Adrian Pop
26.03.2012, 10:25
http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/03/26/denunt-penal-impotriva-mafiei-de-la-gold-corporation/
Denunț penal īmpotriva mafiei de la Gold Corporation
Publicat īn 26 martie 2012 Gheorghe Funar
Īn Parlamentul Romāniei am fost autorul Propunerii legislative privind interzicerea cianurii la exploatarea minieră de la Roşia Montană. După respingerea ei, am iniţiat, īmpreună cu senatorul U.D.M.R. Eckstein Kovacs Peter, o Propunere legislativă privind modificarea Legii minelor, Legea nr. 85/2003, pentru interzicerea cianurii īn mineritul din Romānia. Iniţiativa noastră legislativă staţionează la Camera Deputaţilor. Īntre timp, ideea a fost preluată de Parlamentul din Ungaria, care a adoptat o lege privind interzicerea cianurii īn minerit, la fel ca īn Germania, Cehia şi Grecia. Se ştie că Ungaria se īmpotriveşte proiectului Roşia Montană Gold Corporation (R.M.G.C.) din cauza dezastrului ecologic şi genocidului pe care īl va provoca.
De asemenea, ideea interzicerii cianurii īn minerit a fost dusă şi susţinută īn Parlamentul European de către cīţiva eurodeputaţi responsabili din partea Romāniei. Īn luna mai 2010, Parlamentul European a adoptat, cu 488 voturi pentru, o Rezoluţie privind interzicerea cianurii īn minerit īn Europa. Īn Romānia, s-a pus la cale jefuirea celui mai mare zăcămīnt de aur, argint şi metale rare din lume, īntr-o carieră deschisă la Roşia Montană, prin folosirea a 150.000.000 kg dinamită şi 200.000.000 kg cianură. Proiectul R.M.G.C. va produce un genocid cel puţin īn zona Munţilor Apuseni, precum şi cel mai mare dezastru ecologic din Europa.
Avīnd īn vedere infracţiunile săvīrşite īn legătură cu afacerea Roşia Montană şi cu proiectul R.M.G.C., precum şi faptul că dumneavoastră nu v-aţi autosesizat, sīnt nevoit să recurg la un formulat īn temeiul dispoziţiilor Codului de procedură penală, solicitīndu-vă să identificaţi persoanele vinovate de săvīrşirea următoarelor infracţiuni: genocid; trădare; trădare prin transmiterea de secrete; acţiuni duşmănoase contra statului; atentatul contra unei colectivităţi; complotul; comunicarea de informaţii false; divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului; distrugerea, jefuirea sau īnsuşirea unor valori culturale; abuzul īn serviciu īn formă calificată; conflictul de interese; falsul intelectual; uzul de fals; darea şi luarea de mită; primirea de foloase necuvenite; asocierea pentru săvīrşirea de infracţiuni.
Pentru aflarea adevărului şi stabilirea persoanelor vinovate de săvīrşirea unora dintre aceste infracţiuni, vă solicit să dispuneţi ca īn timpul cercetărilor penale să fie audiaţi, cel puţin, următorii martori:
- Prim-miniştrii Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugurel Constantin Isărescu, Adrian Năstase, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu.
- Viceprim-miniştrii.
- Miniştrii şi secretarii de Stat, din perioada 1997-2012, de la: Ministerul Industriei şi Comerţului; Ministerul Industriei şi Resurselor; Ministerul Economiei şi Comerţului; Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului Īnconjurător; Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului; Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului; Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor; Ministerul Mediului; Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Ministerul Culturii, Ministerul Culturii şi Cultelor; Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional; Ministerul de Interne; Ministerul Administraţiei şi Internelor; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Sănătăţii şi Familiei; Ministerul Sănătăţii Publice; Ministerul Turismului; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale; Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei; Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; Ministerul Transporturilor; Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
- Preşedinţii şi vicepreşedinţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.), din perioada 1996-2012.
- Directorii şi directorii adjuncţi de la Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest S.A. Deva, respectiv Regia Autonomă a Cuprului Deva (R.A.C.)
- Directorii generali ai Institutului de Proiectări Miniere I.P.R.O.M.I.N. S.A.
- Directorii generali şi directorii adjuncţi de la Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation, inclusiv Vasile Frank Timiş.
- Directorii Serviciului Romān de Informaţii (S.R.I.) şi Serviciului de Informaţii Externe (S.I.E.) din perioada 1996-2012.
- Primarii şi parlamentarii din judeţul Alba, precum şi alte persoane alese sau numite īn funcţii publice, din perioada 1996-2012, care au susţinut proiectul R.M.G.C., tentativa de genocid şi procedura dezastrului ecologic.
- Conducătorii O.N.G.-urilor care susţin proiectul R.M.G.C. şi producerea dezastrului ecologic īn Munţii Apuseni.
- Preşedinţii şi vicepreşedinţii sindicatelor care susţin proiectul R.M.G.C.
- Cetăţenii străini interesaţi de proiectul R.M.G.C., mai ales George Söros, Mark Rich, John Paulson, Beny Steinmetz, Thomas Kaplan, Raphael Girard şi Jonathan Henry.
- Membrii Grupului Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană ( G.I.M.P.R.O.M.).
- Semnatarii Certificatelor de Urbanism şi Certificatelor de descărcare de sarcină arheologică solicitate de R.M.G.C. şi anulate prin hotărīri irevocabile ale instanţelor judecătoreşti.
- Semnatarii Contractului de societate, ai Actelor adiţionale la Contractul de societate (din 17 octombrie 1996 şi 1 aprilie 1997) şi ai Statutului Euro Gold Resources S.A., ai Actului constitutiv Roşia Montană Gold Corporation S.A., ai Actelor adiţionale de modificare a Actului constitutiv R.M.G.C., ai Actelor constitutive ale S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A. din 27 iulie 2010, 14 decembrie 2010, 17 mai 2011 şi 22 iulie 2011.
- Persoanele de la Ministerul Industriilor şi Comerţului şi de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.) care au avizat şi aprobat participarea cu iniţial a R.A.C. Deva la constituirea Societăţii, aducīnd prejudicii uriaşe Statului Romān şi favorizīnd producerea genocidului şi dezastrului ecologic īn Munţii Apuseni.
- Persoanele care au decis ca participarea de 100% a Statului Romān īn capitalul social de la Minvest Deva, pentru exploatarea zăcămīntului de la Roşia Montană, să scadă la 33,8% īn Societate, apoi la 19,31% şi, ulterior, la numai 0,6% īn anul 2011. Prin această stratagemă, aceşti oameni au anulat, practic, obţinerea dividendelor de către Statul Romān, īn urma exploatării acestui zăcămīnt.
- Persoanele din Guvernul Romāniei şi de la A.N.R.M. care, fără nici un temei legal şi cu īncălcarea Legii minelor nr. 61/1998 şi a Legii nr. 85/2003, au transferat Licenţa de exploatare nr. 47/1999, de la Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest S.A. Deva, la R.M.G.C. Prin această procedură nelegală a fost dat, aproape gratuit, către o anumită firmă străină cel mai mare zăcămīnt de aur, argint şi metale rare din Europa, fără ştiinţa şi aprobarea proprietarului bogăţiilor naturale, Poporul Romān, prin Referendum Naţional. Cei care au fost sensibilizaţi, respectiv au fost īmbolnăviţi de dolarită sau euronită (boli incurabile la mulţi mafioţi) ştiau şi au programat īnchiderea exploatării miniere de la Roşia Montană, īn anul 2006, lăsīnd practic fără obiect Licenţa nr. 47/1999.
- Persoanele din Guvernul Romāniei şi de la A.N.R.M. care au actualizat Licenţa de exploatare nr. 47/1999 pentru proiectul R.M.G.C. din anul 2001, cu īncălcarea prevederilor art.11, alin. 2 din Legea nr. 61/1998 şi a art. 60, alin. 1 din Legea nr. 85/2003. Legislaţia īn vigoare nu permite transferarea licenţei de exploatare de la titular la o altă firmă şi apoi actualizarea ei prin modificarea anexelor acesteia pentru noua firmă, căreia īi este schimbat statutul din afiliat īn titular.
- Persoanele din Guvernul Romāniei, de la A.N.R.M., de la R.M.G.C. şi de la Primăria comunei Roşia Montană care nu au respectat prevederile art. 11 din Legea nr. 85/2003, care precizează: Efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sīnt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale ( ), precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sīnt strict interzise. Dacă nu ar fi fost preocupate de acte de mare corupţie şi dacă ar fi respectat textul legal, persoanele respective ar fi trebuit să blocheze, din start, toate demersurile făcute de aşa-zişii mari investitori străini vizīnd jefuirea celei mai mari bogăţii a Poporului Romān şi distrugerea, prin dinamitare, a celei mai vechi exploatări aurifere din lume, cu o valoare uriaşă.
- Europarlamentarii din delegaţia Romāniei care susţin proiectul R.M.G.C. şi care au votat īn Parlamentul European īmpotriva Recomandării, din mai 2010, ce interzice folosirea cianurii īn mineritul din Europa.
- Membrii marcanţi ai P.D.L. şi U.D.M.R. care susţin proiectul R.M.G.C. sau care au facilitat parcurgerea ilegală a mai multor etape menite să permită īnceperea jefuirii zăcămīntului de la Roşia Montană, a genocidului şi a dezastrului ecologic din Munţii Apuseni.
- Conducătorii Agenţiei de Publicitate G.M.P./Ashley, care face o campanie publicitară agresivă pentru proiectul R.M.G.C., folosindu-se inclusiv de scriitorii de Scrisori către Romānia.
