Enciu Stefan
19.10.2011, 00:29
MIORITA - CRONICA ANCESTRALA A PERMANENTEI ROMANESTI
MIORITA - CRONICA ANCESTRALA A PERMANENTEI ROMANESTI
…………………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………
Baciul UNGUREAN
Vastul spatiu pe care s-a format poporul roman si numeroasele sale tari numite Vlahii, au condus la ideea separarii numirilor pentru facilitarea identificarii lor. In acest context vedem plasata necesitatea diferentierii tarilor romane dupa criterii toponimice, in special dupa hidronimele mai importante din regiunea respectiva, stiut fiind ca, pana tarziu, crezatele si voievodatele noastre erau organizate pe cursul raurilor mai importante.
In acest cadru istoric, in care vecinii foloseau etnonimul vlah , pentru a-i desemna pe romani, iar VLAHIA(VALAHIA) pentru a le deosebi tara,romanii insisi se numeau ramani sau rumani, iar tarile lor purtau nume stravechi:ARDEAL, MOLDIVA,OLTENIA, MUNTENIA, TARA BARSEI, etc.
Unele dintre aceste nume de tari, au patruns si in limbile altor popoare, generalizandu-se sub aceasta forma romaneasca. Locuitorii din tarile respective erau numiti si ei cu apelativul derivate din numele tarii respective:ardeleni, moldoveni, olteni, munteni, barseni, etc.
UNGUREANUL mioritic nu face exceptie de la aceasta regula, careia nu I s-au putut sustrage nici conationalii lui, bacii vrancean si moldovean.Elementul lexical ungurean,
ca si cel de vlah(valah) interpretat eronat din stiinta ori nestiinta, a fost indepartat de originea lui si golit de semantism, cu toata incarcatura istorica pe care o poarta.Dictionarele noastre cele mai recente dau explicatii GRESITE acestor termini. Astfel DEX, specifica: 1.maghiar,2. denumire dat populatiei (romanesti) din Transilvania, in special celei din vecinatatea fostelor provincii istorice din Tara Romaneasca si Moldova(p.997)
D.L.R.M.:1. Maghiar, p. extensie transilvanean, 2.) numele unui dans popular si melodia dupa care se executa(p.905), etc
In realitate lucrurile stau cu totul altfel. Asa cum vom demonstra mai jos. NICIODATA si in nici o regiune, nicaieri maghiarii nu au fost numiti ungureni. Ci UNGURI.Niciodata si nicaieri transilvanenii nu au fost numiti si nu sunt numiti UNGURENI, ci asa cum s-a subliniat:ardeleni, maramureseni,banateni, oseni,moroseni, etc.intrucat nu e posibil si nici logic ca romanii sa se confunde unii cu altii, si chiar azi,cand traditia populara nu mai este atat de robusta ca in trecut, costumele populare se mai pastreaza inca differentiate, pe regiuni sau provincii, ca si acum cateva sute de ani. La toate acestea se mai adauga graiurile atat de representative si inconfundabile. Ardeleanul nu poate fi confundat niciodata cu ungureanul, dupa cum olteanul nu poate fi luat drept moldovean sau, aromanul drept crisan. Aceasta confuzie nu poate fi facuta decat de populatiile indepartate geograficeste unele de altele, care poseda cunostiinte vagi despre regiunile unora sau altora, cum s-a intamplat si cu baciul ungurean, considerat de romanii din principatele dunarene, ca venind dinspre partile unguresti. In realitate el apartine partilor ungurene, care nu sunt unguresti nici ardelenesti.
Lantul Carpatilor Orientali, din punctul lor cel mai nordic si pana la curbura, istoriceste vorbind au apartinut dintotdeauna prin natura sa , pastorilor romani, din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre.
Faptul ca in limba slovaca valach inseaman”pastor”, confirma si in acest fel starea de fapt existenta in regiune, in urma prefacerilor analizate asa dupa cum in sarbocroata acelasi termen VLAH are intelesurile de mai jos:
-pentru catolici inseamna “ortodox”
-pentru locuitorii insulelor este echivalent cu acela de “locuitor al interiorului peninsulei”
-pentru oraseni are sensul de “taran”, etc
Paralel, persistenta pana la pana in conteporaneitate a unor hidronime de origine romana, in regiunile invecinate, maramures, UNG, Bereg, Zepelin, etc nu face decat sa intareasca asertiunea noastra.
Asezarea triburilor maghiare in Panonii a marcat inceputul destramarii vietii patriarhale care domnea in acest spatiu stramosesc. Folclorul romanesc a reusit sa pastreze mai bine ca orice DOCUMENT scris situatia existenta in Carpatii Orientali cu multe secole mai inainte de a fi tulburata de migrari.
