Adrian Pop
26.04.2012, 08:25
Romānii au fost vānduţi cămătarilor mondialiPublicat īn 26 aprilie 2012 (http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/04/26/romanii-au-fost-vanduti-camatarilor-mondiali/) de Maria Diana Popescu (http://www.ziarulnatiunea.ro/author/maria-diana-popescu/)
http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2012/04/13-150x150.jpg (http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2012/04/13.jpg)Altădată puternică şi unită, azi decimată, dezbinată şi exploatată īn fel şi chip, clasa de mijloc este ca un miel care īşi aşteaptă rīndul la abator. Valorile fundamentale sīnt aproape desfiinţate, economia preluată ostil, ceea ce ieri era blamabil, azi devine lăudabil. E timpul să ne trezim! Resursele ţării sīnt la mīna firmelor de bloc şi īn buzunarele chiaburilor autohtoni şi străini. Īnainte de lovitura de stat din decembrie 1989 se extrăgeau 22 de milioane de tone de minereu, cu tehnologia amărītă de atunci. Astăzi, minerii nu mai au identitate socială, iar bogăţiile subsolului au fost īnstrăinate cu ajutorul F.M.I. Nici comuniştii, nici legionarii nu au atentat la drepturile fundamentale ale romānilor.Mii de pensionari din ţară, singurii care se mai revoltă, au dat Statul īn judecată pentru procedură confiscatorie. Statul a furat de la oameni, băncile i-au furat pe oameni. Trebuie să plătească! Acum zece ani, Argentina a alungat F.M.I-ul, pentru ca, mai apoi, să se afirme ca o adevărată putere economică. Protejate de legislaţie, īn spatele ghişeelor, băncile prezente pe teritoriul ţării produc cele mai mari fraude, furturi, infracţiuni şi contravenţii, prejudiciind grav persoanele juridice şi fizice.Nu puţini directori de sucursale au fugit cu banii clienţilor. Prin serviciile prea secrete şi prin celelalte ramificaţii ale sistemului judiciar, Statul s-a īmbolnăvit de orbul găinii cīnd vine vorba de evaziunea din sistemul bancar. Băncile, peste patruzeci la număr, care căpuşează populaţia Romāniei, la prima mīnărie constatată ar fi trebuit arse zdravăn la buzunare şi trimise de unde au venit, domule prim- ministru! Dacă bancherii vor ca romānii să le plătească restanţele, Statul trebuie să le ofere slujbe plătite cu 1200 euro pe lună. De nu, să vină bancherii să lucreze īn locul lor pentru 80 de lei lunar sau să trăiască fără nici un venit, din care să achite taxele şi impozitele (cele mai multe şi mai mari din Europa), facturile la utilităţi, medicamentele, hrana, creşterea şi educarea copiilor. Atunci bancherii ar protesta īn faţa propriilor sedii īn favoarea romānilor ruinaţi de datoriile crescute fraudulos, odată cu creşterea suspectă a cursului de schimb şi cu desfiinţarea a zeci de mii de locuri de muncă. Statul nu şi-a falimentat acoliţii, nici firmele apropiate, cărora le-a şters datoriile.Nu lor, ci miilor de romāni daţi afară de la lucru, condamnaţi la mizerie şi foame, trebuia să li se şteargă datoriile. Degeaba īmi bat gura, acesta este falimentul controlat al naţiunii. Mă īntreb cīte parale au luat unii ziarişti de la bănci şi cīte parale fac ei, ca oameni, de au trecut īn tabăra cămătarilor, ieşind iarăşi la atac cu articole ameninţătoare. Cu cīt i-au plătit firmele de recuperare, pardon de cămătărie, pe asemenea ziarişti, ca să-i sperie şi să-i ameninţe pe romāni? Sīnt sigură, vom citi īn curīnd īn aceleaşi ziare despre falimentul băncilor şi fuga lor din Romānia. Dacă recuperatorii au epuizat intimidarea şi ameninţarea, iar romānii nu-şi pot jupui pilea să le-o dea, probabil le vor tăia cīte un deget şi le vor duce băncilor trofeu, ca īn filmele cu mafioţi. Recuperatorii se bazează pe intimidare, ameninţare, pe naivitatea sau neputinţa clientului. Firmele de recuperatori nu au bază legală, sīnt o altă reţea de trīntori care se pricopsesc din