Adrian Pop
10.05.2012, 14:12
-------- Original Message --------
Subject:
Fw: Fwd: Conferinta Larry Watts la Casa Academiei, joi, 10 mai, ora 12.00
Date:
Wed, 9 May 2012 21:47:59 -0700 (PDT)
From:
kety briio <bel_briio@yahoo.com>
Reply-To:
kety briio <bel_briio@yahoo.com>
To:
undisclosed recipients: ;
----- Forwarded Message -----
From: Ion N. Chiuta <inchiuta@gmail.com>
To: Vasile Candea <aosromania@yahoo.com>; Adrian Badea <badea46@yahoo.fr>; Alex. Ionescu <sandu-spatz@gmx.de>; dmuresan_cnap <dmuresan_cnap@yahoo.com>; Dimitriu Ioan <ioandimitriu@yahoo.com>; Botoaga Daniel <botoagadaniel@yahoo.com>; Nicoleta Diaconu <nicoled58@yahoo.com>; Patrascu Denisa <denisapatrascu@yahoo.com>; Doru Delion <delion@theory.nipne.ro>; Mircea Degeratu <mircea.degeratu@yahoo.com>; Teodor Frunzeti <tfrunzeti@yahoo.com>; teodosies <teodosies@yahoo.com>; Cristina Tudor <ctudor@cjcm.ca>; kety briio <bel_briio@yahoo.com>; Ion Bulacu <ion.bulacu@yahoo.com>; Sanda-Marina Badulescu <sbadules@gmail.com>; Elena Picu <elena.picu@yahoo.com>; Cristian Pana <pana.cristian@gmail.com>; Popescu Cornel <popescucornel85@yahoo.com>; petriu lacramioara <lacramioarapetriu@yahoo.com>; Mihaela Aurora Pana <ma_pana@rectorat.pub.ro>; Pufu Gheorghe <pufu_2002@yahoo.com>
Sent: Wednesday, May 9, 2012 5:17 PM
Subject: Fwd: Conferinta Larry Watts la Casa Academiei, joi, 10 mai, ora 12.00
---------- Forwarded message ----------
From: Gheorghe Buzatu <ghbuzatu@yahoo.com>
Date: 2012/5/8
Subject: Conferinta Larry Watts la Casa Academiei, joi, 10 mai, ora 12.00
To:
Institutul de Sociologie al Academiei Romane va invita joi, 10 mai,
ora 12.00, la Conferinta sustinuta de dr. Larry Watts, profesor la
Catedra de Master in Studii de Securitate a Facultatii de Sociologie
si Asistenta Sociala a Universitatii Bucuresti, pe tema perceperii
internationale a Romaniei in perioada 1978 – 1989, in contextul unei
operatiuni de dezinformare de anvergura, lansata impotriva statului
roman de serviciile speciale ale celorlalte membre ale Pactului de la
Varsovia. Conferinta istoricului american se bazeaza pe introducerea
volumului II al aclamatei lucrari “Fereste-ma, Doamne, de prieteni” -
cu titlul “Misapprehending Romania: The Role of Cognitive Bias,
Institutional Pathologies, and Disinformation” -, prezentata in
premiera pentru publicul academic romanesc, din care nu vor lipsi
studenti basarabeni din mediul universitar bucurestean.
In cadrul manifestarii, cunoscutului analist de politica
internationala Corneliu Basarab Vlad ii va fi inmanat premiul “Mile
Carpenisan” pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, conferit de
Asociatia Civic Media pentru intreaga sa activitate pe frontul
jurnalisticii romanesti. Va asteptam.
Locatia: Casa Academiei, 13 Septembrie nr. 13, Sector 5, Bucuresti,
Institutul de Sociologie, corp stanga, etaj IV, Sala de Consiliu.
Parteneri media: Nasul.Tv, Ecou Romanesc, Karadeniz Press,
Basarabeni.Ro, Privesc.Eu, Ziaristi Online.
