PDA

Arată versiune întreagă : Stefan Odobleja



Banu Ionut
19.10.2011, 01:34
Author Message
Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10558
Location: Craiova


Ştefan Odobleja
Ştefan Odobleja


http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_Odobleja

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Academicianul Ştefan Odobleja


Cuprins [ascunde]
1 Ştefan Odobleja , “pitorescul cadrului natural”
2 Studii
3 Activitate
4 Opere publicate
5 Bibliografie
6 Recunoaştere


[modifică] Ştefan Odobleja , “pitorescul cadrului natural”
Ştefan Odobleja (1902 -1978) s-a născut în zorii zilei de 13 octombrie 1902, în casa unor ţărani săraci şi neştiutori de carte din comuna Izvorul Aneştilor, satul Valea Hotului (azi Valea Izvorului), Mehedinţi. Născut pe aceste plaiuri de legendă şi baladă, Odobleja vorbeşte cu multă admiraţie despre ele. Numai aşa poate fi explicată bogăţia de date, interpretarea lor şi paginile de autentică poezie (o îmbinare fericită între cercetare şi descriere poetică), pe care le găsim în însemnările sale. Prima sa carte, “La Phonoscopie” a fost dedicată fratelui sau mai mare, Dumitru, care l-a îndemnat să scrie.

[modifică] Studii
în 1909 Ştefan Odobleja începe şcoala, o aventură care urmează să-i schimbe viaţa; el începe cele 5 clase ale ciclului primar în satul său de origine, unde a avut un învăţator foarte exigent, datorită căruia a terminat fiecare an cu premiul I.
liceul Traian din Turnu-Severin a fost un nou început pentru Ştefan Odobleja; prestigioasa instituţie oferindu-i plăcerea de a descoperi tainele limbii franceze.
a absolvit facultatea de medicină din Bucureşti.
[modifică] Activitate
În decursul vieţii, Ştefan Odobleja a practicat medicina şi a scris importante lucrări despre cibernetică. Însemnările sale despre medicina, filosofie şi literatură i-au adus numele pe buzele multor oameni. Prin activitatea sa în domeniul ciberneticii şi-a atras ostilitatea regimului comunist iar spre sfârşitul vieţii s-a aflat sub supravegherea organelor de securitate. O parte din operele sale au fost publicate după moartea sa.

[modifică] Opere publicate
1929 -- studiul profesional Metodă de transonanţă toracică, Bucureşti
1932 -- lucrarea La phonoscopie, Paris
1938 -- sinteza ciberneticii generalizate Psychologie consonantiste I, volumul I, Paris
1939 -- Psychologie consonantiste II, volumul II, Paris
1978 -- Psihologia consonantistă şi cibernetica, Bucureşti
1982 -- Psihologia consonantistă, Bucureşti, ediţia în limba română a sintezei ciberneticii generalizate, publicate la Paris în anii 1938 - 1939 sub titlul de Psychologie consonantiste, în două volume
1993 -- o evaluare făcută de Josif Constantin Drăgan - ODOBLEJA - Apariţia ciberneticii pe pământ românesc, Bucureşti
Introducere în logica rezonanţei: scrieri inedite, Craiova, Scrisul românesc, 2003;
Psihologia consonantistă şi cibernetica, Craiova, Scrisul românesc, 2003.
[modifică] Bibliografie
Ilarie Hinoveanu, Ştefan Odobleja: între "aventura ştiinţifică" şi patimile glorificării, Craiova, Scrisul românesc, 2003.

[modifică] Recunoaştere
Ca un semn de aleasă recunoaştere faţă de întreaga sa operă, faţă de poziţia sa unică de precursor mondial al psihologiei consonantiste, a ciberneticii şi a ciberneticii generalizate, Ştefan Odobleja a fost ales post-mortem membru al Academiei Române în anul 1990. În onoarea sa a fost înfiinţată Academia de Cibernetică din Elveţia.