“Miorita” este prin excelenta balada Carpatilor Orientali in trei segmente egale ca lungime.Astfel:
1) Partea de nord numita ungureana este situate pe UNGURI si in lungul UNGULUI, cu regiunile invecinate. Materializata pe teren, corespunde in linii generale, distantei dintre orasul UNGAr(azi,UZGOROD) si valea Ceremusului, in axul lantului muntos:
2) Zona de mijloc cu centrul in Bucovina, pe apa MOLDOVEI, numita moldoveana care se intinde pe valea Ceremusului pana la confluenta Moldovei cu Sotetul. Acesta este sensul termenului moldovdean, din preajma raului Moldova, care peste cateva secole va reusisa impuna, prin voievozii maramureseni, sis a devina nume de tara binecuvantata.
3) Regiunea sudica numita vranceana se afla la aceasi distanta de centrul tarii moldovene, Campulung, egala cu cea dintre Campulung si UNGAR. Aceasta regiune cuprinde ultima treime a Carpatilor Orientali, cuprinsa intre confluenta Moldovei cu Siretul si Curbura.
Aceasta este si ordinea bacilor mioritici cantata in balada. Numele UNGUREAN(deriva de la UNGURI+suf.ean) nu are deci nici o legatura cu etnonimul maghiar sau cu romanii dinspre partile Ungariei de azi, el se refera strict la sens, la Valahii din Carpatii nordici, aflatori pe Unguri(numele celor doua rauri care prin unire formeaza raul UNG).Constiinta de neam in lungul acestor munti, s-a pastrat intacta prin aceasta balada pastoreasca, desi schimbarile provocate de seismele istoriei au modificat, intre timp, structura demografica, a plaiurilor cantata, mai ales in partea lor cea mai nordica.
Peste cateva secole, baciul ungurean in persoana lui DRAGOS si BOGDAN vor satisface setea ancestrala transmisa prin balada, de a inlatura prin intelegere(stiut dinainte) pe “baciul moldovean”, ddin propria-I tara.
“….Iar tu de omor
Sa nu le spui lor
Sa le spui curat
Ca m-am insurat
c-o mandra craiasa
a lumii mireasa…”
Elementul lexical ungurean, format pe teren romanesc, nu poate fi acordat altor romani, din alte regiuni istorice, asa cum am subliniat mai sus, fiind inconfundabil cu alti termini care-I denumesc pe romanii din alte “vlahii”. Numele de ungurean este cunoscut si in regiunile invecinate al;e vailor Ungurilor si pana la Bucovina de nord, unde a patruns si in poezia populara ucrainiana, care incepe astfel:
“Oi saraku ungurean
Pisov v pole pe bur’jan..”
Aceasta populatie nu a avut contact niciodata cu ardelenii, nici macar cu maramuresenii. Ea cunoaste tipul de pastor venit din Carpati, care-si pastea turma si prin partile Galitiei, ale Poloniei, etc. Datele istorice se impotrivesc si ele originii semantice maghiare a termenului romanesc ungurean.
Balada MIORITA a fost publicata de Vasile Alecsandri in anul 1866, deci cu un an mai devreme decat semnarea pactului dualist in urma caruia Ungaria devine regat in cadrul Imperiului Austro-Ungar.
In perioada de dupa 1526(batalia de la Mohacs) si pana in 1867 nu se poate vorbi de o influenta ungureasca, deoarece transformarea in pasalac si apoi ocupatia austriaca(Karlowitz,1699), nu au un punct de vedere in societate si in relatiile internationale;
Nici in secolele XI-XIII, cand regatul feudal maghiar ocupa Transilvania, nu poate fi vorba de acest nume, intrucat Transilvania ramane principat independent pana la 1541 si este cunoscuta sub numele istoric de ARDEAL. In final este greu de imaginat ca o influenta de mana a doua si straina, sa fie mai puternica decat una de mana intai sau cu alte cuvinte, exercitarea influentei maghiare in Moldova peste cea ardeleneasca vecina si de aceasta limba si cultura.-
NUME DAT DE ROMANI
Strabatand Carpatii orientali, pe vaile afuentilor Nistrului, si apoi pe vaile afluentilor Tisei, in regiunea muntilor BESCHIZI, triburile maghiarilor patrund mai intai in valea Ungului, la confluenta izvoarelor sale, numite Unguri(la plural, din UNG+sufixul-uri;cf.CRISURI,etc), apoi se aseaza in tinutul UNG(centrul sau administrativ este UNGAR, in ungureste UNGVAR, in ruseste UGOROD,etc).
Din punct de vedere istoric si lingvistic, dar mai ales al foneticii istorice, hidronimul UNG prezinta o importanta deosebita pentru noi, avand in vedere ca el atesta ca NICI NU AVEAU NUME, si ca sta la baza derivatului romanesc UNGURI, din care, se formeaza termenul UNGUREAN,pe care il analizam aici.
Odata asezati in tinutul de pe UNGURI, maghiarii, cu timpul, au fost si ei numiti aSstfel, nume devenit ulterior ETNONIM in limba romana. In alte limbi, numele sub care sunt cunoscuti maghiarii deriva de la numele de loc UNGAR si el cu sufixul romanesc(UNG+ar), care prezinta intelesul de “locuitor de pe UNGURI”.Cu acelasi suffix AR s-a format si BULG-ar.Tot asa ungurean inseamna locuitor de pe Unguri. In ceea ce priveste bulgar(Volga+ar, trecut in boteizarea lui “v”).
