Masacrul Prizonierilor Komâni de la Balti

[Adrian Pop]

(ienocid ascuns 50 de ani:
Masacrul Prizonierilor Komâni de la Bàlçi
prin intermediul càlugàrilor români de la Sfântul Munte Athos, ie-a
parvenit o scrisoare zguduitoare, pe care çi ei au primit-o pe cài ocolite din
partea Ierodiaconului Nicodim $chiropu din Bàlfi, Basarabia.
<In anul l944,la nàvala hoardelor
rusegti care-au ocupat Basarabia, armata
roçie a fàcut zeci de mii de prizonieri
militari. În oraçul Bà{i, au fost concentrafi
cca. 50.000 militari ai armatei române, care
çinuserà piep hoardelor dezlàntuite. Din cei
cincizeci de mii, 80% erau români, iar
ceila{i erau aproximativ: cincii mii gennani,
douà mii unguri, iar restul cehi çi polonezi.
lnNord-Estul oraçului, unde curge râul Ràut
çi se formeazâ mlaçtini, KGB a gàsit locul
cel mai nimerit sà amplaseze lagàrul,
lnconjurat de garduri înalte cu sârmà
ghimpatà. Chinurile acestor prizonieri erau
de nelnchipuit: foamea era flagelul numàrul
unrg îruo{it de lipsa de higienà; bolile, frigul
gi umezeala produceau decese fàrà numàr.
Din acel lagàr, unii mai curajoçi au evadat,
dar au fost mitraliali. Totuçi au mai fost çi
fugari scàpagi, pe care nu i-a mai gàsit
nimeni, decât atunci când s-au fàcut singuri
cunosculi, dupâ destrâmarea Uniunii
Sovietice.
Informaçii despre crimele petrecute
ùr acest lagàr s-au publicat în "Curierul de
Nord" din oraçul Bàl[i, sâptàmânal al
Basarabiei de Nord. ZiaruI mai apare çi
acum, dar çtrangulat çi ameninlat de càtre
cei care uràsc tot ce este românesc. Din
declara(iile celor evadaçi s-au stabilit crimele
KGB sàvârçite 1n Bà{i:
To[icei cincizeci de mii de prizonieri
au fostlmpuçcati 1n ceafà de militarii KGBului
çi aruncaçi 1n çanlurile mocidoase pe
care tot ei gi le-au sàpat la ordin (exemplu
tipic al asasinilor KGB-igti, lntocmai ca ftr
cazul Katynului, unde diferà numai numàruI
celor asasinali).
lndatà ce au fost date în vileag cele
de pàmânt bàtàtorit çi s-a ridicat 1n felul acesta
un deluçor rnai înalt, o rrovilà în trepte, tot din
tàrânà, iæ pe partea ei de sus s-a açezat o ûoilâ.
Troila de lemn sculptat a fost darul
credincioçilor din raionul Ràqcani, din
apropierea Bà{ilor. Pe data de 7 mai 1992, s-a
sfîn1it aceastà roiÉ de càtre Preasfinlitul Petre
de Bà{i, cu sobor de preoli çi monahi, la care
sfinlire au participat mii de credincioçi români
çi autorit{ile oràçeneçti. Atunci, cu ocazia
cuvântului solemn, întocmit de Ierodiaconul
Nicodim $chiopu, s-a lansat chemarea ca pe
acel loc sà se construiascà o "Bisericà sau
Mànàstirea Oaselor", pentu ca zi çi noapte prea
cuvioçii monahi çi cucernici preoti sà
pomeneascà sufletele celor 50.000 de martiri
nevinovafi, uciçi miçeleçte cu gloanfe trase în
ceafâ, de càtre militarii sovietici.
Preasfinlitul Petru de Bàl1i alnvestit ca
preot paroh al viitoarei "Biserici a Oaselor" pe
tânàrul preot Valeriu Cernei, fost cancelar al
Eparhiei BâI1i.
Dupà aceea, lucrurile au luat o
întorsàturà tragicà: Preasfinlinrl Petru a fost
atacat cu arme qi bâte chiar la sediul Palatului
Episcopal, de un grup de càlugâri çi preofi,
adepfi ai Arhiepiscopului Vladimir
Càntàreanu, care line de Patriarhia de
Moscova. Atacurile au fost extinse çi la cele
douà mànàstiri din Eparhia de Bàl1i çi mai
continuà çi azi, dupà dei ani, lmpotriva a tot
ce este românesc.
ln scaunul episcopal s-a açezat çeful
agresorilor moscovili, arhimandritul tràdàtor
Ivlarcel Mihàescu. Biserica a ràmas numai în
proiect, un plan fàcut de arhitecti inimoçi, din
cauza lipsei de fonduri, din cauza sàràciei, ln
care se zbate Biserica româneascà din
Basarabia, sub perseculia moscovità.
foitâmplate, s-au fàcut sondaje în mlaçtini, Oare de ce nu se vorbeçte nimic despre
|n anii 199l-1992. Rezultatele au fost acestgenocidlmpotrivapoporuluiromân?De
cutremulàtoare: nici hârletele, nici topefile ce nu se stabileçte adevàrul 1n privinfa
nu au mai putut fi utilizate din cauza masacrelorfàcutelmpotrivaneamuluinostru?
multimii scheletelor çi osemintelor Càci çi aceste crime monstruoase ce sunt
ràspândiæ în aceste mocide. altceva decât tot holocaust, trecut 1nsà sub
Inimilelndurerate ale bunilorromâni, tàcere? Oare nici chiar mo4ii nu sunt toli egali
ale evlavioçilor cregini çi ale celor de la în fala lui Dumnezeu?>>
sàptàrnânalul "Curierul de Nord", i-au Aici se lncheie cutremuràtoafea
tnpi*p"*"Eiasàfacàopkamidàdeoasé scrisoare a cucemiciei sale, Ierodiaconùl
çi cranii, care au fost strânse pe un loe mai Nicodim $chiopu.
usca4 peste care s-a a{ternut o mare cantitate
Nicolae D. RUSU