Sat Oct 31, 2009

Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10558
Location: Craiova



SURSA
Observatorul military

Rubrică realizată cu sprijinul Fundaţiei General Ştefan Guşă
Personaje în uniformă
Profesor dr. Gheorghe NICOLESCU
{TEFAN ODOBLEJA (II)
Luni, 30 mai, veteranii, invalizii,
văduvele de război [i soţiile
supravieţuitoare ale bătrânilor
fo[ti osta[i din tran[eele trecutei mari
conflagraţii mutaţi la Ceruri, care au în
calendarul aniversărilor de suflet această dată,
[i-au îndreptat gândurile spre cel care, de 21
de ani, de când este în fruntea A.N.V.R., se
dăruie[te servirii intereselor [i drepturilor lor.
Generalul (r) Marin Badea Dragnea a
împlinit 88 de ani. O viaţă pe care, de la 12 ani,
când a devenit copil de trupă, a dăruit-o slujirii
ţării [i armatei, cum [i-a intitulat cartea un
cunoscut istoric militar, despre bogata
biografie a venerabilului o[tean.
Înrolat voluntar, la numai 18 ani, pe frontul
pentru eliberarea Basarabiei [i Bucovinei de
Nord, ajuns până la Stalingrad printre
gloanţele [i bombardamentele inamicului
unde, în august 1942 a fost rănit [i luat prizonier,
s-a reîntors în 1944 să pună umărul la
dezrobirea Ardealului, fiind grav rănit în
bătălia pentru eliberarea Oradei Mari, după
un parcurs de luptă exemplar. După îndelungate
spitalizări, cu o parte a braţului stâng
semnificativ afectată, de[i clasat invalid de gradul
II, a refuzat întoarcerea în Sili[tea Gume[ti
natală, unde a fost coleg de [coală cu celebrul
Marin Preda, [i s-a dus în fruntea companiei
cu care luptase în ţară, până la frontiera de
Vest, pentru a se consacra, de această dată,
idealului de înfrângere a fascismului pe
teritoriul Cehoslovaciei, ţară care l-a răsplătit
cu însemnate ordine [i medalii de război.
O ANIVERSARE
DE SUFLET
cu rang de ministru, având gradul de generallocotenent
în activitate. Însu[i pre[edintele
S.U.A., Gerald Ford, l-a recompensat cu o distincţ
ie, pentru că s-a opus boicotării Jocurilor
Olimpice de la Los Angeles de către ţările
socialiste. L-a decorat [i vestitul Juan Antonio
Samaranch, pre[edintele Comitetului Interna-
ţional Olimpic. Iar glorio[ii sportivi ai ţării, care
au cucerit sub conducerea [i îndrumarea sa
cele mai multe medalii de aur, argint [i bronz
la campionate balcanice, europene, mondiale,
jocuri olimpice, îl adulează [i azi. Îi scriu [i îi
telefonează din ţările mapamondului în care
unii dintre ei s-au stabilit, îl caută când vin în
ţară, iar ilustra Nadia Comăneci îi sare de gât
[i îl îmbrăţi[ează ca pe un tată.
De 88 de ani, acest om respectat de toţi
[efii de state [i guverne pe care i-a avut România
în timpul activităţii sale, de mini[trii apărării
[i [efii Statului Major General, ai categoriilor
de forţe, de înalte personalităţi politice [i [tiinţifice
nu-[i permite niciun răgaz.
La iniţiativa [i sub conducerea sa, la 27
decembrie 1989, în focul Revoluţiei, a întemeiat
Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război,
redând, cu puterea personalităţii [i a dăruirii
sale, demnitatea furată a segmentului societăţii
pe care îl păstore[te, reu[ind să impună acte
normative care le-au adus veteranilor unele
drepturi [i facilităţi visate doar altădată.
La mulţi ani, domnule general!
General de flotilă aeriană (r)
Petre B@N~
Au urmat ani de studii în instituţii superioare
de învăţământ militar din ţară [i străină
tate, stagii la trupe, de comandant de unităţi
mari, unităţi tactice [i operative, de Comandament
Militar Teritorial (Cluj), timp în care
a obţinut rezultate de excepţie. Remarcabile,
unice au fost [i succesele dobândite de sportivii
români în întrecerile naţionale [i
internaţionale, sub conducerea sa, în mandatul
de 12 ani de pre[edinte al Consiliului Naţional
pentru Educaţie Fizică [i Sport [i al Comitetului
Olimpic Român, pe care l-a exercitat,
La absolvirea Institutului, foaia calificativă
întocmită pentru acordarea gradului de sublocotenent
[i a titlului academic de medic lui
{tefan Odobleja face referiri la rezultatele deosebite
obţinute de tânărul absolvent: „Sănătos
[i rezistent. Inteligent, cumpătat [i muncitor.
Foarte bun student, a absolvit prin examene
facultatea în sesiunea din ianuarie 1928 [i a fost
propus pentru înaintare la gradul de medic
locotenent elev, pe data de 1 februarie 1928,
conform articolului 52 din Regulamentul
Institutului Sanitar Militar.
A susţinut cu succes la data de 14 iunie
1928 teza pentru doctoratul în medicină [i
chirurgie, obţinând titlul academic cu nota 9
(nouă). Foarte bun militar, posedă o educaţie
aleasă, con[tiincios în îndeplinirea serviciului.
Promite a deveni un foarte bun medic militar”.
În finalul aprecierii, directorul Institutului
concluziona: „Element bun, disciplinat [i posedă
o solidă pregătire profesională. Va fi un bun
medic militar.” Teza, publicată în acela[i an, a
avut ca temă „Accidentele de automobil. Studiu
medico-legal”. {tefan Odobleja consemnează
pe coperta lucrării mulţumirile sale pentru cei
ce l-au sprijinit în elaborarea ei: „Domnului profesor
M. Minovici, îi aduc omagiile mele de
adâncă mulţumire [i recuno[tinţă pentru
deosebita cinste ce mi-a făcut să-mi prezideze
această teză”; „Onor Juriului de Promoţiune –
admiraţie [i recuno[tinţă”; „Domnului conferenţ
iar doctor Stoenescu – iniţiatorul subiectului
lucrării de faţă, cele mai respectuoase
mulţumiri”; „Onor Ministerului de Război –
mulţumiri pentru sprijinul acordat”.
Odată încheiate studiile academice, Odobleja
este trimis, din iulie până la 23 decembrie
1928, să urmeze cursul de instrucţie sanitară
pe care îl frecventează cu regularitate, obţinând
la sfâr[it media generală 7,19 [i fiind promovat
al 21-lea din 61 de ofiţeri cursanţi. În perioada
frecventării acestui curs are loc [i un incident
neplăcut, consemnat în foia calificativă, [i anume
pedepsirea sa cu trei zile de arest, la 14 octombrie
1928, de către Inspectorul General al Serviciului
Sanitar al Armatei, pentru participare la
manevrele de gaze în ţinută neregulamentară.
Prima unitate în care î[i începe cariera de
medic militar proaspătul locotenent {tefan
Odobleja este Regimentul de Pontonieri din
garnizoana Brăila. Debutul în profesie este bine
apreciat de superiorii săi, dar lipsa de cazuistică
interesantă face să i se aducă unele mici repro-
[uri, considerându-se că altul ar fi mediul propice
pentru realizarea lui profesională [i pentru punerea
în valoare a calităţilor sale. O afirmă chiar comandantul
regimentului, care consemna, la sfâr[itul
primului an de activitate a tânărului medic: „De[i
de aparenţă slabă, are aptitudini fizice pentru a
rezista serviciului în campanie. Inteligent, cu o
frumoasă cultură generală [i personală. Nu prea
con[tiincios în executarea ordinelor. A fost
întrebuinţat ca ajutor al medicului corpului [i la
diferite corpuri de trupă din garnizoană.
Activitatea sa în regiment a fost cam mică, dar
totu[i cred că nu îi place serviciul la un corp de
trupă. Cred că ar fi de un mai mare folos pentru
instituţia armatei dacă ar fi întrebuinţat la un spital
militar”. Concluzia comandantului de regiment
era probabil determinată [i de preocupările
[tiinţifice ale lui {tefan Odobleja, care devine chiar
din acel an colaborator al Revistei Sanitare
Militare, în paginile căreia vor fi găzduite studiile
„Procedeu practic pentru a împiedica aburirea
oglinzilor laringoscopice”, în numărul 11-12 din
anul 1928, [i „Aplicaţiile gravităţii în terapeutică”,
în numărul 4 din 1929.
Aprecierile [efilor lui {tefan Odobleja cu
privire la cuno[tinţele sale teoretice [i la pasiunea
sa pentru studiu sunt prezente [i în anul
următor 1929, când [eful Serviciului sanitar al
Corpului 2 Armată în subordinea căruia se găsea
Regimentul de Pontonieri Brăila, nota: „Cu frumoasele
sale cuno[tinţe medicale teoretice cred
că ar aduce instituţiei servicii mai reale într-un
spital, fiind prea puţin energic pentru serviciul
la trupă. Este un bun ofiţer sanitar, are pregă-
tirea necesară, hotărât a-[i înmulţi cuno[tin-
ţele medicale [i dacă va continua va aduce
foloase instituţiei”.
Anul 1930 semnifică pentru {tefan Odobleja
începutul periplului său prin multele unităţi
militare în care [i-a desfă[urat activitatea de-a
lungul perioadei de 18 ani cât a servit în armată.
La 1 octombrie 1930 el este mutat la cerere
în Regimentul 95 Infanterie din Turnu Severin.
Aprecierile noilor comandanţi se înscriu pe linia
celor din perioada anterioară, ele scoţând în
evidenţă aspecte pozitive ale activităţii sale ca
medic ajutor al medicului de regiment, dar [i
unele repro[uri generate mai ales de lipsa de
experienţă a tânărului locotenent. În acela[i
timp, apar cu obstinaţie [i repro[uri cauzate de
preocupările sale [tiinţifice, care, în opinia celor
ce îi erau [efi, ar fi grevat prestaţia sa de
veghetor la starea de sănătate a personalului
unităţii, căreia i se repro[a că nu-i acordă suficientă
atenţie. În acest sens, [eful serviciului
sanitar al Diviziei 19 Infanterie nota, la sfâr[itul
anului 1931: „Medicul locotenent Odobleja
{tefan este un medic în formaţiune, arată multă
bunăvoinţă [i pricepere, a[a că, pus în subordinele
unui medic mai bătrân, se poate socoti
ca un bun medic militar. Este drept că un
regiment de infanterie, cu efectivul său destul
de mare, este prea mult pentru un medic
ajutor al Regimentului, de care s-a achitat în
mod mulţumitor… Con[tiincios în îndeplinirea
serviciului, punctual la datorie. Posedă cuno[-
tinţe profesionale solide [i le aplică cu pricepere.
Î[i iube[te cariera [i munce[te pentru
îmbogăţirea cuno[tinţelor. La aplicaţiuni cu
trupa în perioada a doua a înlocuit adesea pe
medicul corpului, asigurând prin munca sa o
stare sanitară perfectă a oamenilor, pregătind
la timp [i în bune condiţiuni cantonamente
higienice pentru trupă. Este disciplinat [i ordonat.
Iniţiativ, cu judecată clară…. Ofiţer tânăr
viguros, fără vicii [i fără pasiuni (dăunătoare
n.n.) Este educat [i manierat. Se prezintă bine
în societate. Este un prea bun camarad”.
Aprecierile [efilor săi din perioada cât a îndeplinit
serviciul în Regimentul 17 Infanterie,
până în 1 aprilie 1938, când este mutat la
Regimentul 4 Vânători Moto din Lipcani, sunt
deosebit de edificatoare asupra activităţii [i
evoluţiei sale ca medic militar. Ele dezvăluie, în
acela[i timp un Odobleja nonconformist, dispus
să accepte o categorisire a sa ca o persoană
izolată, cu condiţia să dispună de timpul
necesar studiului de care era atât de pasionat.
„Este destul de energic, destul de hotărât –
aprecia comandantul său la sfâr[itul anului
1935 - însă î[i îndreaptă adeseori această energie
în altă direcţie decât în serviciul propriu-zis [i îi
lipse[te rutina. Prevăzător, iniţiativa lasă însă
de dorit. Trebuie încă îndrumat [i reamintit de
ce trebuie să facă. Primind ordine cu amănuntul
le execută con[tiincios [i cu pricepere… Element
cu multă voinţă [i perseverenţă în a activa
în anumite direcţii [i impune rezolvarea
diferitelor probleme [tiinţifice de care se ocupă
cu toată seriozitatea. Temperament impulsiv [i
chiar nestăpânit. Inteligent, judecată formată
dar stăpânită de temperamentul său. Cultura
generală dezvoltată. De asemenea, posedă [i
frumoase cuno[tinţe profesionale, pe care însă
nu le pune în practică. Are aptitudini de studiu,
se ocupă, cite[te [i chiar scrie articole în reviste
de specialitate. Nu are cabinet medical deschis
[i nu practică. Îmi face impresia unui bun teoretician.
Disciplinat [i cu autoritate faţă de inferiori,
cu care se poartă adeseori aspru. Modest
[i integru. Evită camarazii [i din această cauză
nu este consultat de ei. A trebuit să i se impună
ca să ia masa la popotă. Nu frecventează societatea,
trăie[te izolat. Cred că duce economia
prea departe. Punctual la serviciu. În urma unui
accident de bicicletă a lipsit mai multe zile de la
serviciu, scutindu-se singur. Din această cauză
nu a participat la manevră decât în ultimele trei
zile, fiind chemat pe zonă”.
locotenent, a[a că, dacă pe ici pe acolo, acest
medic nu a fost la înălţime, totu[i graţie
eforturilor sale, conduse [i controlate de către
organele superioare tehnice, starea sanitară a
corpului său a fost cât se poate de satisfă
cătoare…. La manevre l-am văzut mereu cu
trupa sa ocupându-se îndeaproape de starea
sanitară a oamenilor”.
Anul 1933 a adus mutarea sa disciplinară
în Regimentul 17 Infanterie. Dosarul personal
nu conţine nici un fel de detalii cu privire la
motivele acestei mutări. Unele informaţii,
parvenite ulterior comandantului său, îl
determină pe acesta să le aprecieze ca fiind de
ordin sentimental. La noua unitate este primit
fără nici un fel de resentimente [i apreciat ca
atare, consemnându-se, după primul an de
activitate, faptul că „a îndeplinit funcţia de medic