alchimia haosului şi hoţiei, din firimiturile de la massa bancherilor şi din teama sărmanilor. Īn multe cazuri, aceste firme represive apelează la rīndul lor la executorii judecătoreşti, care īi refuză, conştienţi că de la romānul falimentat de stat nu se mai poate recupera nimic. Colecta fărădelegilor la bugetul băncilor şi al statului ar trebui să devină obiectiv strategic al guvernului. Domnule prim, băncile le-au īntins numeroase capcane romānilor neprotejaţi de lege, care se schimbă după ingineriile financiare ale Puterii. Romānia nu are nevoie de atītea bănci pe teritoriul ei! Īn vechiul regim, fiinţa o singură bancă pentru popor C.E.C., şi nici vorbă de fraudă. Milioane de romāni şi-au cumpărat, pe cīnd economia ţării duduia de sănătate, case cu īmprumut de la CEC, cu rate şi dobīnzi mai mult decīt rezonabile.Băncile nu mai dau credite, anunţă presa cumpărată de bancheri. Foarte bine, nici romānii nu sīnt nebuni să mai ia credite, chiar de ar mīnca pīine cu ceapă şi ar bea numai apă. Aşa īncīt băncile ar trebui să īşi ia lumīnări pentru īnmormīntare şi parastas şi să suporte efectul şomajului, al sărăcirii şi fraudării clienţilor. Spuneţi NU īmprumuturilor, dragi romāni! Īmi vine să-i plīng pe şefii de bănci. Nu le mai dădeai de nas, aveai nevoie de programare ca să discuţi cu un şef de sucursală. Iar ofiţerii de credit, bine instruiţi, mai-mai să-i ducă acasă cu maşina pe clienţi, doar īi vor convinge să mai ia un īmprumut sau să deschidă cont la ei. Am un sfat pentru bănci: să-şi recupereze creditele restante, mă rog, neperformante, şi banii virtuali de la angajaţii lor, īncepīnd de la directori pīnă la ofiţerii de credit, care le-au băgat clienţilor pe gīt comisioane şi dobīnzi crescătoare pentru suma īmprumutată, care de la an la an s-au dublat, triplat, au crescut de patru, de cinci, de şase ori. Un calcul isăresc fraudulos a făcut ca romānii cinstiţi să fie vīnduţi cămătarilor mondiali. Dobīnzi extrem de mari, dobīnzi frauduloase la dobīnzi, comisioane de īntīrziere, comisioane la comisioanele de īntīrziere! O datorie de 500 de euro a devenit una de 5.000 de euro. Doar 10% din datoria creată artificial reprezintă īmprumutul. Instituţionalizīnd cămătăria, Guvernul a manifestat grijă vitală faţă de popor! Asta e partea ilegală şi hidoasă a capitalismului romānesc: chiar dacă nu mai vrea cetăţeanul să se īmprumute, statul se īmprumută īn numele lui. Şi mă refer la datoriile făcute de statul romān pentru bunăstarea Puterii, care doarme cu somn de intenţie, astfel ca străinii care au mituit-o să secătuiască şi mai mult naţiunea. Marea problemă e că rasa degenerată a Puterii de după 1989 a distrus absolut orice activitate economică productivă şi, odată cu aceasta, nucleele sindicatelor muncitoreşti, de care se temeau, transformīnd Romānia īntr-o colonie de bănci, mall-uri, market-uri, farmacii, cu o populaţie sărăcă, īngropată īn datorii. Ce se va īntīmpla cīnd nu va mai fi nici un obiectiv economic de furat, pardon, de privatizat? Probabil, se va trece la privatizarea organelor interne ale romānilor. Preambulul acestei operaţii se numeşte card de sănătate.Aruncaţi o privire şi īn curtea Institutului Cantacuzino, singurul producător de seruri şi vaccinuri, devenit pricină de sfadă. Sīnt interese mari īn joc, iar terenul de sub el valorează milioane de euro, de dolari, nici eu nu mai ştiu. La naiba cu toate vaccinurile! Fie că le producem sau le importam, tot un atentat la sănătatea cetăţeanului sīnt. Īnsă, institutul, cīrpit şi improvizat īn cei 20 de ani de capitalism, nu trebuie desfiinţat din cauza invocatei lipse de rentabilitate. Doar nu e o fabrică de pioneze, inutilă economiei de tīrg, şi trebuie demolată! Ba că nu e la standarde europene, ba că nu are prestigiu, ba că nu e competitiv. Aiurea! Se