Adrian Pop
19.10.2011, 23:47
Raul Dumitrescu !
Raul Dumitrescu a stat o perioada mare la Craiova, intr-un apartament oferit de mine, in speranta ca vom face amandoi o clinica de sanatate. A scapat de un cancer de colon datorita cercetarilor Domnului Valeriu Popa, dupa care a incercat sa puna in planul fizic ce-a invatat de la acest Mare Roman.
Nu ne-am inteles pentru simplu motiv, ca eu doream ca absolut toate consultatiile sa fie pe gratis, platind eu acestui domn absolut toate cheltuielile de intretinere si salariu.
Eu, apreciez totusi ceea ce a facut pentru Romani.....
adi
Thu Oct 22, 2009
Adrian Pop
Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10558
Location: Craiova
RAUL DUMITRESCU
TAINA
SĂNĂTĂŢII
EDITURA TEDIT FZH '93
Bucureşti 1998
MOTTO I:
Dacă nu ai realizat ceva în viaţă, înseamnă că nu ţi ai dorit în suficientă măsură.
Fridjof Nansen (1861 1930)
(Savant norvegian, explorator polar, Premiul Nobel pentru PACE 1922)
MOTTO II:
NIMENI, nu vindecă pe nimeni.
SINGURUL VINDECĂTOR este ISUS HRISTOS.
Prof. Pr. Constantin Galeriu
MOTTO III:
NU VINDECAREA ESTE TAINA TAINELOR, CI PĂSTRAREA SĂNĂTĂŢII ESTE MARELE MIRACOL AL VIEŢII
Ramanul
PROFUNDE şi SINCERE MULŢUMIRI
Editurii TEDIT FZH '93, Dlui. Aurel Baros
şi tuturor celor care au contribuit
CU sau FĂRĂ ştirea lor şi la apariţia acestei cărţi.
Autorul
Dedic această carte, ca dar al supravieţuirii
Doamnei mele, Denisa Constantinescu.
TAINA SĂNĂTĂŢII
TABLA DE MATERII
1. CUVÂNT ÎNAINTE 5
2. MEDICINA NATURALISTĂ PREVENTIVĂ 7
3. RELAŢIA MEDIC PACIENT TERAPEUT 10
4. Cum se hrăneşte un NATURALIST? 15
5. LEACURI sau ALIMENTE? 19
6. SUNTEM CEEA CE MÂNCĂM 24
7. POSTUL RELIGIOS 27
8. MIRACOLUL VIEŢII 33
9. LONGEVITATEA 38
10. Vorbind despre ÎNŢELEPCIUNE 41
11. I N F O R M A R E 46
12. MESAJ 48
13. CANCERUL 50
14. DURERILE DE VINDECARE 52
15. FUMATUL o plăcere devenită viciu şi care ne costă viaţa 55
16. NATURALISMUL, MIGRENA şi... EFERALGANUL! 59
17. MINERALOTERAPIA (argiloterapia) 61
18. RESPIRAŢIA 64
19. RELAXAREA. Cum ne economisim bioenergia 68
20. TEHNICI DE AUTOVINDECARE 73
21. CAZURI CONCRETE DE VINDECARE 75
22. REUMATISMUL 80
23. Trei amice fidele: ARTRITA, ARTROZA, SCIATICA 83
24. SPONDILOZA cervicală, lombară, coxartroza şi gonoartroza 91
25. GUTURAIUL şi GUTURAIUL FÂNULUI 93
26. ULCERUL 96
27. POSTUL de VINDECARE 102
28. DIABETUL... o problemă? 108
29. Cu FICATUL... în pioneze!? 111
30. Cum se elimină pietrele de la FICAT, BILĂ şi RINICHI? 117
31. ELIMINAREA PIETRELOR DE LA FICAT ŞI BILĂ 118
32. DISCHINEZIA BILIARĂ 120
33. LITIAZA 123
34. PENTRU ELIMINAREA PIETRELOR DE LA RINICHI 127
35. BOLILE de INIMĂ şi inimoşii. 130
36. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ 134
37. NEVROZA ŞI NEVROZA CARDIACĂ 135
38. CIRCULAŢIA PERIFERICĂ DEFICITARĂ 138
39. TRATAMENT de ÎNTĂRIRE anemici, convalescenţi, copii 140
40. PSORIAZISUL o suferinţă cumplită 141
41. HALENA Mirosul urât al gurii 145
42. HEMOROIZI DIETA ŞI TRATAMENTUL 149
43. HEMOROIZII TRATAREA ŞI COMBATEREA 154
44. DIVERSE TERAPII NATURALISTE 160
45. BĂILE în tratamentele naturale 163
46. LEUCONEVRAXITA SCLEROZA în PLĂCI 167
47. PIELEA... un real CALCULATOR 171
48. Despre ALCOOL... Este sau nu otravă? 177
49. ZAHĂRUL... OTRAVĂ? 181
50. Altă OTRAVĂ: CARNEA 185
51. Despre LAPTE 189
52. POSTFAŢĂ 192
53. CONCLUZII 196
54. CAZURI REZOLVATE 201
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 206
ANEXĂ ZONELE RFLEXOGENE PLANTARE 215
1. CUVÂNT ÎNAINTE
Omule, care citeşti, acum şi aici, aceste rânduri, mă adresez ţie ca unui prieten drag, căruia doresc să i transmit nişte gânduri bune, oferite, din suflet, ca pe un prinos al recunoştinţei faţă de “Cineva” sau “Ceva”, căruia eu îi spun Dumnezeu.
Crezi, oare că este întâmplător faptul că citeşti tocmai aceste rânduri?
Ai fi putut, în acest răstimp să faci altceva, să dormi, să te uiţi la TV, să fumezi, să bei o cafea sau un coniac etc.,
Dar nu! Nu faci asta. Remarcă, te rog, că tocmai... citeşti aceste rânduri!
Atunci, probabil că nu este întâmplător acest fapt şi că acest “Cineva” sau “Ceva” a făcut tocmai “acest aranjament”.
De ce? Tocmai pentru a te pune în situaţia de a afla ceva.
Tocmai pentru a afla, în primul rând, că nimic nu este întâmplător pe acest pământ şi că “undeva” totul este programat, scris anticipat naşterii tale şi că “destinul” şi “karma” ta se derulează conform acestor planuri şi acestei predestinări.
Faptul că ai “nimerit” tocmai aceste rânduri înseamnă că, deja, ai acces la informaţiile care vor curge, (de aici încolo, în restul vieţii tale, care ţi a mai rămas) ca apa de la robinet când doreşti s o obţii, în condiţia în care, bine nţeles, deschizi robinetul.
Spune drept şi cinstit, n ai vrea să poţi să memorezi mai mult? Să ţi crească capacitatea de memorie, să zicem, cu 25%, sau mai bine, cu 50%?
Nu ştiu dacă realizezi? Asta ar însemna învăţarea cu uşurinţă a câtorva limbi străine, ar însemna stăpânirea câtorva meserii, absolvirea câtorva facultăţi, obţinerea câtorva îndemânări şi talente, accesul la un număr imens de informaţii etc.
N ai vrea să se mărească viteza şi capacitatea de discernământ cu 30 50%?
Sigur c ai vrea, orice om normal şi ar dori acest lucru, întrebarea care se pune, însă, este aceea, cea mai firească; cum se face acest miracol? Cum creşte memoria, discernământul, inteligenţa aşa deodată? Ba, chiar şi indicele de sănătate?
Să fiu clar, încă de la început. Nu creşte “aşa deodată” nimic pe acest pământ, nici deşteptăciunea, nici inteligenţa, nici indicele de sănătate, nici memoria şi nici capacitatea de discernământ.
Totul... se învaţă! Se citeşte, se studiază, se memorează, se cristalizează, se reciteşte şi restudiază, se sedimentează, într un cuvânt... se învaţă!
Problema este... cum se învaţă, că doar asta am făcut şi facem încă de la grădiniţă?
Tocmai aceste subiecte (şi altele) vom dezbate, studia şi, mai ales, aplica, împreună.
Cine n ar vrea, ca în relaţiile inter umane să se facă înţeles “din prima”; să aibă putere de convingere, de sugestie şi, de ce nu, să aibă posibilitatea să implementeze propriile idei şi altora? Adică, să aibă puteri hipnotice!
Se poate şi asta, dar tot citind, învăţând, memorând şi studiind despre acest subiect.
Dar ce te faci, că din ce intri în amănuntele subiectelor de mai sus, afli, implicit că aceste “calităţi”, “daruri”, nu se obţin aşa lesne şi că mai întâi trebuie să îndeplineşti “nişte condiţii”.
Chestiunea devine şi mai dură, ba, chiar şi mai logică atunci când stai şi te întrebi, “stând strâmb şi judecând drept”, dacă este bine să posezi aceste calităţi şi dacă eşti suficient de pregătit.
