Adrian Pop
19.08.2012, 10:45
http://www.facebook.com/groups/108313265984117/permalink/110514109097366/#!/groups/108313265984117/permalink/110488785766565/
Romeo Tarhon (http://www.facebook.com/groups/108313265984117/permalink/110514109097366/#!/groups/108313265984117/permalink/110488785766565/Romeo Tarhon)
Despre mintea umană
Mintea umană funcţionează cel mai eficient īn jurul vārstei de 50 de ani, nu īn tinereţe. Corpul şi creierul nu īmbătrānesc īn acelaşi ritm. Dimpotrivă, puterea minţii creşte odată cu vārsta, arată studiile. Chiar este creierul condamnat la degradare?, se īntreabă Barbara Strauch, jurnalist la "The New York Times" şi autoare a cărţii "Viaţa secretă a creierului adulţilor: Descoperiţi talentele surprinzătoare ale minţii de la vārsta mijlocie". A descoperit că este īnconjurată de oameni de vārstă similară care, deşi nu-şi puteau aminti numele restaurantului la care au māncat sau al cărţii pe care tocmai o terminaseră de citit, puteau să coordoneze afaceri pe continente diferite, scrie Strauch īn cartea ei, citată de "The Daily Mail". Cercetătorii - sociologi, psihologi şi neurologi - au descoperit īnsă că, īn cazul unei persoane ajunsă la vārsta a doua, creierul nu se comportă ca restul corpului. Este adevărat că memoria este afectată, la fel şi alte funcţii ale creierului legate de motricitate. Pe de altă parte, creşte abilitatea de a lua decizii corecte despre lumea din jur. Cercetătorii au folosit rezonanţa magnetică pentru a analiza efectele īmbătrānirii şi au constatat că celulele creierului nu se īmpuţinează subit. Dimpotrivă, creierul se adaptează şi le permite persoanelor trecute de 50 de ani să-l folosească mult mai eficient. Astfel, dacă tinerii folosesc pe rānd cele două emisfere ale creierului, persoanele īn vārstă reuşesc să le utilizeze simultan. De asemenea, se īmbunătăţesc capacităţile cognitive, după cum demonstrează un studiu care a urmărit evoluţia vieţii a 6.000 de americani timp de 40 de ani. Testele de vocabular, memorie, aritmetică, orientare spaţială, viteză de reacţie şi logică au demonstrat că oamenii cu vārste īntre 40 şi 60 de ani au obţinut rezultate mai bune decāt cei de 20 de ani. Bărbaţii au avut cele mai bune rezultate īn jurul vārstei de 50 de ani, pe cānd la femei, abilităţile s-au īmbunătăţit şi după vārsta de 60 de ani. Chiar şi abilităţile sociale şi capacitatea de a judeca corect oamenii şi situaţiile cresc odată cu vārsta. Partea creierului responsabilă cu emoţiile umane se micşorează mai lent decāt celelalte zone. Un studiu realizat de Universitatea Harvard demonstrează că oamenii trecuţi de 50 de ani iau şi cele mai bune decizii financiare. Nu īn ultimul rānd, studiile contrazic şi teoria conform căreia īmbătrānirea aduce după ea dezamăgire şi depresii. Se pare că, pe măsură ce īmbătrānim, reacţionăm altfel la necazuri, creierul reuşeşte să se programeze să accentueze aspectele pozitive şi să le elimine pe cele negative. Vreţi să aveţi o minte clară şi la bătrāneţe ? Există metode de a vă menţine creierul tīnăr. Din păcate, mintea mai bună nu se poate obţine odată cu vīrsta, ci din contră, pierdem din ea, cu fiecare an ce trece. Cercetătorii au aflat īnsă că există diverse metode prin care putem opri declinul minţii. Iată cīteva dintre acestea: Dansaţi. "Puţine activităţi stimulează creierul aşa de bine ca dansul!", spune doctorul Daniel Amen, autorul cărţii "O minte minunată la orice