Adrian Pop
01.10.2012, 20:24
Flag this message (http://us.mc1200.mail.yahoo.com/mc/showMessage;_ylc=X3oDMTBrZ28zdG8wBF9TAzM5ODMwMTAyN wRhYwNGbGFn?sMid=0&filterBy=&.rand=735464428&midIndex=0&mid=2_0_0_1_88113870_AI9VimIAAJKdUGnCfgBKyGIXx1A&f=1&fromId=banceanuvasile%40yahoo.com&m=2_0_0_1_88113870_AI9VimIAAJKdUGnCfgBKyGIXx1A%2C2 _0_0_1_88112505_AIxVimIAANqSUGnB7A3MvQvWVsI%2C2_0_ 0_1_88111258_AI5VimIAANg1UGnBzQ3cOxCEcd4%2C2_0_0_1 _88109653_AI5VimIAANAkUGnBHQwBJxWidr0%2C2_0_0_1_88 108008_AI1VimIAAT4tUGm%2FNwxmW0eLHZQ%2C2_0_0_1_881 06540_AI5VimIAAJoRUGm9TAEnLT%2BuXUs%2C&sort=date&order=down&startMid=0&hash=a22bde401d7b30db306fa9a0316eb9a4&.jsrand=3643798&acrumb=4fH3Mqb.fy1&mcrumb=f6jT1TMBI2q&enc=auto&cmd=msg.flag)afara cu bancile din tara Monday, October 1, 2012 7:19 PM
From:
This sender is DomainKeys verified (http://help.yahoo.com/l/us/yahoo/mail/classic/context/context-07.html)"Banceanu Vasile" <banceanuvasile@yahoo.com>
Add sender to Contacts (http://us.lrd.yahoo.com/_ylc=X3oDMTBsdTZpcnZpBF9TAzM5ODMwMTAyNwRhYwNhZGRBQ g--/SIG=1s36rep1i/EXP=1350318159/**http%3A//address.mail.yahoo.com/yab%3Fv=YM%26A=m%26simp=1%26e=banceanuvasile%2540y ahoo.com%26fn=Banceanu%26ln=Vasile%26.done=http%25 3A%252F%252Fus.mc1200.mail.yahoo.com%252Fmc%252Fsh owMessage%253FsMid%253D0%2526filterBy%253D%2526.ra nd%253D735464428%2526midIndex%253D0%2526mid%253D2_ 0_0_1_88113870_AI9VimIAAJKdUGnCfgBKyGIXx1A%2526f%2 53D1%2526fromId%253Dbanceanuvasile%252540yahoo.com %2526m%253D2_0_0_1_88113870_AI9VimIAAJKdUGnCfgBKyG IXx1A%25252C2_0_0_1_88112505_AIxVimIAANqSUGnB7A3Mv QvWVsI%25252C2_0_0_1_88111258_AI5VimIAANg1UGnBzQ3c OxCEcd4%25252C2_0_0_1_88109653_AI5VimIAANAkUGnBHQw BJxWidr0%25252C2_0_0_1_88108008_AI1VimIAAT4tUGm%25 252FNwxmW0eLHZQ%25252C2_0_0_1_88106540_AI5VimIAAJo RUGm9TAEnLT%25252BuXUs%25252C%2526sort%253Ddate%25 26order%253Ddown%2526startMid%253D0%2526hash%253Da 22bde401d7b30db306fa9a0316eb9a4%2526.jsrand%253D36 43798%2526acrumb%253D4fH3Mqb.fy1%2526enc%253Dauto)
To:
undisclosed-recipients
Afară cu băncile din ţară!