Iar dacă, nu tot din întâmplare, ai auzit şi de terapia răbdării, terapia faptei bune, terapia iertării necondiţionate şi a iubirii necondiţionate, de terapia ascultării etc., atunci problema devine nu numai serioasă, ci şi mai gravă.
Ce ar fi dacă toţi detracaţii, hoţii, beţivii, obsedaţii, psihopaţii, criminalii, pe de o parte, sau conducătorii, directorii, miniştrii, primarii, deputaţii, senatorii etc., pe de altă parte, ar poseda capacităţi de transmitere telepatică sau hipnotică?
Cum i ar fi umanităţii şi ce s ar întâmpla, dacă cei de mai sus ar putea face sugestie în masă? Sau hipnoză în masă?
Stai şi te întrebi cu strângere de inimă, oare chiar s ar putea?
Da! S ar putea dacă toţi aceşti “oameni” ar fi capabili să treacă prin nişte perioade de iniţiere obligatorie.
Zic, că s ar putea, deoarece în creierul, în subconştientul, în posibilităţile cerebrale ale fiecărui om de pe Terra (din care, noi oamenii nu folosim nici 7%) există latent, ascuns, îngropat bine, bine de tot, (şi bine a făcut Dumnezeu că l a îngropat aşa de bine, bine de tot!) acest dar (sau har!?).
Pentru a l scoate la lumină ar trebui să facem “ceva”, ceva deosebit şi tocmai acest ceva deosebit vom dezbate în rândurile care urmează.
Iar atunci când, fiecare dintre noi, v a scoate la lumină harurile ancestrale dăruite de Tatăl Ceresc, atunci, nu vom mai avea necazuri, nu vom mai avea războaie, nu vom mai suferi de foame şi frig, nu va mai exista ură, răzbunare, boală, suferinţă, necredinţă etc. etc.
Motivul scrierii acestor rânduri a fost şi este tocmai de a vă incita curiozitatea creativă, de a vă sugera că rândurile care urmează descriu modalităţi şi tehnici de o simplitate indescriptibilă dar şi de un interes fascinant, tocmai pentru a realiza dezideratele de mai sus.
Vă urează, din suflet, spor la citit şi sănătate, cu multă dragoste,
Ramanul
Thu Oct 22, 2009
Adrian Pop
Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10558
Location: Craiova
MEDICINA NATURALISTĂ PREVENTIVĂ
Dacă medicina alopată, ştiinţifică, academică sau cum doriţi să i spuneţi, are o disciplină care se numeşte medicina preventivă, medicina naturalistă integrală este, în totalitate şi prin excelenţă, preventivă încă de la apariţia ei pe pământ.
Amintesc celor care studiază medicina sau au citit despre cele ce voi scrie în continuare că dictonul “primum non nocere!” (adică, mai întâi să nu vătămăm!), a apărut după sau odată cu apariţia medicinii ştiinţifice, medicina naturalistă neavând nevoie de asemenea îndemnuri sau atenţionări.
Deci medicina modernă (care măsoară doar câteva sute de ani, nu ca medicina complementară, peste zece mii de ani!?), părinţii ei, au simţit, încă de la început, în marea lor înţelepciune, nevoia, imboldul şi obligaţia, realizând riscurile acestui soi de medicină, să ne atenţioneze, încă din primul an de studiu, că... primum non nocere!
Abia pe urmă a apărut şi sfatul minunat prin cuvintele “cu cât hrăniţi mai bine un bolnav, cu atât îl dărâmaţi mai tare!”
Chiar dacă este naturalistă, medicina poate fi, aşa cum spuneam, ca şi cea alopată nu numai preventivă, adică, să ia toate măsurile, omeneşte, posibile pentru a prevenii, a preîntâmpina şi a atrage atenţia asupra factorilor de risc care ne pândesc pe noi oamenii, ci şi curativă, cu adresabilitate direct la partea vătămată.
De altfel, chiar asta a făcut omul, din cele mai vechi timpuri, a observat, cu un foarte ascuţit spirit de observaţie, ce i face rău, ce l vatămă, a învăţat, de fiecare dată, această lecţie şi nu a mai căzut în greşeală.
Şi, este interesant de remarcat, pentru cei care studiază acest domeniu, coroborat cu spiritualismul, un fapt deosebit şi anume, acela că, în mai toate religiile, se consideră că o greşeală repetată devine... păcat!
Iar noi, mai ales în zilele noastre, suntem super plini de păcate!
Nu acum, în ultimele sute de ani au apărut proverbele, (pe care am să le scriu cu litere aplecate), cunoscute deja pe tot pământul, care tocmai asta ne învaţă, să nu mai greşim, să nu mai păcătuim, să nu mai riscăm, ci cu mult mai mulţi ani în urmă.
Dar, cine are urechi de auzit şi ochi de văzut?
Şi parcă numai odată în viaţă aţi auzit că stomacul nu are dinţi şi că tocmai de aceea trebuie să mestecăm fiecare dumicat de 30 50 de ori, pentru ca, amestecat cu saliva, până devine lichid, să se facă o predigestie, deoarece mâncarea trebuie să o bem şi băutura s o mâncăm?
După cum ştiţi, deja, de o viaţă întreagă, datorată faptului că mâncăm ce nu trebuie, cum nu trebuie şi, mai ales, cât şi când nu trebuie, am ajuns şi singuri la convingerea că este adevărat că stomacul nu are dinţi dar şi că... ne săpăm mormântul cu dinţii!
Nu aţi auzit chiar niciodată în viaţă sfatul unui stomatolog că o măsea face cât cincisprezece ani de viaţă şi un dinte cam cât zece ani? Şi parcă percutează vreunul dintre noi vreo reacţie sau vreun răspuns la sfatul acesta?
Chinezii au un proverb, făcând aluzie la viciile omeneşti, oricare ar fi ele, plecând de la fumat şi băutură la... aurolaci şi drogaţi, cum că, este adevărat, nu poţi opri barza din zbor, dar o poţi opri să şi facă cuibul pe casa ta.
Indiferent care este sorgintea înţelepciuni, punctul cardinal sau meridianul de pe care a ajuns şi pe pământurile noastre (sau poate că a plecat chiar de la noi, cei mai direcţi descendenţi ai Ramanilor şi ni se întoarce prelucrată şi cu... alt iz?!) şi indiferent care este religia în care credem, toţi ştim şi am aflat, mai de demult sau mai de curând, că Dumnezeu nu ne a dăruit numai scânteia Divină, ci şi Liberul Arbitru, adică posibilitatea de a alege.
Despre acest “liber arbitru”, adică puterea noastră de alegere, am scris de nenumărate ori, în diverse lucrări, conferinţe şi articole, apărute într o sumedenie de publicaţii, ba chiar şi în “Taina longevităţii” apărută în Editura Miracol, în 1996.
Aminteam, peste tot, faptul că nu ne sileşte nimeni să fumăm, nu ţi bagă nimeni cu forţa ţigara în gură, dragul meu fecior (ştii tu care eşti acela!?), în timp ce tu, ca un erou mitologic, îndepărtezi, cu toate forţele tale de semizeu (că doar eşti copilul lui Dumnezeu, nu?), mâna criminală care te siluieşte!??
Cu paharul, cu băutura, cu beţia, este acelaşi lucru, nimeni nu ne sileşte şi nu ne bagă băutura cu forţa pe gât. Cu toate că ştim că primul pahar îl bea omul, ai doilea îl bea... paharul iar la al treilea pahar, paharul îl bea... pe om!, continuăm, într o veselie în a păcătui şi nici măcar nu avem limpede în cap, în minte, că cel care bea odată pe lună, sau pe săptămână şi se mbată, este... beţiv, iar cel care bea zilnic, cu consecvenţă, câte un păhărel (de început, pentru că ulterior se pierde numărul lor!?) la fiecare masă, “ca omu'!”, este... alcoolic!?
La fel, se pare că puţini ştiu, una dintre cele mai vechi zicale, care s a perpetuat, sub diferite prefaceri până în zilele noastre şi care spune că bine ar fi ca hrana noastră să ne fie leac, iar leacurile noastre să ne fie hrană! Iar cine citeşte, măcar o oră pe zi, din Sfintele Scripturi, a şi aflat că în “Facerea” stă scris “v am dat vouă pomii cu roadele şi seminţele lor să vă fie hrană!” Nu “friptane”, nu grătare, nu mici, nu sarmale etc.!
Dar cine mai are vreme, în zilele noastre, pe drept cuvânt aşa de grele şi de cumplite, să mai şi citească, atâta timp cât “te uiţi şi câştigi?” şi altă rugă nu mai avem, la Tatăl Ceresc şi la toţi Sfinţii, decât “dă ne bani, bani, bani!!!”... Că de atâtea mii de ani, n avem suflet, dar vrem bani!!!