[Adrian Pop]

Genocid ascuns 50 de ani:
Masacrul Prizonierilor Români de la Balti

Prin intermediul càlugàrilor români de la Sfântul Munte Athos, ne-a parvenit o scrisoare zguduitoare, pe care si ei au primit-o pe cài ocolite din partea Ierodiaconului Nicodim $chiropu din Bàlti, Basarabia.

In anul l944, la nàvala hoardelor
rusesti care-au ocupat Basarabia, armata
rosie a fàcut zeci de mii de prizonieri
militari. În oraçul Bàlti au fost concentrati
cca. 50.000 militari ai armatei române, care
tinuserà piep hoardelor dezlàntuite. Din cei
cincizeci de mii, 80% erau români, iar
ceilati erau aproximativ: cincii mii germani,
douà mii unguri, iar restul cehi si polonezi.
ln Nord-Estul orasului, unde curge râul Ràut
si se formeazâ mlastini, KGB a gàsit locul
cel mai nimerit sà amplaseze lagàrul,
inconjurat de garduri înalte cu sârmà
ghimpatà. Chinurile acestor prizonieri erau
de nelnchipuit: foamea era flagelul numàrul
unu insotit de lipsa de higienà; bolile, frigul
si umezeala produceau decese fàrà numàr.
Din acel lagàr, unii mai curajosi au evadat,
dar au fost mitraliati. Totusi au mai fost si
fugari scàpati, pe care nu i-a mai gàsit
nimeni, decât atunci când s-au fàcut singuri
cunoscuti, dupâ destrâmarea Uniunii
Sovietice.
Informatii despre crimele petrecute
in acest lagàr s-au publicat în "Curierul de
Nord" din orasul Balti, sâptàmânal al
Basarabiei de Nord. ZiaruI mai apare si
acum, dar strangulat si amenintat de càtre
cei care uràsc tot ce este românesc. Din
declaratiile celor evadati s-au stabilit crimele
KGB sàvârsite in Blti:
Toti cei cincizeci de mii de prizonieri
au fost impuscati in ceafà de militarii KGB-ului
si aruncati in santurile mocirloase pe
care tot ei si le-au sàpat la ordin (exemplu
tipic al asasinilor KGB-isti, intocmai ca in
cazul Katynului, unde diferà numai numàruI
celor asasinati).

lndatà ce au fost date în vileag cele
de pàmânt bàtàtorit si s-a ridicat in felul acesta
un delusor rnai înalt, o movilà în trepte, tot din
tàrânà, iar pe partea ei de sus s-a asezat o troita.
Troila de lemn sculptat a fost darul
credinciosilor din raionul Ràqcani, din
apropierea Baltilor. Pe data de 7 mai 1992, s-a
sfintit aceastà troita de càtre Preasfintitul Petre
de Balti, cu sobor de preoti si monahi, la care
sfintire au participat mii de credinciosi români
si autoritatile oràsenesti. Atunci, cu ocazia
cuvântului solemn, întocmit de Ierodiaconul
Nicodim $chiopu, s-a lansat chemarea ca pe
acel loc sà se construiascà o " Bisericà sau
Mànàstirea Oaselor", pentru ca zi si noapte prea
cuviosii monahi si cucernici preoti sà
pomeneascà sufletele celor 50.000 de martiri
nevinovati, ucisi miseleste cu gloante trase în
ceafâ, de càtre militarii sovietici.

