PDA

Arată versiune întreagă : ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA - un OM cu SUFLET



Adrian Pop
06.09.2012, 10:59
ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA (http://alexandrustanciulescubarda.wordpress.com/)
urriculum VitaePR. LECT. DRD. STĂNCIULESCU ALEXANDRU
1. Nume: Stănciulescu
2. Prenume: Alexandru
3. Pseudonim: Alexandru Stănciulescu-Bârda; Al.Stănciulescu-Bârda , Al.S.- B; A. Dunăreancu
4. Data naşterii: 23 febr. 1953
5. Părinţii: Stănciulescu Nicolae, Stănciulescu Maria(născută Pârvănescu), ţărani agricultori
6. Locul naşterii: sat Bârda(Pitulaşi), com.Malovăţ, jud.Mehedinţi
7. Studii:
Şcoala elementară din satul Bârda(1960 – 1964);
Şcoala generală din com. Malovăţ(1964 – 1968);
•Seminarul Teologic din Craiova(1968 – 1973);
•Facultatea de Teologie din Bucureşti(1973 – 1977);
•Licenţiat în teologie cu teza Contribuţia clerului oltean la Răscoala din 1907, la Institutul Teologic universitar din Bucureşti, în 1977;
•Liceul Teoretic „Traian” din Tr. Severin(curs f.f.)(1973 – 1978);
•Cursuri de doctorat în Teologie la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti(1977-1978) şi Facultatea de Teologie de la Universitatea „Ovidius” din Constanţa(2004-2005). Urmează susţinerea tezei de doctorat cu titlul : Stat şi Biserică în Banat în perioada 1780 – 1918, în lumina unei arhive inedite;
•Facultatea de Drept a Universităţii ,,Spiru Haret” din Bucureşti(student în anul I/2006);
•Facultatea de drept a Universităţii ,,Ovidius” din Constanţa (masterand/2006);
•Modul pedagogic la Universitatea de Vest din Timişoara(2000-2001);
•Definitivat în învăţământ la Universitatea „Al.I.Cuza” din Craiova (2003).
8. Situaţia socială:
•Căsătorit la 15 sept.1974. Soţia, Emilia-Dorina, născută Turculeanu, originară din Lugoj, jud. Timiş, absolventă a Facultăţii de Medicină din Timişoara, medic de familie, coordonator de medicină generală în Malovăţ;
•Copii: Sebastian(n. 17.05.1985), student la Facultatea de Drepta Universităţii ,,Spiru Haret” din Bucureşti; Cristian(n. 17.08.1987), student la Facultatea de Teologie a Universităţii ,,Al.I.Cuza” din Craiova;
•Hirotonit diacon(mai 1976) şi preot(febr. 1977).
9. Funcţii:
•Diacon la catedrala mitropolitană din Craiova (1976 – 1977);
•Redactor la Revista „Mitropolia Olteniei” din Craiova(1976 – 1977);
•Preot paroh la Gruia, jud. Mehedinţi(1977-1978);
•Preot paroh la Bâlvăneştii de Sus, jud. Mehedinţi (1978 – 1979);
•Preot paroh la Malovăţ(din 1979 până în prezent);
•Profesor de Religie la Şcoala Generală din Malovăţ, jud. Mehedinţi (1990 – 1999);
•Profesor de Religie la Liceul Pedagogic „Şt.Odobleja” din Tr.Severin(1999 – 2000);
•Profesor de Religie la Colegiul Naţional Economic „Th.Costescu” din Tr. Severin(2000 – 2003; 2004 până în prezent);
•Profesor de Religie la Liceul Agricol din Halânga jud. Mehedinţi(2003-2004);
•Lector de Drept Canonic la Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii „Al.I.Cuza” din Craiova din 2005.
10. Debutul:
•1972, în revista „Mitropolia Olteniei” din Craiova, cu poezia Odă Coşunei;
•1989, cu volumul de proză scrută Zidina(Craiova, Ed. Scrisul Românesc), preşedintele juriului fiind Marin Sorescu.