Am scris aceasta, apropo de liberul arbitru şi “banu'... ochiul dracului!?”
Iar dacă este chiar aşa cum am scris mai sus (şi spre profunda mea durere, chiar aşa şi este!) atunci nu trebuie să ne mai mirăm că au apărut şi proverbe ca acela care spune că ce alegeţi, aceea culegeţi! şi că fiecare dintre noi avem ceea ce merităm!
Cu mâna ta ţi ai făcut o, prietene drag cititor, aşadar tot cu mânuţa ta repară, repară totul şi din temelii.
Dacă vrei! Dacă ţi ai antrenat corect liberul arbitru şi alegerea ta a fost binele, sănătatea, că, bine a zis, cine a zis, Dumnezeu ne a dat, nu ne bagă şi n traistă!
Şi, încet, încet şi pe nesimţite ajungem la un alt proverb, vechi şi cunoscut de toată lumea încă din copilărie: cum îţi aşterni, aşa vei dormi! şi de care, tot de atunci, nu ascultăm!?
Pentru cei care nu au înţeles rândul de mai sus, le amintesc că... este firesc să te doară ficatul după o “băută” de o săptămână (chiar dacă aşe beau oamenii buni, de sâmbătă până luni!?) şi la fel, să îmbătrânească prematur tot organismul şi toate organele atâta timp cât ducem viaţa pe care o ducem! şi nu ne hotărâm să trecem, odată pentru totdeauna, la “un alt mod de viaţă” aşa cum am propus în “Taina autovindecării”, care sper să apară, şi ea, cât de curând (Avusesem promisiunea unei edituri, că dacă i o dau, pe dischetă, până în martie '97, în câteva luni apare! Eu m am ţinut de cuvânt, dar cartea n a apărut!)
În strânsă legătură cu modul nostru defectuos, ba aş spune acum, (după ce v aţi mai luminat un pic în acest domeniu) chiar, iraţional, în care trăim, suntem ceea ce mâncăm!, da, chiar, exact, aşa cum şi a intitulat, pe bună dreptate, dl. prof. Aurel Simionescu, (un bun prieten al meu, care de câte ori mă prinde mă ceartă, că tare păcătos mai sunt şi eu!? şi pe care îl iubesc. mărturisesc chiar şi aici, tocmai pentru aceasta!) articolul dumisale apărut în mai multe publicaţii.
Iar acum, fără nici o jenă, să le spunem aşa direct, pe nume, factorilor de risc la care ne supunem, cu “plăcere, graţie şi nonşalanţă”, (cum zice un alt bun prieten de al meu) şi pe care, nu i om alfabetizat, care să nu i cunoască, deja şi care sunt, de fapt şi de drept, “şansele” noastre de îmbolnăvire, dar şi de deces, cum ar fi: factorii genetici, hipertensiunea arterială, tarele oftalmologice, infarctul, psihozele, bolile sistemului neuro vegetativ, congestia cerebrală, diabetul, cancerul, tuberculoza şi multe altele, asupra cărora ni se atrage atenţia şi pe care le găsim afişate mai în toate sălile de aşteptare ale cabinetelor medicale de stat şi private. Şi iar nu pot să mă abţin şi să nu vă amintesc că avem ochi de văzut şi urechi de auzit!
Dar, tot aşa... numai cine vrea!
Că nu s a “inventat” încă bine cu forţa şi dragoste cu sila!
Fri Oct 23, 2009
Adrian Pop
Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10558
Location: Craiova
3. RELAŢIA MEDIC PACIENT TERAPEUT
Aceste rânduri, le scriu, marcat fiind de nişte discuţii, avute, “ca din întâmplare”, cu doi prieteni, colaboratori mai vechi, doctori, medici primari în specialităţi diferite (domnii Victor M. şi Ion C.), dar ambii homeopaţi şi acupunctori şi, totodată, cu o deschidere deosebită spre ştiinţele energetice şi spre medicina complementară, medicina energetică.
Cu numele de “medicină complementară” a fost denumită, cu un titlu generic medicina naturistă integrală, în care intră toate practicile, tehnicile, terapiile etc. paramedicale (“para”, defineşte termenul “pe lângă”).
Aceste persoane, de care vă scriam mai sus, au o experienţă profesională de peste trei zeci de ani, au practica medicinii de la ţară, unde “trebuie să te descurci” că altfel “îţi moare omul cu zile” şi unde, vrei nu vrei, dai cu nasul, în mod real, de tot felul de “babe”, “vraci şi vrăjitoare”, care mai de care mai specialişti în remediile şi practicile milenare ale medicinii populare.
Iar dacă ţi e dat, de la Dumnezeu, tocmai aşa cum sunt aceşti prieteni a mei, să umbli prin viaţă cu ochii deschişi dar şi cu urechile ciulite, să “ai ochi de văzut şi urechi de auzit” (cum bine se “zice” în Sfintele Scripturi), să nu te ruşinezi în a învăţa şi de la vii şi de la morţi, şi de la copii şi de la “babe”, şi, să mai ai şi har de vindecător, atunci de abia, zic eu, devii un adevărat doctor, medic de trup, inimă şi suflet.
De fapt, propoziţia de mai sus se potriveşte oricărui terapeut, alopat sau nealopat, indiferent de specialitatea medicală sau paramedicală în care activează.
Practicienilor terapeuţi paramedicali le mai trebuie, pe lângă calităţile de mai sus şi nişte studii care să le ofere posibilitatea însuşiri foarte bine a celor mai elementare cunoştinţe din domeniul anatomiei şi fiziologiei umane, psihiatriei, a psihologiei copilului, celor de vârsta a treia şi adultului, precum şi din specialitatea (specialităţile), medicinii naturaliste, complementare, alese.
Aceste deziderate, de mai sus, vor fi respectate numai odată cu aderarea acestora, la A.N.A.T.E.C.O.R. (Asociaţia NAţională a TErapiilor COmplementare din România), care a obţinut, deja avizul favorabil şi al Ministerului Sănătăţii în legătura cu sinergia de competenţe, putându ne alinia de abia acum, după şapte ani şi noi, românii, standardelor Europene şi internaţionale, creându se, numai în acest fel, posibilitatea ca activităţile societăţilor care se ocupă de sănătatea oamenilor, paralel cu Ministerul Sănătăţii, să fie perfect legale.
CENTRUL NAŢIONAL DE PREGĂTIRE NATURALISTĂ PLURIDISCIPLINARĂ (C.N.P.N.P.), RAMANUL care face parte dintre membrii fondatori ai ANATECOR ului, îşi desfăşoară activitatea, conform Hotărârii Judecătoreşti nr. 1788, din 05.07.1993, care a aprobat Statutul Societăţii, autentificat cu nr. 21318 din 20.05.1993.
Pentru funcţionarea absolut legală, s a obţinut de la Ministerul Sănătăţii acordul favorabil cu nr. 340 din 16.08.1993 pentru obiectul de activitate din Statut, precum şi răspunsurile la cererile noastre relative la cursurile despre prevenirea îmbolnăvirilor, ce le ţinem, atât de la Ministerul Învăţământului cât şi de la Ministerul Sănătăţii.
Ca urmare acestora, din 1993, Societatea noastră ţine diverse cursuri din domeniul medicinii preventive naturaliste şi propune diverse tratamente naturaliste cuprinse în practicile medicinii holistice aplicate în întreaga lume, tratamentele fiind total gratuite, atât pentru cursanţi cât şi pemtru familiile lor.
Contactându ne peste patruzeci de mii de persoane cu diverse maladii (care nu le au fost rezolvate de medicina clasică, academică), la multe din cazuri s au împletit, implicit, tratamentul, cu studiul şi cercetarea cauzelor şi efectelor bolilor, precum şi a tratamentelor naturaliste aplicate, care vizează nu îndepărtarea efectelor, ci a cauzelor acestora.
Aşadar, dragi cititori, ne permitem, să vă aducem la cunoştinţă următoarele:
* Desfăşurarea activităţilor C. N. P. N. P. RAMANUL, a avut şi are la bază atât experienţa şi studiile din alte ţări, prin intermediul celor peste 300 de cărţi, care tratează numai despre medicina interdisciplinară naturalistă integrală, pe care le punem la dispoziţia cursanţilor, prin accesarea informaţiilor de pe Internet, cât şi prin propriile cercetări şi publicaţii pe care le am pus la dispoziţie gratuit editurilor, revistelor şi ziarelor.
Ideea de bază a fost şi este “primum non nocere” (adică, “mai întâi să nu vătămăm”) precum şi transmiterea tuturor informaţiilor relative la medicina naturalistă preventivă, la explicarea prin viu grai, prin emisiunile televizate (peste 50), emisiuni radiofonice, cărţi publicate, articole în diverse publicaţii, a faptului că, ştiind şi studiind despre factorii de risc genetici şi cotidieni, putem să ne recăpătăm sănătatea, să ne o păstrăm, să ne o ameliorăm şi chiar să ne vindecăm.