Afisul manifestarii la: Conferinta Larry Watts la Casa Academiei din
Bucuresti. In premiera, introducerea in volumul II al lucrarii
“Fereste-ma, Doamne, de prieteni”
Cititi si: Cazul Pacepa-KGB vazut de Larry Watts (IV). Sfarsitul inceputului
Washington Post si NYT despre secretele Razboiului Rece: Romania lui
Ceausescu si Polonia au vandut armele sovieticilor americanilor (Eng)
--
Victor Roncea
Jurnalist
Roncea.Ro
Editor
ZiaristiOnline.Ro
Adrian Pop
13.05.2012, 23:03
http://roncea.ro/2012/05/13/larry-watts-in-apararea-profesorului-dinu-c-giurescu-si-a-istoriografiei-romanesti-atacate-visceral-de-vladimir-tismaneanu-ceea-ce-sovieticii-defineau-drept-nationalism-in-sens-peiorativ-era-folo/
Larry Watts in apararea profesorului Dinu C Giurescu si a istoriografiei romanesti atacate visceral de Vladimir Tismaneanu: Ceea ce sovieticii defineau drept “nationalism” in sens peiorativ era folosit de Occident in sens pozitiv. Documente din Arhivele KGB de la Chisinau confirmahttp://roncea.ro/wp-content/themes/Slidely/images/date.png May 13th, 2012 http://roncea.ro/wp-content/themes/Slidely/images/user.png VR http://roncea.ro/wp-content/themes/Slidely/images/comments.png No Comments » (http://roncea.ro/2012/05/13/larry-watts-in-apararea-profesorului-dinu-c-giurescu-si-a-istoriografiei-romanesti-atacate-visceral-de-vladimir-tismaneanu-ceea-ce-sovieticii-defineau-drept-nationalism-in-sens-peiorativ-era-folo/#respond)
http://roncea.ro/wp-content/uploads/2012/05/Profesorul-Dinu-C-Giurescu-Lansare-Larry-Watts-BCU-Foto-Cristina-Nichitus-Roncea.jpg (http://roncea.ro/wp-content/uploads/2012/05/Profesorul-Dinu-C-Giurescu-Lansare-Larry-Watts-BCU-Foto-Cristina-Nichitus-Roncea.jpg)“De fapt, istoriografia romāneasca de la Gheorghiu-Dej si pana in anii ’80, nu numai ca a atras admiraţia internaţionala pentru calitatea performanţele sale – nu in mica parte si din cauza frecvenţei cu care a aderat la standardele occidentale de metodologie -, dar şcoala romānească de istoriografie a fost alesa pentru a conduce Congresul Internaţional de Ştiinţe Istorice din 1980 pana in 1985, o reuniune de prim rang a istoricilor profesionişti” – Larry L Watts
Conferinta profesorului Larry Watts sustinuta saptamana trecuta la Institutul de Sociologie al Academiei Romane (http://www.ziaristionline.ro/2012/05/11/video-conferinta-lui-larry-watts-de-la-institutul-de-sociologie-al-academiei-romane-dr-larry-watts-despre-cia-si-rfe-prof-ilie-badescu-despre-batalia-pentru-adevar/), ne-a dat prilejul abordarii istoricului american si pe teme mai recente, care s-au dovedit insa cu radacini in acelasi trecut trist al Romaniei. Rugat să comenteze un fel de “recenzie” a cărţii sale, de fapt un atac ridicol lansat de ideologul post-comunist Vladimir Tismaneanu (oare cat va mai fi “uitat” in capul la CPEx al CC al IICCMER?) asupra reputaţiei lui Larry Watts şi a oricui s-a īntālnit cu el, cu tinta directa asupra istoricului academician Dinu C Giurescu, fiind vizat colateral si regretatul profesor Florin Constantiniu, profesorul Larry Watts ne-a oferit un raspuns lamuritor si ne-a indreptat atentia (tot) spre documente. “Totul s-a mai scris deja”, a afirmat dr Larry Watts, trimitandu-ne catre colectia de foste documente secrete si strict secrete scoasa la lumina din arhivele KGB de la Chisinau de catre istoricii basarabeni Elena si Gheorghe Negru.