11. Colaborări la reviste: cca. 1000 articole şi studii în publicaţii precum:
•„Mitropolia Olteniei”(Craiova),
•„Biserica Ortodoxă Română” (Bucureşti),
•„Hierasus”(Botoşani),
• „Anuarul Institutului de istorie „A. D.Xenopol”(Iaşi),
• „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”,
• „Viitorul”(Tr.Severin),
•„Datina”(Tr.Severin),
• „Radical” (Tr. Severin),
• „Adolescentul”(Tr.Severin),
• „Cuget Românesc”(Bârda),
•„Balkan Studies”(Tesalonic-Grecia),
•„Revista Arhivelor”(Bucureşti),
•„Magazin istoric”(Bucureşti),
•„Mărturie Ortodoxă”(Haga- Olanda),
•„Candela”(Stokholm – Suedia),
• „Lumină lină/ Gracious light” (New-York – U.S.A.),
•„Proverbium”(Vermont – U.S.A.),
•„Iosif Vulcan”(Sydney- Australia),
•„Mitropolia Banatului”(Timişoara),
•„Altarul Banatului”(Timişoara),
•„Mitropolia Moldovei şi Sucevei”(Iaşi),
•„Mitropolia Ardealului”(Sibiu),
•„Telegraful român” (Sibiu),
•„Crai nou”(Suceava),
•„Dor de dor”(Dor Mărunt – Călăraşi),
•„Adevărul de Arad”(Arad),
•„Graiul Maramureşului”(Baia –Mare),
•„Credinţa Ortodoxă”(Bacău)
•„Luminătorul”(Chişinău- R.Moldova),
•Alte publicaţii din România,Italia, Germania, Danemarca, Spania, N. Zeelandă, Australia, S.U.A.
12. Colaborări la volume colective: articole şi studii în volume precum:
•Mehedinţi-Istorie şi Cultură(Tr.Severin, 1979);
•Mehedinţi–Cultură şi Civilizaţie(Tr.Severin,2 vol.,1980 – 1983);
•Voice of Morality (Karachi- Pakistan);
•Clipa(Deva, 2000);
•Cuvinte pentru urmaşi(Bucureşti, 2005);
13. Volume personale:
•Anton Pann(1976);
•G.Călinescu(1979);
•Coloana Infinitului(1982);
•Coloana Infinită(1987);
•Zidina(1989);
•Proverbe şi expresii religioase, 3 vol.(1991- 1992);
•Războiul crucilor(1993);
•Mânăstirea profanată(1994);
•Inima mamei(1995, 2oo2);
•Cămaşa fericirii(1995);
•Chipuri şi icoane(1995);
•N.Iorga. Concepţia istorică(1995), prefaţă de Acad. Ştefan Pascu;
•Coşuleţul cu flori(1997);
•Călăuză biblică(1997);
•Lumini şi umbre(1998);
•Istoria clipei(1999);
•Nevoia de Dumnezeu(2000);
•Bibliografia Revistei „Biserica Ortodoxă Română”(1874 – 1994)(2000-2003), 3 volume;
•Momente şi schiţe(2000);
•Povestea vorbelor de duh(2003);
•Studii şi documente privind Istoria României, vol.I, Banatul(2003);
•Scrisoare pastorală, vol.I(2004);
•Piscuri şi prăpăstii(2005),
•De la daci la Meşterul Manole(2005);
•Vechea legislaţie bisericească bănăţeană(2005);
•Justiţia şi proverbul românesc(2005);
•Unitate naţională. De la gând la faptă(2006);
•Bibliografia Revistei „Biserica Ortodoxă Română”(1874 – 2004), 2006, 3 volume;
•Drept canonic(2006);
•Scrisoare pastorală, vol.II (2006);
14. Editări şi reeditări de volume ale altor autori:
•Gh.Paschia, Buna – cuviinţă creştină;