Banu Ionut
19.10.2011, 01:36
Author Message
Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10558
Location: Craiova


Discuţii despre Ştefan Odobleja
----- Original Message -----
From: adipop
To: apatrutz@yahoo.com ; eugen sbora
Sent: Friday, March 13, 2009 9:13 PM
Subject: Fw: asociatia Zalmoxiana -



----- Original Message -----
From: adipop
To: Pop Adrian ; Sc Zalmoxa Srl ; Pavel madalina ; Cristian Anghelina ; Eu Sunt -IX-
Sent: Friday, March 13, 2009 12:05 PM
Subject: Fw: asociatia Zalmoxiana -



----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: POP ADRIAN ; catalin_ruris@yahoo.com ; Cristian Anghelina ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT
Sent: Tuesday, January 15, 2008 7:17 AM
Subject: asociatia Zalmoxiana -


Eu n-am vazut pana acum un cercetator finut....Ca sa intri in elita cercetatorilor stiintelor de frontiera, Zalmoxiana, trebuie sa devii NOBIL....

zalmoxa_adipop: Prostii au crezut ca " Nobil " inseamna sa ai bani, in loc sa inteleaga ALTRUISM. Numai asa ai acces la marile descoperiri necesare omenilor.


--------------------------------------------------------------------------------


Internal Virus Database is out-of-date.
Checked by AVG Free Edition.
Version: 7.5.467 / Virus Database: 269.7.5/812 - Release Date: 5/19/2007 1:52 PM

Sun Nov 01, 2009

Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10558
Location: Craiova



----- Original Message -----
From: adipop
To: Pop Adrian ; Pavel madalina ; Eu Sunt -IX- ; Cristian Anghelina ; flori
Sent: Friday, March 13, 2009 9:26 PM
Subject: Fw: adi nicu



----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: POP ADRIAN ; POP SERVICE ELECTRONIC ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT ; Cristian Anghelina ; dungureanu@electroputere.ro ; eugen sbora ; grigore aurelian ; Pop Mihai Sergiu
Sent: Thursday, January 24, 2008 12:20 PM
Subject: adi nicu




Show Recent Messages (F3)

talk2nicu appears to be offline and will receive your messages after signing in. You can also send a message to talk2nicu's mobile device.
Send an SMS Message (Ctrl+T)

talk2nicu: care se deruleaza pe vre-o cativa ani, incercam sa mai participam cu inca doua proiecte anul asta
zalmoxa_adipop: interesant
zalmoxa_adipop: Lucram la niste masini de deszapezit si la un proiect de-a face filme, pe calc. cu tenta educativa. Dupa filosofie proprie
zalmoxa_adipop: ma bucur ca merge.
talk2nicu: chiar as fi foarte interesat ... noi am castigat ceva finantari europene pentru un proiect de cercetare
zalmoxa_adipop: trimite-mi adresa de email, sa-ti trimit cate ceva.
talk2nicu: s-ar potrivi la fix sa avem o discutie despre "masinarii"
zalmoxa_adipop: este ok. discutam....As vrea sa vedem cum ducem mai departe studiile lui Tesla, Gogu Constantinescu, Coanda si Odobleja.
zalmoxa_adipop: dezavantajul este ca stau extrem de putin in fata calc...


----- Original Message -----
From: adipop
To: Pop Adrian ; Pavel madalina ; Eu Sunt -IX- ; Cristian Anghelina ; flori
Sent: Friday, March 13, 2009 9:27 PM
Subject: Fw: adi mike



----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: POP ADRIAN ; Vanzari ; Cristian Anghelina ; Pavel madalina
Sent: Thursday, January 24, 2008 1:06 PM
Subject: adi mike




Show Recent Messages (F3)

Did you know?
Staying in touch with family is now cheap and easy. You can use Yahoo! Voice for low cost phone calls.

zalmoxa_adipop: Nicu, vrea sa lucreze cu noi...
zalmoxa_adipop: ani de zile am lucrat cu el si-am deescoperit enorm de mulote lucruri
zalmoxa_adipop: sa-mi confirmi in permanenta c-ai citit mesajele mele.
zalmoxa_adipop: Nicu are o firma a lui de soft, destul de buna
zalmoxa_adipop: MI s-a propus de doi cercetaori care descoperisera sa faca niste CD-uri in care puneau informatia in XYZ.
zalmoxa_adipop: Toate filmele din America intrau pe 2 CD-uri. Erau amandoi chimisti. I-am explicat cum vom lucra in ceea ce priveste managementul si vanzarile. N-au inteles, ca la o asa de mare inventie, sistemul de coordonare, trebuia sa fie de exceptie, asa ca i-am lasat sa faca cum doresc. Daca descoperim lucruri pe care nu le-a facut nimeni, atunci trebuie sa facem ceva neconventional in management.

