrian: acolo sunt multe
Eu Sunt -IX-: a...atunci o s apurced cu cititul
Pop Adrian: da
Pop Adrian: Un mesaj în atenţia tuturor membrilor asii romani
Pentru prima data in istorie, in acest an, numarul oamenilor ce flamanzesc va depasi 1 Miliard.
Deasemenea, exista 1 Miliard de utilizatori de Internet (si TU ESTI 1 dintre ei!) capabili sa ajute, ACUM, mai mult ca oricand. Sa fim Noi cei care facem diferenta !
Cititi totul pe pagina: http://otelurosu.ning.com/group/GreenSphera/forum/topics/1-miliard-pentru-1-miliard
Vizitează asii romani la : http://asiiromani.ning.com
Eu Sunt -IX-: foarte frumoase pozele,imi plac mult...trebuie s aastept s ase deschida toate,sunt f multe
Pop Adrian: da
Pop Adrian: este toata zona 40 Km pe-o parte a Muntilor si 40-50 pe partea ailalta
Eu Sunt -IX-: si aceste zone-pamanturile-sunt ale cuiva...banuiesc
Eu Sunt -IX-: inafara de munte
Pop Adrian: da...dar cine nu vrea sa traiasca mai bine....
Pop Adrian: ca fara localnici nu facem nimic
Eu Sunt -IX-: da,asa este
Pop Adrian: si-i ajutam si pe ei sa traiasca decent
Pop Adrian: http://www.abram.go.ro/
Pop Adrian: ma uitam la site-urile Primariilor
Pop Adrian: mi-a placut enorm sa trec pe la fiecare site in parte, de parca eram de-al lor....din zona
Pop Adrian: vreau sa LE SCRIU LA TOTI
Hai perso una chiamata da Pop Adrian. (20.21, 16/10/2009)
Eu Sunt -IX-: vad ca au si poze
Pop Adrian: DA
Pop Adrian: SeBI
Eu Sunt -IX-: e ok
Pop Adrian: vrea jocuri'
Eu Sunt -IX-: e normal
Pop Adrian: pune tu la VEGA. SA SCRII CE SPUNE cLAUDIO
Eu Sunt -IX-: ok
Adrian Pop
From: adi pop
To: Gerlinde Brasoveanu ; sanda romosan ; flori@popservice.ro ; D.nul Adi Pop
Sent: Sunday, October 18, 2009 7:10 PM
Subject: Fw: din nou o eroare a sistemului...DA, dar a TA.
M-as bucura sa revii in Tara.
Multumesc Gerlinde.
Incerc sa fac echipa cu care sa facem un prim pas....in a pune Baza Orasului Sanatatii Vega-Valeriu Popa
Sa vezi pozele de pe forum.
Eu zilnic fac ceva in acest sens....Nu prea tin cont de nimic....si punctez de unul singur. Atat cat pot.
Comuincam Gerlinde. Multumesc inca odata.
Saptamana minunta,
adi
----- Original Message -----
From: Gerlinde Brasoveanu
To: adi pop
Sent: Sunday, October 18, 2009 1:07 PM
Subject: AW: din nou o eroare a sistemului...DA, dar a TA.
Adi dorinta mea cea mare este sa ma intorc cu timpul in tara si sa am un centru terapeutic únde sa predau si sa fiu zilnic cu cei care au uitat de ceea ce a pus Dumnezeu in noi .
Iubesc Germania si iubesc toate tarile ,daca pun mana la inima am intreg Universul ,ma gandesc cum sa ramana toate in echilibru si sa nu sufere nici una .Romania este sufletul meu ,nu am plecat de bine ,e ca si cum fugi de umbra ,stiu ce am de facut si doresc sa-ti fiu alaturi in tot ceea ce faci .
Uneori nu mai scriu ,imi pare ca timpul e demult in galop si trebuie de actionat cat mai repede faptic ,altfel suntem ca politicienii .