Preasfintitul Petru de Bàlti a investit ca
preot paroh al viitoarei " Biserici a Oaselor " pe
tânàrul preot Valeriu Cernei, fost cancelar al
Eparhiei Bâlti.

Dupà aceea, lucrurile au luat o
întorsàturà tragicà: Preasfinlinrl Petru a fost
atacat cu arme si bâte chiar la sediul Palatului
Episcopal, de un grup de càlugâri si preoti,
adepti ai Arhiepiscopului Vladimir
Càntàreanu, care tine de Patriarhia de
Moscova. Atacurile au fost extinse si la cele
douà mànàstiri din Eparhia de Bàlti si mai
continuà si azi, dupà trei ani, impotriva a tot
ce este românesc.

ln scaunul episcopal s-a asezat seful
agresorilor moscoviti, arhimandritul tràdàtor
Ivlarcel Mihàescu. Biserica a ràmas numai în
proiect, un plan fàcut de arhitecti inimosi, din
cauza lipsei de fonduri, din cauza sàràciei, in
care se zbate Biserica româneascà din
Basarabia, sub persecutia moscovità.
foitâmplate, s-au fàcut sondaje în mlastini, Oare de ce nu se vorbeçte nimic despre
|n anii 199l-1992. Rezultatele au fost acest genocid lmpotriva poporului român? De
cutremulàtoare: nici hârletele, nici topefile ce nu se stabileste adevàrul in privinta
nu au mai putut fi utilizate din cauza masacrelor fàcute impotriva neamului nostru?
multimii scheletelor si osemintelor càci si aceste crime monstruoase ce sunt
ràspândte în aceste mocide. altceva decât tot holocaust, trecut insà sub
Inimile lndurerate ale bunilor români, tàcere? Oare nici chiar motii nu sunt toli egali
ale evlaviosilor crestini si ale celor de la în fala lui Dumnezeu?>>
sàptàrnânalul "Curierul de Nord", i-au

Aici se lncheie cutremuràtoarea
tnpi*p"*"Eiasàfacàopkamidà de oasé scrisoare a cucemiciei sale, Ierodiaconùl
çi cranii, care au fost strânse pe un loe mai Nicodim $chiopu.
usca4 peste care s-a asternut o mare cantitate

Nicolae D. RUSU

[Adrian Pop]

-------- Original Message --------

Subject:
Ce putem sa facem pentru acesti MARTIRI ai Neamului nostru ? - Masacrul Prizonierilor Români de la Balti