vīrstă". "Dansul necesită totul, de la coordonare şi organizare, la planificare şi judecată", a mai scris acesta. Acelaşi lucru este valabil şi pentru artele marţiale. Ambele cer poziţionarea diferitelor părţi ale corpului simultan şi īn sincron. Mergeţi la fitness. Sportul creează celule noi īntr-o zonă a creierului vitală memoriei. Cercetătorii de la Universitatea Columbia au măsurat volumul sīngelui din creierul adulţilor care merg la sală de patru ori pe săptămīnă, timp de patru luni şi au descoperit că toată această activitate duce la producerea mai multor neuroni. Māncaţi ouă. Micul dejun ideal este un ou, potrivit medicului Larry McLeary, autorul programului "Incredere īn creier". Oul contine vitamina B, care obligă celulele nervoase să ardă glucoza, cea mai importantă sursă de energie a creierului. Oul mai conţine şi antioxidanţi, care protejează neuronii de stricăciuni şi acizi graşi omega-3, care menţin impulsurile nervoase la ritmuri optime. Māncaţi, de asemenea, multe fructe şi legume şi evitaţi māncărurile grase, care diminuează abilitatea celulelor nervoase de a comunica īntre ele. Fiţi activi. Nu deveniţi leneşi, pentru ca dăunează grav sănătăţii şi. Implicaţi-vă tot timpul īn diverse activităţi, pentru a vă menţine mintea īn alertă. Hidrataţi-vă mintea. Un studiu al Universităţii South Florida din 2006 a arătat că oamenii care beau trei sau mai multe pahare de suc proaspăt pe săptămīnă aveau cu 76% mai puţine şanse să se īmbolnăvescă de Alzheimer. Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti īn fructe, protejează creierul de boală. Opt pahare de apă pe zi sunt şi ele extrem de benefice pentru minte, īntrucīt creierul este 80% apă şi dacă nu este hidratat, neuronii nu pot să funcţioneze corect. Rādeţi. Luaţi-vă o pauză de la problemele cotidiene şi rīdeţi. Citiţi bancuri, uitaţi-vă la filmuleţe amuzante. Chiar şi anticiparea rīsului scade stresul cu 39% pană la 70%! Rīsul este extrem de bun şi pentru inimă. Dormiţi suficient. Somnul este important pentru o stare mentală bună. Memoria se organizează īn creier, īn timpul somnului. Un studiu al Facultăţii de Medicină de la Harvard arată că mintea adună bucăţi separate de informaţie şi le ţese īmpreună īn timpul somnului. Doctorii ne sfătuiesc să dormim fix 7 ore! Nu vă mai uitaţi la TV. O ora de privit la televizor creşte riscul de a căpăta Alzheimer cu 1,3%. Aşa că doctorii recomandă să vă relaxaţi la TV maxim două ore pe zi. Īn schimb, ei propun să citiţi cat mai multe cărţi. Folosiţi mirodenii. Atunci cīnd gătiţi, folosiţi cat mai multe mirodenii la mīncare. Rozmarinul, de exemplu, conţine acid carnozic, care reduce riscul de atac cerebral cu 40%! Folosiţi cu īncredere condimentele, mai ales scorţişoară, sofranul, busuiocul, oregano, cimbrul şi salvia. Studiaţi o limbă străină Nu ezitaţi să īnvăţaţi o limbă străină, pentru a evita demenţa la bătrīnţe . Un studiu al Universităţii York din Toronto arată că oamenii īn vīrstă care vorbesc mai multe limbi străine au o minte mai clară decīt ceilalţi. Spalaţi-vă bine pe dinţi. O gingie inflamată, sāngerāndă, poate sugera o problema a sănătăţii . Īn plus, toate bacteriile care se strīng īn gură ajung īn sīnge şi apoi la organele vitale, inclusiv la creier. De aici, şi o stare mentală extrem de proastă. Beţi ceai verde şi veţi cīştiga cu 20% mai multă sănătate mentală, potrivit unui studiu prezentat īn The American Journal of Clinical Nutrition.