- Membrii Comisiei Naţionale de Arheologie, care, cu īncălcarea dispoziţiilor legale, au eliberat Certificatul de descărcare de sarcină arheologică la Roşia Montană, document care a fost anulat prin hotărīre judecătorească irevocabilă. După ce s-au efectuat lucrări specifice pe o suprafaţă de 2,2 ha, Comisia Naţională de Arhelogie a dat Certificatul solicitat de R.M.G.C. pentru suprafaţa de 1.200 ha. Apoi, aceeaşi Comisie a eliberat recent un nou Certificat, pentru aceeaşi suprafaţă, document contestat īn instanţă. R.M.G.C. a negociat cu Ministerul Culturii şi Cultelor eliberarea acestui nou document, pentru suma de 70.000.000 euro.
- Ziariştii care fac lobby pentru proiectul R.M.G.C., după ce au fost plimbaţi, pe cheltuiala firmei, pīnă īn Noua Zeelandă, unde au băut apă fără cianuri.
- Preşedinţii Asociaţiei Alburnus Maior, Fundaţiei Culturale Roşia Montană, Asociaţiei Arhitectură, Restaurare, Arheologie, Asociaţiei Salvaţi Roşia Montană şi ai celorlalte 73 de O.N.G.-uri care se opun proiectului R.M.G.C.
- Senatorii Toni Greblă (P.S.D.) şi Ion Ruşeţ (P.D.L.), din judeţul Gorj, care au semnat Propunerea legislativă de modificare a Legii minelor nr. 85/2003 (la iniţiativa R.M.G.C. şi īn interesul acesteia), cu scopul de a se crea cadrul legal, dar neconstituţional, pentru exproprierea romānilor din Romānia de către titularii licenţelor de exploatare eliberate de A.N.R.M. Demersul senatorilor vizează susţinerea proiectului R.M.G.C. şi alungarea din Roşia Montană a proprietarilor care se opun declanşării genocidului īn Munţii Apuseni şi jefuirii de către aventurierii străini, de către asasinii economici şi asasinii politici, a celui mai mare zăcămīnt de aur, argint şi metale rare din lume.
- Lobby-ştii R.M.G.C. care acţionează la Guvernul Romāniei, la Parlamentul Romāniei, la Palatul Cotroceni, la conducătorii P.D.L. şi U.D.M.R., la A.N.R.M., la autorităţile locale din judeţul Alba şi la cei care apar la studiourile centrale şi locale de Radio şi Televiziune pentru a susţine proiectul acestei firme, pornit ilegal şi continuat la fel.
- Persoanele care, cu ocazia actualizării Licenţei de exploatare nr. 47/1999 pentru R.M.G.C., au aprobat planul de refacere a mediului şi o garanţie bancară extrem de mică īn comparaţie cu consecinţele dezastrului ecologic pregătit pentru Roşia Montană şi Munţii Apuseni. Īn urma proiectului R.M.G.C., Poporul Romān riscă să plătească despăgubiri, inclusiv statelor vecine, precum şi să suporte cheltuieli uriaşe pentru refacerea mediului, care vor trece cu mult peste suma de 10 miliarde euro.
- Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice Bucureşti, care se opune proiectului R.M.G.C. şi care a sesizat şi a dat publicităţii constatările sale cu privire la numeroasele īncălcări de lege săvīrşite pīnă acum.
- Domnul Gheorghe Mărmureanu, seismolog, care a declarat că Roşia Montană e zonă seismică, dar la proiectarea barajului īnalt de 180 metri nu s-a luat īn calcul adevăratul grad pe pericol seismic.
- Foştii preşedinţi ai Romāniei, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi actualul preşedinte Traian Băsescu, susţinători ai proiectului R.M.G.C. Cei trei preşedinţi alogeni ai Romāniei nu au īnvăţat nimic dintr-un caz īn oglindă, īntīmplat īn Peru, īn anul 2004, cīnd s-a deschis o exploatare minieră īmpotriva voinţei poporului peruan, dar pe baza unor acte de corupţie. Exploatarea minieră a īnceput la suprafaţă, prin folosirea cianurilor. Īn urma unui dezastru ecologic, populaţia s-a revoltat, iar preşedintele Alberto Fujimori a fugit īn Chile, apoi a fost prins, īncătuşat, adus īn Peru, judecat şi condamnat la 44 de ani de īnchisoare, cu executare.
Dintre martorii propuşi, mult mai puţini decīt cei existenţi īn Dosarul Zambaccian, am convingerea că, īn timpul cercetării penale, multora dintre ei le va fi schimbată īncadrarea juridică, le va fi pus sechestru pe avere şi vor primi interdicţia de a părăsi Romānia. Cei care vor fi găsiţi vinovaţi īn legătură cu proiectul R.M.G.C. riscă să fie condamnaţi la detenţie pe viaţă sau la īnchisoare de pīnă la 25 de ani şi confiscarea averilor.
De un real folos pentru aflarea adevărului şi pentru identificarea persoanelor care au săvīrşit infracţiuni īn legătură cu proiectul R.M.G.C. consider că sīnt:
a) Poziţiile oficiale īmpotriva proiectului R.M.G.C., exprimate de: Academia Romānă; Sinodul Bisericii Ortodoxe Romāne; celelalte biserici şi culte religioase din Romānia; Academia de Studii Economice Bucureşti; liderii P.R.M., P.N.G., P.S.D., P.C. şi P.N.L.; 77 de O.N.G.-uri din Romānia; peste 1.000 de specialişti īn domeniu şi intelectuali din īntreaga lume; statul vecin Ungaria.
b) Numeroasele articole pe tema Roşiei Montane, apărute īn săptămīnalul Formula As, din ultimii 15 ani.
c) Miile de īntrebări puse de participanţii la dezbaterile publice organizate de Guvernul Romāniei īn multe municipii, oraşe şi comune din Romānia şi Ungaria.
d) Cărţile domnului Constantin Mustaţă, din Cluj-Napoca, referitoare la Roşia Montană:
-Conspiraţia vuvuzeilor, vol. I, Băsescu vrea să «ciuruiască» şi Roşia Montană, Editura Remus, Cluj-Napoca, 2012;
- Blesteme şi lumini, Editura Anotimp, Oradea, 2002;
- Romānia trădată, Editura Euro-Carpatica, Sfīntul Gheorghe, 2010.
e) Cartea Roşia Montană in universal history, Editura Presa Universitară Clujeană, 2012, care cuprinde studiile prezentate la Conferinţa Internaţională organizată de Academia Romānă, Universitatea Babeş-Bolyai şi I.C.O.M.O.S. Romānia, desfăşurată la Cluj-Napoca īn zilele de 11 şi 12 noiembrie 2011.
Vă īnvederez faptul că la baza acestui denunţ penal stau următoarele
MOTIVE
Īn fapt, Bunul Dumnezeu a lăsat īn HAR-DEAL (denumirea Ardealului īn Limba Primordială a geto-dacilor), īn Grădina/Cetatea Domnului pentru Poporul Romān, urmaş al Poporului Primordial, al geto-dacilor, o bogăţie uriaşă, respectiv cel mai mare zăcămīnt de aur, argint şi metale rare din lume, cel de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni. Īn această localitate a existat cea mai veche exploatare şi prelucrare a aurului din Europa, cu peste 4.000 de ani īnainte de Christos. La Roşia Montană există circa 200 km de galerii din perioada dacilor. Īmpăratul Traian, īn urma războiului din anii 105-106 d.Chr., cīnd a distrus Centrul religios al lumii antice din Munţii Orăştiei, a luat ca pradă de război l.640.000 kg aur şi 3.310.000 kg. argint din tezaurul Daciei. Exploatarea aurului şi argintului la Roşia Montană s-a făcut neīntrerupt de mii de ani pīnă īn anul 2006, cīnd mina a fost īnchisă, la cererea expresă a asasinilor economici şi a asasinilor politici, sub pretextul că este nerentabilă. Īn acel an, la Roşia Montană au fost disponibilizaţi 600 de angajaţi, iar de atunci compania Roşia Montană Gold Corporation nu mai permite proprietarului, Poporul Romān, să exploateze bogaţiile din această localitate. Zăcămīntul actual de la Roşia Montană a fost evaluat de experţi de la Oxford la peste 100 miliarde euro. Zăcămīntul conţine: 800-4.000 tone aur; 2.300-3.800 tone argint; peste 300 tone uraniu şi mari cantităţi de metale rare (wolfram, arsen, iridiu, osmiu, ruteniu, rodiu, platină, paladiu şi altele). La Roşia Montană se află cea mai mare cantitate de wolfram din lume. Īn condiţii dubioase, pe baza unor acte secrete şi cu īncălcarea prevederilor legale, ca urmare a unui număr mare de fapte penale, zăcămīntul de la Roşia Montană a fost dat spre exploatare unei firme străine, īn exclusivitate, firmă care īşi are sediul īntr-un apartament din Toronto, Canada, precum şi la o căsuţă poştală din Insulele Bahamas. Firma Gabriel Resources s-a īnfiinţat cu cīteva luni īnainte de a īncepe afacerea Roşia Montană. Această firmă şi continuatoarea sa, R.M.G.C., nu au experienţă īn minerit, nu au extras nicăieri aur, argint şi metale rare. Īn mod inexplicabil, nimeni din Guvernul Romāniei nu a verificat bonitatea firmei.
Foarte pe scurt, vă prezint etapele parcurse din proiectul R.M.G.C.:
- Asocierea Minvest Deva, īn anul 1997, s-a făcut fără să se evalueze capacitatea financiară şi tehnică a firmei Gabriel Resources, īnfiinţată īn anul 1996. Alogenul Vasile Frank Timiş, condamnat īn Australia pentru fapte grave, a reuşit să sensibilizeze persoane cu funcţii importante īn Guvernul Romāniei, la A.N.R.M., la Minvest Deva, la Primăria comunei Roşia Montană şi să īnceapă programul de jefuire a extrem de bogatului zăcămīnt de la Roşia Montană, corelat cu pregătirea īnceperii genocidului şi provocarea celui mai mare dezastru ecologic din Europa.