http://www.art-emis.ro/templates/rt_versatility4_j15/images/pdf_button.png (http://www.art-emis.ro/editoriale/1207-afara-cu-bancile-din-tara.pdf)
http://www.art-emis.ro/templates/rt_versatility4_j15/images/printButton.png (http://www.art-emis.ro/editoriale/1207-afara-cu-bancile-din-tara.html?tmpl=component&print=1&page=)
http://www.art-emis.ro/templates/rt_versatility4_j15/images/emailButton.png (http://www.art-emis.ro/component/mailto/?tmpl=component&link=4a037274cd1af91eb0132277c25f6ef03ec110f9)
Maria Diana Popescu
Duminică, 30 Septembrie 2012
http://www.art-emis.ro/cache/multithumb_thumbs/b_300_477_16777215_0___images_stories_autori_Maria-Diana-Popescu.jpg (http://www.art-emis.ro/images/stories/autori/Maria-Diana-Popescu.jpg)Guvernul, Parlamentul şi guvernatorul B.N.R. se prefac a nu īnţelege că noi sīntem cei care achităm opera jafului naţional comis de ei, inclusiv īmprumuturile F.M.I.. Īn loc să-i protejeze pe romāni de abuzurile băncilor, au mare grijă să ajungă īn incapacitate de plată şi să-i execute silit. Asta este strategia lor, iar ceea ce se li se īntīmplă acum romānilor este de toata jena. Īn cei patru ani de criză n-a existat nicio iniţiativă de protejare a cetăţeanului faţă de hienele bancare, faţă de cămătarii care au cumpărat creditele restanţierilor. Romānii sīnt storşi pe orice cale de tot felul de taxe şi comisioane, iar B.N.R şi A.N.P.C. favorizează cele 40 de bănci prezente īn Romānia, care au făcut şi fac profituri uriaşe pe spinarea clienţilor, pe care i-a atras cu publicitate agresivă şi īnşelătoare. Tot mai mulţi romāni disperaţi ne scriu īn redacţie, acuzīnd sistemul bancar, asemuindu-l cu unul mafiot, căruia i s-a facilitat un cadru legal. Dar, cine dracu' vă credeţi voi?" a īntrebat Nigel Farage īn plenul Parlamentului European, adresāndu-se conducerii Uniunii Europene. Chiar aşa, cine se cred bancherii, recuperatorii şi guvernatorul? Pentru cei care nu ştiu sau nu-şi mai aduc aminte, prin anii 94 - 96 băncile practicau dobīnzi şi de 270% la credite, dar despre acest lucru guvernatorul refuză să vorbească. Cu ce bani şi-au făcut, nu sedii, ci palate, băncile īn toată ţara? Cu dobīnzi ilegale, comisioane şi clauze abuzive, scrise cu litere aproape invizibile īn contractele īncheiate cu bieţii romāni. Guvernatorul tace şi emite reguli pentru băncile străine, cu īmputernicire să facă orice fel de măgărie doresc la noi acasă.
Băncile din ţările civilizate practică dobīnzi de cīteva procente, iar comisioanele sīnt aproape simbolice. La noi, hoţia băncilor din buzunarul cetăţeanului este susţinută tacit, de cine credeţi? De B.N.R.. Furtul este o infracţiune penală şi mi se pare normal şi legal ca cel care guvernează banii furaţi de la romāni să fie luat la īntrebări, anchetat şi obligat să īnapoieze pīnă la ultimul cent banii poporului. Ţara noastră a avut parte din '90 īncoace de un singur băiat versat la casa de bani, care s-a jucat cu visteria ţării şi cu bruma de bani a romānilor. Cele 40 de bănci - nişte rechini prădători - prezente īn Romānia, au avut mīnă liberă de la guvernator şi au momit oamenii cu tot felul de oferte gen credit doar cu buletinul", mergīnd pe ideea să-l īndatoreze pe romānul necăjit, ca să aibă de unde culege pe termen lung. Conform declaraţiei sale de avere, zestrea sa este modestă, pentru că valuta e la purtător. Īn plus, nu a precizat băncile la care şi-a depus mărunţişul. Īn mod sigur băncile alea nu vor da faliment. Ce poate fi mai moral decīt să manevrezi cum vrei visteria, să rīzi īn nas poporului şi să fii apreciat şi decorat pentru asta? Un lup paznic" la stīnă! Este voinţa puterilor mondiale, că el, doar voia lor o face. Ar cam fi vremea să facă de paza la butucii de viţă de vie de pe moşie, decīt să tragă sforile valutele, funcţie de īmprejurări. Măgării, nu?