•Id., Dicţionarul bunei-cuviinţe creştine;
•Id.,Epitafuri;
•D.Bălaşa,Vechi lăcaşuri de cult de pe pământul Olteniei;
•Id., De la Zalmoxe la Iisus Hristos;
•C. Negreanu, Istoria proverbului românesc;
•G.Kirileanu, Viaţa Sfântului Ştefan cel Mare;
•I. Dură,Românii şi Athosul;
•P.Ciuhandu, Creştinismul la români;
•T.Kempis,Urmarea lui Hristos;
•I. Sfetcu, Predici;
•Sf. Antonie cel Mare, Înrudirea cu Dumnezeu;
•Evagrie Ponticul,Vorbirea cu Dumnezeu;
•Ioan Casian, Cuvinte ziditoare;
•Lucia Mocioalcă, Amintiri şi întâmplări;
•Id.,Povestiri de ieri, de azi şi culori;
•Id., Imagini,
•I.Ionescu, Icoane de sfinţi slăviţi din Ţara Românească;
•Id., Pagini de cultură veche creştină românească;
•Id., Începuturile creştinismului românesc;
•Id., Permanenţe culturale şi creştine româneşti;
•P.Rătundeanu – Ferghete, Colinde din Transilvania, 3 vol.;
•Grigore Maerean, Chemări la Domnul, 5 vol.;
•Mica Biblie;
•Catehism creştin-ortodox;
•Iisus Hristos. Documente secrete;
•Proloage, 2 vol.;
•Olga Dobrescu, Psalmii în versuri etc.
•Nifon Criveanu, Cugetări;
•Carte de Rugăciuni;
•I. Miclău(Australia), Teatru;
•Id., Poezii alese, 2 vol.;
•Id., Scrieri în proză;
•Melania Caragioiu (Canada), P ovestiri pentru copii;
15. Volume în curs de apariţie sau în pregătire:
•Studii şi documente privind Istoria României, vol.II. Banatul;
•Bibliografia Revistei „Studii Teologice”(1929 – 2004);
•Cuvioasa Teofana Basarab(relaţii româno-bulgare în sec. XIV);
•Contribuţii privind dezvoltarea Dreptului Canonic la români;
•Stat şi Biserică în Banat(1780-1918), în lumina unei arhive inedite(Teză de doctorat);
•O arhivă bănăţeană inedită;
•Elegie pentru mama;
•Coloana Infinitului, 2 vol.;
•Martirul(Amintiri inedite despre N.Iorga) ş.a.
•Nifon Criveanu, Cugetări despre viaţă;
•Nunta din Transilvania
16. Referinţe critice a avut de-a lungul timpului de la:
• Şerban Cioculescu;
•N. Steinhardt;
•Antonie Plămădeală;
•Vasile Vetişanu;
•Al.Zub;
•Ştefan Pascu;
•Gh.Bulgăr;
•Mihai Rădulescu;
•Al.Ciorănescu(Spania);
•Wolfgang Mieder(S.U.A.);
•I.Ionescu;
•I.Şerban-Drincea;
•Th.Damian(S.U.A.);
•I. Miclău(Australia);
•Artur Silvestri
17. Dicţionare şi enciclopedii, în care îi este inclusă fişa biobibliografică:
•M.Păcurariu,Dicţionarul teologilor români(2 ediţii, 1996, 2003);
•Dicţionarul Teologilor(Rompres, 1998);
•Dicţionarul Internaţional de Biografii(Cambridge, Anglia, 5 ediţii, 2000-2005);
•I. Datcu, Dicţionarul etnografilor români(vol. III, 2002);
•Dicţionarul enciclopedic al Judeţului Mehedinţi(2004);
•Dicţionarul scriitorilor olteni(2004).
•Virgiliu Tătaru, Dicţionarul personalităţilor mehedinţene, vol. I, Craiova, Editura MIM,2006, p. 53-55.