Marele nostru blestem este ca nu stim sa fim uniti,noi facem concurenta unii cu alti ucigand starea de creativitate .
Ana_Maria
Mostra messaggi recenti (F3)
Pop Adrian: buna
Eu Sunt -IX-: buna seara
Eu Sunt -IX-: atrecut Claudio sa-mi aduca panzele
Eu Sunt -IX-: e bine mai les ca azi a fcaut chemio
Pop Adrian: ma bucur
Pop Adrian: stau putin pe net de-azi incolo, seara
Eu Sunt -IX-: dar nu am reusit sa scriem despre Oras
Pop Adrian: nu-i pe roze
Eu Sunt -IX-: ochii?
Pop Adrian: sa vezi pozele de la Valea de pesti
Eu Sunt -IX-: da
Pop Adrian: ...
Eu Sunt -IX-: e ok cu statul pe net....vederea este f importanta
Pop Adrian: ...
Eu Sunt -IX-: nu ami inteleg aceste puncte-puncte....sper s afie de bine
Pop Adrian: e
Eu Sunt -IX-: Claudio i-a zis in seara asta ceva dupa care...am ramas...muta
Eu Sunt -IX-: mi-a*
Pop Adrian: ?
Eu Sunt -IX-: "cat sunt sub protectia ta( a mea adica) nu mi se poate intampla nimic"...a zis el glumind
Pop Adrian: corect
Pop Adrian: exita relatie biunivoca intre oameni
Pop Adrian: ti-am trimis niste mailuri azi cu poze
Eu Sunt -IX-: sunt pe for ,dupa o s averific emailurile
Pop Adrian: oki
Eu Sunt -IX-: bine atunci....de ce mai sunteti pe net??!!
Pop Adrian: inca putin
Eu Sunt -IX-: ok
Pop Adrian: ok
Pop Adrian: ti-am trimis poza cu Arta Zalmoxa
Pop Adrian: Arta Mosului Vegan
Eu Sunt -IX-: o s ale verific
Pop Adrian: ok
Eu Sunt -IX-: nu am intrat inca in email,pe rand
Pop Adrian: ok
Pop Adrian: sa inveti sa pui si tu poze
Eu Sunt -IX-: a...am incercat
Eu Sunt -IX-: dar nu mi-a placut
Eu Sunt -IX-: ca nu apare apoza pe for ci linkul catre poza
Pop Adrian: Catalin Z sa te invete
Pop Adrian: el face asta
Eu Sunt -IX-: ok,am sa-l intreb
Pop Adrian: 'cam asa Oana
Pop Adrian: comunicam. sa-l pupi pe-al mic
Pop Adrian: pa.nb
Eu Sunt -IX-: noapte buna!
Pop Adrian: azi lucrasi ?
Eu Sunt -IX-: lucrai cu masin de cusut...ca edo nu afost la grdi
Eu Sunt -IX-: sper maine sa se duca
Pop Adrian: ok
Pop Adrian: pa
Pop Adrian: nb
Eu Sunt -IX-: nb
Eu Sunt -IX-: pun?
Pop Adrian: tu ce crezi ?
Pop Adrian: pa
Pop Adrian: nb
Pop Adrian: la vega
Eu Sunt -IX-: da ma gandii
Pop Adrian: ok. pa
Eu Sunt -IX-: ok
Pop Adrian si č disconnesso. (19/10/2009 20.56)
Pop Adrian: Suntem împreună şi asta contează cel mai mult. Ce vom face, şi mai ales unde vom ajunge, împreună, vom vedea. Am venit din lumea noastră pentru a învăţa să trăim în lumea bună.
Există oare aşa ceva?
Se prea poate.
Eu Sunt -IX-: ?
Pop Adrian: ziarele lui Flroin
Eu Sunt -IX-: a
Eu Sunt -IX-: Am venit din lumea noastră pentru a învăţa să trăim în lumea bună.