Intr-adevar, conspectand impresionanta lucrare “PCM si Nationalismul (1965-1989)” cuprinsa intr-un volum al publicatiei de inalta tinuta “Destin Romanesc” (o prezentare mai veche aici (http://glasulbucovinei.ablog.ro/2011-03-08/c-r-i-reviste-conferin-e-revista-destin-rom-nesc.html#axzz1ulksJRt6), din pacate revista nu are pagina de internet) nu mica ne-a fost placerea sa descoperim confirmarea documentata ca “argumentele” folosite azi de dl Vladimir Tismaneanu impotriva unor mari istorici romani ca academicienii Dinu C Giurescu si Florin Constantiniu sau a lui Larry Watts si a celor care i-au organizat lansarile, de la profesorul Gheorghe Buzatu la guvernatorul BNR Mugur Isarescu (despre “listele neagre” si schreib-kampfului lui Tismaneanu (http://www.ziaristionline.ro/?s=schreib+kampf+tismaneanu&x=7&y=10) in curand o noua analiza Roncea.Ro (http://roncea.ro/?s=Tismaneanu&x=0&y=0)), sunt desprinse aproape cuvant cu cuvant din directivele Moscovei date prin intermediul Centralei KGB “tarilor fratesti” (vasalele RP Ungara, RP Bulgara plus ocupata RSS Moldoveneasca) pentru a contracara “nationalismul romanesc” – expresie folosita de sovietici in sens peiorativ – din anii ’80.
La vremea respectiva, Chisinaul bolsevic a raspuns imediat ordinelor si, astfel, intr-un document secret (clasat drept Doc 46) al MAE al RSS Moldovenesti si al CC al PCM, intitulat DESPRE UNELE TENDINŢE ĪN ISTORIOGRAFIA ROMĀNEASCĂ CONTEMPORANĂ si datat 22 iunie 1983 (interesanta coincidenta datei), se conspecteaza de-a fir a par “tendintele” istoriografice “nationaliste” si “ceausiste” (“national-comuniste”, cum ar zice dl Tismaneanu) privind «legalitatea formării „Romāniei Mari” la 1918 , īnvinuirea de expansionism a „imperiilor vecine”, menţionarea „meritelor deosebite” ale Romāniei īn cel de-Al Doilea Război Mondial ş.a.m.d.».
In Raport apare chiar si actualul consilier al guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, ca promotor al “motivelor” de continuitate romaneasca in spatiul carpato-danubiano-pontic. «Pentru reinterpretarea istoriei ţării din Evul Mediu se pronunţă şi un alt istoric, Dinu Giurescu, īn interviul acordat ziarului Flacăra (nr. 9, 1983)», se consemneaza atent in document. Iar despre profesorul Florin Constantiniu se spune ca «Multe īnvinuiri s-au adus īn adresa Rusiei ţariste īn legătură cu aniversarea a 124-a unirii Moldovei cu Valahia. De pildă, ziarul Scānteia din 16 ianuarie 1983 a publicat articolul doctorului īn ştiinţe Constantiniu, īn care se spune, īn special, că vecinătatea marilor imperii – Otoman, Habsburgic şi Rusia Ţaristă –, politica lor de expansiune şi ingerinţă īn viaţa poporului romān au creat dificultăţi īn dezvoltarea procesului de formare a statului naţional. Sub ochii şi īn umbra marilor puteri, care preferau o Romānie dezbinată sau īn calitate de armă a lor, subliniază autorul, romānii au reuşit să creeze un stat modern datorită faptului că ei au fost uniţi īn gānd şi īn simţire». Nici marele istoric roman Vasile Parvan nu scapa de criticile ante-post-comunistilor: «Judecānd după toate acestea – se mai sustine in document -, īn RSR continuă activitatea de căutare şi elaborare a surselor istoriografi ce şi arheologice care să confirme tezele cu privire la aflarea „multimilenară”, permanentă” a „romānilor” īn arealul carpato-danubian-pontic. Ştirea despre editarea – după o īntrerupere de 57 de ani – a cărţii Getica, al cărei autor este „īntemeietorul arheologiei romāneşti” Vasile Pārvan, a fost prezentată īn presă drept un eveniment de o importanţă deosebită īn istoriografia romānească. După cum se comunică īn presă, V. Pārvan cheamă īn cartea sa „să se purceadă la studierea materialelor arheologice īntre Tisa, Nistru şi Dunăre īncepānd nu cu anul 700 ī. Hr., ci īncă din anul 1000 ī. Hr. (Flacăra, nr. 3, 1983), ceea ce, probabil, le este necesar adepţilor contemporani ai „īnvechirii” istoriei romānilor».