----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: POP ADRIAN ; POP SERVICE ELECTRONIC ; Pavel madalina ; Cristian Anghelina ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT
Sent: Thursday, January 24, 2008 2:40 PM
Subject: adi mike




Instant messages are being archived on this computer.
View Full Archive (Alt+Shift+V) Archiving Preferences (Ctrl+Shift+P)



zalmoxa_adipop:

talk2nicu is on your Ignore List. Your messages will be sent, but you will not receive any replies.

zalmoxa_adipop: buna
zalmoxa_adipop: am relaut colaborarile ci Mike, dragos si Vlad. Cu Mike doresc s facem tot felul de masinarii...
zalmoxa_adipop: Dac a vrei sa vii alaturi de noi, sa-mi spui
zalmoxa_adipop: uite ce-i pe-aici :http://www.scribd.com/doc/236772/Preston-B-Nicholas-Peter-Moon-Proiectul-Montauk-Experimente-in-timp


----- Original Message -----
From: adipop
To: Pop Adrian ; Pavel madalina ; Eu Sunt -IX- ; Cristian Anghelina ; flori ; Sc Zalmoxa Srl ; apatrutz@yahoo.com
Sent: Friday, March 13, 2009 9:31 PM
Subject: Fw: Sinteza 001



----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: Pop Adrian ; dungureanu@electroputere.ro ; Cristian Anghelina ; POP SERVICE ELECTRONIC ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT ; grigore aurelian ; Pavel madalina ; catalin_ruris@yahoo.com ; eugen sbora
Sent: Thursday, January 24, 2008 4:04 PM
Subject: Sinteza 001


Show Recent Messages (F3)

res3arch: inteleg ca te pasioneaza stiintza astora.. dar eu am 1000 de lucruri pe cap azi.. vorbim maine, ca tot sunt liber.
zalmoxa_adipop: nu a altora, cat sinteza lor


zalmoxa_adipop: pe baza unei filosofii de exceptie, aceea Zalmoxiana.
----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: Pop Adrian ; dungureanu@electroputere.ro ; Cristian Anghelina ; POP SERVICE ELECTRONIC ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT ; grigore aurelian ; Pavel madalina ; catalin_ruris@yahoo.com
Sent: Thursday, January 24, 2008 2:52 PM
Subject: Re: adi - TESLA - tubina de gaz


http://www.tfcbooks.com/patents/valvular.htm
----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: Pop Adrian ; dungureanu@electroputere.ro ; Cristian Anghelina ; POP SERVICE ELECTRONIC ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT ; grigore aurelian ; Pavel madalina ; catalin_ruris@yahoo.com
Sent: Thursday, January 24, 2008 2:44 PM
Subject: Re: adi - TESLA


zalmoxa_adipop: http://205.243.100.155/frames/books.html - studiu atent trebuie facut
----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: Pop Adrian ; dungureanu@electroputere.ro ; Cristian Anghelina ; POP SERVICE ELECTRONIC ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT ; grigore aurelian ; Pavel madalina ; catalin_ruris@yahoo.com
Sent: Thursday, January 24, 2008 2:41 PM
Subject: Re: adi - TESLA


zalmoxa_adipop: atentie
zalmoxa_adipop: http://205.243.100.155/frames/tesla2.html
zalmoxa_adipop: 1.400.000 de vizitatori ai site-ului asta
----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: dungureanu@electroputere.ro ; POP ADRIAN ; Cristian Anghelina ; POP SERVICE ELECTRONIC ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT ; grigore aurelian ; Pavel madalina ; catalin_ruris@yahoo.com
Sent: Thursday, January 24, 2008 2:38 PM
Subject: adi - TESLA


zalmoxa_adipop: http://www.tesla.org/
zalmoxa_adipop: Trebuie studiat
zalmoxa_adipop: nu se stie nimic de moartea lui...
zalmoxa_adipop: Tesla

Sun Nov 01, 2009

Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10558
Location: Craiova


OMUL - Marea necunoscută.....
În ultimii 4 ani, de când a apărut problema infestării sistemului lingfatic a unei persoane cunoscută de mine, m-am gândit sa folosim Energia degajată prin diferenţă de potenţial dintre presiunea sistemului sanguin si presiunea sistemului lingfatic.

Dar ce valoare o avea Energia degajată prin diferenţa de potenţial dintre gândurile emise ?
Dar Energiile degajate de cele 5 simţuri clasice ale omului ?
Dar Energia degajată de bunul simţ ?

Asta dacă tot ne ocupăm de Energiile viitorului cât şi de mecanismele gândirii umane.

adi

Sun Nov 01, 2009

Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10558
Location: Craiova



----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: Pop Adrian ; Cristian Anghelina ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT ; catalin_ruris@yahoo.com ; dungureanu@electroputere.ro ; Pavel madalina ; eugen sbora ; gutaga bogdan ; Mircea Petrrescu
Sent: Thursday, February 14, 2008 12:18 AM
Subject: adi nicu




Show Recent Messages (F3)

talk2nicu appears to be offline and will receive your messages after signing in. You can also send a message to talk2nicu's mobile device.
Send an SMS Message (Ctrl+T)