dă cu praştia pentru că stă pe un teren de aur īn centrul Capitalei. La mijloc sīnt mari interese imobiliare. Ce importanţă are cercetarea ştiinţifică pentru rechini? Īn fapt, se urmăreşte anihilarea totală a Cercetării īn Romānia. Vor distrugerea institutului, ca să īmbogăţească companiile farmaceutice străine şi pe rechinii imobiliari. Uriaşe sīnt mizele şi scandalurile acestui an electoral, iar Puterea se poartă ca la uşa cortului. Guvernarea poporului se reduce la interese de partid şi de clan. Demagogie, duplicitate, ipocrizie, populism. Mult clamatul interes naţional a ajuns un focar de corupţie parafat de Justiţie. Vezi scandalul numirii judecătorilor Biroului Electoral Central, al votului uninominal pur, al revizuirii Constituţiei, al retrocedării proprietăţilor naţionalizate, al revocării Robertei Anastase din fruntea Camerei Deputaţilor, de furat voturi, al demisiei şefului de la ANAF. Ultimul, o rocadă menită să distragă atenţia de la afaceri necurate. Dumnezeu şi-a īntors faţa către romāni? Se demite. Se promite. Se numeşte pionul, un avocat bogat, priceput la tranzacţii, gata să relanseze piaţa imobiliară, astfel ca metrul pătrat de teren īn Capitală şi īn ţară să coste cīt la Monte Carlo. Aferim, chiaburule! Ex-ministrul mititel a fost demis prin telefon de către premier, actualul, īnsuşindu-şi lecţia, īl demite tot prin telefon pe şeful ANAF. Nu-i bai, cel din urmă a avut grijă să-şi īnfiinţeze un post la Direcţia de Verificare a Marilor Averi. O funcţie mai mică īn grad, īnsă pe o leafă mai mare īn aceeaşi instituţie. Schimbarea şefului ANAF, citat īn dosare de corupţie, devenise necesară pentru Putere. Fiind an electoral, situaţia risca să explodeze, cu consecinţe devastatoare. El ştia totul despre maşinăriile finanţării costisitoare a campaniilor electorale. De aici compromisul. Demiterea de faţadă şi recompensa pentru tăcere: şefia Departamentului de Control al Marilor Averi. Chipurile, alungat de la stīnă, lupul a fost numit paznic pe acelaşi imaş, la mioarele bătrīne
http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2012/04/13-150x150.jpg (http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2012/04/13.jpg)Altădată puternică şi unită, azi decimată, dezbinată şi exploatată īn fel şi chip, clasa de mijloc este ca un miel care īşi aşteaptă rīndul la abator. Valorile fundamentale sīnt aproape desfiinţate, economia preluată ostil, ceea ce ieri era blamabil, azi devine lăudabil. E timpul să ne trezim! Resursele ţării sīnt la mīna firmelor de bloc şi īn buzunarele chiaburilor autohtoni şi străini. Īnainte de lovitura de stat din decembrie 1989 se extrăgeau 22 de milioane de tone de minereu, cu tehnologia amărītă de atunci. Astăzi, minerii nu mai au identitate socială, iar bogăţiile subsolului au fost īnstrăinate cu ajutorul F.M.I. Nici comuniştii, nici legionarii nu au atentat la drepturile fundamentale ale romānilor.Mii de pensionari din ţară, singurii care se mai revoltă, au dat Statul īn judecată pentru procedură confiscatorie. Statul a furat de la oameni, băncile i-au furat pe oameni. Trebuie să plătească! Acum zece ani, Argentina a alungat F.M.I-ul, pentru ca, mai apoi, să se afirme ca o adevărată putere economică. Protejate de legislaţie, īn spatele ghişeelor, băncile prezente pe teritoriul ţării produc cele mai mari fraude, furturi, infracţiuni şi contravenţii, prejudiciind grav persoanele juridice şi fizice.Nu puţini directori de sucursale au fugit cu banii clienţilor. Prin serviciile prea secrete şi prin celelalte ramificaţii ale sistemului judiciar, Statul s-a īmbolnăvit de orbul găinii cīnd vine vorba de evaziunea din sistemul bancar. Băncile, peste patruzeci la număr, care căpuşează populaţia Romāniei, la prima mīnărie constatată ar fi trebuit arse zdravăn