Si-acum iata opinia prof dr Larry Watts, insotita de documentul desecretizat la care face dansul referire – Doc 32 (Documentul in sine are si o nota simpatica, daca facem o analogie la recomandarile date de agentul KGB al Ambasadei URSS in vederea contracararii Congresului International al Istoricilor care urma sa se tina la Bucuresti, si indicatiile similare pe care, probabil, le primesc chiar azi istoricii rusi care se deplaseaza zilele acestea catre Chisinau si Iasi pentru Conferinta Stiintifica Internationala “Basarabia – 1812. Problemă naţională, implicaţii internaţionale” (http://www.ziaristionline.ro/2012/05/13/conferinta-stiintifica-internationala-basarabia-1812-problema-nationala-implicatii-internationale-bessarabia-1812-national-problem-international-implications-agenda-chisinau-iasi-14-16/)):
Ceea ce sovieticii defineau drept “nationalism” in sens peiorativ era folosit de Occident in sens pozitiv
Dr Larry Watts: “Există, evident, o dificultate īn a distinge īntre principalele teze ale istoriografiei pre-comuniste şi universale īn ceea ce priveşte Romānia – cu alte cuvinte, istoria scrisă īn conformitate cu standardele de metodologiei din Vest, īn care situaţiile faptice au o bază de probe care indruma istorici diferiti sa traga conluzii similare, pe care istoricii romāni au fost autorizati să le urmareasca şi să le dezvolte, după programul de de-rusificare lansat de către Gheorghiu-Dej la īnceputul anilor 1960 – si “toate tezele PCR legate de Istoria Romaniei”, probabil referindu-se la istoriografia de tip Lysenko, un stil impus de Stalin īn care ideologul proclamă pur si simplu versiunea cea mai potrivita pentru “progresul orientarii clasei muncitoare si a revoluţiei mondiale”.
Dar de fapt, istoriografia romānă de la Gheorghiu-Dej si pana in anii ’80, nu numai ca a atras admiraţia internaţionala pentru calitatea performanţele sale – nu in mica parte si din cauza frecvenţei cu care a aderat la standardele occidentale de metodologie -, dar şcoala romānească de istoriografie a fost alesa pentru a conduce Congresul Internaţional de Ştiinţe Istorice din 1980 pana in 1985, o reuniune de prim rang a istoricilor profesionişti. Mai mult decāt atāt, romānii au fost, de asemenea, votati, de către comunitatea internaţională de istorici – cu exceptia celor din lumea comunistă ideologic-restrictiva -, pentru a conduce o jumatate de duzină din secţiunile sale. Problema, conform auto-proclamatului “centru conducator” al lumii comuniste, a fost că istoriografia romānească era prea strāns aliniată cu “istoria burghez0-occidentala”, pe care autorităţile sovietice şi acoliţii lor din blocul sovietic au etichetat-o “naţionalistă”, īn sens peiorativ, dar pe care la randul lui Occidentul o numea “naţionalistă”, īn sens pozitiv, asa dupa se referea pentru a-si descrie propriile istoriografii naţionale. Desigur, au existat si alte “şcoli”, care operează pe mai multe linii ideologice, şi chiar si īn cadrul şcolii romānesti trebuie sa admitem ca au existat tendinţe ideologice diferite, filosofii, atitudini, interpretări şi abilităţi, care variază īn funcţie de individ.