Alexandra Popa, o jurnalistă aflată, probabil, sub aripa vreunei bănci īncearcă să bage spaima īn romāni cu articol: Pierzi casa pentru o restanţă de 600 lei! O restanţă la un credit, cīt de mică, poate duce automat la executarea silită". Să-ţi fie ruşine fată-hăi"! Cămătăria bancară, căci despre asta vorbim, nu e sancţionată de statul de drept, iar bancherii fac tot ceea ce le poftesc" buzunarele, plătind bine pe unii ziarişti care īşi ameninţă public conaţionalii. De ce acum bate vīntul prin cele mai multe dintre bănci din Romānia? Pentru că băncile-cămătare au avut grijă să rămānă fără clienţi prin raportări aberante la Biroul de Credite şi prin aceste executări abuzive, la limita legalităţii. N-am văzut un ziarist de bună credinţă, care să scrie despre modul īn care băncile ţepuiesc" clienţii. Şi că ar fi timpul să iasă afară din Romānia. Nu. N-are voie să spună adevărul. I se pune pumnul īn gură, īşi poate pierde slujba, e catalogat drept extremist, dacă se revoltă īmpotriva birurilor, a jafului şi nedreptăţilor. Īn Romānia, toţi bancherii venetici, toţi cămătarii fură, īnşeală şi mint şi iau cu japca... Ne guvernează cei care, dacă la facultate tot au fost prezenţi la cursuri doar īn condică, iar diplomele lor sīnt cumpărate ca īn piaţă, inventează legi şi ordonanţe potrivit lăcomiei şi egoismului lor.
De la īnceput mi s-a părut suspect faptul că toate băncile ofereau īn 2005-2008, credite cu buletinul, de fapt ofereau bani virtuali. Era perioada īn care criza se cocea premeditat īn cuptoarele Americii, astfel ca băncile lor şi alţi cămătari fără legitimaţii să poată confisca pe mai nimic bunurile oamenilor. Cum altfel s-ar mai fi putut īmbogăţi aşa de repede şi uşor? A lua cu japca este cea mai bună afacere. Ecuaţia este simplă, iar cei inteligenţi o rezolva uşor: īn toată ingineria financiară numită credit sīnt colcăie următoarele personaje: cămătarii legali", adică băncile, căpuşele sau firmele de recuperare, societăţile de asigurări, păgubitul (īmprumutatul) şi, cu voia dumneavoastră, cel mai tare, guvernatorul. Odată ce īmprumutatul nu-şi mai poate plăti datoriile, cămătarul īşi īncasează banii de la societatea de asigurări (din acest motiv păgubitul mai plăteşte pe līnga rată o dobīndă uriaşă şi o asigurare). Ca atare, cămătarul īşi recuperează pierderea şi normal ar fi ca hoţia financiară să se termine aici; dar, īn acest moment pentru cīteva firimituri, cămătarul vinde creanţa căpuşelor care, īn situaţia īn care semnezi hīrtiile trimise de ei, devin noii tăi creditori pe viaţă. De ce nu avem legea falimentului personal, ci doar al companiilor şi societăţilor comerciale? Guvernatorul ştie!, de aceea a recapitalizat băncile, deşi de folos ar fi romānilor falimentul acestor instituţii parazitare, care practică ilegal cămătăria după sistemul mafiot. Băncile fac bani din tastatură. Lumea trebuie să priceapă, banii nu prea mai au formă fizică. Sīnt doar o convenţie bazată pe profit, care se īntemeiază pe un click de mouse, pentru că banii sīnt virtuali de ceva timp.