- Ministerul Industriei şi Comerţului, īn perioada 1997-1999, īn mandatele miniştrilor Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, Mircea Ciumara şi Radu Berceanu, a concesionat Patrulaterul Aurifer din Munţii Apuseni pe 20 de ani, la 3 firme străine, cu aceiaşi acţionari majoritari, pentru suma ridicolă de 3 milioane dolari USA. Această concesionare, de fapt cel mai mare jaf din Istoria multimilenară a Poporului Romān, s-a făcut pe baza unor acte secrete, fără ştiinţa proprietarului şi fără aprobarea prin Referendum Naţional. Poporul Romān nu i-a mandatat pe cei trei nominalizaţi mai sus, precum şi pe mulţi alţii, cu care aceştia s-au asociat pentru a da unor firme străine zăcămintele din Munţii Apuseni, evaluate la multe sute de miliarde de euro. Cei implicaţi īn afacerea legată de jefuirea zăcămintelor din Patrulaterul Aurifer din Munţii Apuseni au prejudiciat Bugetul Statului Romān, pīnă acum, cu multe miliarde euro.
- Contractul de societate (din anul 1997) s-a īncheiat īntre Gabriel Resources Limited, Regia Autonomă a Cuprului (R.A.C.) Deva, două mici firme din Deva şi una din Petroşani. Din capitalul social, Gabriel Resources a deţinut 65% (prin vărsarea sumei de 357.500 dolari USA), iar regia numai 33,8%. Ulterior, prin acte adiţionale şi ca urmare a majorărilor de capital, s-a ajuns ca R.M.G.C. (succesoarea lui Gabriel Resources) să deţină 99,4% din capitalul social, iar Minvest Deva numai 0,6%. Īn anul 1995, Minvest Deva deţinea 100% din capitalul social la exploatarea minieră din Roşia Montană, iar īn prezent are doar 0,6% şi tot atīt va obţine din dividende.
- Licenţa de exploatare nr. 47/1999 a fost aprobată prin Hotărīrea de Guvern nr. 458/10 iunie 1999 pentru Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva. R.M.G.C. nu a solicitat niciodată, conform Legii minelor, nu are licenţa de exploatare pentru proiectul său şi nici acord de mediu. Pentru obţinerea licenţei de exploatare, R.M.G.C. trebuie să respecte prevederile din Legea nr. 85/2003. Dar, īn baza art.11 din Legea nr. 85/2003, operaţiile miniere īn carieră de suprafaţă la Roşia Montană, prin dinamitare cu 150 milioane kg dinamită şi prin folosirea a 200 milioane kg cianură, sīnt strict interzise, datorită sitului arhiologic de interes deosebit, unic īn lume, care există īn această localitate. Pe līngă jefuirea bogăţiilor naturale, la Roşia Montană se urmăreşte să fie distrusă identitatea noastră istorică, să fie pulberizate prin dinamitare toate dovezile referitoare la Poporul Primordial pe Pămīnt.
- Prin schema preluării inverse şi cu īncălcarea Legii minelor nr. 61/1998, īn actul de constituire a Societăţii (din anul 1997) şi īn actele adiţionale la acestea, Regia s-a angajat să obţină licenţele de explorare şi ex ploatare pentru perimetrele Roşia Montană şi Bucium şi apoi, īn termen de 7 zile lucrătoare de la obţinerea lor, să le transfere către Gabriel Resources. Legea minelor, atīt Legea nr. 61/1998, cīt şi Legea nr.85/2003, stabileşte că licenţa de explorare se poate obţine numai pe baza cīştigării unui concurs de oferte, iar licenţa de exploatare se acordă numai pe baza documentelor expres prevăzute de cadrul legal. R.M.G.C. nu a participat la nici un concurs de oferte, pentru a obţine legal licenţa de explorare. Nu există nici un temei legal pentru obţinerea licenţelor de exploatare prin transfer de la deţinătorul stabilit prin Hotărīre a Guvernului Romāniei. Legea minelor, Legea nr. 61/1998, la art. 9 şi art. 10, precizează că atīt explorarea, cīt şi exploatarea resurselor minerale se realizează pe baza unor licenţe exclusive. Legea minelor nu permite existenţa unor licenţe de exploatare mixtă cu un titular transferat (R.M.G.C.) de către A.N.M.R. şi un afiliat (Minvest Deva). R.M.G.C. nu a respectat prevederile legale, respectiv art. 10, alin. 1, 2, 3 şi art. 11 din Legea nr. 61/1998, care precizează (la alin 2) că: Licenţa de exploatare se acordă: a) titularului licenţei de explorare, la solicitarea acestuia; b) cīştigătorului unui concurs de ofertă publică organizat de autoritatea competentă īn condiţiile prevăzute de lege. R.M.G.C. nu a obţinut nici o licenţă de exploatare pentru perimetrul Roşia Montană, conform Legii nr. 61/1998. Fără a ţine seama de aceste prevederi legale, A.N.R.M., cu semnătura preşedintelui Mihail Ianăş, a emis un Ordin, cu nr. 310, din 9 octombrie 2000, pentru transferul Licenţei de concesiune nr. 47/1999 pentru exploatare de la Minvest Deva la S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A. Deci, pīnă la 9 octombrie 2000, R.M.G.C. nu a avut nici măcar o licenţă transferată. Cu toate acestea, a făcut multe demersuri pentru obţinerea avizelor şi aprobărilor legale necesare proiectului. După īnchiderea exploatării miniere de la Roşia Montană, īn anul 2006, la cererea R.M.G.C., Licenţa de exploatare nr. 47/1999 a rămas fără obiect.
- Licenţa de exploatare nr. 47/1999 nu este pentru proiectul R.M.G.C. Ca urmare, nu are licenţa de exploatare aprobată prin Hotărīre de Guvern, pentru zăcămīntul de la Roşia Montană, aşa cum prevede Legea minelor. Pe cale de consecinţă, toate certificatele, avizele şi aprobările cerute şi obţinute de R.M.G.C. pentru proiectul său, inclusiv demararea procedurii pentru obţinerea acordului de mediu sīnt ilegale, deoarece sīnt bazate pe Licenţa nr. 47/1999 aprobată pentru Minvest S.A. Deva. La cererea R.M.G.C., īn anul 2006 s-a īnchis mina de la Roşia Montană, a īncetat exploatarea minieră şi, ca urmare, valabilitatea Licenţei nr. 47/1999.
- Demersurile R.M.G.C. au continuat pentru obţinerea (prin toate mijloacele şi pe toate căile) a avizelor şi a aprobărilor necesare īnceperii proiectului minier, cu toate că Legea minelor, Legea nr. 85/2003, la art. 11, precizează că este strict interzisă efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sīnt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale. Toate acestea există la Roşia Montană. Această localitate este protejată prin Legea nr. 5/2000, anexa 3, ca patrimoniu naţional de valoare excepţională. Satul Roşia Montană este īnscris īn lista monumentelor istorice, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 646 bis, din 16 iulie 2004. Cu toate acestea, proiectul R.M.G.C. vizează dinamitarea lor cu 150 milioane kg dinamită şi apoi folosirea a 200 milioane kg cianuri pentru separarea bogăţiilor de steril. Proiectul R.M.G.C. prevede dinamitarea Munţilor Cīrnic, Cetate, Orlea şi Jig, a monumentelor istorice unice īn lume, a siturilor arheologice, a 9 biserici şi 8 cimitire, a zecilor de clădiri monumente istorice din Roşia Montană. Cu mult cinism, reprezentanţii R.M.G.C. susţin public că, din cele 16 sate ale comunei Roşia Montană, vor fi dinamitate numai 4, cu tot cu biserici, cimitire, locuinţe, şcoli, grădiniţe, primărie, monumente istorice şi monumente ale naturii, precum şi 4 munţi, cu tot cu galeriile dacice şi romane. Proiectul R.M.G.C. prevedea pulverizarea prin dinamitare a localităţii Roşia Montană, care a fost propusă pentru a fi īnscrisă pe lista celor protejate de U.N.E.S.C.O.
- Fără ca R.M.G.C. să aibă licenţă de exploatare nominalizată prin Hotărīre a Guvernului Romāniei, prin actele adiţionale din anii 1998 şi 1999 la Contractul de Societate şi Statutul Euro Gold Resources s-au stabilit, īntre altele, următoarele:
a) Se garantează exclusivitatea operării Societăţii īn perimetre;
b) Vīnzarea anticipată a producţiei pentru finanţarea proiectelor decise de Consiliul de Administraţie;
c) Activitatea Societăţii va putea fi extinsă şi īn alte perimetre decīt Roşia Montană, conform deciziei Consiliului de Administraţie.
d) Regia se obligă ca la primirea unei notificări scrise din partea lui Gabriel Resources să īnceteze toate activităţile din perimetrele de exploatare Roşia Montană şi să mute toate echipamentele de pe aceste perimetre pe cheltuiala sa. După īnchiderea minei, īn anul 2006, aceasta trebuia conservată şi nu dezafectată pe cheltuiala Statului Romān.
e) Personalul care va fi transferat de la Minvest Deva va fi selecţionat de companie, la propria sa discreţie, īn funcţie de necesităţile companiei. Ce au ajuns romānii īn ţara lor ?
f)Toate datele şi rapoartele referitoare la activitatea Societăţii sīnt şi rămīn proprietatea exclusivă a acesteia.
g) După īnceperea producţiei comerciale se pot distribui dividende numai după plata şi/sau deducerea de către Societate a cheltuielilor şi/sau obligaţiilor Societăţii de rambursare a creditelor acordate de instituţiilor finanţatoare, de către Gabriel Resources şi de alţi acţionari, precum şi plata dobīnzilor aferente. Rezultă clar că, toate cheltuielile făcute de R.M.G.C. pentru promovarea proiectului se scad din dividende, iar Poporul Romān are şansa să nu obţină niciun leu de pe urma exploatării zăcămīntului de la Roşia Montană. Īn documentele secrete vizīnd proiectul R.M.G.C. s-a precizat că īn cazul īn care dacă nu va īncepe exploatarea la Roşia Montană atunci toate cheltuielile făcute vor fi suportate, īn final, de Poporul Romān.