talk2nicu: cu asta chiar sunt de acord
zalmoxa_adipop: caut
talk2nicu: fata de prostiile aluia cu aetheru ...
zalmoxa_adipop: am vazut ca misticii stiau de energiile date de formele geometrice.
zalmoxa_adipop: si bisericile sau templele sunt contruite pe acetse cunostinte
talk2nicu: da chiar recent am dat peste ceva de genu asta
talk2nicu: exact ... imi aminti ... era ceva legat de primii masoni
talk2nicu: aia adevarati
talk2nicu: pana sa infecteze iluminatii lojile
zalmoxa_adipop: Mike, mi-a spus aseara ca Ford face 20.000 de masini acum, cu turbomotoare alimentate cu H
zalmoxa_adipop: Un rus, mi-a placut aseara ce-a studiat
zalmoxa_adipop: mai cautam...
talk2nicu: se fac din ce in ce mai multe versiuni hybride de masini
talk2nicu: inca nu s-a terminat treaba cu profitu din petrol ca solutii exista sigur
zalmoxa_adipop: da
talk2nicu: ai cartile lui odobleja ?
zalmoxa_adipop: o sa fac rost.
talk2nicu: sau de unde le luam sa le tragem si noi la xerox
zalmoxa_adipop: ok. caut
zalmoxa_adipop: putem sa discutam cu fiu-sau
talk2nicu: le caut si eu ... oricum sa-mi zici daca le gasesti ca ma ocup eu si le copiez imediat
talk2nicu: cred ca am fost la fisu in severin
talk2nicu: amadoi ... parca imi amintesc
zalmoxa_adipop: cu Dragos
zalmoxa_adipop: si pe urtma a venit el la noi la firma
talk2nicu: nu mai tin minte exact da-mi amintesc curtea din severin
zalmoxa_adipop: si-am fost la el la Hotu, unde scria taica-sau si tu aveai terenul bunicilor alaturi de terenul lui Odobleja, peste deal
talk2nicu: da asta stiu ... ma simt extraordinar acolo
zalmoxa_adipop: si ne-a povestit fiu-sau cum au venit evreii sa le dea manuscrisele si sa studieze unde dormea sau scria...
talk2nicu: n-am fost cam demult .... dar ma gandesc cel putin odata pe luna la locurile alea
zalmoxa_adipop: erau energiile alea care coborau si care urcau, in zona
talk2nicu: cel mai interesant e ca parintii mei stau numai acolo .... peste deal adica
talk2nicu: nu mai vin in oras decat sa faca cumparaturi
zalmoxa_adipop: Mike studiaza acum, cum faceeai tu cu formulele afisate langa tine, in camera. si Mosu face asa cu ale lui...
talk2nicu: nu-i intelege nimeni
zalmoxa_adipop: ....
zalmoxa_adipop: poate-mi revin sa simt iarasi...
zalmoxa_adipop: acum caut, sa scap de cosmaruri.
talk2nicu: am descoperit o metoda si mai tare cu formulele
talk2nicu: sa le asociezi cu imagini
zalmoxa_adipop: interesant
talk2nicu: de vre-o doi ani fac asta ... am pornit de la ideile fizicianului aluia care sta in scaun si e complet paralizat
zalmoxa_adipop: erau unii care asociau mancarea si auzul, cu culori.
zalmoxa_adipop: am vazut la televizor.
zalmoxa_adipop: au un defect in creier...
zalmoxa_adipop: ...
talk2nicu: ala nu mai poate sa scrie sa faca nimic de fapt ... isi creaza imagini in cap si doar cu greu le trece prin computer ca sa le spuna astora ce vrea
zalmoxa_adipop: eu vreau sa descoperim formele care degaja energie capabila sa faca mai multe...
talk2nicu: da sinestezie se numeste asta cu amestecatu simturilor
zalmoxa_adipop: da
talk2nicu: cica daca te droghezi cu LSD ai experiente de genul asta
zalmoxa_adipop: ...
zalmoxa_adipop: ce sa zic
zalmoxa_adipop: interesant este cat au descoperit oamenii nascuti in zona asta
zalmoxa_adipop: cu ceva nu ma impac la ora asta.
zalmoxa_adipop: de ce animalele se comporta ca atare...adica au legea junglei, care pe care
talk2nicu: pai asta e legea naturii ... noi o deformam aiurea
zalmoxa_adipop: poate sa existe alte programe, prin care sa se comporte altfel...?
zalmoxa_adipop: ma gandesc
zalmoxa_adipop: criminalii se comporta aiurea
zalmoxa_adipop: se invata prin comparatie
talk2nicu: am vazut niste faze uimitoare pe discovery .... un hipopotam care incerca sa resusciteze o caprioara
zalmoxa_adipop: lasa..asta este ceva la care ma gandesc de ceva timp
talk2nicu: atacata de un crocodil
zalmoxa_adipop: interesant
talk2nicu: e foarte clar ca au niste reguli acolo
talk2nicu: o leoaica a luat un pui de gazela si incerca sa-i dea carne sa manance
zalmoxa_adipop: cred ca avem probleme de constiinta....si de constienta, adica stiinta este pe departe fata de ce trebuie
talk2nicu: era disperata ca asta nu manca
zalmoxa_adipop: ....
talk2nicu: trebuie neaparat sa vezi alea
zalmoxa_adipop: este alta tema...
zalmoxa_adipop: magandeam la conceptia satului Dacic, in care nu se faceau arme de nici un fel...
zalmoxa_adipop: si nu gaseam solutia pt animale.
zalmoxa_adipop: dar de ceva Timp, ma gandesc ca si ele sunt programate gresit. Cum spui tu, Legea naturii.
talk2nicu: parerea mea mai noua este ca religia asta crestina ne-a deformat constiinta sau constienta
zalmoxa_adipop: dar si ea, poate sa fie diferita
talk2nicu: suntem educati aiurea
talk2nicu: asta e fantaastic la satul dacic
zalmoxa_adipop: pai, ce crezi ca celelalte religii sunt mai bune...
zalmoxa_adipop: nu. totu-i care pe care
talk2nicu: habar n-aveau de isus sau stiu eu ce alta religie aparuta prin deserturi
talk2nicu: noi traiam deja in paradis aici
talk2nicu: aia din desert chiar aveau nevoie de religiii din astea
talk2nicu: noi nu
zalmoxa_adipop: este c-an paradis, cum as vrea eu sa se comporte vietuitoarele.
zalmoxa_adipop: dar lasa, asta poatesa fie utopie...
zalmoxa_adipop: ma gandesc
zalmoxa_adipop: ma gandesc la Sfintii aia care traiau in armonie cu animalele si cu plantele
zalmoxa_adipop: discutam...
talk2nicu: mda .... ce sa zic
zalmoxa_adipop: te las. Discutam.
talk2nicu: ok .... trebuie sa ne mai intalnim si noi
zalmoxa_adipop: citesc cu ce-a facut ala cu contructiile viitorului in inginerie
zalmoxa_adipop: o sa ne intalnim...
talk2nicu: exact cand o sa trebuiasca ma gandesc
zalmoxa_adipop: ok.
zalmoxa_adipop: Vlad ar fi bun...
talk2nicu: chiar ... eu nu mai stiu cine e Vlad
zalmoxa_adipop: Dragos citeste tot ce-i trimit, dar nu participa la discutii.
talk2nicu: am tot uitat sa te intreb
zalmoxa_adipop: Mike era si el cazut aseara...
zalmoxa_adipop: Eu continui...ca n-am ce face
talk2nicu: eu sunt intr-o super forma
talk2nicu: nu stiu de ce
zalmoxa_adipop: e bine
zalmoxa_adipop: de cand ?
talk2nicu: din vara trecuta
zalmoxa_adipop: interesant.
talk2nicu: de la solstitiu
zalmoxa_adipop: am fost si eu, ani de zile..
zalmoxa_adipop: pai, la studiu...
zalmoxa_adipop: scopul, fixeaza-l cu atentie....si pe cai.
zalmoxa_adipop: cum spuneai odata, ca nu puteai sa stai fara sa studiezi...
talk2nicu: pai nici acum nu pot ... doar ca trebuie s-o mai fac si pentru bani
zalmoxa_adipop: asa cum ti-am spus, toate se leaga...si nu poti face mare lucru la Odobleja, daca nu cunosti ceva...de alaturi
zalmoxa_adipop: si eu lucrez mult pt a-i ajuta pe copii sa puna bancile la loc, sa vanda ce-au facut
talk2nicu: cine stie .... eu vreau doar sa-l citesc de mai multe ori
zalmoxa_adipop: dar, fac si ceva pt Sufletul meu, cred, ca defapt fac, ca sa-mi umplu Timpul cu ceva care poate sa devina util.
zalmoxa_adipop: ok
talk2nicu: hai ca te obobsesti cu ecranu asta
zalmoxa_adipop: stii c-a citit 6 biblioteci pana i-au venit ideile cu toba aia sparta
zalmoxa_adipop: stau enorm de mult la calc. pana de-abia mai vad, dar stiu, ca trebuie...si ca n-are cine sa impinga sistemul.
talk2nicu: eu cred ca-i venea oricum .... ma tot gandesc ca bibliotecile au fost pentru altceva
zalmoxa_adipop: si sunt si curios. Poate ca vor apare tineri care doiresc sa duca mai departe...
zalmoxa_adipop: trebuie platit...si-atunci esti rasplatit...
zalmoxa_adipop: Nu se faceau legaturile in creier, fara o baza solida...
zalmoxa_adipop: si el, a devenit un titan in tot ce facea...
zalmoxa_adipop: si dupa moarte, se simtea campul lui.
talk2nicu: poate .... dar gandeste-te ca o simfonie iti vine pur si simplu in cap
talk2nicu: sau o pictura
zalmoxa_adipop: mie mi-a placut de Coanda, care spunea ca nu facea nimic fara baza stramosilor. Era o motivatie..
zalmoxa_adipop: iti vine, dar ca sa deschizi usa aia, trebuie sa ai Cheia. asta se formeaza prin putere proprie si prin munca imensa
zalmoxa_adipop: nu se leaga nimic...din nimic...
talk2nicu: universu s-a facut din nimic
zalmoxa_adipop: trebuie seriozitate maxima si cuplate totala
talk2nicu: tocmai spusa unu asta pe discovery
zalmoxa_adipop: nu stiu...
zalmoxa_adipop: discutam...
zalmoxa_adipop: "Pentru ca un sistem natural sa persiste in timp", rezuma Adrian Bejan, "trebuie sa evolueze astfel incat sa asigure un acces mai simplu fluxurilor care il strabat."
zalmoxa_adipop: http://www.zf.ro/articol_45101/viitorul_va_fi_constructal.html
zalmoxa_adipop: interesant.
zalmoxa_adipop: studiam odata entropia
zalmoxa_adipop: Rationamentul constructal permite, de pilda, sa explicam de ce diametrele vaselor sanguine ale corpului nostru se reduc cu un factor constant la fiecare ramificare, de ce pasarile zboara in grup compact sau, in sfarsit, de ce matca raurilor are forma de semicerc
talk2nicu: am auzit de bejan
zalmoxa_adipop: eu acum
talk2nicu: de fapt am auzit tangential de el intr-un context legat de stengers si prigogine
talk2nicu: unii care au luat premiul nobel
talk2nicu: si care au scris o carte care se numeste eul si creierul sau
zalmoxa_adipop: Adrian Bejan este convins, chiar, ca teoria sa e necesara si pentru transpunerea in aplicatii practice a promisiunilor nanotehnologiei. "Cercetarile actuale nu abordeaza decat o jumatate din problema", spune el. "La ce slujeste construirea unor aparate de dimensiuni moleculare, cata vreme nu suntem in stare, apoi, sa le unim intr-un mecanism care sa poata fi exploatat la scara noastra de marime?
talk2nicu: in care creierul era doar o proiectie in 3d a unui "ceva" multidimensional
zalmoxa_adipop: sunt sigur ca oamenii gandesc. pacat, insa, ca nu se unesc.
zalmoxa_adipop: mai ales romanii
talk2nicu: pai de fapt cred ca un om descopera ceva la un moment dat
talk2nicu: chestia cu echipa e cam slogan asa ....
zalmoxa_adipop: nu
talk2nicu: de fapt toate descoprerile le face un om singur si doar el si creieru sau .... apropo de ce zisai mai devreme
zalmoxa_adipop: este o constatare
zalmoxa_adipop: dureroasa
zalmoxa_adipop: dar adevarata
talk2nicu: edison a facut becu einstein teoria relativitatii
talk2nicu: odobleja cibernetica
talk2nicu: asta e ...
zalmoxa_adipop: dar, impreuna, cred ca puteau mai mult. In sensul frumos...
zalmoxa_adipop: singur dai de eu...impreuna dai de elementul NOI
talk2nicu: de fapt sti ce cred eu .... exista niste cuante de cunoastere pe care la un moment dat doar un creier le poate emite
zalmoxa_adipop: si este si singura cale spre ceva frumos.
talk2nicu: dupa care celelalte le absorb si creaza noi cuante
zalmoxa_adipop: altfel nu
talk2nicu: si tot asa
zalmoxa_adipop: da, dar exista si constiinta colectiva si
zalmoxa_adipop: fii atent. In biblie spunea IISUS, ca unde-s doi-trei, si discuta de mine, sunt si EU
talk2nicu: cred ca asta e la un nivel mult mai jos
talk2nicu: ceva de genul constiinta apartenentei la turma
zalmoxa_adipop: de cat mai de jos trebuie plecat...
talk2nicu: sau la grup daca eshti pradator
zalmoxa_adipop: ca sa ajungi cat mai sus, mai departe.
zalmoxa_adipop: discutam