Romana e singura limba din regiunea aceasta in care s-au putut forma termenii UNGURI si UNGAR. Argumentele ce stau la baza afirmatiei noastre deriva chiar de la numele dat maghiarilor de popoarele vecine cu ei sau din vecinatatea lor:Ucrainean:UGOR(et) polon(WEGIER); ceh(UHOR), slovac(MAD’ar), german(UNGAR,sln.(Madzar),scr(madar), rus(VENGR) venghet, bulgar.UNGAR, etc. Termenii slovac si sloven sunt imprumutati din maghiara.
Numele ungar din bulgara si germana sunt din romanescul UNGAR. Formarea termenului Ungar in germana, dupa secolul X este improbabila, avand in vedere ca la data asezarii maghiarilor in Panonia(896) sufixul –ar in limba germana devenise-er.
Acest lucru se pare ca dateaza inca inainte de scolul la IX-lea, deoarece GLOSELE DIN KASSEL prezinta unele cuvinte germanice terminate in –er, exemplu (deser) asa cum intalnim si in faimoasele Juraminte de la Strasbourg(redactarea in anul 842 en) intre Ludovic Germanicul si Carol cel Plesuv(ex.bruher), etc.
Prin urmare, dupa venirea ungurilor in Pannonia, termenul german care sa-I numeasca, trebuia sa aiba forma UNGER. Aceasta forma germana exista in epoca si este reflectata cu exactitate in formele slave din regiune, unde imprumutul nu se poate explica decat prin germana.
Asfel germanul Unger ceh Uher, cu disparitia nazalei ca si in cazul celorlalte limbi slave si cu trecerea lui g in h.-
Germ.Unger pol.wegier(prin faza Wangier) de under us vengher. Faza de tranzitie pol.wungier a devenit wegier prin asimilare vocalica. Forma ucrainiana uror(et) nu se poate explica decat ca derivand din romana.ungar, cu disparitia nazalei, ca in cazul limbii cehe, fenomen care a avut loc inainte de sec. al X-lea e.n..
Ca o nota de curiozitate, amintim ca in limba finlandeza termenul corespunzator ungurescului maghiar”ungur” ar forma UUNKARILAINEN, deci un cuvant compus, aidoma cu rumanialainen, italialeinen, etc, si NIMIC din lexical fino-ugric. Primul element valoric compunerii UNKARI, trebuie sa fie un imprumut din baltica.
In concluzie putem sustine fara teama de a gresi, ca numele etnic UNGAR, ca de altfel si numele tarii UNGARIA, s-au format in limba romana, de unde au patruns mai tarziu in lexicul popoarelor vecine, iar prin intermediul limbii germane, limba de larga circulatie, termenul a patruns si in alte limbi europene. Forma germana actuala UNGAR, o consideram un neologism, patruns din romana, prin intermediul calatorilor sasi din Ardeal. Maramures, etc., intrucat asa cum am subliniat mai intai forma initiala germana a fost UNGER , care s-a mai pastrat chiar si in sec al.XIII-lea, cum o gasim scrisa si de Rudolf von EMS mort pe la 1254..Dien UNGURN sint”.Forma germana UNGIR ne arata ca s-a dezvoltat din UNGER, mult mai veche, pe care o intalnim si in numele tarii in limba italiana:UNGHERIA.-
Nu putem incheia fara a face unele precizari importante in legatura cu tinutul de pe UNGURI, al ungurenilor vlahi, tinut in care s-au asezat prima oara maghiarii, de unde s-au raspandit apoi spre Panonia. In sec IX –X, cand are loc asezarea ungurilor in noua lor patrie, in limbile slave, fenomenul disparitiei nazalei -n- era ca si incheiat.. In cazul numelui de loc UNG, forma lui in limbile slave era UG(fara nazala) care peste un secol sau doua avea sa devina UH, prin trecerea sunetului g in h… in limba ceha, slovaca, ucraineana.
Prin urmare , in perioada asezarii ungurilor in tinutul de pe UNGURI, forma hidronimului UNG in limbile slave din regiune era UG.
Un imprumut unguresc din aceasta forma ar fi devenit OG sau AG(fonetic OG), cum forma ungureasca este UNG, aceasta nu putea fi imprumutata decat din limba romana, SINGURA limba care a pastrat nazala “n” dupa secolul al X-lea.Un imprumut unguresca din formele slave, de dupa sec al XII-lea ar fi avut forma OH sau AH(fonetic:oh)-. Fonetica istorica ne arata ca dezvoltarea formei actuale in limbile slave din regiune a avut loc din forma initiala si primordiala roman.UNG UG ceh, slav, ucr, UH. Forma polona UZ, nu poate intra in discutie, ea fiind mai recenta si reprezintapluralul respective indica semantismul romanesc:UNGURI. Din forma polona deriva si numele rusesc al toponimului actual Uzgorod(orasul UZ)respective orasul Unguri, desi este situate pe UNG(la singular).Aceasta denota ca in limbile polona si rusa toponimele in discutie au aparut mult mai tarziu, ca, dealtfel, si contactele lor cu popoarele mai sus mentionate.