18. Iniţiative culturale:
•Editarea revistei „Cuget Românesc”(1991 – 1992);
•Înfiinţarea Editurii „Cuget Românesc”(1991- până în prezent), în cadrul căreia a publicat peste 100 titluri de cărţi şi broşuri;
•Înfiinţarea Editurii Parohiei Malovăţ(1994 – până în prezent), în cadrul căreia a publicat aproape 100 titluri de cărţi şi broşuri;
•Difuzare de carte religioasă, istorică , literară etc. în sistemul „cartea prin poştă” în ţară şi în state din Europa, America, Australia şi Asia.
19. Realizări pastorale:
•Reparaţii capitale la bisericile din Gruia, Bâlvăneşti, Pârlagele, Bârda şi mai cu seamă la Malovăţ;
•Editarea Micii Biblii şi donarea a câte unui exemplar fiecărei familii din Parohia Malovăţ în 2004;
•Editarea Catehismului creştin-ortodox şi donarea a câte unui exemplar fiecărei familii din Parohia Malovăţ în 2005;
•Editarea Cărţii de rugăciuni şi donarea a câte unui exemplar fiecărei familii din Parohia Malovăţ în 2006-2007;
•Editarea publicaţiei „Scrisoare pastorală” şi trimiterea ei , în mod gratuit, fiecărei familii din Parohia Malovăţ, din două în două săptămâni;
•Donarea a câte două pâini tuturor participanţilor la slujbele oficiate la bisericile din satele Malovăţ şi Bârda, cât şi bătrânilor şi bolnavilor din cele două sate(în ultimii ani s-au donat anual între 8000 şi 10000 pâini). Copiilor participanţi la slujbe li se mai donează în plus dulciuri , reviste , cărţi etc.;
•Acordarea de ajutoare în bani şi materiale enoriaşilor din parohie , care au dificultăţi economice, boli incurabile, situaţii deosebite;
•Oficierea tuturor serviciilor religioase în mod gratuit.
20. Premii şi distincţii:
•Premiul revistei „Iosif Vulcan” din Sydney(Australia), pentru volumul Inima mamei(2002);
•Titlul de „Om al anului” în 2000 şi 2001 , acordat de către Institutul Internaţional de Biografii din Cambridge(Anglia);
•Premiul pentru activitatea editorială din partea Asociaţiei Române pentru Patrimoniu(2005).
21. Adresa actuală: Loc. Bârda jud.Mehedinţi, România sau Căsuţa Poştală nr.l , Of. Poştal nr. 1 , Tr. Severin, România. Telefon : 0724.99.80.86 sau e-mail: stanciulescubarda@yahoo.com

01.06.2007

Adrian Pop
06.09.2012, 11:00
Folclor din Mehedinți Publicat în 6 septembrie 2012 (http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/09/06/folclor-din-mehedinti-2/) Al. Stănciulescu-Bârda (http://www.ziarulnatiunea.ro/author/al-stanciulescu-barda/)