Sun Nov 01, 2009

Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10558
Location: Craiova



http://www.youtube.com/watch?v=uQWBA8q8JEs&feature=email

Adrian Pop
09.10.2019, 17:41
https://culturaromana.ro/stefan-odobleja-fondatorul-ciberneticii/


https://i0.wp.com/culturaromana.ro/wp-content/uploads/2019/10/ataquesciberneticos-horz-300x127.jpg?ssl=1 (https://i2.wp.com/culturaromana.ro/wp-content/uploads/2019/10/ataquesciberneticos-horz.jpg?ssl=1)







Stefan Odobleja - Fondatorul Ciberneticii

Adrian Pop
16.05.2021, 20:18
Ioan Aurel Pop - Cultura română – cultura europeană















Uneori, în dialogurile mele cu studenții de la Istorie, le pun celor care îmi par mai interesați de studiu câte o întrebare de cultură generală, pentru a vedea – vorba unui dascăl de-al meu – „la câte bate ceasul”. O astfel de întrebare, mai recent formulată, suna așa: „Care este succesiunea curentelor culturale europene, de la Renaștere încoace?”. Răspunsul a fost dezamăgitor și descurajant și a cuprins ideea că asemenea curente nu există în realitate, că ele au fost inventate de teoreticieni, că nu se pot desprinde constante de gândire și de creație, că lumea intelectuală este complet haotică – ca și lumea în general –, că creatorii de opere intelectuale au doar idealuri individuale, legate de orgoliul lor, nu de virtuți colective, nici de valori generale și nici de încredere în comunitate, în societate, în lume. Totuși, am insistat ca interlocutorul să-mi enumere curentele literare sau artistice mai importante, așa greșite sau false, cum erau ele în viziunea sa. Nu a făcut-o, privindu-mă ca pe un expirat venit din altă lume…
Este evident că, dincolo de credințele și convingerile noastre, fiecare percepem lumea și creația omenească și nu se poate să nu observăm o tendință de structurare și de complicare a acestei lumi, în funcție de sporirea cunoștințelor omenești. Oamenii, pe măsură ce știu mai mult, schimbă lumea mai mult, aduc îmbunătățiri tehnicilor de viețuire și de conviețuire, exprimă idei noi, care modifică mereu modul de viață a locuitorilor planetei. Indivizii înșiși și comunitățile umane se deosebesc după limbile pe care le vorbesc, după credințe, după origini, după culturi, după așezarea geografică etc., încât există, de când lumea, tipuri de popoare înrudite, de comunități comparabile, de creații asemănătoare. Nu trebuie să fii filosof ca sa-ți dai seama de acest lucru și nici să fii profet ca să vezi că există un anumit raport între structurare și destructurare, între ceea ce este organizat și ceea ce este haotic, între real și ideal și că omul, ca ființă gânditoare, încearcă să ordoneze, pe cât posibil, realitatea care-l înconjoară. Nu e nevoie, pentru a conștientiza toate acestea, să fii filosof și nici profet, în schimb este nevoie de un fapt simplu, verificat de istorie, anume de un set de cunoștințe numit cultură generală. Ca să avem cultură generală, este absolut necesar să fim educați. „Un popor fără cultură este un popor ușor de manipulat” (Immanuel Kant).
Curentele culturale mari ale Europei și, în parte, ale omenirii se învățau altădată la școală, începând cu ultimele clase de gimnaziu (sau din ciclul inferior al liceului interbelic), fiind apoi aprofundate în cei patru ani liceu (sau în ciclul superior). Ele sunt umanismul, raționalismul, iluminismul, romantismul, realismul, naturalismul, pozitivismul, simbolismul etc. Ponderea lor este diferită, iar formele lor de manifestare sunt inegale și nu se întâlnesc în întregimea lor, în toate artele și în toate zonele continentului. Înainte de Renaștere, Europa era împărțită, sub aspect geografic și de civilizație, în două arii, Apusul și Răsăritul. Românii s-au aflat, de la finalul etnogenezei lor (secolele VIII-IX), la frontiera dintre cele două mari arii culturale și confesionale ale Europei, aria latină și catolică (Apusul), pe de o parte, și aria bizantină, slavă și ortodoxă (Răsăritul), pe de alta. Această divizare s-a oficializat la 1054, prin Marea Schismă, dar a fost conștientizată în mod real abia după Cruciada a IV-a (1203-1204), când Noua Romă a fost cucerită de creștinii occidentali (mai ales venețieni și francezi). Atunci, deosebirile dintre „greci” (creștinii de rit bizantin) și „latini” (creștinii de rit roman) au devenit evidente, iar conflictul dintre ei ireconciliabil. Tot de-atunci, au făcut carieră și denumirile peiorative de „schismatici” (pentru răsăriteni) și de „papistași” (pentru apuseni), ei devenind reprezentanții celor două Europe. Unii autori, precum Samuel Huntington, spre finele secolului al XX-lea, au înțeles și teoretizat această „frontieră” ca pe o precisă și severă linie de demarcație, plasată pe arcul Carpaților, linie prin care s-ar fi stabilit pentru eternitate destinul extra-european al românilor. De o parte a „liniei” s-ar situa popoarele (națiunile) catolice și protestante, germanice și romanice, creatoare de civilizație și cultură, întreprinzătoare și tenace, europene, iar de cealaltă parte s-ar afla popoarele ortodoxe, slave, stagnante și tradiționaliste, „orientale”, un fel de „istm” între Europa și Asia1. Aprofundând această judecată de valoare venită ca o sentință, se va vedea ușor că ea este superficială și simplistă. De altminteri, românii, grecii, ungurii, albanezii, balticii și alții nu se încadrează decât foarte vag în această schemă. De exemplu, românii nu sunt slavi, dar sunt ortodocși, iar polonezii sunt slavi, dar sunt catolici. Frontiera pe care sunt situați românii există cu adevărat, dar ea nu este o linie, ci o fâșie cu o lățime de câteva sute de kilometri pe linia vest-est, care pornește (aproximativ pe linia nord-sud) de la Marea Baltică și ajunge până la Dunărea de Jos și la Marea Adriatică. În această vastă regiune, spiritualitatea occidentală și cea răsăriteană au interferat plenar, de la nivel oficial și elitar până la nivelul vieții cotidiene a oamenilor de rând. Renașterea, care s-a născut și ca urmare a preluării de către occidentali a înțelepciunii răsăritenilor, adusă în parte în miile de codice și alte feluri de manuscrise puse pe corăbiile scăpate din Constantinopolul asediat, lucrări din care s-au făcut faimoase biblioteci. Între acestea, strălucește „Marciana” din Veneția. Renașterea și Reforma au marcat triumful limbilor vernaculare în cultură, lăsând limbile livrești sau sfinte pe seama bisericilor. Începuturile culturii scrise în limba română se produc în secolul al XV-lea, prin anumite texte religioase rotacizante, elaborate în Transilvania, regiunea cu cele mai puternice influențe occidentale. Tot aici apar și primele școli românești, primele traduceri de cărți în românește, aici se trece la primele tipărituri românești, ca și la scrierea cu caractere latine. Începând din secolul al XVI-lea, influența Occidentului (latin, neolatin, germanic) devine tot mai puternică la noi – prin umanism și Reformă –, și odată cu aceasta se restrânge aria slavonismului cultural. Trecerea la scrisul în limba vernaculară se produce la români mai târziu decât în vestul Europei, dar cam în aceeași vreme cu înregistrarea fenomenului respectiv la popoarele vecine est și sud-est europene (mai ales la cele ortodoxe). Nu se poate spune că Reforma religioasă a determinat acest act, dar este sigur că l-a stimulat și grăbit.
Umaniștii români au pulsat în acord cu Occidentul, fără să renunțe la promovarea valorilor spirituale locale. Primul umanist român de talie europeană a fost Nicolaus Olahus sau Nicolae Românul (1493-1568), originar din Țara Românească, a cărui familie, trecută în Transilvania, aderase la catolicism. Nicolaus Olahus, deși a fost un membru notabil al Republicii Creștine europene, un mare umanist, aflat în corespondență cu Erasmus din Rotterdam (supranumit „principele umanismului”), un înalt prelat catolic în serviciul Ungariei, un om politic în slujba Habsburgilor și un fondator al școlilor superioare din Slovacia, și-a asumat și identitatea de român. El este primul român care răspândește în Europa, în limba latină, ideea originii romanice a românilor. Înaintea lui, tot în Transilvania, un alt român catolicizat – Filip Ficior (More) din Ciula Hațegului, fiul lui Vlad – a studiat la Padova, l-a cunoscut pe faimosul editor Aldus Manutius, a strâns inscripții ale Daciei romane și l-a ajutat pe Nicolaus Olahus să avanseze în carieră2.