-Din actele constitutive ale R.M.G.C. rezultă că Statul Romān nu are dreptul şi nu va obţine niciun gram de aur, argint,uraniu, wolfram şi alte metale rare. După folosirea a 200 milioane kg cianură şi obţinerea concentratului minier, acesta va fi scos integral din Romānia, iar Statul Romān nu are voie să afle conţinutul acestuia şi nici cantităţile care vor părăsi ţara noastră.
- Pentru jefuirea zăcămīntului uriaş de la Roşia Montană, de peste 100 miliarde euro, R.M.G.C. va plăti Statului Romān cea mai mică redevenţă din lume, de numai 4%.
-Sīnt păstrate la mare secret rezultatele stabilite după cele 1.200 de foraje executate de R.M.G.C. la Roşia Montană. Cele 50 tone de minereu obţinute după foraje au fost trimise pentru analize īn Australia.
-Cu toate că nu au fost obţinute aprobările legale pentru īnceperea proiectului R.M.G.C., la Roşia Montană, unde īn mod oficial a fost īnchisă exploatarea īn anul 2006, totuşi se lucrează şi se extrag bogăţii care sīnt scoase ilegal din ţară. S.R.I. şi S.I.E. pot oferi informaţii utile īn cercetarea penală.
-Raportul Comisiei prezidenţiale privind patrimoniul de la Roşia Montană este ignorat şi sfidat de mulţi miniştri şi secretari de Stat. Īn acest Raport se arată că se pune la cale distrugerea patrimoniului subteran şi suprateran (istoric şi natural) cu scopul de a susţine interesele unei firme private străine pentru un proiect care nu este de utilitate publică.
-Se păstrează secretul asupra multor documente legate de afacerea Roşia Montană, care este īndreptată īmpotriva prezentului şi viitorului Poporului Romān.
-După ce īn anul 2001 a fost definitivat proiectul R.M.G.C., s-a trecut la actualizarea Licenţei nr.47/1999 şi la īnlocuirea vechilor anexe cu altele noi, īncălcīndu-se Legea minelor, care precizează (la art.11, alin.1 din Legea nr.61/1998 şi art.60, alin.1 din Legea nr.85/2003) că prevederile unei licenţe rămīn valabile pe toată durata acesteia. Perimetrul aprobat prin Licenţa nr.47/1999, de 1.200 ha, a fost modificat de A.N.R.M., la cererea R.M.G.C., prin acte adiţionale fiind mărit la 2.122 ha (īn anul 1999) şi la 4.282 ha (īn anul 2001). Sīnt circa 10 acte adiţionale şi anexe noi la Licenţa nr.47/1999.
-Parteneriatul dintre Ministerul Culturii şi Cultelor şi R.M.G.C., din anii 2000 şi 2001, pentru obţinerea Certificatelor de descărcare arheologică, nu are la bază o licenţă de exploatare pentru proiectul R.M.G.C., ci Licenţa nr.47/1999, dată de Guvern pentru Minvest Deva.
-La cererea R.M.G.C., īn anul 2002, Consiliul local al comunei Roşia Montană a modificat P.U.G.-ul, a adoptat noul P.U.Z. şi a declarat o zonă industrială minieră pe 1.376 ha, īn care nicio activitate economică nu a mai fost permisă. Consiliul local s-a bazat pe Licenţa nr.47/1999, care nu este pentru proiectul R.M.G.C., fiind elaborat cu doi ani mai tīrziu. La adoptarea hotărīrii Consiliului local al comunei Roşia Montană au participat la dezbateri şi la vot, īn mod ilegal, mulţi consilieri care erau angajaţi īmpreună cu membrii lor de familie la R.M.G.C.. Ca urmare, printr-o decizie judecătorească irevocabilă a fost anulată hotărīrea ilegală a Consiliului local privind P.U.G.-ul pentru Roşia Montană. Aleşii locali care au adoptat hotărīrea ilegală privind P.U.G.-ul aşteaptă să fie cercetaţi penal.
-Străinii americani de la R.M.G.C. trăiesc cu iluzia că au ajuns īn Vestul Sălbatic al Romāniei, unde totul este de vīnzare, iar pe băştinaşi īi izgonesc (după ce le-au cumpărat proprietăţile, cu susţinerea Consiliului local) sau īi terorizează cu sprijinul autorităţilor locale (pe care au reuşit să le corupă) prin īntreruperea alimentării cu apă, a curentului electric, prin blocarea dezvoltării turismului şi a eliberării autorizaţiilor de construire. Romānilor le-a fost interzis dreptul de a construi pe proprietăţile lor din Roşia Montană, cu scopul de a facilita aventurierilor străini dinamitarea localităţii, folosirea cianurilor şi jefuirea bogăţiilor subsolului.
-Parlamentul Romāniei a constituit o Comisie de anchetă īn legătură cu Roşia Montană. Raportul Comisiei a fost īntocmit īn anul 2003 şi predat Birourilor Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, unde a fost blocat de lobby-ştii R.M.G.C. şi de către parlamentarii beneficiari ai unor comisioane ori sponsorizări din partea R.M.G.C.. S-a reuşit ca Raportul să nu fie dezbătut īn Plenul Parlamentului, şi astfel Poporul Romān să nu afle adevărul īn legătură cu jaful şi dezastrul ecologic pregătit la Roşia Montană.
-Documentaţia uriaşă (peste 33 de volume) a proiectului R.M.G.C. confirmă că, prin folosirea īn cadrul unei exploatări de suprafaţă la Roşia Montană a 200.000.000 kg cianură, se va produce un genocid şi cel mai mare dezastru ecologic din Europa. O mare parte din această cantitate uriaşă de otravă şi metale grele din iazul de decantare, īntins pe 400-600 ha, va ajunge īn apa freatică şi īn atmosferă, prin evaporare. Pe fundul lacului de decantare nu sīnt prevăzute şi nu vor fi aşezate cel puţin 8 straturi impermeabile, prevăzute de lege.
-Există riscuri foarte mari asupra populaţiei şi mediului īnconjurător. Nimeni nu poate garanta că nu se vor produce dezastre ecologice īn timpul exploatării cu cianuri a zăcămīntului de la Roşia Montană, precum şi după ce s-a īncheiat jefuirea acestei bogăţii uriaşe a Poporului Romān. Consecinţele sīnt catastrofale pentru mediu, iar pentru populaţie se conturează un genocid. Īn proiectul R.M.G.C., vol.8, pag.119, se precizează că iazul de decantare reprezintă un pericol pentru viaţa din zonă.
-Barajul din arocamente, īnalt de 180 de metri, īn spatele căruia vor fi depozitate cantităţi uriaşe de steril, otrăvuri şi apă, va ceda ca urmare a unor inundaţii īn zonă sau a unor cutremure. Urmarea: genocid şi dezastru ecologic īn Munţii Apuseni şi īn judeţele vecine Roşiei Montane. Cianura şi alte substanţe chimice pe bază de cianură vor ajunge īn pīrīuri, rīuri, īn Dunăre, īn Delta Dunării şi īn Marea Neagră. Īn vol.8, pag.27 şi īn vol.1, pag.8, din documentaţia uriaşă a proiectului R.M.G.C se menţionează că, īn caz de prăbuşire a barajului principal, o parte din conţinutul iazului de decantare (peste 215 milioane tone şlam şi peste 12 milioane m3 apă ) se vor deversa īn reţeaua hidrografică şi vor ajunge īn ţările vecine, inclusiv īn Marea Neagră. Īn zona iazului de decantare vor fi emisii permanente de acid cianhidric īn aer. R.M.G.C. recunoaşte, īn vol.8, pag.177, că utilizarea cianurii şi depozitarea sterilului de procesare īn iazul de decantare sīnt principalii factori de risc. Ameninţarea iazului de decantare, a barajului şi a haldelor de steril va fi continuată zeci de ani. Pericolul producerii unor dezastre ecologice va fi nelimitat.
-Secretarul de Stat Marin Anton, de la Ministerul Mediului şi Pădurilor, a dat un răspuns, īn 13 ianuarie 2012, Grupului pentru Salvarea Roşiei Montane, de la A.S.E. Bucureşti, şi a recunoscut că proiectul R.M.G.C. nu are licenţă de exploatare valabilă.
Rezultă, aşadar, că o parte din martorii propuşi, se fac vinovaţi de săvārşirea infracţiunilor mai sus arătate, infracţiuni ce īntrunesc, īn speţă, toate elementele constitutive.
Aşadar, infracţiunile au fost comise cu intenţie directă, avānd īn vedere că persoanele amintite aveau ştiinţă că īncalcă prevederile legale, urmărind şi dorind realizarea acţiunii lor (latura subiectivă).
De asemenea, urmările socialmente periculoase sīnt de necontestat, iar raportul de cauzalitate se deduce din īnsăşi materialitatea faptelor, nefiind necesar a fi dovedit.
Avīnd īn vedere cele prezentate mai sus, vă rog ca la soluţionarea prezentului denunţ penal să aveţi īn vedere toate considerentele prezentate mai sus şi, pe cale de consecinţă, să demaraţi cercetările īn vederea elucidării tuturor aspectelor, pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi, conform dispoziţiilor Codului de Procedură Penală.