Pluralul romanesc UNGURI este redat in limbile ceha, slovaca si ucraineana prin US, care mai tarziu prin sonorizare a devenit UZ(cf.fr.manchette rus manzeta, etc), asa cum exista si in romana dublete de felul vrasmas/vrajmas, rabos/raboj, vasnic/vajnic, etc.
Aceasta transformare, la numarul plural, este specifica limbilor slave si are loc mai in toate apelativele vechi, ca de altfel, si in cazul etnonimului Vlah/Valah care in nume de tara devine Valaka, etc., identic deci cu UH, US, apoi UZ.
Transformarile calitative petrecute in fonetica slava ne arata ca au la baza termenul primordial UNG, care nu s-a pastrat decat in romana si magiara, dar, dupa cum am subliniat, supra magiara nu exista prin aceste parti, cand in limbile slave disparuse sunetul nazal –n-. In tinutul ungurenilor intrat in balada, prin baciul mioritic, N. draganu arata ca exstau o serie de toponime romanesti privitoare la romani, intre care amintim si satul Volossanka partle de hotar:Volosane, Volosenski, Volosjanocka, Volosini; Mahura, Magora, Magurica, Korbulka, Kicera, Verde, Leksor, Cotori, hirun, Za Kracunova, Podysur, Skerosora, Roskana, Murgo, Pupur, vrh, plaj, etc. In priviinta toponomiei situatia este identical si in tinutul vecin Bereg:Fresinet, Kiraly, ppa(anul 1388) Magura Muncsel, Korb, Nigrovo, Peruj, R’aped,..Romaniska, Tomnatik, Ripy, Stramtura, Kodrosory, Kopacina, Falca,Cerbovine, etc.
Semnalam o situatie identical in tinutul Zemplin:Kecelpotok(anul 1252) Scek-potoc(1270), Albeny(1355) 1358,1479; Roscokz(Roscut) 1478, Motrogon, valaskovcy, Deresor, Gaura, Kopac, Andresel, Strembura, etc.
A existat prin urmare o convietuire comuna in zona celor doua unguri pe valea UNGULUI, in tinutul ungurenilor si in celelalte tinuturi apropiate, comuniune care se desprinde usor din analiza celor de mai sus din exstenta toponimelor de origine romana, din pastrarea dupa specific, in romana si in limbile slave a numelui UNG, UNGURI, UNGAR.
DACA ROMANII AR FI VENIT IN ACESTA REGIUNE DUPA SECOLUL AL X-LEA, am fi cunoscut doar forma de UG, iar dupa secolul al XIII-lea forma UH, singurele prezente in limbile slave.Persistenta numelor de locuitori de obarsie romaneasca este intarita si de existenta numelor de obarsie dacica pastrate in zona analizata, pana in zilele noastre, asa cum este cazul raului ONDAVA, si a muntilor ONDAVA, a multor altora, asupra carora vom reveni cu alta ocazie. Daca deci, NUMELE DACIC A REUSIT SA SE PASTREZE INTACT, ce fenomen, de ce natura ar fi trebuit sa fie, ca sa se opuna numelor romanesti mult mai recente? Tema UNG este bine reprezentata in lexical limbii romane, unde pe langa verbul “a unge “(classic ungere) avem apelativele:ungere, ungator, ungar.UNG se mai pastreza si ca nume de persoana atat la masculine cat si la feminine:UNGU, UNGA.-
Tinutul ungurenilor cu zonele invecinate, formau un mare voievodat romanesc, dupa cum sustine Dr. alexandru FILIPASCU in “istoria Maramuresului”, provinciile Maramures,Ung si Bereg, formau un voievodat romanesc, care se intindea pana la valea ONDAVEI si confluenta Bodrogului cu TISA.Navalirea ungurilor nimicind independenta poitica a romanilor de pe vaile Laturita, Ung, Laburta si Ondava… o mare parte din populatia romaneasca trece Beschizii si se aseaza in GALITIA unde intemeiaza voievodatele romanesti ZAMBOR si SANOK.-
Demna de semnalat ni se pare si mentiunea facuta de Stefan METES in “Emigrari romanesti in Transilvania sec.VXII-XX:”Etnograful Fr.Bartos pune sosirea vlahilor in Moravia, prin veacul al XX-lea, Fr.Pasternak- in jumatatea a doua a veacului al XII-lea, dusi de episcopul Bruno de Schaumberg al Moraviei, in judetul Ung si zemplen”.
Balada MIORITA, cronica vie a neamului roman a pastrat dea lungul veacurilor realitatile politice, istorice, geografice si economice, de dinainte de venirea ungurilor in Pannonia. Ea a reusit sa pastreze nestirbita stirea despre UNGURENU, locuitorii segmentului celui mai Nordic al lantului Carpatilor Orientali.-
Existenta romanilor si stramosilor lor, dacii, in acesta arie geografica este atestata documentar si este prezenta si azi in marea carte a toponomiei, asa cum am vazut si vom mai vedea.