Următorul raport de la Ambasada sovietică din Romānia catre Moscova, descoperit īn arhivele secrete din Republica Moldova de către Elena Negru şi Gheorghe Negru, şi publicat recent īn Destin Romānesc, revista publicata cu sprijinul Institutului Cultural Romān, discută nu doar unele dintre aspectele legate de “protocronism” şi cultul personalităţii lui Ceauşescu referitor la istorie, dar, de asemenea, mult mai “periculoasa” “similitudine sau identitatea de opinii romāneşti moderne cu aprecierile istoriografiei burgheze occidentale vis-a-vis de multe momente ale relatiilor ruso-romāne şi sovieto-romāne”, care, evident, necesita un răspuns coordonat al Uniunii Sovietice, Republicii Populare Ungară şi Republicii Populare Bulgaria.
Iata Documentul:
[Documentul nr. 32]
Secret
Ambasada URSS īn RSR
nr. 91
31 ianuarie 1980
[Moscova]
CU PRIVIRE
LA UNELE TENDINŢE NOI ĪN ŞTIINŢA ISTORICĂ ROMĀNEASCĂ ĪN LEGĂTURĂ CU PREGĂTIRILE ĪN RSR CĂTRE ĪMPLINIREA A 2050 DE ANI A PRIMULUI STAT DAC CENTRALIZAT ŞI CĂTRE CONGRESUL INTERNAŢIONAL AL ISTORICILOR
Īn Romānia se īncheie pregătirile pentru sărbătorirea a 2050 de ani a „primului stat dac centralizat şi independent”. Principalele măsuri ale jubileului menţionat, orientarea lor au fost desemnate īntr-o hotărāre specială a plenarei PCR din octombrie 1977, īn care formarea statului lui Burebista a fost califi cată ca „momentul de cea mai mare importanţă īn istoria poporului romān”.
Planificānd atāt de devreme festivităţile dedicate formării statului geto-dac centralizat, care a lăsat īn istorie urme destul de vagi şi ambigue, conducerea PCR s-a străduit să ducă nu doar o simplă campanie istorico-politică de activizare a „educaţiei patriotice, revoluţionare a tineretului, a tuturor cetăţenilor” ţării, deşi acest scop deţine un loc important īn calculele sale. Anul 1980 a fost ales ca an jubiliar īn legătură cu realizarea unui alt scop, mai important: a utiliza desfăşurarea la Bucureşti a Congresului internaţional al istoricilor pentru a propaga pe toate căile īn plan internaţional concepţia despre evoluţia istorică a poporului romān, revăzută īn īntregime īn ultimii 15 ani de pe poziţii naţionaliste.
La drept vorbind, de aici a decurs īntregul program de activităţi prevăzut īn hotărārea CC al PCR, care nu s-a limitat la evenimentele de acum 2052 de ani, ci a cuprins īntreaga istorie a Romāniei; prin aceasta se explică acel termen īndelungat care a fost pus la dispoziţie pentru pregătirea jubileului statului lui Burebista, stabilit arbitrar pentru anul 1980.
Īn doi ani şi jumătate, care s-au scurs după adoptarea hotărārii CC al PCR cu privire la sărbătorirea a 2050 de ani a creării primului stat dac centralizat şi independent, istoriografi a romānească s-a completat cu aproape treizeci de monografii consacrate epocii lui Burebista şi Decebal, cu sute de articole pe tema dată. Afară de aceasta, īn perioada respectivă au mai fost elaborate activ ideile menţionate īn documentul CC al PCR cu privire la „lupta perseverentă şi neīntreruptă a poporului romān pentru existenţa sa, pentru păstrarea limbii şi a pămāntului strămoşesc” īmpotriva „valurilor de popoare migratoare, iar mai tārziu – a cotropitorilor şi agresorilor de tot soiul, īmpotriva dominaţiei străine”; cu privire la „importanţa istorică a formării naţiunii şi a statului naţional īn progresul social general” ş.a.m.d. Cu alte cuvinte, evenimentele cu o vechime de 2050 de ani au fost strāns legate de etapele ulterioare ale dezvoltării social-politice şi economice a populaţiei pe teritoriul Romāniei; din această epocă īndepărtată, au īnceput să se contureze trăsăturile caracteristice ale concepţiei istorice moderne a RSR.
O atenţie deosebită s-a acordat, totodată, argumentării cātorva momente foarte importante, din punctul de vedere al Romāniei.