Pop Adrian: ....
Eu Sunt -IX-: asta m-a derutat
Pop Adrian: era genial Florin. Si vad ca a ramas legenda VIE
Eu Sunt -IX-: da,asa este
Pop Adrian: SAMURAI. Doi puştani s-au prezentat, într-o zi la un samurai vestit. Vrem să devenim samurai. Când, a întrebat bătrânul samurai? Acum. Bine..., atunci spălaţi vasele murdare din bucătărie. Se face (spunându-şi în gând că lecţiile trebuie, oricum, plătite). E totul O.K. în bucătărie, au spus peste un răstimp, cei doi. Atunci mergeţi şi odihniţi-vă, mâine avem multe să facem împreună. A doua zi, tinerii noştri au fost îndemnaţi să frece duşumelele, a treia zi să spele rufele, ş.a.m.d. Dar, noi am venit să ne facem samurai, nu servitori - au replicat cu deznădejde, într-o bună zi tinerii. Atunci, nu veţi deveni niciodată samurai. Samuraii adevăraţi au răbdarea educată, a replicat bătrânul samurai.
Eu Sunt -IX-: da,ne-ati spus aceasta morala
Eu Sunt -IX-: pilda,banc
Eu Sunt -IX-: ca nu stiu ce e
Pop Adrian: ce conteaza
Eu Sunt -IX-: nu conteaza asa e
Pop Adrian: ...
Eu Sunt -IX-: ® Este unic pentru că nu aveţi altul!
Eu Sunt -IX-: tare asta din ziar
Pop Adrian: ....
Pop Adrian: fondat in pripa
Eu Sunt -IX-: si aveti si ce scria prin ziar?
Pop Adrian: ti-am trimis si-am pus pe forum
Pop Adrian: pe mail
Eu Sunt -IX-: da,acum citeam
Eu Sunt -IX-: pe for
Pop Adrian: tu ai mail cu asta
Pop Adrian: este complet acolo.
Eu Sunt -IX-: imediat
Eu Sunt -IX-: inca nu a ajuns
Pop Adrian: nu stiu de ce
Pop Adrian: ti-am trimis 5-6 mesaje
Eu Sunt -IX-: ajung cu intarziere
Pop Adrian: Corneliu Hopartean: sunt singur si nu stiu
Pop Adrian: ok. incearca
Pop Adrian: iei cu copi asta.
Pop Adrian: si....te duci la tine si
Corneliu Hopartean is typing a message.
Corneliu Hopartean: sa m-a invete Razvan
Pop Adrian: http://zalmoxa.11.forumer.com/viewtopic.php?t=338
Pop Adrian: si apesi la pst replay
Pop Adrian: post
Pop Adrian: si pui in spatiul gol care apare, acest mesaj cu paste
Pop Adrian: si...pe urma dai validare de jos,s a se inregistreze
Pop Adrian: incearca
Pop Adrian: vad ca nu mai este nimeni pe forum.
BUZZ!!!
Eu Sunt -IX-: eu
Pop Adrian: are ceva forumul asta
Eu Sunt -IX-: are
Pop Adrian: eu nu ma mai vad de o luna...si nu vad pe nimeni
Pop Adrian: aparu CC acum
Eu Sunt -IX-: nu stiu ce are ca nu ma pricep
Pop Adrian: stiu
Pop Adrian: dar sa inveti
Eu Sunt -IX-: da,suntem eu si cata c
Eu Sunt -IX-: asta se vede
Eu Sunt -IX-: pe for
Pop Adrian: te vad acum
Eu Sunt -IX-: acum imi vin mesajele in mail
Pop Adrian: ok
Eu Sunt -IX-: ochii?
Eu Sunt -IX-: reusiti sa dormiti sau ba?