http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2012/09/300px-Taraf_of_Ochi-Albi_1860_Szatmary-150x150.jpg (http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2012/09/300px-Taraf_of_Ochi-Albi_1860_Szatmary.jpg)Redăm în continuarea proiectului nostru de punere în valoare a folclorului din Mehedinți balada Cântecul lui Ghiță Bărbărie (Cătănuță), baladă pe care am cules-o la 24 august 1972 de la cunoscutul lăutar Niță Boulescu din Bobaița, născut la 23 iunie 1896: ,,Ghiță Bărbărie S-a lăsat de Liturghie, S-a lăsat și de popie Și-a plecat în haiducie. Într-o zi de primăvară, Ghiță cu-a lui soțioară, Vidruleasa cea vestită Și de mulți voinici pețită, Ei în țară s-au tot dus, Pe Valea Oltului în sus. Iar prin codru mohorât, Lui Ghiță-i era urât. -Vidro, Vidruleasa mea, Cântă, drag-un cântecel, Să trecem dealul cu el!” -Eu, Ghiță, când ți-oi cânta, Deal cu deal s-o-mpreuna, Pietrele s-or despica, Apele s-or tulbura Și pe noi ne-o auzi Harambașa codrului, Voinicul voinicilor, Frumosul frumoșilor. Și pe noi ne-o-ntâmpina, Mare cârcot-om făcea. Iar Vidra când cânta, Deal cu deal se-mpreuna, Harambașa codrului, Frumosul frumoșilor, Haiducul haiducilor, Pe Vidra o auzea. Înainte le ieșea, Cam așa le cuvânta: -Măi, Ghiță, măi Bărbărie, Ce te-ai lăsat de popie Și de Sfânta Leturghie, De ce-mi calci potecile Și-mi încurci livezile? -Ce poteci, măi, Păune, Și ce livezi, măi, nebune? -Vrei în săbii să ne tăiem, Ori la luptă să ne-apucăm? -Mai bine la luptă că-i mai dreaptă, Că-i de Dumnezeu lăsată! La luptă se apucară, De la prânz și pân-la chindie, Numa-n ciudă și mânie. Iar Ghiță ce-mi făcea, Brâulețul desfăcea: -Vidro, nevestica mea, Vino de strânge-mi tu brâul, Că-mi pune capul nebunul! Iar Ghiță se-ncorda, Pe Păunaș l-apuca, De pământ că mi-l izbea, În țărână mi-l vâra, Din creștet până-n pământ, Cum n-am văzut de când sunt. -Mândră, mândrulița mea, Ia pune mâna colea Și-mi strânge curelușa. Mi-e câinele hodinit, Nici cu sapa n-a prășit, Nici cu coasa n-a cosit, Pe mine m-a ostenit! Vidra așa-i răspundea: -Dacă Păun te-o tăia, Pe el de bărbat l-oi lua! Din doi care-o birui, Bărbățel mie mi-o fi! Ghiță dacă auzea, De-un picior îngenunchea, Pe Păun că-l răsturna, Cu paloșul mi-l tăia. Apoi la Vidra mergea: -Vidră, nevestica mea, Astă-vară am cosit, Nouă clăi că am făcut, Numai una n-are vârf. Și-acum din capul tău, Îi fac vârfulețul său, Că tu nu te-ai îndurat, Pe min-să mă fi ajutat, Când cu Păun m-am luptat. Ghiță iatagan scotea, Capul Vidrei îl tăia Și-n desag că i-l băga. Apoi în munții-ardelenești, La soacră-sa se ducea: -Bună ziua, mamă soacră! -Mulțumesc, copile dragă! -N-ai vreo varză acră, Să băgăm cu carne grasă Din Vidra ta cea frumoasă? Iar soacră-sa când văzu, Inima și-o zgudui: -Bine-ai făcut, mamă dragă, Vidra era poam-aleasă, Tu cu ea nu făceai casă!”