Īn primul rānd, este vorba despre noţiunea aşa-numitului „spaţiu romānesc” īn care romānii s-au constituit ca popor. Īn prezent, īn literatura istorică a Romāniei sunt stabilite nu numai hotarele geografice ale acestui spaţiu (la Est – pe Nistru şi la gura Bugului), ci este calculată şi suprafaţa lui – 500 mii km2 (pentru comparaţie, putem spune că teritoriul Principatelor unite īn 1859 constituia 137 903 km2, iar teritoriul „Romāniei Mari” la 1918 avea 195 045 km2). Astfel, „spaţiul romānesc”, īn interpretarea sa actuală, include părţi considerabile din teritoriile URSS, RPB, RPU, RSCS.
Īn al doilea rānd, īn geneza poporului romān este scos īn prim-plan elementul geto-dac. Īn legătură cu aceasta, „vechea civilizaţie a dacilor” este ridicată pānă la nivelul celei romane; Burebista este caracterizat ca un om de stat de talia lui Iulius Cezar, iar romānii s-au transformat īn „unul dintre cele mai vechi popoare din Europa”.Astfel, a fost simplificată teoria caracterului autohton al poporului romān – „stăpānul dintotdeauna al spaţiului carpato-danubian-pontic”.
Īn al treilea rānd, īn lucrările istorice ale autorilor din RSR, apărute īnainte de jubileu, este susţinută consecvent teoria continuităţii romānilor pe toate aşa-numitele „pămānturi romāneşti”. Din acest unghi de vedere sunt examinate preponderent materialele arheologice şi etnografi ce, sunt tratate izvoarele scrise vechi, sunt supuse criticii concluziile şi aprecierile istoricilor străini, inclusiv ale celor sovietici. Teoria continuităţii le permite autorilor romāni să califi ce aşezarea īn sec. V–VIII a slavilor pe teritoriul Romāniei contemporane drept „invazie străină”, iar popularea Transilvaniei de către unguri drept „cotropirea pămānturilor romāneşti” etc.
Īn al patrulea rānd, descriind activitatea lui Burebista ca pe una de unire a pămānturilor romāneşti īntr-un „stat centralizat independent”, actualii autori din RSR consideră istoria tuturor formaţiunilor statale de pe teritoriul Romāniei din toate timpurile drept reflectare a „voinţei nesecate a tendinţei” romānilor spre unitate, spre crearea propriului stat naţional, acestea stānd la baza unirii Moldovei şi Valahiei īn 1859 şi realizāndu-se pe deplin īn 1918. O astfel de abordare a problemei lasă, īn fond, „deschisă” chestiunea referitoare la „străvechile teritorii romāneşti” – Basarabia şi Bucovina de Nord –, a căror istorie este oglindită de RSR de pe poziţii neprietenoase faţă de URSS.
Īn această ordine de idei, nu există dubii că opiniile şi concepţiile menţionate mai sus, īmpreună cu altele, strāns legate īntre ele prin interpretarea naţionalistă a istoricilor romāni, vor sta la baza rapoartelor şi comunicărilor numeroaselor conferinţe şi simpozioane care vor avea loc īn RSR īn legătură cu īmplinirea a 2050 de ani ai statului Burebista, vor deveni laitmotivul diferitor expoziţii tematice şi muzeistice care se organizează, vor determina caracterul planifi catelor activităţi culturale şi de masă, vor fi reflectate īn activitatea mijloacelor de informare īn masă. După cum mărturisesc unii interlocutori de-ai noştri, festivităţile principale din Romānia cu ocazia celor 2050 de ani a „statului dac unitar centralizat şi independent” se vor desfăşura īn aprilie-mai a.c. Unele modifi cări īn privinţa termenelor desfăşurării lor, care anterior erau legate nemijlocit de Congresul internaţional al istoricilor, se explică prin decizia conducerii PCR de a marca pe larg īn luna iulie a.c. cea de-a 15-a aniversare a Congresului IX al partidului.