(sursă e-mail Geani Nicole)
Romeo Tarhon (http://www.facebook.com/groups/108313265984117/permalink/110514109097366/#!/groups/108313265984117/permalink/110488785766565/Romeo Tarhon)
Despre mintea umană
Mintea umană funcţionează cel mai eficient īn jurul vārstei de 50 de ani, nu īn tinereţe. Corpul şi creierul nu īmbătrānesc īn acelaşi ritm. Dimpotrivă, puterea minţii creşte odată cu vārsta, arată studiile. Chiar este creierul condamnat la degradare?, se īntreabă Barbara Strauch, jurnalist la "The New York Times" şi autoare a cărţii "Viaţa secretă a creierului adulţilor: Descoperiţi talentele surprinzătoare ale minţii de la vārsta mijlocie". A descoperit că este īnconjurată de oameni de vārstă similară care, deşi nu-şi puteau aminti numele restaurantului la care au māncat sau al cărţii pe care tocmai o terminaseră de citit, puteau să coordoneze afaceri pe continente diferite, scrie Strauch īn cartea ei, citată de "The Daily Mail". Cercetătorii - sociologi, psihologi şi neurologi - au descoperit īnsă că, īn cazul unei persoane ajunsă la vārsta a doua, creierul nu se comportă ca restul corpului. Este adevărat că memoria este afectată, la fel şi alte funcţii ale creierului legate de motricitate. Pe de altă parte, creşte abilitatea de a lua decizii corecte despre lumea din jur. Cercetătorii au folosit rezonanţa magnetică pentru a analiza efectele īmbătrānirii şi au constatat că celulele creierului nu se īmpuţinează subit. Dimpotrivă, creierul se adaptează şi le permite persoanelor trecute de 50 de ani să-l folosească mult mai eficient. Astfel, dacă tinerii folosesc pe rānd cele două emisfere ale creierului, persoanele īn vārstă reuşesc să le utilizeze simultan. De asemenea, se īmbunătăţesc capacităţile cognitive, după cum demonstrează un studiu care a urmărit evoluţia vieţii a 6.000 de americani timp de 40 de ani. Testele de vocabular, memorie, aritmetică, orientare spaţială, viteză de reacţie şi logică au demonstrat că oamenii cu vārste īntre 40 şi 60 de ani au obţinut rezultate mai bune decāt cei de 20 de ani. Bărbaţii au avut cele mai bune rezultate īn jurul vārstei de 50 de ani, pe cānd la femei, abilităţile s-au īmbunătăţit şi după vārsta de 60 de ani. Chiar şi abilităţile sociale şi capacitatea de a judeca corect oamenii şi situaţiile cresc odată cu vārsta. Partea creierului responsabilă cu emoţiile umane se micşorează mai lent decāt celelalte zone. Un studiu realizat de Universitatea Harvard demonstrează că oamenii trecuţi de 50 de ani iau şi cele mai bune decizii financiare. Nu īn ultimul rānd, studiile contrazic şi teoria conform căreia īmbătrānirea aduce după ea dezamăgire şi depresii. Se pare că, pe măsură ce īmbătrānim, reacţionăm altfel la necazuri, creierul reuşeşte să se programeze să accentueze aspectele pozitive şi să le elimine pe cele negative. Vreţi să aveţi o minte clară şi la bătrāneţe ? Există metode de a vă menţine creierul tīnăr. Din păcate, mintea mai bună nu se poate obţine odată cu vīrsta, ci din contră, pierdem din ea, cu fiecare an ce trece. Cercetătorii au aflat īnsă că există diverse metode prin care putem opri declinul minţii. Iată cīteva dintre acestea: Dansaţi. "Puţine activităţi stimulează creierul aşa de bine ca dansul!", spune doctorul Daniel Amen, autorul cărţii "O minte minunată la orice vīrstă". "Dansul necesită totul, de la coordonare şi organizare, la planificare şi