Īn drept, solicit aplicarea prevederilor Codului Penal, iar cercetarea penală să fie efectuată de procuror.
Denunț penal īmpotriva mafiei de la Gold Corporation
Publicat īn 26 martie 2012 Gheorghe Funar
Īn Parlamentul Romāniei am fost autorul Propunerii legislative privind interzicerea cianurii la exploatarea minieră de la Roşia Montană. După respingerea ei, am iniţiat, īmpreună cu senatorul U.D.M.R. Eckstein Kovacs Peter, o Propunere legislativă privind modificarea Legii minelor, Legea nr. 85/2003, pentru interzicerea cianurii īn mineritul din Romānia. Iniţiativa noastră legislativă staţionează la Camera Deputaţilor. Īntre timp, ideea a fost preluată de Parlamentul din Ungaria, care a adoptat o lege privind interzicerea cianurii īn minerit, la fel ca īn Germania, Cehia şi Grecia. Se ştie că Ungaria se īmpotriveşte proiectului Roşia Montană Gold Corporation (R.M.G.C.) din cauza dezastrului ecologic şi genocidului pe care īl va provoca.
De asemenea, ideea interzicerii cianurii īn minerit a fost dusă şi susţinută īn Parlamentul European de către cīţiva eurodeputaţi responsabili din partea Romāniei. Īn luna mai 2010, Parlamentul European a adoptat, cu 488 voturi pentru, o Rezoluţie privind interzicerea cianurii īn minerit īn Europa. Īn Romānia, s-a pus la cale jefuirea celui mai mare zăcămīnt de aur, argint şi metale rare din lume, īntr-o carieră deschisă la Roşia Montană, prin folosirea a 150.000.000 kg dinamită şi 200.000.000 kg cianură. Proiectul R.M.G.C. va produce un genocid cel puţin īn zona Munţilor Apuseni, precum şi cel mai mare dezastru ecologic din Europa.
Avīnd īn vedere infracţiunile săvīrşite īn legătură cu afacerea Roşia Montană şi cu proiectul R.M.G.C., precum şi faptul că dumneavoastră nu v-aţi autosesizat, sīnt nevoit să recurg la un formulat īn temeiul dispoziţiilor Codului de procedură penală, solicitīndu-vă să identificaţi persoanele vinovate de săvīrşirea următoarelor infracţiuni: genocid; trădare; trădare prin transmiterea de secrete; acţiuni duşmănoase contra statului; atentatul contra unei colectivităţi; complotul; comunicarea de informaţii false; divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului; distrugerea, jefuirea sau īnsuşirea unor valori culturale; abuzul īn serviciu īn formă calificată; conflictul de interese; falsul intelectual; uzul de fals; darea şi luarea de mită; primirea de foloase necuvenite; asocierea pentru săvīrşirea de infracţiuni.
Pentru aflarea adevărului şi stabilirea persoanelor vinovate de săvīrşirea unora dintre aceste infracţiuni, vă solicit să dispuneţi ca īn timpul cercetărilor penale să fie audiaţi, cel puţin, următorii martori:
- Prim-miniştrii Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugurel Constantin Isărescu, Adrian Năstase, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu.
- Viceprim-miniştrii.
- Miniştrii şi secretarii de Stat, din perioada 1997-2012, de la: Ministerul Industriei şi Comerţului; Ministerul Industriei şi Resurselor; Ministerul Economiei şi Comerţului; Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului Īnconjurător; Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului; Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului; Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor; Ministerul Mediului; Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Ministerul Culturii, Ministerul Culturii şi Cultelor; Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional; Ministerul de Interne; Ministerul Administraţiei şi Internelor; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Sănătăţii şi Familiei; Ministerul Sănătăţii Publice; Ministerul Turismului; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale; Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei; Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; Ministerul Transporturilor; Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
- Preşedinţii şi vicepreşedinţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.), din perioada 1996-2012.
- Directorii şi directorii adjuncţi de la Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest S.A. Deva, respectiv Regia Autonomă a Cuprului Deva (R.A.C.)
- Directorii generali ai Institutului de Proiectări Miniere I.P.R.O.M.I.N. S.A.
- Directorii generali şi directorii adjuncţi de la Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation, inclusiv Vasile Frank Timiş.
- Directorii Serviciului Romān de Informaţii (S.R.I.) şi Serviciului de Informaţii Externe (S.I.E.) din perioada 1996-2012.
- Primarii şi parlamentarii din judeţul Alba, precum şi alte persoane alese sau numite īn funcţii publice, din perioada 1996-2012, care au susţinut proiectul R.M.G.C., tentativa de genocid şi procedura dezastrului ecologic.
- Conducătorii O.N.G.-urilor care susţin proiectul R.M.G.C. şi producerea dezastrului ecologic īn Munţii Apuseni.
- Preşedinţii şi vicepreşedinţii sindicatelor care susţin proiectul R.M.G.C.
- Cetăţenii străini interesaţi de proiectul R.M.G.C., mai ales George Söros, Mark Rich, John Paulson, Beny Steinmetz, Thomas Kaplan, Raphael Girard şi Jonathan Henry.
- Membrii Grupului Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană ( G.I.M.P.R.O.M.).
- Semnatarii Certificatelor de Urbanism şi Certificatelor de descărcare de sarcină arheologică solicitate de R.M.G.C. şi anulate prin hotărīri irevocabile ale instanţelor judecătoreşti.
- Semnatarii Contractului de societate, ai Actelor adiţionale la Contractul de societate (din 17 octombrie 1996 şi 1 aprilie 1997) şi ai Statutului Euro Gold Resources S.A., ai Actului constitutiv Roşia Montană Gold Corporation S.A., ai Actelor adiţionale de modificare a Actului constitutiv R.M.G.C., ai Actelor constitutive ale S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A. din 27 iulie 2010, 14 decembrie 2010, 17 mai 2011 şi 22 iulie 2011.
- Persoanele de la Ministerul Industriilor şi Comerţului şi de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.) care au avizat şi aprobat participarea cu iniţial a R.A.C. Deva la constituirea Societăţii, aducīnd prejudicii uriaşe Statului Romān şi favorizīnd producerea genocidului şi dezastrului ecologic īn Munţii Apuseni.
- Persoanele care au decis ca participarea de 100% a Statului Romān īn capitalul social de la Minvest Deva, pentru exploatarea zăcămīntului de la Roşia Montană, să scadă la 33,8% īn Societate, apoi la 19,31% şi, ulterior, la numai 0,6% īn anul 2011. Prin această stratagemă, aceşti oameni au anulat, practic, obţinerea dividendelor de către Statul Romān, īn urma exploatării acestui zăcămīnt.
- Persoanele din Guvernul Romāniei şi de la A.N.R.M. care, fără nici un temei legal şi cu īncălcarea Legii minelor nr. 61/1998 şi a Legii nr. 85/2003, au transferat Licenţa de exploatare nr. 47/1999, de la Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest S.A. Deva, la R.M.G.C. Prin această procedură nelegală a fost dat, aproape gratuit, către o anumită firmă străină cel mai mare zăcămīnt de aur, argint şi metale rare din Europa, fără ştiinţa şi aprobarea proprietarului bogăţiilor naturale, Poporul Romān, prin Referendum Naţional. Cei care au fost sensibilizaţi, respectiv au fost īmbolnăviţi de dolarită sau euronită (boli incurabile la mulţi mafioţi) ştiau şi au programat īnchiderea exploatării miniere de la Roşia Montană, īn anul 2006, lăsīnd practic fără obiect Licenţa nr. 47/1999.
- Persoanele din Guvernul Romāniei şi de la A.N.R.M. care au actualizat Licenţa de exploatare nr. 47/1999 pentru proiectul R.M.G.C. din anul 2001, cu īncălcarea prevederilor art.11, alin. 2 din Legea nr. 61/1998 şi a art. 60, alin. 1 din Legea nr. 85/2003. Legislaţia īn vigoare nu permite transferarea licenţei de exploatare de la titular la o altă firmă şi apoi actualizarea ei prin modificarea anexelor acesteia pentru noua firmă, căreia īi este schimbat statutul din afiliat īn titular.
- Persoanele din Guvernul Romāniei, de la A.N.R.M., de la R.M.G.C. şi de la Primăria comunei Roşia Montană care nu au respectat prevederile art. 11 din Legea nr. 85/2003, care precizează: Efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sīnt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale ( ), precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sīnt strict interzise. Dacă nu ar fi fost preocupate de acte de mare corupţie şi dacă ar fi respectat textul legal, persoanele respective ar fi trebuit să blocheze, din start, toate demersurile făcute de aşa-zişii mari investitori străini vizīnd jefuirea celei mai mari bogăţii a Poporului Romān şi distrugerea, prin dinamitare, a celei mai vechi exploatări aurifere din lume, cu o valoare uriaşă.
- Europarlamentarii din delegaţia Romāniei care susţin proiectul R.M.G.C. şi care au votat īn Parlamentul European īmpotriva Recomandării, din mai 2010, ce interzice folosirea cianurii īn mineritul din Europa.
- Membrii marcanţi ai P.D.L. şi U.D.M.R. care susţin proiectul R.M.G.C. sau care au facilitat parcurgerea ilegală a mai multor etape menite să permită īnceperea jefuirii zăcămīntului de la Roşia Montană, a genocidului şi a dezastrului ecologic din Munţii Apuseni.
- Conducătorii Agenţiei de Publicitate G.M.P./Ashley, care face o campanie publicitară agresivă pentru proiectul R.M.G.C., folosindu-se inclusiv de scriitorii de Scrisori către Romānia.