Pop Adrian: din ce in ce mai grav
Pop Adrian: nu
Pop Adrian: ma si chinui sa dorm...dar, cotu si piscotu
Pop Adrian: mi-am schimbat complet modul de hrana
Pop Adrian: manac ce dadeam alor mei de la Zalmoxa cand au aparut probleme extrem de grave de sanatate....
Pop Adrian: Nuci, Miere, iaurt si Mere
Eu Sunt -IX-: credeti ca ati ajuns la "masa critica" a vederii?
Pop Adrian: si beau sucuri cu morcovi si altele
Eu Sunt -IX-: e bine
Pop Adrian: nu stiu....
Pop Adrian: sper
Eu Sunt -IX-: ca de obicei cand ajungeti acolo...se intampla!
Pop Adrian: eu am dat si Hrana Zeilor, cand era problema grava....dar, cui i-am dat, am mancat si-am baut identic cu persoana respectiva
Pop Adrian: SOMA
Pop Adrian: sunt cinci elemente
Pop Adrian: IN, Musetel, Miere, si nu mai stiu
Pop Adrian: eu am dat toate materialele mele, asa cum a facut si Florin Zaborila, madalinei.
Pop Adrian: Faceam SOMA zilnic. eu preparam mancarea sa fiu sigur...si asa au disparut ganglionii aia pe san care ma inspaimantau
Pop Adrian: si chsitul
Pop Adrian: asa a fos sa fie.
Eu Sunt -IX-: puteti face si asta
Pop Adrian: ....
Pop Adrian: cu mine ?
Eu Sunt -IX-: ce ,nu merge?
Pop Adrian: asta este de la Mosu cu SOMA
Eu Sunt -IX-: da chiar Mosu nu cnoaste nici un leac?ceva...
Pop Adrian: si cu Alina, mancam amandoi la fel...ca sa stie ca nu este singura cand trece prin ce trece....
Pop Adrian: i-am spus si mi-a dat ceai de albastrele...dar...pt nervul optic, nu stie
Pop Adrian: trebuie sa caut eu
Eu Sunt -IX-: pai asta,cred ca atunci cand se ajunge la "masa critica" o s agasiti...asa am eu impresia
Eu Sunt -IX-: in fine...
Eu Sunt -IX-: gata
Eu Sunt -IX-: a expirat timpul
Pop Adrian: FOARTE INTERESANT ( legatura intre chimie si....cuvintele romanesti)
Pop Adrian: ok
Eu Sunt -IX-: da,am postat cate ceva
Eu Sunt -IX-: la dvs m-am referit ca a expirat timpul
Pop Adrian: ok
Pop Adrian: am un profesor care facea legatura intre tabelul lui mendeleev si alfabetul romanesc
Pop Adrian: am nulte maunscrise ale acestui prof la mine la birou
Pop Adrian: a fost si pe la nebuni un an....
Eu Sunt -IX-: hm....cred ca sunt f interesante+
Pop Adrian: ....
Pop Adrian: dar cel mai interesant este nebunul de la Buc. care a venit si mi-a lasat manuscrisul lui. el a pus toata populatia lumii in niste blocuri in forma trunchiuri de piramida....puse invers, cu baza mica patrata, jos
Pop Adrian: eu i-am spus de unghiuri drepte
Pop Adrian: ca pierd energie ai asa a iesit clopotelul
Pop Adrian: si clopotul
Pop Adrian: si acum veraus a facem pt albine asta
Eu Sunt -IX-: am si eu un clopotel de lut de la dvs
Eu Sunt -IX-: mi l-a aadus mama cand a fost in Ro
Eu Sunt -IX-: asa i-a venit
Pop Adrian: ma bucur
Pop Adrian: sstai sa vad
Corneliu Hopartean: acuma plec
Corneliu Hopartean is typing a message.
Corneliu Hopartean: pa!
Pop Adrian: vad
Pop Adrian: ai facut-o din doua
Pop Adrian: da ?
Pop Adrian: ma bucur
Pop Adrian: sa-l dai lui Claudio...si sunt curios
Eu Sunt -IX-: chiar!
