Adrian Pop
16.09.2012, 02:47
Un francez a venit în România să facă ce nu a reușit NICIODATĂ statul român
Autor: Valentin Vioreanu (http://www.sfatulbatranilor.ro/de-acelasi-autor/autor/valentin-vioreanu.html) Joi, 13 Septembrie 2012 16202 vizualizări 31 comentarii
http://www.sfatulbatranilor.ro/fileadmin/images/facebook-mic.png (http://www.facebook.com/share.php?u=<url>)http://www.sfatulbatranilor.ro/fileadmin/images/twittermic.png (http://twitter.com/home?status=Un francez a venit în România să facă ce nu a reușit NICIODATĂ statul român; http://beta.capital.ro/detalii-articole/stiri/un-francez-a-venit-in-romania-sa-faca-ce-nu-a-reusit-niciodata-statul-roman-171588.html)http://www.sfatulbatranilor.ro/fileadmin/images/email_16.png (javascript:void(0))
http://www.sfatulbatranilor.ro/typo3temp/pics/Job-Interview-3_525671075c.jpg (http://www.sfatulbatranilor.ro/typo3temp/pics/Job-Interview-3_e745b23ac9.jpg)
“Universităţile nu formează angajaţii de care avem nevoie”, spunea nu demult Vasile Iuga, Country Managing Partner în cadrul PwC Romania. Ați auzit de multe ori spunându-se că universitățile din România se concentrează prea mult spre aspectul teoretic al unei specializări, iar în momentul în care absolvenții pleacă de pe băncile școlii nu știu să facă nimic din punct de vedere practic. Pe de altă parte, angajatorii cer experiență și se uită mai puțin la bagajul de informații și mai mult la ce știi să faci.
România nu are nicio școală universitară în Top 500 Universități. Dar asta nu ar fi singura mare problemă. România nu are școli universitare care să fie orientate spre formarea de abilități practice pe care studenții care le urmează să le folosească la viitoarele locuri de muncă. Pe scurt, teorie multă, practică puțină, chiar spre deloc.
Francezul Nicolas Combat a venit în România ca să facă o școală așa cum statul român nu a reușit să facă până acum și așa cum nici universitățile particulare, unele adevărate fabrici de diplome, nu au făcut: o școală care să-i pregătească pe studenți să facă față unui job.
Și pentru că cea mai bună pregătire are loc nu pe băncile școlii, ci chiar la locul de muncă, școala lui Nicolas Combat are colaborări cu angajatori din România, cu ajutorul cărora studenții practică ceea ce în mediul academic se numește “învățământ în alternanță”. Ce înseamnă acest lucru? O săptămână fac cursuri în sala de clasă, iar în următoarea săptămână muncesc, ca un orice alt angajat, într-o companie.
În Franța, acest tip de învățământ este ajuns deja la maturitate și a fost experimentat și de studenți români care au mai plecat la studii în afară prin programul Erasmus: în timpul studiilor, tinerii fac stagii de pregătire plătite în cadrul unor companii, la care și pot rămâne ulterior, după finalizarea studiilor.
Cefora Business School nu are decât o singură specializare deocamdată: marketing. Poate că e suficient, dat fiind faptul că se pare că marketingul este jobul de vis al tinerilor români din ziua de azi. De departe, cea mai vânată Specializare în luna septembrie la ASE este Specializarea Marketing.
La finalul studiilor, absolvenții au deja 3 ani de experiență în acest domeniu și se pot angaja în companiile la care au activat în studenție sau pot pleca la alte companii. Mai mult, la finalul studiilor, aceștia primesc o diplomă recunoscută de statul francez, pe care absolvenții o pot folosi în cazul în care vor să plece la master în Franța. Paradoxal, deși recunoscută de Ministerul Educației din Paris, Cefora Business School nu este acreditată de Ministerul Educației din România.
Pentru a asigura și mai mult component practică a perioadei de studii, o parte dintre profesorii care vin la catedra școlii de afaceri sunt manageri sau șefi de department specializați pe domeniul respectiv. Imaginați-vă o școală din România unde cursul marketing este predat de un manager de marketing al unei multinaționale. E adevărat că, izolat, au mai apărut și la universitățile de stat acest sistem, dar nu putem vorbi de un fenomen.
Taxa de școlarizare pentru studiile la Cefora este zero pentru studenți în primii doi și de 650 de de euro pentru ultimul an. Pentru primii doi ani, taxa este suportată de către companiile cu care instituția are parteneriate. Tot aceste companii dau și “salariul” studentului care activează în cadrul său sub forma unei burse lunare în valoare de 150 de euro în primul an și de 200 de euro în anul al doilea.
În cadrul programului sunt implicate deja companii cu acționariat francez precum Cora, Renault, Orange BRD, Sephora sau Michelin, ne spune Nicolas Combat.
Reprezentanții acestor companii nu numai că vin la catedră să predea, dar sunt implicați și în procesul de admitere în cadrul acestei “facultăți”.
Și pentru că tot am ajuns la procesul de admitere, aceasta nu se face pe bază de dosar, așa cum ne-au obișnuit multe dintre facultățile din România. Examenul este destul de riguros, sub forma unui test grilă în care sunt testate de la cunoștințe de bază, până la reflexe de logică și cunoștințe de limbă engleză.
Nici diploma nu este ușor de obținut. Examenul de licență constă în testarea cunoștințelor din obiectele studiate și din redactarea unei lucrări de licență care să aibă un puternic caracter de ordin practic.
În timp ce statul român aruncă an de an pe piața muncii absolvenți de facultăți care nu au căutare printer angajatori, fondatorul Nicolas Combat se laudă că școala pe care a adus-o în România are o rată de absorbție pe piața muncii de 100%.