Creditare toxică
Maria Diana Popescu, Agero
Ungaria inapoiază clienţilor comisioanele ilegale incasate de bănci. Autoritatea de supraveghere financiară din Ungaria a amendat cateva bănci pentru practicarea comisioanelor ilegale, obligandu-le să returneze banii clienţilor. Aproape 290 milioane forinţi se vor intoarce la peste 26.000 de clienţi. In plus, băncile au fost amendate cu 80 milioane de forinţi pentru abuz şi incă 1 milion de forinţi pentru majorarea nejustificata a comisionului de rambursare anticipată la unele credite. Oare pe unde işi petrece vacanţa de vreo zece ani incoace instituţia romanească de control bancar? Dacă există aşa ceva. In loc să creeze organisme de supraveghere a banului public şi a activităţii bancare ilicite impotriva imprumutaţilor, autorităţile de la Bucureşti susţin nevoia legalizării şi creşterii comisioanelor, nevoia unei noi taxe, a unei noi forme de umilire a celor care le asigură lor salarii record. Ungaria nu se opreşte aici. "Pune şaua pe recuperatorii de creanţe", instituind măsuri ferme impotriva acestora, după ce au luat cunoştinţă de acţiunile lor abuzive, aflate la limita criminalităţii. Romania ii ocroteşte! Autorităţile noastre nu vor să protejeze populaţia, asumandu-şi faţă de F.M.I. intenţia de a nu reglementa domeniul bancar al recuperărilor, extrem de dramatic in ultimii patru ani. B.N.R. susţine băncile in detrimentul clienţilor. Nu contest capabilităţile şefului, dar tot mai multă lume işi pune intrebări serioase cu privire la moralitatea intereselor sale. Romanii sant tocaţi pe toate părţile: financiar, educaţional, medical, social. Dorinţa excesivă de monopolizare a fiecărei surse de venit a romanului este adanc inrădăcinată in mentalitatea Puterii, iar rezultatul face posibilă o astfel de legislaţie in dauna poporului. Tăierile de salarii, pierderea locului de muncă, creditarea toxică şi creşterea spectaculoasă a monedelor exotice, la care se adaugă majorările nejustificate ale comisioanelor bancare, au dus la creşterea numărului de persoane care nu-şi mai pot achita ratele la bănci. Peste 700.000 persoane au fost daţi pe mana recuperatorilor, iar ameninţările şi tactica violentă de intimidare fac parte din strategia acestora. Autorităţile au dat, in mod direct, semnale recuperatorilor, să-şi vadă liniştiţi de treabă. In schimb, in Ungaria, autoritatea de supraveghere financiară (P.S.Z.A.F. e omologul BNR), intrigată de violenţa recuperatorilor de creanţe, a atras in mod public atenţia, că acest domeniu nereglementat incă, pune in pericol cetăţenii. Pe piaţa de credit romanească comportamentele la limita criminalităţii şi practicile lipsite de etică au făcut deja carieră. Agenţii de recuperare, sau mai bine spus, cămătarii, hărţuiesc clienţii pană la disperare şi suicid. Fără a fi supuse unor cerinţe stricte de lege, unele S.R.L.- uri, fără licenţă din partea autorităţilor financiare, sau cabinete de avocatură cu clientelă anemică şi-au completat activitatea cu cămătăria. Autorităţile de la Bucureşti au respins in mod vădit apariţia unei legi a falimentului personal, au ignorat măsurile de ajutor pentru supraindatoraţi, abordand problema creditelor numai in avantajul băncilor.
Ungaria a luptat cu băncile. A elaborat programe de stat care anulează 25% din datoria clientului, dar şi măsuri de incetare a fluctuaţiei cursului de valute, a interzis temporar executarea silită a locuinţelor, a creat un sistem de subvenţii pentru ca locuinţele să fie cumpărate de stat şi inchiriate inapoi clienţilor. Curios este că F.M.I susţine şi recomandă legea falimentului personal in toate ţările, pentru a proteja persoanele supraindatorate, iar Statul roman refuză. Mai mult, Christine Lagarde şeful F.M.I., pe vremea cand era ministru de finanţe in Franţa lui 2010, a susţinut o reformă legislativă pe piaţa creditului de consum, cunoscută sub numele de Legea Lagarde, care are in vedere procedura falimentului personal. Irlanda, Irlanda de Nord, Lituania, Italia, chiar şi Grecia, atent supravegheată de F.M.I., au o lege a falimentului personal. In Romania proiectul a fost ingropat in Parlament, importante fiind caştigarea luptei politice pentru putere şi avere a arondaţilor permanenţi şi protejarea sectorului bancar. Prin urmare, autorităţile romane depun - in momentul de faţă - eforturi ca legea falimentului personal să nu apară. Guvernul şi B.N.R. s-au opus proiectului legislativ fără să efectueze vreun studiu cu privire la situaţia clienţilor. Nu avem o legislaţie specifică pentru recuperatori, prostituţia şi cămătăria s-au născut odată cu omenirea, de ce s-ar chinui Guvernul să creeze echilibru intre interesele cetăţenilor din societatea pe care o păstoreşte şi instituţiile sale? In concluzie, Guvernul şi B.N.R. au grija de bănci (de acolo li se umple sacul), nu de populaţie, aceasta avand enorm de suferit de pe urma fluctuaţiei valutelor, a creşterii preţurilor şi a celor mai mici salarii din U.E.. Romanul este bun doar să plătească taxe şi impozite (cele mai multe şi mai mari din U.E.), să voteze atunci cand au ei interesul, ca să le fie legitimată acţiunea şi reacţiunea. In rest, Dumnezeu cu mila. In Romania există legislaţie de faţadă, nu o protecţie reală a cetăţeanului.