Adrian Pop
06.09.2012, 11:01
http://www.ziarulnatiunea.ro/author/al-stanciulescu-barda/

Adrian Pop
06.09.2012, 11:03
http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/4869-Folclor-din-Mehedin%C8%9Bi-%28II%29

Adrian Pop
06.09.2012, 11:05
http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/4420-Ca-un-vultur-lovit-de-v%C3%A2n%C4%83tor%E2%80%A6Al-St%C4%83nciulescu-B%C3%A2rda

Adrian Pop
06.09.2012, 11:13
File de istorie – satul Bârda Publicat în 1 septembrie 2012 (http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/09/01/file-de-istorie-satul-barda/) Al. Stănciulescu-Bârda (http://www.ziarulnatiunea.ro/author/al-stanciulescu-barda/)
http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2012/09/biserica_povergina_2_resize-150x150.jpg (http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2012/09/biserica_povergina_2_resize.jpg)În ,,Mitropolia Olteniei”, an. XV(1963), nr. 5-6(mai-iun.), pp. 449-464, istoricul Radu Crețeanu publică Documentele Schitului Topolnița. Aici găsim câteva mențiuni de mare importanță pentru istoricul satului Bârda. Facem precizarea, pe baza unor documente provenind din alte surse, că vatra veche a satului Bârda a fost în Țarovăț, adică între satul Răscolești de azi și combinatul Romag. Cei mai în vârstă își amintesc că acolo se găsea un izvor de unde beau apă cei care treceau spre Severin sau se întorceau de la oraș. Locuitorii satului Țarovăț proveneau din sudul Dunării. Ei erau ,,ai țarului”, adică lucrători pe moșia conducătorului statului sârb. Din cauza turcilor, ei fugiseră peste Dunăre și se așezaseră mai întâi undeva în apropierea Vârciorovei. Și azi există acolo toponimul ,,Țarovăț”, iar un viaduct al șoselei naționale București-Timișoara se numește tocmai ,,Viaductul Țarovăț”. Neavând condiții prielnice acolo, acei fugari au venit în părțile noastre și s-au așezat la Țarovățul dintre Izvorul Bârzii și Malovățul de azi. În timpul cât au stăpânit austriecii Oltenia, adică între 1718-1738, s-au făcut două recensăminte amănunțite, pentru a se stabili impozitele. Aceste recensăminte au fost făcute de doi ofițeri austrieci, von Bauer și von Schwantz. La începutul stăpânirii austriece, Țarovățul era sat cu case, locuitori, vii, pomi și o fântână. La al doilea recensământ, Țarovățul era sat ,,cu locuitorii fugiți”. În documente de dinainte de stăpânirea austriacă, întâlnim în Țarovăț locuitori cu numele Rascol, Patolea, Luca, Mema, Avram și alții. Dintre aceștia, unii s-au retras la nord, în pădure, unde își aveau sălașele de vite. Ei erau ,,cei pitulați”, cei ,,din deal”, adică din ,,Bârda”. Precizăm că Bârda în limba slavonă înseamnă ,,deal înalt de piatră”. Acești fugari au format mahalale ale viitorului sat Bârda, precum Luchești, Memești. Roleștii se pare că sunt urmașii unui ofițer austriac, Roler, iar Muceștii ar fi venit de prin Banat, acolo fiind multe familii cu numele ,,Mocioni”. Alți locuitori din Țarovăț au întemeiat mahalale ale satului Izvorul Bârzii de azi, precum Patolani și Răscolești. În documentele publicate de Radu Crețeanu în ,,Mitropolia Olteniei” se găsesc mai multe referințe privin părțile Bârdei. La 25 martie 1654, Luca din Țarovăț este martor împreună cu alții, când starețul Dionisie al Mânăstirii Govora dădea starețului Theodor al Topolniței moșia Curiacea pe 100 de oi și 50 de taleri(bani care circulau atunci). Facem precizarea că și azi, în nordul mahalalei Memești din Bârda este locul numit Curecea și se știe că acolo este ,,Cureaua mânăstirii”. Din hotarul satului Țarovăț, Preda Vlădășescu și soția sa Anica vând mânăstirii Topolnița la 9 februarie 1669 toată partea ce-o dețineau ei. La fel face și Pătru Pătolescu din Țarovăț în 17 ian. 1670 cu proprietatea lui din Țarovăț, pe care o vânde lui Lupu Buliga, ctitorul Mânăstirii Topolnița. În 25 iunie 1780, aflăm că locuitorii satului Bârda cotropiseră moșia din Țarovăț a mânăstirii Topolnița, cât și bucata de loc a mânăstirii din Curecea. Pentru stabilirea adevărului, sunt chemați ca martori, printre alții, Nicolae Borciloiu, Nicola Ceac, Rădușul Sărăcin, Miligaci, Nicola Răscol și Nicola Pătolea. Se pot recunoaște multe neamuri cu aceste nume din Răscolești, Halânga, Puținei etc.