- Membrii Comisiei Naţionale de Arheologie, care, cu īncălcarea dispoziţiilor legale, au eliberat Certificatul de descărcare de sarcină arheologică la Roşia Montană, document care a fost anulat prin hotărīre judecătorească irevocabilă. După ce s-au efectuat lucrări specifice pe o suprafaţă de 2,2 ha, Comisia Naţională de Arhelogie a dat Certificatul solicitat de R.M.G.C. pentru suprafaţa de 1.200 ha. Apoi, aceeaşi Comisie a eliberat recent un nou Certificat, pentru aceeaşi suprafaţă, document contestat īn instanţă. R.M.G.C. a negociat cu Ministerul Culturii şi Cultelor eliberarea acestui nou document, pentru suma de 70.000.000 euro.
- Ziariştii care fac lobby pentru proiectul R.M.G.C., după ce au fost plimbaţi, pe cheltuiala firmei, pīnă īn Noua Zeelandă, unde au băut apă fără cianuri.
- Preşedinţii Asociaţiei Alburnus Maior, Fundaţiei Culturale Roşia Montană, Asociaţiei Arhitectură, Restaurare, Arheologie, Asociaţiei Salvaţi Roşia Montană şi ai celorlalte 73 de O.N.G.-uri care se opun proiectului R.M.G.C.
- Senatorii Toni Greblă (P.S.D.) şi Ion Ruşeţ (P.D.L.), din judeţul Gorj, care au semnat Propunerea legislativă de modificare a Legii minelor nr. 85/2003 (la iniţiativa R.M.G.C. şi īn interesul acesteia), cu scopul de a se crea cadrul legal, dar neconstituţional, pentru exproprierea romānilor din Romānia de către titularii licenţelor de exploatare eliberate de A.N.R.M. Demersul senatorilor vizează susţinerea proiectului R.M.G.C. şi alungarea din Roşia Montană a proprietarilor care se opun declanşării genocidului īn Munţii Apuseni şi jefuirii de către aventurierii străini, de către asasinii economici şi asasinii politici, a celui mai mare zăcămīnt de aur, argint şi metale rare din lume.
- Lobby-ştii R.M.G.C. care acţionează la Guvernul Romāniei, la Parlamentul Romāniei, la Palatul Cotroceni, la conducătorii P.D.L. şi U.D.M.R., la A.N.R.M., la autorităţile locale din judeţul Alba şi la cei care apar la studiourile centrale şi locale de Radio şi Televiziune pentru a susţine proiectul acestei firme, pornit ilegal şi continuat la fel.
- Persoanele care, cu ocazia actualizării Licenţei de exploatare nr. 47/1999 pentru R.M.G.C., au aprobat planul de refacere a mediului şi o garanţie bancară extrem de mică īn comparaţie cu consecinţele dezastrului ecologic pregătit pentru Roşia Montană şi Munţii Apuseni. Īn urma proiectului R.M.G.C., Poporul Romān riscă să plătească despăgubiri, inclusiv statelor vecine, precum şi să suporte cheltuieli uriaşe pentru refacerea mediului, care vor trece cu mult peste suma de 10 miliarde euro.
- Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice Bucureşti, care se opune proiectului R.M.G.C. şi care a sesizat şi a dat publicităţii constatările sale cu privire la numeroasele īncălcări de lege săvīrşite pīnă acum.
- Domnul Gheorghe Mărmureanu, seismolog, care a declarat că Roşia Montană e zonă seismică, dar la proiectarea barajului īnalt de 180 metri nu s-a luat īn calcul adevăratul grad pe pericol seismic.
- Foştii preşedinţi ai Romāniei, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi actualul preşedinte Traian Băsescu, susţinători ai proiectului R.M.G.C. Cei trei preşedinţi alogeni ai Romāniei nu au īnvăţat nimic dintr-un caz īn oglindă, īntīmplat īn Peru, īn anul 2004, cīnd s-a deschis o exploatare minieră īmpotriva voinţei poporului peruan, dar pe baza unor acte de corupţie. Exploatarea minieră a īnceput la suprafaţă, prin folosirea cianurilor. Īn urma unui dezastru ecologic, populaţia s-a revoltat, iar preşedintele Alberto Fujimori a fugit īn Chile, apoi a fost prins, īncătuşat, adus īn Peru, judecat şi condamnat la 44 de ani de īnchisoare, cu executare.
Dintre martorii propuşi, mult mai puţini decīt cei existenţi īn Dosarul Zambaccian, am convingerea că, īn timpul cercetării penale, multora dintre ei le va fi schimbată īncadrarea juridică, le va fi pus sechestru pe avere şi vor primi interdicţia de a părăsi Romānia. Cei care vor fi găsiţi vinovaţi īn legătură cu proiectul R.M.G.C. riscă să fie condamnaţi la detenţie pe viaţă sau la īnchisoare de pīnă la 25 de ani şi confiscarea averilor.
De un real folos pentru aflarea adevărului şi pentru identificarea persoanelor care au săvīrşit infracţiuni īn legătură cu proiectul R.M.G.C. consider că sīnt:
a) Poziţiile oficiale īmpotriva proiectului R.M.G.C., exprimate de: Academia Romānă; Sinodul Bisericii Ortodoxe Romāne; celelalte biserici şi culte religioase din Romānia; Academia de Studii Economice Bucureşti; liderii P.R.M., P.N.G., P.S.D., P.C. şi P.N.L.; 77 de O.N.G.-uri din Romānia; peste 1.000 de specialişti īn domeniu şi intelectuali din īntreaga lume; statul vecin Ungaria.
b) Numeroasele articole pe tema Roşiei Montane, apărute īn săptămīnalul Formula As, din ultimii 15 ani.
c) Miile de īntrebări puse de participanţii la dezbaterile publice organizate de Guvernul Romāniei īn multe municipii, oraşe şi comune din Romānia şi Ungaria.
d) Cărţile domnului Constantin Mustaţă, din Cluj-Napoca, referitoare la Roşia Montană:
-Conspiraţia vuvuzeilor, vol. I, Băsescu vrea să «ciuruiască» şi Roşia Montană, Editura Remus, Cluj-Napoca, 2012;
- Blesteme şi lumini, Editura Anotimp, Oradea, 2002;
- Romānia trădată, Editura Euro-Carpatica, Sfīntul Gheorghe, 2010.
e) Cartea Roşia Montană in universal history, Editura Presa Universitară Clujeană, 2012, care cuprinde studiile prezentate la Conferinţa Internaţională organizată de Academia Romānă, Universitatea Babeş-Bolyai şi I.C.O.M.O.S. Romānia, desfăşurată la Cluj-Napoca īn zilele de 11 şi 12 noiembrie 2011.
Vă īnvederez faptul că la baza acestui denunţ penal stau următoarele
MOTIVE
Īn fapt, Bunul Dumnezeu a lăsat īn HAR-DEAL (denumirea Ardealului īn Limba Primordială a geto-dacilor), īn Grădina/Cetatea Domnului pentru Poporul Romān, urmaş al Poporului Primordial, al geto-dacilor, o bogăţie uriaşă, respectiv cel mai mare zăcămīnt de aur, argint şi metale rare din lume, cel de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni. Īn această localitate a existat cea mai veche exploatare şi prelucrare a aurului din Europa, cu peste 4.000 de ani īnainte de Christos. La Roşia Montană există circa 200 km de galerii din perioada dacilor. Īmpăratul Traian, īn urma războiului din anii 105-106 d.Chr., cīnd a distrus Centrul religios al lumii antice din Munţii Orăştiei, a luat ca pradă de război l.640.000 kg aur şi 3.310.000 kg. argint din tezaurul Daciei. Exploatarea aurului şi argintului la Roşia Montană s-a făcut neīntrerupt de mii de ani pīnă īn anul 2006, cīnd mina a fost īnchisă, la cererea expresă a asasinilor economici şi a asasinilor politici, sub pretextul că este nerentabilă. Īn acel an, la Roşia Montană au fost disponibilizaţi 600 de angajaţi, iar de atunci compania Roşia Montană Gold Corporation nu mai permite proprietarului, Poporul Romān, să exploateze bogaţiile din această localitate. Zăcămīntul actual de la Roşia Montană a fost evaluat de experţi de la Oxford la peste 100 miliarde euro. Zăcămīntul conţine: 800-4.000 tone aur; 2.300-3.800 tone argint; peste 300 tone uraniu şi mari cantităţi de metale rare (wolfram, arsen, iridiu, osmiu, ruteniu, rodiu, platină, paladiu şi altele). La Roşia Montană se află cea mai mare cantitate de wolfram din lume. Īn condiţii dubioase, pe baza unor acte secrete şi cu īncălcarea prevederilor legale, ca urmare a unui număr mare de fapte penale, zăcămīntul de la Roşia Montană a fost dat spre exploatare unei firme străine, īn exclusivitate, firmă care īşi are sediul īntr-un apartament din Toronto, Canada, precum şi la o căsuţă poştală din Insulele Bahamas. Firma Gabriel Resources s-a īnfiinţat cu cīteva luni īnainte de a īncepe afacerea Roşia Montană. Această firmă şi continuatoarea sa, R.M.G.C., nu au experienţă īn minerit, nu au extras nicăieri aur, argint şi metale rare. Īn mod inexplicabil, nimeni din Guvernul Romāniei nu a verificat bonitatea firmei.
Foarte pe scurt, vă prezint etapele parcurse din proiectul R.M.G.C.:
- Asocierea Minvest Deva, īn anul 1997, s-a făcut fără să se evalueze capacitatea financiară şi tehnică a firmei Gabriel Resources, īnfiinţată īn anul 1996. Alogenul Vasile Frank Timiş, condamnat īn Australia pentru fapte grave, a reuşit să sensibilizeze persoane cu funcţii importante īn Guvernul Romāniei, la A.N.R.M., la Minvest Deva, la Primăria comunei Roşia Montană şi să īnceapă programul de jefuire a extrem de bogatului zăcămīnt de la Roşia Montană, corelat cu pregătirea īnceperii genocidului şi provocarea celui mai mare dezastru ecologic din Europa.