Profesor: Tudor Diaconu
Va urma
MIORITA - CRONICA ANCESTRALA A PERMANENTEI ROMANESTI
…………………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………
Baciul UNGUREAN
Vastul spatiu pe care s-a format poporul roman si numeroasele sale tari numite Vlahii, au condus la ideea separarii numirilor pentru facilitarea identificarii lor. In acest context vedem plasata necesitatea diferentierii tarilor romane dupa criterii toponimice, in special dupa hidronimele mai importante din regiunea respectiva, stiut fiind ca, pana tarziu, crezatele si voievodatele noastre erau organizate pe cursul raurilor mai importante.
In acest cadru istoric, in care vecinii foloseau etnonimul vlah , pentru a-i desemna pe romani, iar VLAHIA(VALAHIA) pentru a le deosebi tara,romanii insisi se numeau ramani sau rumani, iar tarile lor purtau nume stravechi:ARDEAL, MOLDIVA,OLTENIA, MUNTENIA, TARA BARSEI, etc.
Unele dintre aceste nume de tari, au patruns si in limbile altor popoare, generalizandu-se sub aceasta forma romaneasca. Locuitorii din tarile respective erau numiti si ei cu apelativul derivate din numele tarii respective:ardeleni, moldoveni, olteni, munteni, barseni, etc.
UNGUREANUL mioritic nu face exceptie de la aceasta regula, careia nu I s-au putut sustrage nici conationalii lui, bacii vrancean si moldovean.Elementul lexical ungurean,
ca si cel de vlah(valah) interpretat eronat din stiinta ori nestiinta, a fost indepartat de originea lui si golit de semantism, cu toata incarcatura istorica pe care o poarta.Dictionarele noastre cele mai recente dau explicatii GRESITE acestor termini. Astfel DEX, specifica: 1.maghiar,2. denumire dat populatiei (romanesti) din Transilvania, in special celei din vecinatatea fostelor provincii istorice din Tara Romaneasca si Moldova(p.997)
D.L.R.M.:1. Maghiar, p. extensie transilvanean, 2.) numele unui dans popular si melodia dupa care se executa(p.905), etc
In realitate lucrurile stau cu totul altfel. Asa cum vom demonstra mai jos. NICIODATA si in nici o regiune, nicaieri maghiarii nu au fost numiti ungureni. Ci UNGURI.Niciodata si nicaieri transilvanenii nu au fost numiti si nu sunt numiti UNGURENI, ci asa cum s-a subliniat:ardeleni, maramureseni,banateni, oseni,moroseni, etc.intrucat nu e posibil si nici logic ca romanii sa se confunde unii cu altii, si chiar azi,cand traditia populara nu mai este atat de robusta ca in trecut, costumele populare se mai pastreaza inca differentiate, pe regiuni sau provincii, ca si acum cateva sute de ani. La toate acestea se mai adauga graiurile atat de representative si inconfundabile. Ardeleanul nu poate fi confundat niciodata cu ungureanul, dupa cum olteanul nu poate fi luat drept moldovean sau, aromanul drept crisan. Aceasta confuzie nu poate fi facuta decat de populatiile indepartate geograficeste unele de altele, care poseda cunostiinte vagi despre regiunile unora sau altora, cum s-a intamplat si cu baciul ungurean, considerat de romanii din principatele dunarene, ca venind dinspre partile unguresti. In realitate el apartine partilor ungurene, care nu sunt unguresti nici ardelenesti.
Lantul Carpatilor Orientali, din punctul lor cel mai nordic si pana la curbura, istoriceste vorbind au apartinut dintotdeauna prin natura sa , pastorilor romani, din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre.
Faptul ca in limba slovaca valach inseaman”pastor”, confirma si in acest fel starea de fapt existenta in regiune, in urma prefacerilor analizate asa dupa cum in sarbocroata acelasi termen VLAH are intelesurile de mai jos:
-pentru catolici inseamna “ortodox”
-pentru locuitorii insulelor este echivalent cu acela de “locuitor al interiorului peninsulei”
-pentru oraseni are sensul de “taran”, etc
Paralel, persistenta pana la pana in conteporaneitate a unor hidronime de origine romana, in regiunile invecinate, maramures, UNG, Bereg, Zepelin, etc nu face decat sa intareasca asertiunea noastra.
Asezarea triburilor maghiare in Panonii a marcat inceputul destramarii vietii patriarhale care domnea in acest spatiu stramosesc. Folclorul romanesc a reusit sa pastreze mai bine ca orice DOCUMENT scris situatia existenta in Carpatii Orientali cu multe secole mai inainte de a fi tulburata de migrari.
“Miorita” este prin excelenta balada Carpatilor Orientali in trei segmente egale ca lungime.Astfel:
1) Partea de nord numita ungureana este situate pe UNGURI si in lungul UNGULUI, cu regiunile invecinate. Materializata pe teren, corespunde in linii generale, distantei dintre orasul UNGAr(azi,UZGOROD) si valea Ceremusului, in axul lantului muntos:
2) Zona de mijloc cu centrul in Bucovina, pe apa MOLDOVEI, numita moldoveana care se intinde pe valea Ceremusului pana la confluenta Moldovei cu Sotetul. Acesta este sensul termenului moldovdean, din preajma raului Moldova, care peste cateva secole va reusisa impuna, prin voievozii maramureseni, sis a devina nume de tara binecuvantata.