* Practica a demonstrat că acest gen de tratare a afecţiunilor (implicit şi a pacienţilor) şi întreţinere a sănătăţii pe cale naturalistă, folosind tehnicile cunoscute de mii de ani de medicina populară Geto Dacă şi autohtonă, dar şi a altor popoare, face să se întâmple adevărate miracole în ameliorarea şi vindecarea chiar şi a celor mai neiertătoare maladii, fără a avea întotdeauna explicaţia ştiinţifică foarte clară.
* Aceste domenii ale medicinii naturaliste integrale, ale medicinii holistice, care tratează entitatea umană nu numai din punct de vedere fizic, ci şi din punct de vedere spiritual şi sufletesc, afectiv, are, la noi în ţară, de abia acum, prin A.N.A.T.E.C.O.R. un for superior competent care să pregătească cadre şi să ofere aprobări (sau, de ce nu, interdicţii) unor astfel de activităţi multiple şi interdisciplinare.
* Având în vedere că la C.N.P.N.P. RAMANUL s au prezentat pacienţi, persoane foarte bolnave, cu incapacităţi temporare sau totale de muncă, am fost obligaţi să facem, pentru cursuri, reduceri de tarife substanţiale, ajungându se până la 50% sau, chiar gratuităţi, în funcţie de categoriile sociale ale pacienţilor, participând astfel, în mod tacit, la protecţia socială şi de recuperare a resurselor umane (şomerilor le am creat chiar şi posibilitatea învăţării unor meserii).
De abia acum, îmbogăţiţi fiind cu acest bagaj de cunoştinţe, pot reveni, la ideea de bază a acestei mici pledoarii, adică relaţia medic pacient terapeut.
Conform obiceiului şi strategiei folosite de a transmite cât mai complet şi mai eficient informaţiile, am să iau, pe rând şi să definesc în viziune proprie, termenii medic pacient terapeut.
În legătură cu medicii şi medicina poate că nu este rău de amintit despre cum se practica aceasta pe vremea copilăriei noastre, ţinând seama că subsemnatul sunt un “tânăr pensionar gras şi frumos!?” de aproape... 65 de ani!
În primul rând inter şi pluridisciplinar, şi fac această afirmaţie deoarece îmi amintesc perfect când, chiar în copilăria mea, aveam vreo 12 14 ani, fiind internat la Spitalul de copii nr. 2 al CFR ului, profesorul doctor Alfred Russescu, nu venea niciodată la vizite fără cel puţin câte un medic reprezentant al fiecărei specialităţi medicale şi când discuta fiecare caz în parte cu absolut toţi medicii prezenţi la consultaţie, cerând părerea fiecărui specialist.
La fel, în străinătate, când aveam vreo 28 de ani şi am făcut o viroză, la consultaţie, tot interdisciplinară, aveam, în jurul meu, cel puţin 5 6 diferiţi specialişti în medicină.
Prietenii mei, doctorii, îmi povesteau ceva şi mai interesant, care se petrecea înainte de comunism şi anume faptul că la Medicină existau cursuri obligatorii de psihologie, transmiţându li se studenţilor şi informaţia că “medicul tratează, Dumnezeu vindecă” dar şi aceea că nu “se poate face bine cu forţa”, adică faptul că vindecarea se produce dacă pacientul se implică în tratament cu măcar 50%.
Lăsăm la o parte faptul că şi doctorii au uitat că “vorba dulce mult aduce”! (asta relativ la psihoterapia care nu se mai face chiar deloc în zilele noastre de către medicii curanţi), dar nici pacienţii (vorbind un pic şi despre ei) nu ţin seama că insuccesele tratamentelor aruncate în spatele medicilor au cel puţin 50% explicaţia în necolaborarea lor cu medicul, pacienţi care şi astăzi, chiar mai abitir decât altădată, (deoarece a dispărut complet educaţia sanitară), vin la doctor ca la un “boutic de sănătate” ca să şi o cumpere, fie tranşată în felii de sănătate, fie în bucăţi... de cam câţi bani are în buzunar!
Şi cu cât plăteşte mai mult, cu atât are pretenţii mai mari, ca şi când medicul este Dumnezeu, sau reprezentantul Lui pe pământ, ca şi când el, pacient nu are nici o vină că este bolnav, sau grav bolnav, ca şi când, el pacient, nu are nici o obligaţia în privinţa însănătoşirii lui.
Să nu credeţi, cumva, că medici, mai ales cei mai în vârstă, nu recomandă dietoterapia, fitoterapia, kinetoterapia, aeroterapia, acvaterapia, fototerapia etc., dar care dintre pacienţi are timp să facă în fiecare zi un duş rece, gimnastică, plimbări, care dintre noi nu apreciază faptul că “cea mai bună legumă este tot... carnea de porc!?” şi că “în fiecare zi aleasă o cafea, tare, gustoasă?!”, precum şi faptul că “un păhărel la masă, face viaţa mai frumoasă!?”, etc. etc.
Fie vorba între noi, care medic nu ţi aminteşte, când îţi face anamneza, despre factorii de risc? şi care dintre noi ţine seama de aceste... palavre? (palabras... vorbe, în spaniolă).
Ehehei!... în secolul trecut vorbele doctorului erau sfinte! se respectau cu stricteţe, acum, nici măcar antibioticele recomandate nu le mai luăm la orele fixate... uităm!... şi ne mirăm că nu ne însănătoşim.
Vă rog să mă mai şi scuzaţi, din când în când, de patosul care l depun, dar ziceţi şi Dvs. că nu am dreptate!
Doctorul... este de vină, nu? Tot el are toate responsabilităţile că noi suntem bolnavi, fumători, carnivori, beţivi, cafegii, curvari, sedentari (ca să nu zic leneşi!?), stresaţi etc.
Şi atunci noi ce facem? Alegem o altă alternativă, dacă doctorul tot nu i bun de nimic! Nu?! Mergem la vrăjitoare, ghicitoare, bioenergetician sau bioterapeut.
Aşadar a venit momentul să l... “bârfim” şi pe acesta (că, încă nu ştiţi, dar şi el are, pe undeva, cam aceeaşi soartă cu a medicului).
Măcar aici, în relaţia pacient terapeut, există totuşi un avantaj, slavă Domnului, cel puţin un avantaj.
Pacientul vine cu ultima speranţă şi cu mare încredere, vine singur, din proprie iniţiativă nu trimis de altcineva (medic, prieteni, familie etc.) şi cum există de 2000 de ani informaţia “credinţa ta te a vindecat femeie”, pacientul devenind rezoneur, chiar se vindecă! Culmea, chiar şi cu apă chioară (eneregizată, pasă mi te!), aşa cum trata şi renumita vrăjitoare, mama Omida!?
De data aceasta, iniţiativa aparţinându i integral, pacientul se autosugestionează (vă amintiţi, nu folosim nici 7% din posibilităţile cerebrale!?) şi... se implică în tratament, colaborând liber consimţit şi cu entuziasm, cu terapeutul, în care are totală încredere.
Mai mult, acesta, terapeutul, are mai mult timp de “stat la taifas” cu pacientul, se face intercomunicarea mai rapid, cu mai multă uşurinţă, (terapeuţii fiind persoane obişnuit, modeste, cu care se poate discuta de la egal la egal, nu Domni Doctori, în halate albe, care să te timoreze! şi care au timp doar 5 minute de pacient!?).
Pentru completarea acestui tablou sinoptic adăugaţi şi faptul că sunt, (şi chiar există) şi terapeuţi, bioenergoterapeuţi cu reale calităţi paranormale.
Ori în aceste condiţii nu este normal să se întâmple ceea ce, de fapt ni se şi întâmplă? Şi nu este normal să avem ceea ce merităm, indiferent din ce categorie, luată în discuţie, facem parte?
Poate că n ar fi rău ca împreună, medici, pacienţi, terapeuţi să încercăm, acum, după citirea celor de mai sus să reevaluăm posibilităţile noastre şi să trecem la o altă etapă de evoluţie în privinţa spiritualităţi, dar şi aceea a însănătoşirii şi păstrării celui mai de preţ dar Divin, sănătatea.
Că bine ar fi să mai şi ţinem seama de nişte vorbe înţelepte ale “cuiva”, din Lugoj Dr. Virginica Faur cu cinci doctorate în medicină naturistă şi holistică şi care spune “dacă întotdeauna vei face ce ai mai făcut, întotdeauna vei avea ce ai mai avut!”
Vă propun să meditaţi niţeluşi asupra celor de mai sus, cine ştie? poate ajungeţi la vre o concluzie?!