Date:
Sun, 07 Oct 2012 10:01:46 +0300


From:
adi pop <adipop@popservice.ro>


To:
universul.credintei@tvr.ro, rir.secretariat@tvr.ro





Ce putem sa facem pentru acesti martiri ai Neamului nostru ?http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/5196-Masacrul-Prizonierilor-Komâni-de-la-BaltiGenocid ascuns 50 de ani:Masacrul Prizonierilor Români de la BaltiPrin intermediul càlugàrilor români de la Sfântul Munte Athos, ne-a parvenit o scrisoare zguduitoare, pe care si ei au primit-o pe cài ocolite din partea Ierodiaconului Nicodim $chiropu din Bàlti, Basarabia.In anul l944, la nàvala hoardelorrusesti care-au ocupat Basarabia, armatarosie a fàcut zeci de mii de prizonierimilitari. În oraçul Bàlti au fost concentraticca. 50.000 militari ai armatei române, caretinuserà piep hoardelor dezlàntuite. Din ceicincizeci de mii, 80% erau români, iarceilati erau aproximativ: cincii mii germani,douà mii unguri, iar restul cehi si polonezi.ln Nord-Estul orasului, unde curge râul Ràutsi se formeazâ mlastini, KGB a gàsit loculcel mai nimerit sà amplaseze lagàrul,inconjurat de garduri înalte cu sârmàghimpatà. Chinurile acestor prizonieri eraude nelnchipuit: foamea era flagelul numàrulunu insotit de lipsa de higienà; bolile, frigulsi umezeala produceau decese fàrà numàr.Din acel lagàr, unii mai curajosi au evadat,dar au fost mitraliati. Totusi au mai fost sifugari scàpati, pe care nu i-a mai gàsitnimeni, decât atunci când s-au fàcut singuricunoscuti, dupâ destrâmarea UniuniiSovietice.Informatii despre crimele petrecutein acest lagàr s-au publicat în "Curierul deNord" din orasul Balti, sâptàmânal alBasarabiei de Nord. ZiaruI mai apare siacum, dar strangulat si amenintat de càtrecei care uràsc tot ce este românesc. Dindeclaratiile celor evadati s-au stabilit crimeleKGB sàvârsite in Blti:Toti cei cincizeci de mii de prizonieriau fost impuscati in ceafà de militarii KGB-uluisi aruncati in santurile mocirloase pecare tot ei si le-au sàpat la ordin (exemplutipic al asasinilor KGB-isti, intocmai ca incazul Katynului, unde diferà numai numàruIcelor asasinati).lndatà ce au fost date în vileag celede pàmânt bàtàtorit si s-a ridicat in felul acestaun delusor rnai înalt, o movilà în trepte, tot dintàrânà, iar pe partea ei de sus s-a asezat o troita.Troila de lemn sculptat a fost darulcredinciosilor din raionul Ràqcani, dinapropierea Baltilor. Pe data de 7 mai 1992, s-asfintit aceastà troita de càtre Preasfintitul Petrede Balti, cu sobor de preoti si monahi, la caresfintire au participat mii de credinciosi românisi autoritatile oràsenesti. Atunci, cu ocaziacuvântului solemn, întocmit de IerodiaconulNicodim $chiopu, s-a lansat chemarea ca peacel loc sà se construiascà o " Bisericà sauMànàstirea Oaselor", pentru ca zi si noapte preacuviosii monahi si cucernici preoti sàpomeneascà sufletele celor 50.000 de martirinevinovati, ucisi miseleste cu gloante trase înceafâ, de càtre militarii sovietici.Preasfintitul Petru de Bàlti a investit capreot paroh al viitoarei " Biserici a Oaselor " petânàrul preot Valeriu Cernei, fost cancelar alEparhiei Bâlti.Dupà aceea, lucrurile au luat oîntorsàturà tragicà: Preasfinlinrl Petru a fostatacat cu arme si bâte chiar la sediul PalatuluiEpiscopal, de un grup de càlugâri si preoti,adepti ai Arhiepiscopului VladimirCàntàreanu, care tine de Patriarhia deMoscova. Atacurile au fost extinse si la celedouà mànàstiri din Eparhia de Bàlti si maicontinuà si azi, dupà trei ani, impotriva a totce este românesc.ln scaunul episcopal s-a asezat sefulagresorilor moscoviti, arhimandritul tràdàtorIvlarcel Mihàescu. Biserica a ràmas numai înproiect, un plan fàcut de arhitecti inimosi, dincauza lipsei de fonduri, din cauza sàràciei, incare se zbate Biserica româneascà dinBasarabia, sub persecutia moscovità.foitâmplate, s-au fàcut sondaje în mlastini, Oare de ce nu se vorbeçte nimic despre|n anii 199l-1992. Rezultatele au fost acest genocid lmpotriva poporului român? Decutremulàtoare: nici hârletele, nici topefile ce nu se stabileste adevàrul in privintanu au mai putut fi utilizate din cauza masacrelor fàcute impotriva neamului nostru?multimii scheletelor si osemintelor càci si aceste crime monstruoase ce suntràspândte în aceste mocide. altceva decât tot holocaust, trecut insà subInimile lndurerate ale bunilor români, tàcere? Oare nici chiar motii nu sunt toli egaliale evlaviosilor crestini si ale celor de la în fala lui Dumnezeu?>>sàptàrnânalul "Curierul de Nord", i-auAici se lncheie cutremuràtoareatnpi*p"*"Eiasàfacàopkamidà de oasé scrisoare a cucemiciei sale, Ierodiaconùlçi cranii, care au fost strânse pe un loe mai Nicodim $chiopu.usca4 peste care s-a asternut o mare cantitateNicolae D. RUSU