De mare importanță pentru noi a fost și modelul german și germanofon, preluat inițial de ardeleni, dar nu numai de ei. Titu Liviu Maiorescu, cu studii înalte la Viena, Berlin și Paris, a fost un astfel de vector. Studiul «În contra direcției de astăzi în cultura română» demonstrează ce ar putea să însemne cultura română, dacă ar fi înscrisă în contextul european de dezvoltare și într-o anumită rigoare de extracție germană. Maiorescu este cel dintâi care a observat și relevat invazia de forme culturale străine care nu se potriveau deloc fondului autohton rămas în urmă. Criticul a înțeles și a teoretizat nevoia de orientare spre Occident a românilor, nu pe baza imitației simple, ci a fondului nostru roman, a rădăcinilor apusene implantate în Dacia odată cu sigiliul Romei. De la Heliade Rădulescu, cu al său îndemn „Scrieți, băieți, orice, numai scrieți!”, până la Maiorescu este o cale care comprimă secole de evoluție, o cale care, de la privilegierea cantității operelor elaborate în românește, ajunge la calitatea lor, la corelarea lor cu marile curente europene. De la Maiorescu am învățat cum se fac instituțiile unei țări și chiar geniile ei. Prin «Junimea», Maiorescu a dat „direcția de astăzi în cultura română” și a făcut-o de la Iași, unde, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se plămădea cultura modernă românească, se coceau modelele, adică clasicitatea noastră. Direcția preconizată de marii oameni de știință și de cultură români, de la Renaștere încoace, a fost fortificată cu argumente solide de către Academia Română, care, de peste un secol și jumătate, consacră valorile intelectuale de vârf și promovează cercetarea și creația de nivel european.
În cultura modernă românească, curentul cultural-ideologic care privilegia latinitatea, legăturile cu Occidentul, sincronizarea României cu structurile moderne europene era unul modern, pragmatic și progresist. Până la urmă, în secolul al XX-lea – punând între paranteze cea mai mare parte a regimului de dictatură comunistă, străin de spiritul general al românilor – orientarea dominantă a României a fost spre modelul european occidental, spre civilizația și cultura promovate de acesta. Firește, această orientare dominantă nu a putut șterge specificul sau identitatea românilor, constituite în timp, pe fondul interferențelor dintre Occidentul latin și Răsăritul bizantin.
Succesiunea curentelor artistico-literare și culturale, în general, specificul curentelor românești și încadrarea lor în modelul european trebuie să se studieze în mod organizat, în gimnaziu și liceu. Fără un asemenea studiu sistematic, promovat la disciplinele specifice (limbă și literatură română, istorie, limba latină, limbi și literaturi străine, arte etc.), evoluția spirituală a românilor și a celorlalte popoare europene rămâne o necunoscută. Europa nu este o noțiune abstractă și nici o entitate omogenă, locuită de un singur popor cu o singură limbă, ci este o sumă de popoare, cu particularitățile fiecăruia și cu valori comune, care au la bază clasicismul greco-latin și creștinismul. Prin aceste valori s-a clădit democrația modernă, bazată pe libertatea indivizilor și grupurilor. Românii fac parte din concertul națiunilor europene, se împărtășesc din valorile comune europene, pe care și-au întemeiat identitatea lor de români.
Europa viitorului nu se poate construi prin omogenizarea forțată și nici pe distrugerea națiunilor (cum a voit ideologia comunistă), ci pe cultivarea virtuților fiecărei națiuni în contextul fondului comun menționat. În acest sens, școala și educația organizată îndeplinesc un rol fundamental, pentru că ele asigură cultura generală necesară accesului la libertate. Sensibilitatea pentru cultură se dobândește greu, dar, odată dobândită, poate feri omenirea de mari nenorociri, de jigniri, contravenții, infracțiuni, de hoții și de crime. De aceea, Ziua Culturii Naționale trebuie să orienteze comunitatea spre valorile spirituale ale acestui popor și ale omenirii. Educația antreprenorială, cea pentru sănătate, pentru igienă, pentru protecția mediului, pentru circulația pe drumurile publice, pentru egalitatea de gen etc. se câștigă prin eforturile familiei și ale școlii, dar perceperea lui Eminescu și Goethe, a armoniei unei simfonii de Mozart sau a unei opere de Verdi, a semnificației unei coloane ionice sau a unei ogive, scrierea și vorbirea corectă în limba lui Creangă, a lui Voltaire sau a lui Shakespeare nu se pot face fără stăruință personală, în cadrul marii strategii de stăpânire a culturii generale. Educația copiilor și adolescenților nu se face în școli de ucenici, în care să se urmărească dobândirea de către aceștia a deprinderilor practice de a conduce afaceri, de a nu murdări mediul, de a mânca sănătos, de a-și primeni corpul prin spălare, de a percepe valoarea monedei și a sistemului financiar-bancar, de a respecta animalele etc. Toate acestea sunt subsidiare și se dobândesc în viață prin forme și formule variate, mai ales la școală, dar nu prin discipline școlare care să poarte astfel de nume. În școală, se învață marile creații ale omenirii și ale popoarelor, marile idei care au dus lumea înainte, marile valori morale. Din ele reiese cu prisosință – dacă profesorii sunt buni – cum să ne protejăm mediul înconjurător, cum să percepem igiena, cum să înțelegem și chivernisim bunurile materiale, cum să ne adecvăm într-o bancă, ce înseamnă nutriția sănătoasă etc. În învățământul general obligatoriu nu se pot deprinde profesiuni, ci valori ale culturii, iar cultura cuprinde toată creația materială și intelectuală a omenirii și toate instituțiile principale care au produs-o. Dacă vom stăpâni cultura generală, atunci nu vom fi stăpâniți de instincte primare și de spirit gregar, ci de valori morale, de virtuți ale cunoașterii și de încredere în binele și în viitorul omenirii. Iar amăgirea și manipularea opiniei publice vor deveni mult mai dificile.
Cronicarii și cărturarii secolului al XVII-lea – de la Grigore Ureche până la Constantin Cantacuzino (stolnicul) – cu studii în colegii iezuite din Polonia și în universități din Italia, scriu în limba română și susțin, cu argumente științifice, romanitatea românilor. Grigore Ureche și Miron Costin știau latină și polonă, ei putându-se apropia direct de valorile clasicismului greco-latin. Cel din urmă numește Italia „scaunul și cuibul a toată dăscălia și învățătura, cum era într-o vreme Atena la greci, acum Padova în Italia”. Stolnicul Constantin Cantacuzino știa greacă, latină și italiană, admira frescele lui Giotto la Padova, unde a studiat, fiind conștient că primea lumină în una dintre cele mai vechi universități ale continentului. Dimitrie Cantemir (principe al Moldovei) este un preiluminist, membru al Academiei din Berlin, un savant care folosește mult în scrisul său latina și româna și care face din teoria romanității românilor o construcție științifică. Cantemir s-a format la Constantinopol, în preajma Marii Biserici, dar și a mediilor diplomatice cosmopolite, aflate a confluența a trei arii culturale: vechea cultură bizantină, cultura occidentală adusă de genovezi, de ambasadorii marilor puteri și cultura orientală, promovată în cheie otomană, cu inflexiuni arabe etc. Cantemir a acoperit, prin preocupările sale de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor, toate aceste arii culturale, din Occident până în lumea islamică arabă și otomană, ilustrând în chip magistral și lumea noastră, a „Bizanțului după Bizanț”.
În epoca lui Cantemir, unirea românilor transilvani cu biserica Romei (1697-1701) netezește calea reapropierii concrete de Occident a învățăceilor și savanților români. Înaltele școli ale Blajului (active din 1754) au scos tineri instruiți, trimiși la Viena și la Roma, cu scopul specializării la colegiile și universitățile de acolo, în domenii precum teologia, filologia, istoria, filosofia, științele juridice etc. Școala Ardeleană – principala formă de manifestare a iluminismului de la noi – apropie și mai mult cultura românească de Occident. Crezul savanților români iluminiști era „Prin cultură la libertate”, iar cultura nu o putea asigura decât educația, școala făcută în chip foarte serios. De la iluminism încoace, toate curentele culturale europene (romantism, pozitivism, simbolism etc.) au avut formele lor specifice de manifestare în Țările Române și apoi în România.
Cea mai intensă și eficientă reapropiere a românilor de Occident, adică de vechile lor rădăcini – cum se spunea în ideologia națională a vremii – s-a produs în secolul al XIX-lea, grație influenței franceze din Principatele Dunărene și apoi din România. Generații întregi de tineri români, mai ales fii de boieri, de orășeni înstăriți și de intelectuali, au studiat în Franța sau în alte țări și centre francofone, de unde s-au întors nu numai cu serioase cunoștințe în varii domenii, ci și cu limba lui Voltaire, pe care au continuat s-o vorbească și s-o răspândească. Limba franceză a fost nu numai vectorul unei înalte civilizații și a unei mari culturi, devenită „clasică” (în sens de model), ci și simbolul lumii occidentale, de care anumite curente, tendințe și forțe – mai ales comunismul – încercau să-i izoleze pe români.


