Raul Dumitrescu a stat o perioada mare la Craiova, intr-un apartament oferit de mine, in speranta ca vom face amandoi o clinica de sanatate. A scapat de un cancer de colon datorita cercetarilor Domnului Valeriu Popa, dupa care a incercat sa puna in planul fizic ce-a invatat de la acest Mare Roman.
Nu ne-am inteles pentru simplu motiv, ca eu doream ca absolut toate consultatiile sa fie pe gratis, platind eu acestui domn absolut toate cheltuielile de intretinere si salariu.
Eu, apreciez totusi ceea ce a facut pentru Romani.....
adi
Thu Oct 22, 2009
Adrian Pop
Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10558
Location: Craiova
RAUL DUMITRESCU
TAINA
SĂNĂTĂŢII
EDITURA TEDIT FZH '93
Bucureşti 1998
MOTTO I:
Dacă nu ai realizat ceva în viaţă, înseamnă că nu ţi ai dorit în suficientă măsură.
Fridjof Nansen (1861 1930)
(Savant norvegian, explorator polar, Premiul Nobel pentru PACE 1922)
MOTTO II:
NIMENI, nu vindecă pe nimeni.
SINGURUL VINDECĂTOR este ISUS HRISTOS.
Prof. Pr. Constantin Galeriu
MOTTO III:
NU VINDECAREA ESTE TAINA TAINELOR, CI PĂSTRAREA SĂNĂTĂŢII ESTE MARELE MIRACOL AL VIEŢII
Ramanul
PROFUNDE şi SINCERE MULŢUMIRI
Editurii TEDIT FZH '93, Dlui. Aurel Baros
şi tuturor celor care au contribuit
CU sau FĂRĂ ştirea lor şi la apariţia acestei cărţi.
Autorul
Dedic această carte, ca dar al supravieţuirii
Doamnei mele, Denisa Constantinescu.
TAINA SĂNĂTĂŢII
TABLA DE MATERII
1. CUVÂNT ÎNAINTE 5
2. MEDICINA NATURALISTĂ PREVENTIVĂ 7
3. RELAŢIA MEDIC PACIENT TERAPEUT 10
4. Cum se hrăneşte un NATURALIST? 15
5. LEACURI sau ALIMENTE? 19
6. SUNTEM CEEA CE MÂNCĂM 24
7. POSTUL RELIGIOS 27
8. MIRACOLUL VIEŢII 33
9. LONGEVITATEA 38
10. Vorbind despre ÎNŢELEPCIUNE 41
11. I N F O R M A R E 46
12. MESAJ 48
13. CANCERUL 50
14. DURERILE DE VINDECARE 52
15. FUMATUL o plăcere devenită viciu şi care ne costă viaţa 55
16. NATURALISMUL, MIGRENA şi... EFERALGANUL! 59
17. MINERALOTERAPIA (argiloterapia) 61
18. RESPIRAŢIA 64
19. RELAXAREA. Cum ne economisim bioenergia 68
20. TEHNICI DE AUTOVINDECARE 73
21. CAZURI CONCRETE DE VINDECARE 75
22. REUMATISMUL 80
23. Trei amice fidele: ARTRITA, ARTROZA, SCIATICA 83
24. SPONDILOZA cervicală, lombară, coxartroza şi gonoartroza 91
25. GUTURAIUL şi GUTURAIUL FÂNULUI 93
26. ULCERUL 96
27. POSTUL de VINDECARE 102
28. DIABETUL... o problemă? 108
29. Cu FICATUL... în pioneze!? 111
30. Cum se elimină pietrele de la FICAT, BILĂ şi RINICHI? 117
31. ELIMINAREA PIETRELOR DE LA FICAT ŞI BILĂ 118
32. DISCHINEZIA BILIARĂ 120
33. LITIAZA 123
34. PENTRU ELIMINAREA PIETRELOR DE LA RINICHI 127
35. BOLILE de INIMĂ şi inimoşii. 130
36. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ 134
37. NEVROZA ŞI NEVROZA CARDIACĂ 135
38. CIRCULAŢIA PERIFERICĂ DEFICITARĂ 138
39. TRATAMENT de ÎNTĂRIRE anemici, convalescenţi, copii 140
40. PSORIAZISUL o suferinţă cumplită 141
41. HALENA Mirosul urât al gurii 145
42. HEMOROIZI DIETA ŞI TRATAMENTUL 149
43. HEMOROIZII TRATAREA ŞI COMBATEREA 154
44. DIVERSE TERAPII NATURALISTE 160
45. BĂILE în tratamentele naturale 163
46. LEUCONEVRAXITA SCLEROZA în PLĂCI 167
47. PIELEA... un real CALCULATOR 171
48. Despre ALCOOL... Este sau nu otravă? 177
49. ZAHĂRUL... OTRAVĂ? 181
50. Altă OTRAVĂ: CARNEA 185
51. Despre LAPTE 189
52. POSTFAŢĂ 192
53. CONCLUZII 196
54. CAZURI REZOLVATE 201
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 206
ANEXĂ ZONELE RFLEXOGENE PLANTARE 215
1. CUVÂNT ÎNAINTE
Omule, care citeşti, acum şi aici, aceste rânduri, mă adresez ţie ca unui prieten drag, căruia doresc să i transmit nişte gânduri bune, oferite, din suflet, ca pe un prinos al recunoştinţei faţă de “Cineva” sau “Ceva”, căruia eu îi spun Dumnezeu.
Crezi, oare că este întâmplător faptul că citeşti tocmai aceste rânduri?
Ai fi putut, în acest răstimp să faci altceva, să dormi, să te uiţi la TV, să fumezi, să bei o cafea sau un coniac etc.,
Dar nu! Nu faci asta. Remarcă, te rog, că tocmai... citeşti aceste rânduri!
Atunci, probabil că nu este întâmplător acest fapt şi că acest “Cineva” sau “Ceva” a făcut tocmai “acest aranjament”.
De ce? Tocmai pentru a te pune în situaţia de a afla ceva.
Tocmai pentru a afla, în primul rând, că nimic nu este întâmplător pe acest pământ şi că “undeva” totul este programat, scris anticipat naşterii tale şi că “destinul” şi “karma” ta se derulează conform acestor planuri şi acestei predestinări.
Faptul că ai “nimerit” tocmai aceste rânduri înseamnă că, deja, ai acces la informaţiile care vor curge, (de aici încolo, în restul vieţii tale, care ţi a mai rămas) ca apa de la robinet când doreşti s o obţii, în condiţia în care, bine nţeles, deschizi robinetul.
Spune drept şi cinstit, n ai vrea să poţi să memorezi mai mult? Să ţi crească capacitatea de memorie, să zicem, cu 25%, sau mai bine, cu 50%?
Nu ştiu dacă realizezi? Asta ar însemna învăţarea cu uşurinţă a câtorva limbi străine, ar însemna stăpânirea câtorva meserii, absolvirea câtorva facultăţi, obţinerea câtorva îndemânări şi talente, accesul la un număr imens de informaţii etc.
N ai vrea să se mărească viteza şi capacitatea de discernământ cu 30 50%?
Sigur c ai vrea, orice om normal şi ar dori acest lucru, întrebarea care se pune, însă, este aceea, cea mai firească; cum se face acest miracol? Cum creşte memoria, discernământul, inteligenţa aşa deodată? Ba, chiar şi indicele de sănătate?
Să fiu clar, încă de la început. Nu creşte “aşa deodată” nimic pe acest pământ, nici deşteptăciunea, nici inteligenţa, nici indicele de sănătate, nici memoria şi nici capacitatea de discernământ.
Totul... se învaţă! Se citeşte, se studiază, se memorează, se cristalizează, se reciteşte şi restudiază, se sedimentează, într un cuvânt... se învaţă!
Problema este... cum se învaţă, că doar asta am făcut şi facem încă de la grădiniţă?
Tocmai aceste subiecte (şi altele) vom dezbate, studia şi, mai ales, aplica, împreună.
Cine n ar vrea, ca în relaţiile inter umane să se facă înţeles “din prima”; să aibă putere de convingere, de sugestie şi, de ce nu, să aibă posibilitatea să implementeze propriile idei şi altora? Adică, să aibă puteri hipnotice!
Se poate şi asta, dar tot citind, învăţând, memorând şi studiind despre acest subiect.
Dar ce te faci, că din ce intri în amănuntele subiectelor de mai sus, afli, implicit că aceste “calităţi”, “daruri”, nu se obţin aşa lesne şi că mai întâi trebuie să îndeplineşti “nişte condiţii”.
Chestiunea devine şi mai dură, ba, chiar şi mai logică atunci când stai şi te întrebi, “stând strâmb şi judecând drept”, dacă este bine să posezi aceste calităţi şi dacă eşti suficient de pregătit.