Autor: Valentin Vioreanu (http://www.sfatulbatranilor.ro/de-acelasi-autor/autor/valentin-vioreanu.html) Joi, 13 Septembrie 2012 16202 vizualizări 31 comentarii
http://www.sfatulbatranilor.ro/fileadmin/images/facebook-mic.png (http://www.facebook.com/share.php?u=<url>)http://www.sfatulbatranilor.ro/fileadmin/images/twittermic.png (http://twitter.com/home?status=Un francez a venit în România să facă ce nu a reușit NICIODATĂ statul român; http://beta.capital.ro/detalii-articole/stiri/un-francez-a-venit-in-romania-sa-faca-ce-nu-a-reusit-niciodata-statul-roman-171588.html)http://www.sfatulbatranilor.ro/fileadmin/images/email_16.png (javascript:void(0))
http://www.sfatulbatranilor.ro/typo3temp/pics/Job-Interview-3_525671075c.jpg (http://www.sfatulbatranilor.ro/typo3temp/pics/Job-Interview-3_e745b23ac9.jpg)
“Universităţile nu formează angajaţii de care avem nevoie”, spunea nu demult Vasile Iuga, Country Managing Partner în cadrul PwC Romania. Ați auzit de multe ori spunându-se că universitățile din România se concentrează prea mult spre aspectul teoretic al unei specializări, iar în momentul în care absolvenții pleacă de pe băncile școlii nu știu să facă nimic din punct de vedere practic. Pe de altă parte, angajatorii cer experiență și se uită mai puțin la bagajul de informații și mai mult la ce știi să faci.
România nu are nicio școală universitară în Top 500 Universități. Dar asta nu ar fi singura mare problemă. România nu are școli universitare care să fie orientate spre formarea de abilități practice pe care studenții care le urmează să le folosească la viitoarele locuri de muncă. Pe scurt, teorie multă, practică puțină, chiar spre deloc.
Francezul Nicolas Combat a venit în România ca să facă o școală așa cum statul român nu a reușit să facă până acum și așa cum nici universitățile particulare, unele adevărate fabrici de diplome, nu au făcut: o școală care să-i pregătească pe studenți să facă față unui job.
Și pentru că cea mai bună pregătire are loc nu pe băncile școlii, ci chiar la locul de muncă, școala lui Nicolas Combat are colaborări cu angajatori din România, cu ajutorul cărora studenții practică ceea ce în mediul academic se numește “învățământ în alternanță”. Ce înseamnă acest lucru? O săptămână fac cursuri în sala de clasă, iar în următoarea săptămână muncesc, ca un orice alt angajat, într-o companie.
În Franța, acest tip de învățământ este ajuns deja la maturitate și a fost experimentat și de studenți români care au mai plecat la studii în afară prin programul Erasmus: în timpul studiilor, tinerii fac stagii de pregătire plătite în cadrul unor companii, la care și pot rămâne ulterior, după finalizarea studiilor.
Cefora Business School nu are decât o singură specializare deocamdată: marketing. Poate că e suficient, dat fiind faptul că se pare că marketingul este jobul de vis al tinerilor români din ziua de azi. De departe, cea mai vânată Specializare în luna septembrie la ASE este Specializarea Marketing.
La finalul studiilor, absolvenții au deja 3 ani de experiență în acest domeniu și se pot angaja în companiile la care au activat în studenție sau pot pleca la alte companii. Mai mult, la finalul studiilor, aceștia primesc o diplomă recunoscută de statul francez, pe care absolvenții o pot folosi în cazul în care vor să plece la master în Franța. Paradoxal, deși recunoscută de Ministerul Educației din Paris, Cefora Business School nu este acreditată de Ministerul Educației din România.
Pentru a asigura și mai mult component practică a perioadei de studii, o parte dintre profesorii care vin la catedra școlii de afaceri sunt manageri sau șefi de department specializați pe domeniul respectiv. Imaginați-vă o școală din România unde cursul marketing este predat de un manager de marketing al unei multinaționale. E adevărat că, izolat, au mai apărut și la universitățile de stat acest sistem, dar nu putem vorbi de un fenomen.
Taxa de școlarizare pentru studiile la Cefora este zero pentru studenți în primii doi și de 650 de de euro pentru ultimul an. Pentru primii doi ani, taxa este suportată de către companiile cu care instituția are parteneriate. Tot aceste companii dau și “salariul” studentului care activează în cadrul său sub forma unei burse lunare în valoare de 150 de euro în primul an și de 200 de euro în anul al doilea.
În cadrul programului sunt implicate deja companii cu acționariat francez precum Cora, Renault, Orange BRD, Sephora sau Michelin, ne spune Nicolas Combat.
Reprezentanții acestor companii nu numai că vin la catedră să predea, dar sunt implicați și în procesul de admitere în cadrul acestei “facultăți”.
Și pentru că tot am ajuns la procesul de admitere, aceasta nu se face pe bază de dosar, așa cum ne-au obișnuit multe dintre facultățile din România. Examenul este destul de riguros, sub forma unui test grilă în care sunt testate de la cunoștințe de bază, până la reflexe de logică și cunoștințe de limbă engleză.
Nici diploma nu este ușor de obținut. Examenul de licență constă în testarea cunoștințelor din obiectele studiate și din redactarea unei lucrări de licență care să aibă un puternic caracter de ordin practic.
În timp ce statul român aruncă an de an pe piața muncii absolvenți de facultăți care nu au căutare printer angajatori, fondatorul Nicolas Combat se laudă că școala pe care a adus-o în România are o rată de absorbție pe piața muncii de 100%.