Asemenea consecutivitate a două campanii politico-propagandistice permite părţii romāne să pregătească baza materială, să mobilizeze opinia publică a ţării, să o familiarizeze cu concepţiile de bază ale īntregii istorii a Romāniei, de la „epoca lui Burebista” pānă la „era Ceauşescu”, după cum este numită deja aici perioada ultimilor 15 ani de dezvoltare a RSR; să determine acţiunile mijloacelor de informare īn masă pentru ca să ducă o muncă diversă şi bine orientată īn rāndurile participanţilor la Congresul internaţional al istoricilor. Īn acelaşi timp, după cum afi rmă unii conlocuitori de-ai noştri, savanţii din RSR au primit indicaţia de „a propaga cu īndrăzneală noile realizări ale istoriografi ei naţionale”, „a aproba gāndirea creatoare romānească īn domeniul istoriei”, „a demasca hotărātor denaturările istoriei Romāniei, existente īn literatura străină” īn rapoartele prezentate la Congresul internaţional al istoricilor, īn lucrările care vor fi difuzate printre participanţii la acest Congres.
Persoanele cu funcţii de conducere de la Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a PCR nu ascund faptul că partea romānă atribuie o mare importanţă politică desfăşurării Congresul internaţional al istoricilor de la Bucureşti, de aceea īn procesul pregătirilor către acesta sunt implicate aparatul de partid şi de stat, toate organele şi organizaţiile care īşi pot aduce contribuţia īn demonstrarea īnfl oririi ştiinţei şi culturii romāneşti contemporane, a progresului īn dezvoltarea social-economică a RSR. Potrivit unor date, pregătirile pentru congres decurg sub controlul nemijlocit al preşedintelui Romāniei N. Ceauşescu, care se consideră istoric de specialitate. Astfel se explică īncrederea īn editarea tuturor publicaţiilor prevăzute pentru congres, inclusiv Istoria Romāniei īn 10 volume, cu toate că, pānă acum, a fost editat doar primul volum.
Astfel, savanţii sovietici care vor sosi la Congresul internaţional al istoricilor se vor īntālni aici nu numai cu activitatea destul de intensă a romānilor de a propaga īn cadrul şedinţelor ştiinţifi ce ale forului menţionat puncte de vedere care nu coincid cu ale noastre, iar, īn anumite cazuri, sunt chiar neprietenoase faţă de ţara noastră, dar se vor afla īn atmosfera unei intense campanii politico-propagandistice, desfăşurate īn afara congresului. Aceste două circumstanţe condiţionează, īn opinia noastră, necesitatea unei pregătiri bine determinate din partea reprezentanţilor URSS care vor pleca la Bucureşti pentru a participa la Congresul internaţional al istoricilor.
Īn domeniul pregătirii ştiinţifi ce este oportun de a concretiza īntreaga listă de concepţii cu care pot evolua la congres istoricii romāni şi care vor necesita din partea noastră un răspuns sau o explicaţie califi cată. Īn acest caz, trebuie avut īn vedere că nu sunt excluse deloc şi unele alocuţiuni care vor conţine teze ce nu sunt īncă īn general acceptate de istoriografi a romānească, aşa cum este punctul de vedere al lui I. Moldovanu referitor la civilizaţia tracică ce a dat naştere culturii Egiptului antic, a Greciei şi Romei; opinia unor specialişti despre limba geto-dacă ca limbă protoromanică, fapt ce permite de a explica „enigma” romanizării rapide a populaţiei Daciei etc. Īn acest context, pentru participarea la lucrările congresului trebuie atraşi cei mai buni savanţi, specializaţi īn istoria Romāniei īncepānd cu perioadele ei cele mai vechi şi terminānd cu epoca contemporană.