Iar dacă, nu tot din întâmplare, ai auzit şi de terapia răbdării, terapia faptei bune, terapia iertării necondiţionate şi a iubirii necondiţionate, de terapia ascultării etc., atunci problema devine nu numai serioasă, ci şi mai gravă.
Ce ar fi dacă toţi detracaţii, hoţii, beţivii, obsedaţii, psihopaţii, criminalii, pe de o parte, sau conducătorii, directorii, miniştrii, primarii, deputaţii, senatorii etc., pe de altă parte, ar poseda capacităţi de transmitere telepatică sau hipnotică?
Cum i ar fi umanităţii şi ce s ar întâmpla, dacă cei de mai sus ar putea face sugestie în masă? Sau hipnoză în masă?
Stai şi te întrebi cu strângere de inimă, oare chiar s ar putea?
Da! S ar putea dacă toţi aceşti “oameni” ar fi capabili să treacă prin nişte perioade de iniţiere obligatorie.
Zic, că s ar putea, deoarece în creierul, în subconştientul, în posibilităţile cerebrale ale fiecărui om de pe Terra (din care, noi oamenii nu folosim nici 7%) există latent, ascuns, îngropat bine, bine de tot, (şi bine a făcut Dumnezeu că l a îngropat aşa de bine, bine de tot!) acest dar (sau har!?).
Pentru a l scoate la lumină ar trebui să facem “ceva”, ceva deosebit şi tocmai acest ceva deosebit vom dezbate în rândurile care urmează.
Iar atunci când, fiecare dintre noi, v a scoate la lumină harurile ancestrale dăruite de Tatăl Ceresc, atunci, nu vom mai avea necazuri, nu vom mai avea războaie, nu vom mai suferi de foame şi frig, nu va mai exista ură, răzbunare, boală, suferinţă, necredinţă etc. etc.
Motivul scrierii acestor rânduri a fost şi este tocmai de a vă incita curiozitatea creativă, de a vă sugera că rândurile care urmează descriu modalităţi şi tehnici de o simplitate indescriptibilă dar şi de un interes fascinant, tocmai pentru a realiza dezideratele de mai sus.
Vă urează, din suflet, spor la citit şi sănătate, cu multă dragoste,
Ramanul
Thu Oct 22, 2009
Adrian Pop
Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10558
Location: Craiova
MEDICINA NATURALISTĂ PREVENTIVĂ
Dacă medicina alopată, ştiinţifică, academică sau cum doriţi să i spuneţi, are o disciplină care se numeşte medicina preventivă, medicina naturalistă integrală este, în totalitate şi prin excelenţă, preventivă încă de la apariţia ei pe pământ.
Amintesc celor care studiază medicina sau au citit despre cele ce voi scrie în continuare că dictonul “primum non nocere!” (adică, mai întâi să nu vătămăm!), a apărut după sau odată cu apariţia medicinii ştiinţifice, medicina naturalistă neavând nevoie de asemenea îndemnuri sau atenţionări.
Deci medicina modernă (care măsoară doar câteva sute de ani, nu ca medicina complementară, peste zece mii de ani!?), părinţii ei, au simţit, încă de la început, în marea lor înţelepciune, nevoia, imboldul şi obligaţia, realizând riscurile acestui soi de medicină, să ne atenţioneze, încă din primul an de studiu, că... primum non nocere!
Abia pe urmă a apărut şi sfatul minunat prin cuvintele “cu cât hrăniţi mai bine un bolnav, cu atât îl dărâmaţi mai tare!”
Chiar dacă este naturalistă, medicina poate fi, aşa cum spuneam, ca şi cea alopată nu numai preventivă, adică, să ia toate măsurile, omeneşte, posibile pentru a prevenii, a preîntâmpina şi a atrage atenţia asupra factorilor de risc care ne pândesc pe noi oamenii, ci şi curativă, cu adresabilitate direct la partea vătămată.
De altfel, chiar asta a făcut omul, din cele mai vechi timpuri, a observat, cu un foarte ascuţit spirit de observaţie, ce i face rău, ce l vatămă, a învăţat, de fiecare dată, această lecţie şi nu a mai căzut în greşeală.
Şi, este interesant de remarcat, pentru cei care studiază acest domeniu, coroborat cu spiritualismul, un fapt deosebit şi anume, acela că, în mai toate religiile, se consideră că o greşeală repetată devine... păcat!
Iar noi, mai ales în zilele noastre, suntem super plini de păcate!
Nu acum, în ultimele sute de ani au apărut proverbele, (pe care am să le scriu cu litere aplecate), cunoscute deja pe tot pământul, care tocmai asta ne învaţă, să nu mai greşim, să nu mai păcătuim, să nu mai riscăm, ci cu mult mai mulţi ani în urmă.
Dar, cine are urechi de auzit şi ochi de văzut?
Şi parcă numai odată în viaţă aţi auzit că stomacul nu are dinţi şi că tocmai de aceea trebuie să mestecăm fiecare dumicat de 30 50 de ori, pentru ca, amestecat cu saliva, până devine lichid, să se facă o predigestie, deoarece mâncarea trebuie să o bem şi băutura s o mâncăm?
După cum ştiţi, deja, de o viaţă întreagă, datorată faptului că mâncăm ce nu trebuie, cum nu trebuie şi, mai ales, cât şi când nu trebuie, am ajuns şi singuri la convingerea că este adevărat că stomacul nu are dinţi dar şi că... ne săpăm mormântul cu dinţii!
Nu aţi auzit chiar niciodată în viaţă sfatul unui stomatolog că o măsea face cât cincisprezece ani de viaţă şi un dinte cam cât zece ani? Şi parcă percutează vreunul dintre noi vreo reacţie sau vreun răspuns la sfatul acesta?
Chinezii au un proverb, făcând aluzie la viciile omeneşti, oricare ar fi ele, plecând de la fumat şi băutură la... aurolaci şi drogaţi, cum că, este adevărat, nu poţi opri barza din zbor, dar o poţi opri să şi facă cuibul pe casa ta.
Indiferent care este sorgintea înţelepciuni, punctul cardinal sau meridianul de pe care a ajuns şi pe pământurile noastre (sau poate că a plecat chiar de la noi, cei mai direcţi descendenţi ai Ramanilor şi ni se întoarce prelucrată şi cu... alt iz?!) şi indiferent care este religia în care credem, toţi ştim şi am aflat, mai de demult sau mai de curând, că Dumnezeu nu ne a dăruit numai scânteia Divină, ci şi Liberul Arbitru, adică posibilitatea de a alege.
Despre acest “liber arbitru”, adică puterea noastră de alegere, am scris de nenumărate ori, în diverse lucrări, conferinţe şi articole, apărute într o sumedenie de publicaţii, ba chiar şi în “Taina longevităţii” apărută în Editura Miracol, în 1996.
Aminteam, peste tot, faptul că nu ne sileşte nimeni să fumăm, nu ţi bagă nimeni cu forţa ţigara în gură, dragul meu fecior (ştii tu care eşti acela!?), în timp ce tu, ca un erou mitologic, îndepărtezi, cu toate forţele tale de semizeu (că doar eşti copilul lui Dumnezeu, nu?), mâna criminală care te siluieşte!??
Cu paharul, cu băutura, cu beţia, este acelaşi lucru, nimeni nu ne sileşte şi nu ne bagă băutura cu forţa pe gât. Cu toate că ştim că primul pahar îl bea omul, ai doilea îl bea... paharul iar la al treilea pahar, paharul îl bea... pe om!, continuăm, într o veselie în a păcătui şi nici măcar nu avem limpede în cap, în minte, că cel care bea odată pe lună, sau pe săptămână şi se mbată, este... beţiv, iar cel care bea zilnic, cu consecvenţă, câte un păhărel (de început, pentru că ulterior se pierde numărul lor!?) la fiecare masă, “ca omu'!”, este... alcoolic!?
La fel, se pare că puţini ştiu, una dintre cele mai vechi zicale, care s a perpetuat, sub diferite prefaceri până în zilele noastre şi care spune că bine ar fi ca hrana noastră să ne fie leac, iar leacurile noastre să ne fie hrană! Iar cine citeşte, măcar o oră pe zi, din Sfintele Scripturi, a şi aflat că în “Facerea” stă scris “v am dat vouă pomii cu roadele şi seminţele lor să vă fie hrană!” Nu “friptane”, nu grătare, nu mici, nu sarmale etc.!
Dar cine mai are vreme, în zilele noastre, pe drept cuvânt aşa de grele şi de cumplite, să mai şi citească, atâta timp cât “te uiţi şi câştigi?” şi altă rugă nu mai avem, la Tatăl Ceresc şi la toţi Sfinţii, decât “dă ne bani, bani, bani!!!”... Că de atâtea mii de ani, n avem suflet, dar vrem bani!!!