Maria Diana Popescu, Agero
www.agero-stuttgart.de (http://www.agero-stuttgart.de/)
From:
This sender is DomainKeys verified (http://help.yahoo.com/l/us/yahoo/mail/classic/context/context-07.html)"Banceanu Vasile" <banceanuvasile@yahoo.com>
Add sender to Contacts (http://us.lrd.yahoo.com/_ylc=X3oDMTBsdTZpcnZpBF9TAzM5ODMwMTAyNwRhYwNhZGRBQ g--/SIG=1s36rep1i/EXP=1350318159/**http%3A//address.mail.yahoo.com/yab%3Fv=YM%26A=m%26simp=1%26e=banceanuvasile%2540y ahoo.com%26fn=Banceanu%26ln=Vasile%26.done=http%25 3A%252F%252Fus.mc1200.mail.yahoo.com%252Fmc%252Fsh owMessage%253FsMid%253D0%2526filterBy%253D%2526.ra nd%253D735464428%2526midIndex%253D0%2526mid%253D2_ 0_0_1_88113870_AI9VimIAAJKdUGnCfgBKyGIXx1A%2526f%2 53D1%2526fromId%253Dbanceanuvasile%252540yahoo.com %2526m%253D2_0_0_1_88113870_AI9VimIAAJKdUGnCfgBKyG IXx1A%25252C2_0_0_1_88112505_AIxVimIAANqSUGnB7A3Mv QvWVsI%25252C2_0_0_1_88111258_AI5VimIAANg1UGnBzQ3c OxCEcd4%25252C2_0_0_1_88109653_AI5VimIAANAkUGnBHQw BJxWidr0%25252C2_0_0_1_88108008_AI1VimIAAT4tUGm%25 252FNwxmW0eLHZQ%25252C2_0_0_1_88106540_AI5VimIAAJo RUGm9TAEnLT%25252BuXUs%25252C%2526sort%253Ddate%25 26order%253Ddown%2526startMid%253D0%2526hash%253Da 22bde401d7b30db306fa9a0316eb9a4%2526.jsrand%253D36 43798%2526acrumb%253D4fH3Mqb.fy1%2526enc%253Dauto)
To:
undisclosed-recipients
Afară cu băncile din ţară!
http://www.art-emis.ro/templates/rt_versatility4_j15/images/pdf_button.png (http://www.art-emis.ro/editoriale/1207-afara-cu-bancile-din-tara.pdf)
http://www.art-emis.ro/templates/rt_versatility4_j15/images/printButton.png (http://www.art-emis.ro/editoriale/1207-afara-cu-bancile-din-tara.html?tmpl=component&print=1&page=)
http://www.art-emis.ro/templates/rt_versatility4_j15/images/emailButton.png (http://www.art-emis.ro/component/mailto/?tmpl=component&link=4a037274cd1af91eb0132277c25f6ef03ec110f9)
Maria Diana Popescu
Duminică, 30 Septembrie 2012
http://www.art-emis.ro/cache/multithumb_thumbs/b_300_477_16777215_0___images_stories_autori_Maria-Diana-Popescu.jpg (http://www.art-emis.ro/images/stories/autori/Maria-Diana-Popescu.jpg)Guvernul, Parlamentul şi guvernatorul B.N.R. se prefac a nu īnţelege că noi sīntem cei care achităm opera jafului naţional comis de ei, inclusiv īmprumuturile F.M.I.. Īn loc să-i protejeze pe romāni de abuzurile băncilor, au mare grijă să ajungă īn incapacitate de plată şi să-i execute silit. Asta este strategia lor, iar ceea ce se li se īntīmplă acum romānilor este de toata jena. Īn cei patru ani de criză n-a existat nicio iniţiativă de protejare a cetăţeanului faţă de hienele bancare, faţă de cămătarii care au cumpărat creditele restanţierilor. Romānii sīnt storşi pe orice cale de tot felul de taxe şi comisioane, iar B.N.R şi A.N.P.C. favorizează cele 40 de bănci prezente īn Romānia, care au făcut şi fac profituri uriaşe pe spinarea clienţilor, pe care i-a atras cu publicitate agresivă şi īnşelătoare. Tot mai mulţi romāni disperaţi ne scriu īn redacţie, acuzīnd sistemul bancar, asemuindu-l cu unul mafiot, căruia i s-a facilitat un cadru legal. Dar, cine dracu' vă credeţi voi?" a īntrebat Nigel Farage īn plenul Parlamentului European, adresāndu-se conducerii Uniunii Europene. Chiar aşa, cine se cred bancherii, recuperatorii şi guvernatorul? Pentru