- Ministerul Industriei şi Comerţului, īn perioada 1997-1999, īn mandatele miniştrilor Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, Mircea Ciumara şi Radu Berceanu, a concesionat Patrulaterul Aurifer din Munţii Apuseni pe 20 de ani, la 3 firme străine, cu aceiaşi acţionari majoritari, pentru suma ridicolă de 3 milioane dolari USA. Această concesionare, de fapt cel mai mare jaf din Istoria multimilenară a Poporului Romān, s-a făcut pe baza unor acte secrete, fără ştiinţa proprietarului şi fără aprobarea prin Referendum Naţional. Poporul Romān nu i-a mandatat pe cei trei nominalizaţi mai sus, precum şi pe mulţi alţii, cu care aceştia s-au asociat pentru a da unor firme străine zăcămintele din Munţii Apuseni, evaluate la multe sute de miliarde de euro. Cei implicaţi īn afacerea legată de jefuirea zăcămintelor din Patrulaterul Aurifer din Munţii Apuseni au prejudiciat Bugetul Statului Romān, pīnă acum, cu multe miliarde euro.
- Contractul de societate (din anul 1997) s-a īncheiat īntre Gabriel Resources Limited, Regia Autonomă a Cuprului (R.A.C.) Deva, două mici firme din Deva şi una din Petroşani. Din capitalul social, Gabriel Resources a deţinut 65% (prin vărsarea sumei de 357.500 dolari USA), iar regia numai 33,8%. Ulterior, prin acte adiţionale şi ca urmare a majorărilor de capital, s-a ajuns ca R.M.G.C. (succesoarea lui Gabriel Resources) să deţină 99,4% din capitalul social, iar Minvest Deva numai 0,6%. Īn anul 1995, Minvest Deva deţinea 100% din capitalul social la exploatarea minieră din Roşia Montană, iar īn prezent are doar 0,6% şi tot atīt va obţine din dividende.
- Licenţa de exploatare nr. 47/1999 a fost aprobată prin Hotărīrea de Guvern nr. 458/10 iunie 1999 pentru Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva. R.M.G.C. nu a solicitat niciodată, conform Legii minelor, nu are licenţa de exploatare pentru proiectul său şi nici acord de mediu. Pentru obţinerea licenţei de exploatare, R.M.G.C. trebuie să respecte prevederile din Legea nr. 85/2003. Dar, īn baza art.11 din Legea nr. 85/2003, operaţiile miniere īn carieră de suprafaţă la Roşia Montană, prin dinamitare cu 150 milioane kg dinamită şi prin folosirea a 200 milioane kg cianură, sīnt strict interzise, datorită sitului arhiologic de interes deosebit, unic īn lume, care există īn această localitate. Pe līngă jefuirea bogăţiilor naturale, la Roşia Montană se urmăreşte să fie distrusă identitatea noastră istorică, să fie pulberizate prin dinamitare toate dovezile referitoare la Poporul Primordial pe Pămīnt.
- Prin schema preluării inverse şi cu īncălcarea Legii minelor nr. 61/1998, īn actul de constituire a Societăţii (din anul 1997) şi īn actele adiţionale la acestea, Regia s-a angajat să obţină licenţele de explorare şi ex ploatare pentru perimetrele Roşia Montană şi Bucium şi apoi, īn termen de 7 zile lucrătoare de la obţinerea lor, să le transfere către Gabriel Resources. Legea minelor, atīt Legea nr. 61/1998, cīt şi Legea nr.85/2003, stabileşte că licenţa de explorare se poate obţine numai pe baza cīştigării unui concurs de oferte, iar licenţa de exploatare se acordă numai pe baza documentelor expres prevăzute de cadrul legal. R.M.G.C. nu a participat la nici un concurs de oferte, pentru a obţine legal licenţa de explorare. Nu există nici un temei legal pentru obţinerea licenţelor de exploatare prin transfer de la deţinătorul stabilit prin Hotărīre a Guvernului Romāniei. Legea minelor, Legea nr. 61/1998, la art. 9 şi art. 10, precizează că atīt explorarea, cīt şi exploatarea resurselor minerale se realizează pe baza unor licenţe exclusive. Legea minelor nu permite existenţa unor licenţe de exploatare mixtă cu un titular transferat (R.M.G.C.) de către A.N.M.R. şi un afiliat (Minvest Deva). R.M.G.C. nu a respectat prevederile legale, respectiv art. 10, alin. 1, 2, 3 şi art. 11 din Legea nr. 61/1998, care precizează (la alin 2) că: Licenţa de exploatare se acordă: a) titularului licenţei de explorare, la solicitarea acestuia; b) cīştigătorului unui concurs de ofertă publică organizat de autoritatea competentă īn condiţiile prevăzute de lege. R.M.G.C. nu a obţinut nici o licenţă de exploatare pentru perimetrul Roşia Montană, conform Legii nr. 61/1998. Fără a ţine seama de aceste prevederi legale, A.N.R.M., cu semnătura preşedintelui Mihail Ianăş, a emis un Ordin, cu nr. 310, din 9 octombrie 2000, pentru transferul Licenţei de concesiune nr. 47/1999 pentru exploatare de la Minvest Deva la S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A. Deci, pīnă la 9 octombrie 2000, R.M.G.C. nu a avut nici măcar o licenţă transferată. Cu toate acestea, a făcut multe demersuri pentru obţinerea avizelor şi aprobărilor legale necesare proiectului. După īnchiderea exploatării miniere de la Roşia Montană, īn anul 2006, la cererea R.M.G.C., Licenţa de exploatare nr. 47/1999 a rămas fără obiect.
- Licenţa de exploatare nr. 47/1999 nu este pentru proiectul R.M.G.C. Ca urmare, nu are licenţa de exploatare aprobată prin Hotărīre de Guvern, pentru zăcămīntul de la Roşia Montană, aşa cum prevede Legea minelor. Pe cale de consecinţă, toate certificatele, avizele şi aprobările cerute şi obţinute de R.M.G.C. pentru proiectul său, inclusiv demararea procedurii pentru obţinerea acordului de mediu sīnt ilegale, deoarece sīnt bazate pe Licenţa nr. 47/1999 aprobată pentru Minvest S.A. Deva. La cererea R.M.G.C., īn anul 2006 s-a īnchis mina de la Roşia Montană, a īncetat exploatarea minieră şi, ca urmare, valabilitatea Licenţei nr. 47/1999.
- Demersurile R.M.G.C. au continuat pentru obţinerea (prin toate mijloacele şi pe toate căile) a avizelor şi a aprobărilor necesare īnceperii proiectului minier, cu toate că Legea minelor, Legea nr. 85/2003, la art. 11, precizează că este strict interzisă efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sīnt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale. Toate acestea există la Roşia Montană. Această localitate este protejată prin Legea nr. 5/2000, anexa 3, ca patrimoniu naţional de valoare excepţională. Satul Roşia Montană este īnscris īn lista monumentelor istorice, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 646 bis, din 16 iulie 2004. Cu toate acestea, proiectul R.M.G.C. vizează dinamitarea lor cu 150 milioane kg dinamită şi apoi folosirea a 200 milioane kg cianuri pentru separarea bogăţiilor de steril. Proiectul R.M.G.C. prevede dinamitarea Munţilor Cīrnic, Cetate, Orlea şi Jig, a monumentelor istorice unice īn lume, a siturilor arheologice, a 9 biserici şi 8 cimitire, a zecilor de clădiri monumente istorice din Roşia Montană. Cu mult cinism, reprezentanţii R.M.G.C. susţin public că, din cele 16 sate ale comunei Roşia Montană, vor fi dinamitate numai 4, cu tot cu biserici, cimitire, locuinţe, şcoli, grădiniţe, primărie, monumente istorice şi monumente ale naturii, precum şi 4 munţi, cu tot cu galeriile dacice şi romane. Proiectul R.M.G.C. prevedea pulverizarea prin dinamitare a localităţii Roşia Montană, care a fost propusă pentru a fi īnscrisă pe lista celor protejate de U.N.E.S.C.O.
- Fără ca R.M.G.C. să aibă licenţă de exploatare nominalizată prin Hotărīre a Guvernului Romāniei, prin actele adiţionale din anii 1998 şi 1999 la Contractul de Societate şi Statutul Euro Gold Resources s-au stabilit, īntre altele, următoarele:
a) Se garantează exclusivitatea operării Societăţii īn perimetre;
b) Vīnzarea anticipată a producţiei pentru finanţarea proiectelor decise de Consiliul de Administraţie;
c) Activitatea Societăţii va putea fi extinsă şi īn alte perimetre decīt Roşia Montană, conform deciziei Consiliului de Administraţie.
d) Regia se obligă ca la primirea unei notificări scrise din partea lui Gabriel Resources să īnceteze toate activităţile din perimetrele de exploatare Roşia Montană şi să mute toate echipamentele de pe aceste perimetre pe cheltuiala sa. După īnchiderea minei, īn anul 2006, aceasta trebuia conservată şi nu dezafectată pe cheltuiala Statului Romān.
e) Personalul care va fi transferat de la Minvest Deva va fi selecţionat de companie, la propria sa discreţie, īn funcţie de necesităţile companiei. Ce au ajuns romānii īn ţara lor ?
f)Toate datele şi rapoartele referitoare la activitatea Societăţii sīnt şi rămīn proprietatea exclusivă a acesteia.
g) După īnceperea producţiei comerciale se pot distribui dividende numai după plata şi/sau deducerea de către Societate a cheltuielilor şi/sau obligaţiilor Societăţii de rambursare a creditelor acordate de instituţiilor finanţatoare, de către Gabriel Resources şi de alţi acţionari, precum şi plata dobīnzilor aferente. Rezultă clar că, toate cheltuielile făcute de R.M.G.C. pentru promovarea proiectului se scad din dividende, iar Poporul Romān are şansa să nu obţină niciun leu de pe urma exploatării zăcămīntului de la Roşia Montană. Īn documentele secrete vizīnd proiectul R.M.G.C. s-a precizat că īn cazul īn care dacă nu va īncepe exploatarea la Roşia Montană atunci toate cheltuielile făcute vor fi suportate, īn final, de Poporul Romān.