Am scris aceasta, apropo de liberul arbitru şi “banu'... ochiul dracului!?”
Iar dacă este chiar aşa cum am scris mai sus (şi spre profunda mea durere, chiar aşa şi este!) atunci nu trebuie să ne mai mirăm că au apărut şi proverbe ca acela care spune că ce alegeţi, aceea culegeţi! şi că fiecare dintre noi avem ceea ce merităm!
Cu mâna ta ţi ai făcut o, prietene drag cititor, aşadar tot cu mânuţa ta repară, repară totul şi din temelii.
Dacă vrei! Dacă ţi ai antrenat corect liberul arbitru şi alegerea ta a fost binele, sănătatea, că, bine a zis, cine a zis, Dumnezeu ne a dat, nu ne bagă şi n traistă!
Şi, încet, încet şi pe nesimţite ajungem la un alt proverb, vechi şi cunoscut de toată lumea încă din copilărie: cum îţi aşterni, aşa vei dormi! şi de care, tot de atunci, nu ascultăm!?
Pentru cei care nu au înţeles rândul de mai sus, le amintesc că... este firesc să te doară ficatul după o “băută” de o săptămână (chiar dacă aşe beau oamenii buni, de sâmbătă până luni!?) şi la fel, să îmbătrânească prematur tot organismul şi toate organele atâta timp cât ducem viaţa pe care o ducem! şi nu ne hotărâm să trecem, odată pentru totdeauna, la “un alt mod de viaţă” aşa cum am propus în “Taina autovindecării”, care sper să apară, şi ea, cât de curând (Avusesem promisiunea unei edituri, că dacă i o dau, pe dischetă, până în martie '97, în câteva luni apare! Eu m am ţinut de cuvânt, dar cartea n a apărut!)
În strânsă legătură cu modul nostru defectuos, ba aş spune acum, (după ce v aţi mai luminat un pic în acest domeniu) chiar, iraţional, în care trăim, suntem ceea ce mâncăm!, da, chiar, exact, aşa cum şi a intitulat, pe bună dreptate, dl. prof. Aurel Simionescu, (un bun prieten al meu, care de câte ori mă prinde mă ceartă, că tare păcătos mai sunt şi eu!? şi pe care îl iubesc. mărturisesc chiar şi aici, tocmai pentru aceasta!) articolul dumisale apărut în mai multe publicaţii.
Iar acum, fără nici o jenă, să le spunem aşa direct, pe nume, factorilor de risc la care ne supunem, cu “plăcere, graţie şi nonşalanţă”, (cum zice un alt bun prieten de al meu) şi pe care, nu i om alfabetizat, care să nu i cunoască, deja şi care sunt, de fapt şi de drept, “şansele” noastre de îmbolnăvire, dar şi de deces, cum ar fi: factorii genetici, hipertensiunea arterială, tarele oftalmologice, infarctul, psihozele, bolile sistemului neuro vegetativ, congestia cerebrală, diabetul, cancerul, tuberculoza şi multe altele, asupra cărora ni se atrage atenţia şi pe care le găsim afişate mai în toate sălile de aşteptare ale cabinetelor medicale de stat şi private. Şi iar nu pot să mă abţin şi să nu vă amintesc că avem ochi de văzut şi urechi de auzit!
Dar, tot aşa... numai cine vrea!
Că nu s a “inventat” încă bine cu forţa şi dragoste cu sila!
Fri Oct 23, 2009
Adrian Pop
Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10558
Location: Craiova
3. RELAŢIA MEDIC PACIENT TERAPEUT
Aceste rânduri, le scriu, marcat fiind de nişte discuţii, avute, “ca din întâmplare”, cu doi prieteni, colaboratori mai vechi, doctori, medici primari în specialităţi diferite (domnii Victor M. şi Ion C.), dar ambii homeopaţi şi acupunctori şi, totodată, cu o deschidere deosebită spre ştiinţele energetice şi spre medicina complementară, medicina energetică.
Cu numele de “medicină complementară” a fost denumită, cu un titlu generic medicina naturistă integrală, în care intră toate practicile, tehnicile, terapiile etc. paramedicale (“para”, defineşte termenul “pe lângă”).
Aceste persoane, de care vă scriam mai sus, au o experienţă profesională de peste trei zeci de ani, au practica medicinii de la ţară, unde “trebuie să te descurci” că altfel “îţi moare omul cu zile” şi unde, vrei nu vrei, dai cu nasul, în mod real, de tot felul de “babe”, “vraci şi vrăjitoare”, care mai de care mai specialişti în remediile şi practicile milenare ale medicinii populare.
Iar dacă ţi e dat, de la Dumnezeu, tocmai aşa cum sunt aceşti prieteni a mei, să umbli prin viaţă cu ochii deschişi dar şi cu urechile ciulite, să “ai ochi de văzut şi urechi de auzit” (cum bine se “zice” în Sfintele Scripturi), să nu te ruşinezi în a învăţa şi de la vii şi de la morţi, şi de la copii şi de la “babe”, şi, să mai ai şi har de vindecător, atunci de abia, zic eu, devii un adevărat doctor, medic de trup, inimă şi suflet.
De fapt, propoziţia de mai sus se potriveşte oricărui terapeut, alopat sau nealopat, indiferent de specialitatea medicală sau paramedicală în care activează.
Practicienilor terapeuţi paramedicali le mai trebuie, pe lângă calităţile de mai sus şi nişte studii care să le ofere posibilitatea însuşiri foarte bine a celor mai elementare cunoştinţe din domeniul anatomiei şi fiziologiei umane, psihiatriei, a psihologiei copilului, celor de vârsta a treia şi adultului, precum şi din specialitatea (specialităţile), medicinii naturaliste, complementare, alese.
Aceste deziderate, de mai sus, vor fi respectate numai odată cu aderarea acestora, la A.N.A.T.E.C.O.R. (Asociaţia NAţională a TErapiilor COmplementare din România), care a obţinut, deja avizul favorabil şi al Ministerului Sănătăţii în legătura cu sinergia de competenţe, putându ne alinia de abia acum, după şapte ani şi noi, românii, standardelor Europene şi internaţionale, creându se, numai în acest fel, posibilitatea ca activităţile societăţilor care se ocupă de sănătatea oamenilor, paralel cu Ministerul Sănătăţii, să fie perfect legale.
CENTRUL NAŢIONAL DE PREGĂTIRE NATURALISTĂ PLURIDISCIPLINARĂ (C.N.P.N.P.), RAMANUL care face parte dintre membrii fondatori ai ANATECOR ului, îşi desfăşoară activitatea, conform Hotărârii Judecătoreşti nr. 1788, din 05.07.1993, care a aprobat Statutul Societăţii, autentificat cu nr. 21318 din 20.05.1993.
Pentru funcţionarea absolut legală, s a obţinut de la Ministerul Sănătăţii acordul favorabil cu nr. 340 din 16.08.1993 pentru obiectul de activitate din Statut, precum şi răspunsurile la cererile noastre relative la cursurile despre prevenirea îmbolnăvirilor, ce le ţinem, atât de la Ministerul Învăţământului cât şi de la Ministerul Sănătăţii.
Ca urmare acestora, din 1993, Societatea noastră ţine diverse cursuri din domeniul medicinii preventive naturaliste şi propune diverse tratamente naturaliste cuprinse în practicile medicinii holistice aplicate în întreaga lume, tratamentele fiind total gratuite, atât pentru cursanţi cât şi pemtru familiile lor.
Contactându ne peste patruzeci de mii de persoane cu diverse maladii (care nu le au fost rezolvate de medicina clasică, academică), la multe din cazuri s au împletit, implicit, tratamentul, cu studiul şi cercetarea cauzelor şi efectelor bolilor, precum şi a tratamentelor naturaliste aplicate, care vizează nu îndepărtarea efectelor, ci a cauzelor acestora.
Aşadar, dragi cititori, ne permitem, să vă aducem la cunoştinţă următoarele:
* Desfăşurarea activităţilor C. N. P. N. P. RAMANUL, a avut şi are la bază atât experienţa şi studiile din alte ţări, prin intermediul celor peste 300 de cărţi, care tratează numai despre medicina interdisciplinară naturalistă integrală, pe care le punem la dispoziţia cursanţilor, prin accesarea informaţiilor de pe Internet, cât şi prin propriile cercetări şi publicaţii pe care le am pus la dispoziţie gratuit editurilor, revistelor şi ziarelor.
Ideea de bază a fost şi este “primum non nocere” (adică, “mai întâi să nu vătămăm”) precum şi transmiterea tuturor informaţiilor relative la medicina naturalistă preventivă, la explicarea prin viu grai, prin emisiunile televizate (peste 50), emisiuni radiofonice, cărţi publicate, articole în diverse publicaţii, a faptului că, ştiind şi studiind despre factorii de risc genetici şi cotidieni, putem să ne recăpătăm sănătatea, să ne o păstrăm, să ne o ameliorăm şi chiar să ne vindecăm.