la buzunare şi trimise de unde au venit, domule prim- ministru! Dacă bancherii vor ca romānii să le plătească restanţele, Statul trebuie să le ofere slujbe plătite cu 1200 euro pe lună. De nu, să vină bancherii să lucreze īn locul lor pentru 80 de lei lunar sau să trăiască fără nici un venit, din care să achite taxele şi impozitele (cele mai multe şi mai mari din Europa), facturile la utilităţi, medicamentele, hrana, creşterea şi educarea copiilor. Atunci bancherii ar protesta īn faţa propriilor sedii īn favoarea romānilor ruinaţi de datoriile crescute fraudulos, odată cu creşterea suspectă a cursului de schimb şi cu desfiinţarea a zeci de mii de locuri de muncă. Statul nu şi-a falimentat acoliţii, nici firmele apropiate, cărora le-a şters datoriile.Nu lor, ci miilor de romāni daţi afară de la lucru, condamnaţi la mizerie şi foame, trebuia să li se şteargă datoriile. Degeaba īmi bat gura, acesta este falimentul controlat al naţiunii. Mă īntreb cīte parale au luat unii ziarişti de la bănci şi cīte parale fac ei, ca oameni, de au trecut īn tabăra cămătarilor, ieşind iarăşi la atac cu articole ameninţătoare. Cu cīt i-au plătit firmele de recuperare, pardon de cămătărie, pe asemenea ziarişti, ca să-i sperie şi să-i ameninţe pe romāni? Sīnt sigură, vom citi īn curīnd īn aceleaşi ziare despre falimentul băncilor şi fuga lor din Romānia. Dacă recuperatorii au epuizat intimidarea şi ameninţarea, iar romānii nu-şi pot jupui pilea să le-o dea, probabil le vor tăia cīte un deget şi le vor duce băncilor trofeu, ca īn filmele cu mafioţi. Recuperatorii se bazează pe intimidare, ameninţare, pe naivitatea sau neputinţa clientului. Firmele de recuperatori nu au bază legală, sīnt o altă reţea de trīntori care se pricopsesc din alchimia haosului şi hoţiei, din firimiturile de la massa bancherilor şi din teama sărmanilor. Īn multe cazuri, aceste firme represive apelează la rīndul lor la executorii judecătoreşti, care īi refuză, conştienţi că de la romānul falimentat de stat nu se mai poate recupera nimic. Colecta fărădelegilor la bugetul băncilor şi al statului ar trebui să devină obiectiv strategic al guvernului. Domnule prim, băncile le-au īntins numeroase capcane romānilor neprotejaţi de lege, care se schimbă după ingineriile financiare ale Puterii. Romānia nu are nevoie de atītea bănci pe teritoriul ei! Īn vechiul regim, fiinţa o singură bancă pentru popor C.E.C., şi nici vorbă de fraudă. Milioane de romāni şi-au cumpărat, pe cīnd economia ţării duduia de sănătate, case cu īmprumut de la CEC, cu rate şi dobīnzi mai mult decīt rezonabile.Băncile nu mai dau credite, anunţă presa cumpărată de bancheri. Foarte bine, nici romānii nu sīnt nebuni să mai ia credite, chiar de ar mīnca pīine cu ceapă şi ar bea numai apă. Aşa īncīt băncile ar trebui să īşi ia lumīnări pentru īnmormīntare şi parastas şi să suporte efectul şomajului, al sărăcirii şi fraudării clienţilor. Spuneţi NU īmprumuturilor, dragi romāni! Īmi vine să-i plīng pe şefii de bănci. Nu le mai dădeai de nas, aveai nevoie de programare ca să discuţi cu un şef de sucursală. Iar ofiţerii de credit, bine instruiţi, mai-mai să-i ducă acasă cu maşina pe clienţi, doar īi vor convinge să mai ia un īmprumut sau să deschidă cont la ei. Am un sfat pentru bănci: să-şi recupereze creditele restante, mă rog, neperformante, şi banii virtuali de la angajaţii lor, īncepīnd de la directori pīnă la ofiţerii de credit, care le-au băgat clienţilor pe gīt comisioane şi dobīnzi crescătoare pentru suma īmprumutată, care de la an la an s-au dublat, triplat, au crescut de patru, de cinci, de şase ori. Un calcul isăresc fraudulos a făcut ca romānii cinstiţi să fie vīnduţi cămătarilor mondiali. Dobīnzi extrem de mari, dobīnzi frauduloase la dobīnzi, comisioane de īntīrziere, comisioane la