3) Regiunea sudica numita vranceana se afla la aceasi distanta de centrul tarii moldovene, Campulung, egala cu cea dintre Campulung si UNGAR. Aceasta regiune cuprinde ultima treime a Carpatilor Orientali, cuprinsa intre confluenta Moldovei cu Siretul si Curbura.
Aceasta este si ordinea bacilor mioritici cantata in balada. Numele UNGUREAN(deriva de la UNGURI+suf.ean) nu are deci nici o legatura cu etnonimul maghiar sau cu romanii dinspre partile Ungariei de azi, el se refera strict la sens, la Valahii din Carpatii nordici, aflatori pe Unguri(numele celor doua rauri care prin unire formeaza raul UNG).Constiinta de neam in lungul acestor munti, s-a pastrat intacta prin aceasta balada pastoreasca, desi schimbarile provocate de seismele istoriei au modificat, intre timp, structura demografica, a plaiurilor cantata, mai ales in partea lor cea mai nordica.
Peste cateva secole, baciul ungurean in persoana lui DRAGOS si BOGDAN vor satisface setea ancestrala transmisa prin balada, de a inlatura prin intelegere(stiut dinainte) pe “baciul moldovean”, ddin propria-I tara.
“….Iar tu de omor
Sa nu le spui lor
Sa le spui curat
Ca m-am insurat
c-o mandra craiasa
a lumii mireasa…”
Elementul lexical ungurean, format pe teren romanesc, nu poate fi acordat altor romani, din alte regiuni istorice, asa cum am subliniat mai sus, fiind inconfundabil cu alti termini care-I denumesc pe romanii din alte “vlahii”. Numele de ungurean este cunoscut si in regiunile invecinate al;e vailor Ungurilor si pana la Bucovina de nord, unde a patruns si in poezia populara ucrainiana, care incepe astfel:
“Oi saraku ungurean
Pisov v pole pe bur’jan..”
Aceasta populatie nu a avut contact niciodata cu ardelenii, nici macar cu maramuresenii. Ea cunoaste tipul de pastor venit din Carpati, care-si pastea turma si prin partile Galitiei, ale Poloniei, etc. Datele istorice se impotrivesc si ele originii semantice maghiare a termenului romanesc ungurean.
Balada MIORITA a fost publicata de Vasile Alecsandri in anul 1866, deci cu un an mai devreme decat semnarea pactului dualist in urma caruia Ungaria devine regat in cadrul Imperiului Austro-Ungar.
In perioada de dupa 1526(batalia de la Mohacs) si pana in 1867 nu se poate vorbi de o influenta ungureasca, deoarece transformarea in pasalac si apoi ocupatia austriaca(Karlowitz,1699), nu au un punct de vedere in societate si in relatiile internationale;
Nici in secolele XI-XIII, cand regatul feudal maghiar ocupa Transilvania, nu poate fi vorba de acest nume, intrucat Transilvania ramane principat independent pana la 1541 si este cunoscuta sub numele istoric de ARDEAL. In final este greu de imaginat ca o influenta de mana a doua si straina, sa fie mai puternica decat una de mana intai sau cu alte cuvinte, exercitarea influentei maghiare in Moldova peste cea ardeleneasca vecina si de aceasta limba si cultura.-
NUME DAT DE ROMANI
Strabatand Carpatii orientali, pe vaile afuentilor Nistrului, si apoi pe vaile afluentilor Tisei, in regiunea muntilor BESCHIZI, triburile maghiarilor patrund mai intai in valea Ungului, la confluenta izvoarelor sale, numite Unguri(la plural, din UNG+sufixul-uri;cf.CRISURI,etc), apoi se aseaza in tinutul UNG(centrul sau administrativ este UNGAR, in ungureste UNGVAR, in ruseste UGOROD,etc).
Din punct de vedere istoric si lingvistic, dar mai ales al foneticii istorice, hidronimul UNG prezinta o importanta deosebita pentru noi, avand in vedere ca el atesta ca NICI NU AVEAU NUME, si ca sta la baza derivatului romanesc UNGURI, din care, se formeaza termenul UNGUREAN,pe care il analizam aici.
Odata asezati in tinutul de pe UNGURI, maghiarii, cu timpul, au fost si ei numiti aSstfel, nume devenit ulterior ETNONIM in limba romana. In alte limbi, numele sub care sunt cunoscuti maghiarii deriva de la numele de loc UNGAR si el cu sufixul romanesc(UNG+ar), care prezinta intelesul de “locuitor de pe UNGURI”.Cu acelasi suffix AR s-a format si BULG-ar.Tot asa ungurean inseamna locuitor de pe Unguri. In ceea ce priveste bulgar(Volga+ar, trecut in boteizarea lui “v”).