* Practica a demonstrat că acest gen de tratare a afecţiunilor (implicit şi a pacienţilor) şi întreţinere a sănătăţii pe cale naturalistă, folosind tehnicile cunoscute de mii de ani de medicina populară Geto Dacă şi autohtonă, dar şi a altor popoare, face să se întâmple adevărate miracole în ameliorarea şi vindecarea chiar şi a celor mai neiertătoare maladii, fără a avea întotdeauna explicaţia ştiinţifică foarte clară.
* Aceste domenii ale medicinii naturaliste integrale, ale medicinii holistice, care tratează entitatea umană nu numai din punct de vedere fizic, ci şi din punct de vedere spiritual şi sufletesc, afectiv, are, la noi în ţară, de abia acum, prin A.N.A.T.E.C.O.R. un for superior competent care să pregătească cadre şi să ofere aprobări (sau, de ce nu, interdicţii) unor astfel de activităţi multiple şi interdisciplinare.
* Având în vedere că la C.N.P.N.P. RAMANUL s au prezentat pacienţi, persoane foarte bolnave, cu incapacităţi temporare sau totale de muncă, am fost obligaţi să facem, pentru cursuri, reduceri de tarife substanţiale, ajungându se până la 50% sau, chiar gratuităţi, în funcţie de categoriile sociale ale pacienţilor, participând astfel, în mod tacit, la protecţia socială şi de recuperare a resurselor umane (şomerilor le am creat chiar şi posibilitatea învăţării unor meserii).
De abia acum, îmbogăţiţi fiind cu acest bagaj de cunoştinţe, pot reveni, la ideea de bază a acestei mici pledoarii, adică relaţia medic pacient terapeut.
Conform obiceiului şi strategiei folosite de a transmite cât mai complet şi mai eficient informaţiile, am să iau, pe rând şi să definesc în viziune proprie, termenii medic pacient terapeut.
În legătură cu medicii şi medicina poate că nu este rău de amintit despre cum se practica aceasta pe vremea copilăriei noastre, ţinând seama că subsemnatul sunt un “tânăr pensionar gras şi frumos!?” de aproape... 65 de ani!
În primul rând inter şi pluridisciplinar, şi fac această afirmaţie deoarece îmi amintesc perfect când, chiar în copilăria mea, aveam vreo 12 14 ani, fiind internat la Spitalul de copii nr. 2 al CFR ului, profesorul doctor Alfred Russescu, nu venea niciodată la vizite fără cel puţin câte un medic reprezentant al fiecărei specialităţi medicale şi când discuta fiecare caz în parte cu absolut toţi medicii prezenţi la consultaţie, cerând părerea fiecărui specialist.
La fel, în străinătate, când aveam vreo 28 de ani şi am făcut o viroză, la consultaţie, tot interdisciplinară, aveam, în jurul meu, cel puţin 5 6 diferiţi specialişti în medicină.
Prietenii mei, doctorii, îmi povesteau ceva şi mai interesant, care se petrecea înainte de comunism şi anume faptul că la Medicină existau cursuri obligatorii de psihologie, transmiţându li se studenţilor şi informaţia că “medicul tratează, Dumnezeu vindecă” dar şi aceea că nu “se poate face bine cu forţa”, adică faptul că vindecarea se produce dacă pacientul se implică în tratament cu măcar 50%.
Lăsăm la o parte faptul că şi doctorii au uitat că “vorba dulce mult aduce”! (asta relativ la psihoterapia care nu se mai face chiar deloc în zilele noastre de către medicii curanţi), dar nici pacienţii (vorbind un pic şi despre ei) nu ţin seama că insuccesele tratamentelor aruncate în spatele medicilor au cel puţin 50% explicaţia în necolaborarea lor cu medicul, pacienţi care şi astăzi, chiar mai abitir decât altădată, (deoarece a dispărut complet educaţia sanitară), vin la doctor ca la un “boutic de sănătate” ca să şi o cumpere, fie tranşată în felii de sănătate, fie în bucăţi... de cam câţi bani are în buzunar!
Şi cu cât plăteşte mai mult, cu atât are pretenţii mai mari, ca şi când medicul este Dumnezeu, sau reprezentantul Lui pe pământ, ca şi când el, pacient nu are nici o vină că este bolnav, sau grav bolnav, ca şi când, el pacient, nu are nici o obligaţia în privinţa însănătoşirii lui.
Să nu credeţi, cumva, că medici, mai ales cei mai în vârstă, nu recomandă dietoterapia, fitoterapia, kinetoterapia, aeroterapia, acvaterapia, fototerapia etc., dar care dintre pacienţi are timp să facă în fiecare zi un duş rece, gimnastică, plimbări, care dintre noi nu apreciază faptul că “cea mai bună legumă este tot... carnea de porc!?” şi că “în fiecare zi aleasă o cafea, tare, gustoasă?!”, precum şi faptul că “un păhărel la masă, face viaţa mai frumoasă!?”, etc. etc.
Fie vorba între noi, care medic nu ţi aminteşte, când îţi face anamneza, despre factorii de risc? şi care dintre noi ţine seama de aceste... palavre? (palabras... vorbe, în spaniolă).
Ehehei!... în secolul trecut vorbele doctorului erau sfinte! se respectau cu stricteţe, acum, nici măcar antibioticele recomandate nu le mai luăm la orele fixate... uităm!... şi ne mirăm că nu ne însănătoşim.
Vă rog să mă mai şi scuzaţi, din când în când, de patosul care l depun, dar ziceţi şi Dvs. că nu am dreptate!
Doctorul... este de vină, nu? Tot el are toate responsabilităţile că noi suntem bolnavi, fumători, carnivori, beţivi, cafegii, curvari, sedentari (ca să nu zic leneşi!?), stresaţi etc.
Şi atunci noi ce facem? Alegem o altă alternativă, dacă doctorul tot nu i bun de nimic! Nu?! Mergem la vrăjitoare, ghicitoare, bioenergetician sau bioterapeut.
Aşadar a venit momentul să l... “bârfim” şi pe acesta (că, încă nu ştiţi, dar şi el are, pe undeva, cam aceeaşi soartă cu a medicului).
Măcar aici, în relaţia pacient terapeut, există totuşi un avantaj, slavă Domnului, cel puţin un avantaj.
Pacientul vine cu ultima speranţă şi cu mare încredere, vine singur, din proprie iniţiativă nu trimis de altcineva (medic, prieteni, familie etc.) şi cum există de 2000 de ani informaţia “credinţa ta te a vindecat femeie”, pacientul devenind rezoneur, chiar se vindecă! Culmea, chiar şi cu apă chioară (eneregizată, pasă mi te!), aşa cum trata şi renumita vrăjitoare, mama Omida!?
De data aceasta, iniţiativa aparţinându i integral, pacientul se autosugestionează (vă amintiţi, nu folosim nici 7% din posibilităţile cerebrale!?) şi... se implică în tratament, colaborând liber consimţit şi cu entuziasm, cu terapeutul, în care are totală încredere.
Mai mult, acesta, terapeutul, are mai mult timp de “stat la taifas” cu pacientul, se face intercomunicarea mai rapid, cu mai multă uşurinţă, (terapeuţii fiind persoane obişnuit, modeste, cu care se poate discuta de la egal la egal, nu Domni Doctori, în halate albe, care să te timoreze! şi care au timp doar 5 minute de pacient!?).
Pentru completarea acestui tablou sinoptic adăugaţi şi faptul că sunt, (şi chiar există) şi terapeuţi, bioenergoterapeuţi cu reale calităţi paranormale.
Ori în aceste condiţii nu este normal să se întâmple ceea ce, de fapt ni se şi întâmplă? Şi nu este normal să avem ceea ce merităm, indiferent din ce categorie, luată în discuţie, facem parte?
Poate că n ar fi rău ca împreună, medici, pacienţi, terapeuţi să încercăm, acum, după citirea celor de mai sus să reevaluăm posibilităţile noastre şi să trecem la o altă etapă de evoluţie în privinţa spiritualităţi, dar şi aceea a însănătoşirii şi păstrării celui mai de preţ dar Divin, sănătatea.
Că bine ar fi să mai şi ţinem seama de nişte vorbe înţelepte ale “cuiva”, din Lugoj Dr. Virginica Faur cu cinci doctorate în medicină naturistă şi holistică şi care spune “dacă întotdeauna vei face ce ai mai făcut, întotdeauna vei avea ce ai mai avut!”
Vă propun să meditaţi niţeluşi asupra celor de mai sus, cine ştie? poate ajungeţi la vre o concluzie?!