comisioanele de īntīrziere! O datorie de 500 de euro a devenit una de 5.000 de euro. Doar 10% din datoria creată artificial reprezintă īmprumutul. Instituţionalizīnd cămătăria, Guvernul a manifestat grijă vitală faţă de popor! Asta e partea ilegală şi hidoasă a capitalismului romānesc: chiar dacă nu mai vrea cetăţeanul să se īmprumute, statul se īmprumută īn numele lui. Şi mă refer la datoriile făcute de statul romān pentru bunăstarea Puterii, care doarme cu somn de intenţie, astfel ca străinii care au mituit-o să secătuiască şi mai mult naţiunea. Marea problemă e că rasa degenerată a Puterii de după 1989 a distrus absolut orice activitate economică productivă şi, odată cu aceasta, nucleele sindicatelor muncitoreşti, de care se temeau, transformīnd Romānia īntr-o colonie de bănci, mall-uri, market-uri, farmacii, cu o populaţie sărăcă, īngropată īn datorii. Ce se va īntīmpla cīnd nu va mai fi nici un obiectiv economic de furat, pardon, de privatizat? Probabil, se va trece la privatizarea organelor interne ale romānilor. Preambulul acestei operaţii se numeşte card de sănătate.Aruncaţi o privire şi īn curtea Institutului Cantacuzino, singurul producător de seruri şi vaccinuri, devenit pricină de sfadă. Sīnt interese mari īn joc, iar terenul de sub el valorează milioane de euro, de dolari, nici eu nu mai ştiu. La naiba cu toate vaccinurile! Fie că le producem sau le importam, tot un atentat la sănătatea cetăţeanului sīnt. Īnsă, institutul, cīrpit şi improvizat īn cei 20 de ani de capitalism, nu trebuie desfiinţat din cauza invocatei lipse de rentabilitate. Doar nu e o fabrică de pioneze, inutilă economiei de tīrg, şi trebuie demolată! Ba că nu e la standarde europene, ba că nu are prestigiu, ba că nu e competitiv. Aiurea! Se dă cu praştia pentru că stă pe un teren de aur īn centrul Capitalei. La mijloc sīnt mari interese imobiliare. Ce importanţă are cercetarea ştiinţifică pentru rechini? Īn fapt, se urmăreşte anihilarea totală a Cercetării īn Romānia. Vor distrugerea institutului, ca să īmbogăţească companiile farmaceutice străine şi pe rechinii imobiliari. Uriaşe sīnt mizele şi scandalurile acestui an electoral, iar Puterea se poartă ca la uşa cortului. Guvernarea poporului se reduce la interese de partid şi de clan. Demagogie, duplicitate, ipocrizie, populism. Mult clamatul interes naţional a ajuns un focar de corupţie parafat de Justiţie. Vezi scandalul numirii judecătorilor Biroului Electoral Central, al votului uninominal pur, al revizuirii Constituţiei, al retrocedării proprietăţilor naţionalizate, al revocării Robertei Anastase din fruntea Camerei Deputaţilor, de furat voturi, al demisiei şefului de la ANAF. Ultimul, o rocadă menită să distragă atenţia de la afaceri necurate. Dumnezeu şi-a īntors faţa către romāni? Se demite. Se promite. Se numeşte pionul, un avocat bogat, priceput la tranzacţii, gata să relanseze piaţa imobiliară, astfel ca metrul pătrat de teren īn Capitală şi īn ţară să coste cīt la Monte Carlo. Aferim, chiaburule! Ex-ministrul mititel a fost demis prin telefon de către premier, actualul, īnsuşindu-şi lecţia, īl demite tot prin telefon pe şeful ANAF. Nu-i bai, cel din urmă a avut grijă să-şi īnfiinţeze un post la Direcţia de Verificare a Marilor Averi. O funcţie mai mică īn grad, īnsă pe o leafă mai mare īn aceeaşi instituţie. Schimbarea şefului ANAF, citat īn dosare de corupţie, devenise necesară pentru Putere. Fiind an electoral, situaţia risca să explodeze, cu consecinţe devastatoare. El ştia totul despre maşinăriile finanţării costisitoare a campaniilor electorale. De aici compromisul. Demiterea de faţadă şi recompensa pentru tăcere: şefia Departamentului de Control al Marilor Averi. Chipurile, alungat de la stīnă, lupul a fost numit paznic pe acelaşi imaş, la mioarele bătrīne