Romana e singura limba din regiunea aceasta in care s-au putut forma termenii UNGURI si UNGAR. Argumentele ce stau la baza afirmatiei noastre deriva chiar de la numele dat maghiarilor de popoarele vecine cu ei sau din vecinatatea lor:Ucrainean:UGOR(et) polon(WEGIER); ceh(UHOR), slovac(MAD’ar), german(UNGAR,sln.(Madzar),scr(madar), rus(VENGR) venghet, bulgar.UNGAR, etc. Termenii slovac si sloven sunt imprumutati din maghiara.
Numele ungar din bulgara si germana sunt din romanescul UNGAR. Formarea termenului Ungar in germana, dupa secolul X este improbabila, avand in vedere ca la data asezarii maghiarilor in Panonia(896) sufixul –ar in limba germana devenise-er.
Acest lucru se pare ca dateaza inca inainte de scolul la IX-lea, deoarece GLOSELE DIN KASSEL prezinta unele cuvinte germanice terminate in –er, exemplu (deser) asa cum intalnim si in faimoasele Juraminte de la Strasbourg(redactarea in anul 842 en) intre Ludovic Germanicul si Carol cel Plesuv(ex.bruher), etc.
Prin urmare, dupa venirea ungurilor in Pannonia, termenul german care sa-I numeasca, trebuia sa aiba forma UNGER. Aceasta forma germana exista in epoca si este reflectata cu exactitate in formele slave din regiune, unde imprumutul nu se poate explica decat prin germana.
Asfel germanul Unger ceh Uher, cu disparitia nazalei ca si in cazul celorlalte limbi slave si cu trecerea lui g in h.-
Germ.Unger pol.wegier(prin faza Wangier) de under us vengher. Faza de tranzitie pol.wungier a devenit wegier prin asimilare vocalica. Forma ucrainiana uror(et) nu se poate explica decat ca derivand din romana.ungar, cu disparitia nazalei, ca in cazul limbii cehe, fenomen care a avut loc inainte de sec. al X-lea e.n..
Ca o nota de curiozitate, amintim ca in limba finlandeza termenul corespunzator ungurescului maghiar”ungur” ar forma UUNKARILAINEN, deci un cuvant compus, aidoma cu rumanialainen, italialeinen, etc, si NIMIC din lexical fino-ugric. Primul element valoric compunerii UNKARI, trebuie sa fie un imprumut din baltica.
In concluzie putem sustine fara teama de a gresi, ca numele etnic UNGAR, ca de altfel si numele tarii UNGARIA, s-au format in limba romana, de unde au patruns mai tarziu in lexicul popoarelor vecine, iar prin intermediul limbii germane, limba de larga circulatie, termenul a patruns si in alte limbi europene. Forma germana actuala UNGAR, o consideram un neologism, patruns din romana, prin intermediul calatorilor sasi din Ardeal. Maramures, etc., intrucat asa cum am subliniat mai intai forma initiala germana a fost UNGER , care s-a mai pastrat chiar si in sec al.XIII-lea, cum o gasim scrisa si de Rudolf von EMS mort pe la 1254..Dien UNGURN sint”.Forma germana UNGIR ne arata ca s-a dezvoltat din UNGER, mult mai veche, pe care o intalnim si in numele tarii in limba italiana:UNGHERIA.-
Nu putem incheia fara a face unele precizari importante in legatura cu tinutul de pe UNGURI, al ungurenilor vlahi, tinut in care s-au asezat prima oara maghiarii, de unde s-au raspandit apoi spre Panonia. In sec IX –X, cand are loc asezarea ungurilor in noua lor patrie, in limbile slave, fenomenul disparitiei nazalei -n- era ca si incheiat.. In cazul numelui de loc UNG, forma lui in limbile slave era UG(fara nazala) care peste un secol sau doua avea sa devina UH, prin trecerea sunetului g in h… in limba ceha, slovaca, ucraineana.
Prin urmare , in perioada asezarii ungurilor in tinutul de pe UNGURI, forma hidronimului UNG in limbile slave din regiune era UG.
Un imprumut unguresc din aceasta forma ar fi devenit OG sau AG(fonetic OG), cum forma ungureasca este UNG, aceasta nu putea fi imprumutata decat din limba romana, SINGURA limba care a pastrat nazala “n” dupa secolul al X-lea.Un imprumut unguresca din formele slave, de dupa sec al XII-lea ar fi avut forma OH sau AH(fonetic:oh)-. Fonetica istorica ne arata ca dezvoltarea formei actuale in limbile slave din regiune a avut loc din forma initiala si primordiala roman.UNG UG ceh, slav, ucr, UH. Forma polona UZ, nu poate intra in discutie, ea fiind mai recenta si reprezintapluralul respective indica semantismul romanesc:UNGURI. Din forma polona deriva si numele rusesc al toponimului actual Uzgorod(orasul UZ)respective orasul Unguri, desi este situate pe UNG(la singular).Aceasta denota ca in limbile polona si rusa toponimele in discutie au aparut mult mai tarziu, ca, dealtfel, si contactele lor cu popoarele mai sus mentionate.