Pop Adrian: ce spune despre Orasul Vega
Eu Sunt -IX-: nuam apucat
Pop Adrian: si cum ii vede el sa-l incepem fizic
Eu Sunt -IX-: zice ca face impreuna cu mine ca eu stiu! ce stiu...nu stiu ,da are impresia asta ca eu stiu
Eu Sunt -IX-: si eu sunt curioasa
Pop Adrian: ok. facem impreuna
Eu Sunt -IX-: ok
Pop Adrian: acum vazui cat este ceasul
Eu Sunt -IX-: eu v-am spus demult
Eu Sunt -IX-: gata!
Eu Sunt -IX-: unde sa o pun?
Pop Adrian: Severin Grigorescu: o seara faina
Zamfir Catalin: fundatia free Entrepreneurship mai exista?
Zamfir Catalin: sticiceva de ea?
Pop Adrian: e
Pop Adrian: fara florin ?
Zamfir Catalin: nu stiam daca a fost a dinsului
Zamfir Catalin: sau erau si altii implicati..poate se mai ocupa cineva de ea..
Pop Adrian: cine ?
Pop Adrian: tu te-ai gandit ce era cu PVR-ul daca nu ma implicam ?
Pop Adrian: la Izvor, era pimadona Florin
Pop Adrian: fara el.ce sa mai existe ?
Pop Adrian: la Oras
Pop Adrian: tu pictezi Mosi ?
Eu Sunt -IX-: nu am facut
Eu Sunt -IX-: da portrete am facut in liceu
Pop Adrian: mai incearca
Eu Sunt -IX-: ok,o s afca ca am o panza mai mare...si ii pun si o locatie....Sarmizegetusa sau Sfinxu?
Eu Sunt -IX-: vad eu...ca Sfinxul este pre amare in comparatie cu un om
Pop Adrian: la Izvor, era pimadona Florin
Pop Adrian: fara el.ce sa mai existe ?
Zamfir Catalin: e pacat sa nu fi lasat pe cineva sa-i continue munca...
Zamfir Catalin: banuiesc ca o fundatie nuse face cu 1 om
Zamfir Catalin: cei care raman sunt datori sa duca munca mai departe
Zamfir Catalin is typing a message.
Zamfir Catalin: chiar daca nu se ridica la nivelul lui florin
Pop Adrian: e
Pop Adrian: tu hotaresti
Eu Sunt -IX-: cred ca la Sfinx,chiar daca-l pun in fundal
Eu Sunt -IX-: ok
Pop Adrian: ok
Pop Adrian: e f bine
Pop Adrian: pa
Eu Sunt -IX-: Noapte buna !
Pop Adrian: am plecat pa
Pop Adrian: citesc peste cateva ore ce-au scris toti
Eu Sunt -IX-: ok
Eu Sunt -IX-: odihniti-va
Pop Adrian: ok
Pop Adrian: pa
Pop Adrian: nb
Pop Adrian: sa-l pupi pe Edo.
Eu Sunt -IX-: da
Pop Adrian: Sebi imi spuse azi, ca de doua zile nu l-am vazut, ca taiu, te ubesc
Pop Adrian: asa spune el.
Pop Adrian: si-mi cauta tot Timpul privirea.
Eu Sunt -IX-: sigur!
Pop Adrian: azi imi spuse ca nu-i convine sa se culce cu mine, dupa ce ne jucaram mult...ca sa nu se culce
Pop Adrian: pana la urma se culca el....
Pop Adrian: pa
Pop Adrian: nb
Eu Sunt -IX-: oki
Pop Adrian: Copii-s TOTUL.
Pop Adrian si č disconnesso. (22/10/2009 21.19)
Marchidan21
Nu. Copii nu-s totul. Copii nu-s nimic fără viitor.
Copii vor fi totul, dacă şi numai dacă vor avea un viitor.
Armonie!
Marian