cei care nu ştiu sau nu-şi mai aduc aminte, prin anii 94 - 96 băncile practicau dobīnzi şi de 270% la credite, dar despre acest lucru guvernatorul refuză să vorbească. Cu ce bani şi-au făcut, nu sedii, ci palate, băncile īn toată ţara? Cu dobīnzi ilegale, comisioane şi clauze abuzive, scrise cu litere aproape invizibile īn contractele īncheiate cu bieţii romāni. Guvernatorul tace şi emite reguli pentru băncile străine, cu īmputernicire să facă orice fel de măgărie doresc la noi acasă.
Băncile din ţările civilizate practică dobīnzi de cīteva procente, iar comisioanele sīnt aproape simbolice. La noi, hoţia băncilor din buzunarul cetăţeanului este susţinută tacit, de cine credeţi? De B.N.R.. Furtul este o infracţiune penală şi mi se pare normal şi legal ca cel care guvernează banii furaţi de la romāni să fie luat la īntrebări, anchetat şi obligat să īnapoieze pīnă la ultimul cent banii poporului. Ţara noastră a avut parte din '90 īncoace de un singur băiat versat la casa de bani, care s-a jucat cu visteria ţării şi cu bruma de bani a romānilor. Cele 40 de bănci - nişte rechini prădători - prezente īn Romānia, au avut mīnă liberă de la guvernator şi au momit oamenii cu tot felul de oferte gen credit doar cu buletinul", mergīnd pe ideea să-l īndatoreze pe romānul necăjit, ca să aibă de unde culege pe termen lung. Conform declaraţiei sale de avere, zestrea sa este modestă, pentru că valuta e la purtător. Īn plus, nu a precizat băncile la care şi-a depus mărunţişul. Īn mod sigur băncile alea nu vor da faliment. Ce poate fi mai moral decīt să manevrezi cum vrei visteria, să rīzi īn nas poporului şi să fii apreciat şi decorat pentru asta? Un lup paznic" la stīnă! Este voinţa puterilor mondiale, că el, doar voia lor o face. Ar cam fi vremea să facă de paza la butucii de viţă de vie de pe moşie, decīt să tragă sforile valutele, funcţie de īmprejurări. Măgării, nu?
Alexandra Popa, o jurnalistă aflată, probabil, sub aripa vreunei bănci īncearcă să bage spaima īn romāni cu articol: Pierzi casa pentru o restanţă de 600 lei! O restanţă la un credit, cīt de mică, poate duce automat la executarea silită". Să-ţi fie ruşine fată-hăi"! Cămătăria bancară, căci despre asta vorbim, nu e sancţionată de statul de drept, iar bancherii fac tot ceea ce le poftesc" buzunarele, plătind bine pe unii ziarişti care īşi ameninţă public conaţionalii. De ce acum bate vīntul prin cele mai multe dintre bănci din Romānia? Pentru că băncile-cămătare au avut grijă să rămānă fără clienţi prin raportări aberante la Biroul de Credite şi prin aceste executări abuzive, la limita legalităţii. N-am văzut un ziarist de bună credinţă, care să scrie despre modul īn care băncile ţepuiesc" clienţii. Şi că ar fi timpul să iasă afară din Romānia. Nu. N-are voie să spună adevărul. I se pune pumnul īn gură, īşi poate pierde slujba, e catalogat drept extremist, dacă se revoltă īmpotriva birurilor, a jafului şi nedreptăţilor. Īn Romānia, toţi bancherii venetici, toţi cămătarii fură, īnşeală şi mint şi iau cu japca... Ne guvernează cei care, dacă la facultate tot au fost prezenţi la cursuri doar īn condică, iar diplomele lor sīnt cumpărate ca īn piaţă, inventează legi şi ordonanţe potrivit lăcomiei şi egoismului lor.