-Din actele constitutive ale R.M.G.C. rezultă că Statul Romān nu are dreptul şi nu va obţine niciun gram de aur, argint,uraniu, wolfram şi alte metale rare. După folosirea a 200 milioane kg cianură şi obţinerea concentratului minier, acesta va fi scos integral din Romānia, iar Statul Romān nu are voie să afle conţinutul acestuia şi nici cantităţile care vor părăsi ţara noastră.
- Pentru jefuirea zăcămīntului uriaş de la Roşia Montană, de peste 100 miliarde euro, R.M.G.C. va plăti Statului Romān cea mai mică redevenţă din lume, de numai 4%.
-Sīnt păstrate la mare secret rezultatele stabilite după cele 1.200 de foraje executate de R.M.G.C. la Roşia Montană. Cele 50 tone de minereu obţinute după foraje au fost trimise pentru analize īn Australia.
-Cu toate că nu au fost obţinute aprobările legale pentru īnceperea proiectului R.M.G.C., la Roşia Montană, unde īn mod oficial a fost īnchisă exploatarea īn anul 2006, totuşi se lucrează şi se extrag bogăţii care sīnt scoase ilegal din ţară. S.R.I. şi S.I.E. pot oferi informaţii utile īn cercetarea penală.
-Raportul Comisiei prezidenţiale privind patrimoniul de la Roşia Montană este ignorat şi sfidat de mulţi miniştri şi secretari de Stat. Īn acest Raport se arată că se pune la cale distrugerea patrimoniului subteran şi suprateran (istoric şi natural) cu scopul de a susţine interesele unei firme private străine pentru un proiect care nu este de utilitate publică.
-Se păstrează secretul asupra multor documente legate de afacerea Roşia Montană, care este īndreptată īmpotriva prezentului şi viitorului Poporului Romān.
-După ce īn anul 2001 a fost definitivat proiectul R.M.G.C., s-a trecut la actualizarea Licenţei nr.47/1999 şi la īnlocuirea vechilor anexe cu altele noi, īncălcīndu-se Legea minelor, care precizează (la art.11, alin.1 din Legea nr.61/1998 şi art.60, alin.1 din Legea nr.85/2003) că prevederile unei licenţe rămīn valabile pe toată durata acesteia. Perimetrul aprobat prin Licenţa nr.47/1999, de 1.200 ha, a fost modificat de A.N.R.M., la cererea R.M.G.C., prin acte adiţionale fiind mărit la 2.122 ha (īn anul 1999) şi la 4.282 ha (īn anul 2001). Sīnt circa 10 acte adiţionale şi anexe noi la Licenţa nr.47/1999.
-Parteneriatul dintre Ministerul Culturii şi Cultelor şi R.M.G.C., din anii 2000 şi 2001, pentru obţinerea Certificatelor de descărcare arheologică, nu are la bază o licenţă de exploatare pentru proiectul R.M.G.C., ci Licenţa nr.47/1999, dată de Guvern pentru Minvest Deva.
-La cererea R.M.G.C., īn anul 2002, Consiliul local al comunei Roşia Montană a modificat P.U.G.-ul, a adoptat noul P.U.Z. şi a declarat o zonă industrială minieră pe 1.376 ha, īn care nicio activitate economică nu a mai fost permisă. Consiliul local s-a bazat pe Licenţa nr.47/1999, care nu este pentru proiectul R.M.G.C., fiind elaborat cu doi ani mai tīrziu. La adoptarea hotărīrii Consiliului local al comunei Roşia Montană au participat la dezbateri şi la vot, īn mod ilegal, mulţi consilieri care erau angajaţi īmpreună cu membrii lor de familie la R.M.G.C.. Ca urmare, printr-o decizie judecătorească irevocabilă a fost anulată hotărīrea ilegală a Consiliului local privind P.U.G.-ul pentru Roşia Montană. Aleşii locali care au adoptat hotărīrea ilegală privind P.U.G.-ul aşteaptă să fie cercetaţi penal.
-Străinii americani de la R.M.G.C. trăiesc cu iluzia că au ajuns īn Vestul Sălbatic al Romāniei, unde totul este de vīnzare, iar pe băştinaşi īi izgonesc (după ce le-au cumpărat proprietăţile, cu susţinerea Consiliului local) sau īi terorizează cu sprijinul autorităţilor locale (pe care au reuşit să le corupă) prin īntreruperea alimentării cu apă, a curentului electric, prin blocarea dezvoltării turismului şi a eliberării autorizaţiilor de construire. Romānilor le-a fost interzis dreptul de a construi pe proprietăţile lor din Roşia Montană, cu scopul de a facilita aventurierilor străini dinamitarea localităţii, folosirea cianurilor şi jefuirea bogăţiilor subsolului.
-Parlamentul Romāniei a constituit o Comisie de anchetă īn legătură cu Roşia Montană. Raportul Comisiei a fost īntocmit īn anul 2003 şi predat Birourilor Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, unde a fost blocat de lobby-ştii R.M.G.C. şi de către parlamentarii beneficiari ai unor comisioane ori sponsorizări din partea R.M.G.C.. S-a reuşit ca Raportul să nu fie dezbătut īn Plenul Parlamentului, şi astfel Poporul Romān să nu afle adevărul īn legătură cu jaful şi dezastrul ecologic pregătit la Roşia Montană.
-Documentaţia uriaşă (peste 33 de volume) a proiectului R.M.G.C. confirmă că, prin folosirea īn cadrul unei exploatări de suprafaţă la Roşia Montană a 200.000.000 kg cianură, se va produce un genocid şi cel mai mare dezastru ecologic din Europa. O mare parte din această cantitate uriaşă de otravă şi metale grele din iazul de decantare, īntins pe 400-600 ha, va ajunge īn apa freatică şi īn atmosferă, prin evaporare. Pe fundul lacului de decantare nu sīnt prevăzute şi nu vor fi aşezate cel puţin 8 straturi impermeabile, prevăzute de lege.
-Există riscuri foarte mari asupra populaţiei şi mediului īnconjurător. Nimeni nu poate garanta că nu se vor produce dezastre ecologice īn timpul exploatării cu cianuri a zăcămīntului de la Roşia Montană, precum şi după ce s-a īncheiat jefuirea acestei bogăţii uriaşe a Poporului Romān. Consecinţele sīnt catastrofale pentru mediu, iar pentru populaţie se conturează un genocid. Īn proiectul R.M.G.C., vol.8, pag.119, se precizează că iazul de decantare reprezintă un pericol pentru viaţa din zonă.
-Barajul din arocamente, īnalt de 180 de metri, īn spatele căruia vor fi depozitate cantităţi uriaşe de steril, otrăvuri şi apă, va ceda ca urmare a unor inundaţii īn zonă sau a unor cutremure. Urmarea: genocid şi dezastru ecologic īn Munţii Apuseni şi īn judeţele vecine Roşiei Montane. Cianura şi alte substanţe chimice pe bază de cianură vor ajunge īn pīrīuri, rīuri, īn Dunăre, īn Delta Dunării şi īn Marea Neagră. Īn vol.8, pag.27 şi īn vol.1, pag.8, din documentaţia uriaşă a proiectului R.M.G.C se menţionează că, īn caz de prăbuşire a barajului principal, o parte din conţinutul iazului de decantare (peste 215 milioane tone şlam şi peste 12 milioane m3 apă ) se vor deversa īn reţeaua hidrografică şi vor ajunge īn ţările vecine, inclusiv īn Marea Neagră. Īn zona iazului de decantare vor fi emisii permanente de acid cianhidric īn aer. R.M.G.C. recunoaşte, īn vol.8, pag.177, că utilizarea cianurii şi depozitarea sterilului de procesare īn iazul de decantare sīnt principalii factori de risc. Ameninţarea iazului de decantare, a barajului şi a haldelor de steril va fi continuată zeci de ani. Pericolul producerii unor dezastre ecologice va fi nelimitat.
-Secretarul de Stat Marin Anton, de la Ministerul Mediului şi Pădurilor, a dat un răspuns, īn 13 ianuarie 2012, Grupului pentru Salvarea Roşiei Montane, de la A.S.E. Bucureşti, şi a recunoscut că proiectul R.M.G.C. nu are licenţă de exploatare valabilă.
Rezultă, aşadar, că o parte din martorii propuşi, se fac vinovaţi de săvārşirea infracţiunilor mai sus arătate, infracţiuni ce īntrunesc, īn speţă, toate elementele constitutive.
Aşadar, infracţiunile au fost comise cu intenţie directă, avānd īn vedere că persoanele amintite aveau ştiinţă că īncalcă prevederile legale, urmărind şi dorind realizarea acţiunii lor (latura subiectivă).
De asemenea, urmările socialmente periculoase sīnt de necontestat, iar raportul de cauzalitate se deduce din īnsăşi materialitatea faptelor, nefiind necesar a fi dovedit.
Avīnd īn vedere cele prezentate mai sus, vă rog ca la soluţionarea prezentului denunţ penal să aveţi īn vedere toate considerentele prezentate mai sus şi, pe cale de consecinţă, să demaraţi cercetările īn vederea elucidării tuturor aspectelor, pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi, conform dispoziţiilor Codului de Procedură Penală.
Īn drept, solicit aplicarea prevederilor Codului Penal, iar cercetarea penală să fie efectuată de procuror.