Pluralul romanesc UNGURI este redat in limbile ceha, slovaca si ucraineana prin US, care mai tarziu prin sonorizare a devenit UZ(cf.fr.manchette rus manzeta, etc), asa cum exista si in romana dublete de felul vrasmas/vrajmas, rabos/raboj, vasnic/vajnic, etc.
Aceasta transformare, la numarul plural, este specifica limbilor slave si are loc mai in toate apelativele vechi, ca de altfel, si in cazul etnonimului Vlah/Valah care in nume de tara devine Valaka, etc., identic deci cu UH, US, apoi UZ.
Transformarile calitative petrecute in fonetica slava ne arata ca au la baza termenul primordial UNG, care nu s-a pastrat decat in romana si magiara, dar, dupa cum am subliniat, supra magiara nu exista prin aceste parti, cand in limbile slave disparuse sunetul nazal –n-. In tinutul ungurenilor intrat in balada, prin baciul mioritic, N. draganu arata ca exstau o serie de toponime romanesti privitoare la romani, intre care amintim si satul Volossanka partle de hotar:Volosane, Volosenski, Volosjanocka, Volosini; Mahura, Magora, Magurica, Korbulka, Kicera, Verde, Leksor, Cotori, hirun, Za Kracunova, Podysur, Skerosora, Roskana, Murgo, Pupur, vrh, plaj, etc. In priviinta toponomiei situatia este identical si in tinutul vecin Bereg:Fresinet, Kiraly, ppa(anul 1388) Magura Muncsel, Korb, Nigrovo, Peruj, R’aped,..Romaniska, Tomnatik, Ripy, Stramtura, Kodrosory, Kopacina, Falca,Cerbovine, etc.
Semnalam o situatie identical in tinutul Zemplin:Kecelpotok(anul 1252) Scek-potoc(1270), Albeny(1355) 1358,1479; Roscokz(Roscut) 1478, Motrogon, valaskovcy, Deresor, Gaura, Kopac, Andresel, Strembura, etc.
A existat prin urmare o convietuire comuna in zona celor doua unguri pe valea UNGULUI, in tinutul ungurenilor si in celelalte tinuturi apropiate, comuniune care se desprinde usor din analiza celor de mai sus din exstenta toponimelor de origine romana, din pastrarea dupa specific, in romana si in limbile slave a numelui UNG, UNGURI, UNGAR.
DACA ROMANII AR FI VENIT IN ACESTA REGIUNE DUPA SECOLUL AL X-LEA, am fi cunoscut doar forma de UG, iar dupa secolul al XIII-lea forma UH, singurele prezente in limbile slave.Persistenta numelor de locuitori de obarsie romaneasca este intarita si de existenta numelor de obarsie dacica pastrate in zona analizata, pana in zilele noastre, asa cum este cazul raului ONDAVA, si a muntilor ONDAVA, a multor altora, asupra carora vom reveni cu alta ocazie. Daca deci, NUMELE DACIC A REUSIT SA SE PASTREZE INTACT, ce fenomen, de ce natura ar fi trebuit sa fie, ca sa se opuna numelor romanesti mult mai recente? Tema UNG este bine reprezentata in lexical limbii romane, unde pe langa verbul “a unge “(classic ungere) avem apelativele:ungere, ungator, ungar.UNG se mai pastreza si ca nume de persoana atat la masculine cat si la feminine:UNGU, UNGA.-
Tinutul ungurenilor cu zonele invecinate, formau un mare voievodat romanesc, dupa cum sustine Dr. alexandru FILIPASCU in “istoria Maramuresului”, provinciile Maramures,Ung si Bereg, formau un voievodat romanesc, care se intindea pana la valea ONDAVEI si confluenta Bodrogului cu TISA.Navalirea ungurilor nimicind independenta poitica a romanilor de pe vaile Laturita, Ung, Laburta si Ondava… o mare parte din populatia romaneasca trece Beschizii si se aseaza in GALITIA unde intemeiaza voievodatele romanesti ZAMBOR si SANOK.-
Demna de semnalat ni se pare si mentiunea facuta de Stefan METES in “Emigrari romanesti in Transilvania sec.VXII-XX:”Etnograful Fr.Bartos pune sosirea vlahilor in Moravia, prin veacul al XX-lea, Fr.Pasternak- in jumatatea a doua a veacului al XII-lea, dusi de episcopul Bruno de Schaumberg al Moraviei, in judetul Ung si zemplen”.
Balada MIORITA, cronica vie a neamului roman a pastrat dea lungul veacurilor realitatile politice, istorice, geografice si economice, de dinainte de venirea ungurilor in Pannonia. Ea a reusit sa pastreze nestirbita stirea despre UNGURENU, locuitorii segmentului celui mai Nordic al lantului Carpatilor Orientali.-
Existenta romanilor si stramosilor lor, dacii, in acesta arie geografica este atestata documentar si este prezenta si azi in marea carte a toponomiei, asa cum am vazut si vom mai vedea.
Profesor: Tudor Diaconu
Va urma