De la īnceput mi s-a părut suspect faptul că toate băncile ofereau īn 2005-2008, credite cu buletinul, de fapt ofereau bani virtuali. Era perioada īn care criza se cocea premeditat īn cuptoarele Americii, astfel ca băncile lor şi alţi cămătari fără legitimaţii să poată confisca pe mai nimic bunurile oamenilor. Cum altfel s-ar mai fi putut īmbogăţi aşa de repede şi uşor? A lua cu japca este cea mai bună afacere. Ecuaţia este simplă, iar cei inteligenţi o rezolva uşor: īn toată ingineria financiară numită credit sīnt colcăie următoarele personaje: cămătarii legali", adică băncile, căpuşele sau firmele de recuperare, societăţile de asigurări, păgubitul (īmprumutatul) şi, cu voia dumneavoastră, cel mai tare, guvernatorul. Odată ce īmprumutatul nu-şi mai poate plăti datoriile, cămătarul īşi īncasează banii de la societatea de asigurări (din acest motiv păgubitul mai plăteşte pe līnga rată o dobīndă uriaşă şi o asigurare). Ca atare, cămătarul īşi recuperează pierderea şi normal ar fi ca hoţia financiară să se termine aici; dar, īn acest moment pentru cīteva firimituri, cămătarul vinde creanţa căpuşelor care, īn situaţia īn care semnezi hīrtiile trimise de ei, devin noii tăi creditori pe viaţă. De ce nu avem legea falimentului personal, ci doar al companiilor şi societăţilor comerciale? Guvernatorul ştie!, de aceea a recapitalizat băncile, deşi de folos ar fi romānilor falimentul acestor instituţii parazitare, care practică ilegal cămătăria după sistemul mafiot. Băncile fac bani din tastatură. Lumea trebuie să priceapă, banii nu prea mai au formă fizică. Sīnt doar o convenţie bazată pe profit, care se īntemeiază pe un click de mouse, pentru că banii sīnt virtuali de ceva timp.
Creditare toxică
Maria Diana Popescu, Agero
Ungaria inapoiază clienţilor comisioanele ilegale incasate de bănci. Autoritatea de supraveghere financiară din Ungaria a amendat cateva bănci pentru practicarea comisioanelor ilegale, obligandu-le să returneze banii clienţilor. Aproape 290 milioane forinţi se vor intoarce la peste 26.000 de clienţi. In plus, băncile au fost amendate cu 80 milioane de forinţi pentru abuz şi incă 1 milion de forinţi pentru majorarea nejustificata a comisionului de rambursare anticipată la unele credite. Oare pe unde işi petrece vacanţa de vreo zece ani incoace instituţia romanească de control bancar? Dacă există aşa ceva. In loc să creeze organisme de supraveghere a banului public şi a activităţii bancare ilicite impotriva imprumutaţilor, autorităţile de la Bucureşti susţin nevoia legalizării şi creşterii comisioanelor, nevoia unei noi taxe, a unei noi forme de umilire a celor care le asigură lor salarii record. Ungaria nu se opreşte aici. "Pune şaua pe recuperatorii de creanţe", instituind măsuri ferme impotriva acestora, după ce au luat cunoştinţă de acţiunile lor abuzive, aflate la limita criminalităţii. Romania ii ocroteşte! Autorităţile noastre nu vor să protejeze populaţia, asumandu-şi faţă de F.M.I. intenţia de a nu reglementa domeniul bancar al recuperărilor, extrem de dramatic in ultimii patru ani. B.N.R. susţine băncile in detrimentul clienţilor. Nu contest capabilităţile şefului, dar tot mai multă lume işi pune intrebări serioase cu privire la moralitatea intereselor sale. Romanii sant tocaţi pe toate părţile: financiar, educaţional, medical, social. Dorinţa excesivă de monopolizare a fiecărei surse de venit a romanului este adanc inrădăcinată in mentalitatea Puterii, iar rezultatul face posibilă o astfel de legislaţie in dauna