judecată", a mai scris acesta. Acelaşi lucru este valabil şi pentru artele marţiale. Ambele cer poziţionarea diferitelor părţi ale corpului simultan şi īn sincron. Mergeţi la fitness. Sportul creează celule noi īntr-o zonă a creierului vitală memoriei. Cercetătorii de la Universitatea Columbia au măsurat volumul sīngelui din creierul adulţilor care merg la sală de patru ori pe săptămīnă, timp de patru luni şi au descoperit că toată această activitate duce la producerea mai multor neuroni. Māncaţi ouă. Micul dejun ideal este un ou, potrivit medicului Larry McLeary, autorul programului "Incredere īn creier". Oul contine vitamina B, care obligă celulele nervoase să ardă glucoza, cea mai importantă sursă de energie a creierului. Oul mai conţine şi antioxidanţi, care protejează neuronii de stricăciuni şi acizi graşi omega-3, care menţin impulsurile nervoase la ritmuri optime. Māncaţi, de asemenea, multe fructe şi legume şi evitaţi māncărurile grase, care diminuează abilitatea celulelor nervoase de a comunica īntre ele. Fiţi activi. Nu deveniţi leneşi, pentru ca dăunează grav sănătăţii şi. Implicaţi-vă tot timpul īn diverse activităţi, pentru a vă menţine mintea īn alertă. Hidrataţi-vă mintea. Un studiu al Universităţii South Florida din 2006 a arătat că oamenii care beau trei sau mai multe pahare de suc proaspăt pe săptămīnă aveau cu 76% mai puţine şanse să se īmbolnăvescă de Alzheimer. Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti īn fructe, protejează creierul de boală. Opt pahare de apă pe zi sunt şi ele extrem de benefice pentru minte, īntrucīt creierul este 80% apă şi dacă nu este hidratat, neuronii nu pot să funcţioneze corect. Rādeţi. Luaţi-vă o pauză de la problemele cotidiene şi rīdeţi. Citiţi bancuri, uitaţi-vă la filmuleţe amuzante. Chiar şi anticiparea rīsului scade stresul cu 39% pană la 70%! Rīsul este extrem de bun şi pentru inimă. Dormiţi suficient. Somnul este important pentru o stare mentală bună. Memoria se organizează īn creier, īn timpul somnului. Un studiu al Facultăţii de Medicină de la Harvard arată că mintea adună bucăţi separate de informaţie şi le ţese īmpreună īn timpul somnului. Doctorii ne sfătuiesc să dormim fix 7 ore! Nu vă mai uitaţi la TV. O ora de privit la televizor creşte riscul de a căpăta Alzheimer cu 1,3%. Aşa că doctorii recomandă să vă relaxaţi la TV maxim două ore pe zi. Īn schimb, ei propun să citiţi cat mai multe cărţi. Folosiţi mirodenii. Atunci cīnd gătiţi, folosiţi cat mai multe mirodenii la mīncare. Rozmarinul, de exemplu, conţine acid carnozic, care reduce riscul de atac cerebral cu 40%! Folosiţi cu īncredere condimentele, mai ales scorţişoară, sofranul, busuiocul, oregano, cimbrul şi salvia. Studiaţi o limbă străină Nu ezitaţi să īnvăţaţi o limbă străină, pentru a evita demenţa la bătrīnţe . Un studiu al Universităţii York din Toronto arată că oamenii īn vīrstă care vorbesc mai multe limbi străine au o minte mai clară decīt ceilalţi. Spalaţi-vă bine pe dinţi. O gingie inflamată, sāngerāndă, poate sugera o problema a sănătăţii . Īn plus, toate bacteriile care se strīng īn gură ajung īn sīnge şi apoi la organele vitale, inclusiv la creier. De aici, şi o stare mentală extrem de proastă. Beţi ceai verde şi veţi cīştiga cu 20% mai multă sănătate mentală, potrivit unui studiu prezentat īn The American Journal of Clinical Nutrition.
(sursă e-mail Geani Nicole)