Singurul popor neolatin de credință ortodoxă și cu o cultură bizantino-slavă în Evul Mediu, situat la interferența Apusului cu Răsăritul, poate să le pară unora o ciudățenie, dar și o provocare, un îndemn spre înțelegere și cunoaștere. Poporul român nu aduce, probabil, în concertul european lucruri excepționale, dar aduce o experiență unică de viață: este vorba despre o comunitate cu rădăcini la Roma, mediată prin influența celei de-a doua Rome, cu o limbă neolatină, cu o confesiune bizantină și o biserică de model bizantino-slav, comunitate intrată azi în era calculatoarelor și a telefoniei mobile. Toate aceste elemente atât de diferite au fost sintetizate prin experiența de viață a românilor și au format treptat o identitate de grup, numită românească, dar care este și europeană în același timp. Românii au și experiența alterității, trăind de multe secole alături de maghiari, sași, secui, șvabi, evrei, armeni, greci etc. Aceasta i-a făcut, dincolo de momentele tensionate, să-i respecte pe ceilalți, să le accepte valorile și tradițiile, calitățile și defectele. Numai în România se văd, în același oraș, cupole bizantine, turnuri gotice, ornamente baroce, biserici ortodoxe și greco-catolice alături de cele calvine, luterane, unitariene, situate la mică distanță de sinagogi etc., numai în România sunt universități cu câte trei-patru facultăți teologice și cu câte două-trei limbi oficiale de predare. Oscilând secole la rând între Occidentul latin, catolic și protestant și Orientul bizantin, slav și ortodox, românii și-au făurit civilizația și cultura lor modernă cu privirea spre Europa Centrală și Vestică. De-acolo și-au luat modelele recente de progres, care – după cum cred românii – sunt pe cale să le asigure nu doar perpetuarea, ci și, în ciuda crizelor recente, prosperitatea.
Note:

Samuel Huntington, The Clash of Civilizations and the Remaking of the World Order, New York, 1996.
Ioan Drăgan, Diplomatul și umanistul de origine română Filip More din Ciula (1470?-1526), în „Apulum”, vol. 21, 1983, p. 183-190.


A consemnat pentru dumneavoastră prof. dr. Ioan Aurel Pop via revistaclipa.eu (https://revistaclipa.eu/cultura-romana-cultura-europeana/).