poporului. Tăierile de salarii, pierderea locului de muncă, creditarea toxică şi creşterea spectaculoasă a monedelor exotice, la care se adaugă majorările nejustificate ale comisioanelor bancare, au dus la creşterea numărului de persoane care nu-şi mai pot achita ratele la bănci. Peste 700.000 persoane au fost daţi pe mana recuperatorilor, iar ameninţările şi tactica violentă de intimidare fac parte din strategia acestora. Autorităţile au dat, in mod direct, semnale recuperatorilor, să-şi vadă liniştiţi de treabă. In schimb, in Ungaria, autoritatea de supraveghere financiară (P.S.Z.A.F. e omologul BNR), intrigată de violenţa recuperatorilor de creanţe, a atras in mod public atenţia, că acest domeniu nereglementat incă, pune in pericol cetăţenii. Pe piaţa de credit romanească comportamentele la limita criminalităţii şi practicile lipsite de etică au făcut deja carieră. Agenţii de recuperare, sau mai bine spus, cămătarii, hărţuiesc clienţii pană la disperare şi suicid. Fără a fi supuse unor cerinţe stricte de lege, unele S.R.L.- uri, fără licenţă din partea autorităţilor financiare, sau cabinete de avocatură cu clientelă anemică şi-au completat activitatea cu cămătăria. Autorităţile de la Bucureşti au respins in mod vădit apariţia unei legi a falimentului personal, au ignorat măsurile de ajutor pentru supraindatoraţi, abordand problema creditelor numai in avantajul băncilor.
Ungaria a luptat cu băncile. A elaborat programe de stat care anulează 25% din datoria clientului, dar şi măsuri de incetare a fluctuaţiei cursului de valute, a interzis temporar executarea silită a locuinţelor, a creat un sistem de subvenţii pentru ca locuinţele să fie cumpărate de stat şi inchiriate inapoi clienţilor. Curios este că F.M.I susţine şi recomandă legea falimentului personal in toate ţările, pentru a proteja persoanele supraindatorate, iar Statul roman refuză. Mai mult, Christine Lagarde şeful F.M.I., pe vremea cand era ministru de finanţe in Franţa lui 2010, a susţinut o reformă legislativă pe piaţa creditului de consum, cunoscută sub numele de Legea Lagarde, care are in vedere procedura falimentului personal. Irlanda, Irlanda de Nord, Lituania, Italia, chiar şi Grecia, atent supravegheată de F.M.I., au o lege a falimentului personal. In Romania proiectul a fost ingropat in Parlament, importante fiind caştigarea luptei politice pentru putere şi avere a arondaţilor permanenţi şi protejarea sectorului bancar. Prin urmare, autorităţile romane depun - in momentul de faţă - eforturi ca legea falimentului personal să nu apară. Guvernul şi B.N.R. s-au opus proiectului legislativ fără să efectueze vreun studiu cu privire la situaţia clienţilor. Nu avem o legislaţie specifică pentru recuperatori, prostituţia şi cămătăria s-au născut odată cu omenirea, de ce s-ar chinui Guvernul să creeze echilibru intre interesele cetăţenilor din societatea pe care o păstoreşte şi instituţiile sale? In concluzie, Guvernul şi B.N.R. au grija de bănci (de acolo li se umple sacul), nu de populaţie, aceasta avand enorm de suferit de pe urma fluctuaţiei valutelor, a creşterii preţurilor şi a celor mai mici salarii din U.E.. Romanul este bun doar să plătească taxe şi impozite (cele mai multe şi mai mari din U.E.), să voteze atunci cand au ei interesul, ca să le fie legitimată acţiunea şi reacţiunea. In rest, Dumnezeu cu mila. In Romania există legislaţie de faţadă, nu o protecţie reală a cetăţeanului.
Maria Diana Popescu, Agero
www.agero-stuttgart.de (http://www.agero-stuttgart.de/)