Fără īndoială, reprezentanţii sovietici trebuie să sosească bine pregătiţi la Congresul internaţional al istoricilor, pentru a expune opiniile noastre pe marginea chestiunilor conexe vizānd URSS şi RSR. După toată probabilitatea, romānii, ca partegazdă, sunt puţin interesaţi īn dezvoltarea unor discuţii ample asupra unor subiecte, īnsă este la fel de adevărat şi faptul că ei nu se vor da īn lături de a se expune īn forma care este caracteristică pentru lucrările romāneşti publicate īn ultima vreme. Apropierea sau identicitatea opiniilor moderne ale romānilor cu aprecierile istoriografiei burgheze occidentale vizavi de multe momente ce ţin de relaţiile ruso-romāne şi sovieto-romāne sporeşte probabilitatea apariţiei unor situaţii care să necesite reacţia de răspuns din partea noastră, drept care fapt caracterul şi conţinutul lămuririlor ce urmează a fi oferite de savanţii sovietici trebuie să fi e aprobate din timp. Acest lucru poate fi coordonat cu savanţii din RPU şi RPB īn legătură cu orientarea antiungară şi antibulgară a unor concepţii din ştiinţa istorică contemporană a RSR.
Participanţilor sovietici la Congresul internaţional al istoricilor trebuie să li se recomande să abordeze o linie de conduită activă, singura care le-ar permite să facă uz pe deplin de autoritatea ştiinţei istorice a URSS, de bogatul potenţial creator al acesteia. Īn legătură cu aceasta, trebuie să acordăm o deosebită atenţie utilizării īn rapoartele şi comunicările reprezentanţilor noştri a tezelor metodologiei ştiinţifice marxiste īn domeniul cercetărilor istorice, fapt ce ne va permite să demonstrăm, evitānd deschiderea discuţiilor privind chestiunile particulare, netemeinicia abordării romāneşti a mai multor probleme ce ţin de istoria proprie şi cea mondială. Totodată, numeroasele comunicări la congres ale istoricilor romāni pot fi combătute īn fiecare raport sovietic printr-o evaluare minuţioasă a succeselor īntregii istoriografii a URSS īntr-o problemă sau alta, concretă sau de ordin general.
Cāt priveşte acele condiţii comune, īn care se vor afla reprezentanţii sovietici la Congresul internaţional al istoricilor, ar fi oportun ca fiecare dintre ei să fi e familiarizat, īntr-o formă sau alta, cu specificul „cursului special” al conducerii romāneşti, mai ales cu poziţiile sale vizavi de problemele internaţionale actuale, cu momentele principale ale relaţiilor sovieto-romāne la etapa actuală. Trebuie prevăzut şi faptul că, īn timpul aflării īn RSR a savanţilor străini renumiţi, romānii vor organiza cu aceştia interviuri pe care le vor folosi ulterior īn scopul propagării „cursului romānesc special” īn interiorul ţării şi īn afara ei. De aceea este necesar de a stabili din timp spectrul de chestiuni şi caracterul aprecierilor cu care trebuie să opereze reprezentanţii Uniunii Sovietice īn asemenea cazuri. Membrii delegaţiei sovietice la congres trebuie să fie pregătiţi şi pentru conversaţii particulare cu istoricii burghezi, care vor instiga discuţiile privind divergenţele dintre savanţii din URSS şi cei din RSR vizavi de diverse chestiuni istorice; vor tinde să le dea un caracter de contradicţii insurmontabile. Īn astfel de situaţii, trebuie reieşit din inoportunitatea generală a acţiunilor care pot contribui
la apropierea specialiştilor romāni cu colegii lor din ţările occidentale.
Ambasada URSS īn RSR va informa şi īn continuare despre activităţile concrete īntreprinse īn Romānia īn legătură cu sărbătorirea a 2050 de ani a „statului dac unitar centralizat şi independent”, despre măsurile īntreprinse de partea romānă īn vederea pregătirii către Congresul internaţional al istoricilor.
Primul secretar al Ambasadei URSS īn RSR
M. Muntean /semnătura/
Exp. 1 ex. īn dosar
Distribuire:
1 – DP a MAE al URSS (pentru secţia CC al PCUS)
2 – CC al PC al Moldovei (tov. I.P. Calin)
3 – AŞ a URSS (academicianului V.N. Jukov)
4 – Institutul de Economie a Sistemului Mondial Socialist (IESMS) al AŞ a URSS
5 – OE a MEA al URSS
AOSPRM, fond. 51, inv. 54, dosar 7, fi lele 13-19