Adrian Pop
22.03.2012, 19:19
George Roncea: Onoare în eternitate pentru Mile Cărpenişan (23.08.1975 – 22.03.2010). IN MEMORIAM MILE http://roncea.ro/wp-content/themes/Slidely/images/date.png March 22nd, 2012 http://roncea.ro/wp-content/themes/Slidely/images/user.png VR http://roncea.ro/wp-content/themes/Slidely/images/comments.png No Comments » (http://roncea.ro/2012/03/22/george-roncea-onoare-in-eternitate-pentru-mile-carpenisan-23-08-1975-22-03-2010-in-memoriam-mile/#respond)
http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/06/Mile-Carpenisan.jpg (http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/06/Mile-Carpenisan.jpg)
George Roncea, 25 martie 2010: E foarte greu să „faci o ştire“ la moartea unui prieten. Am ajuns la Timişoara pentru a-l însoţi pe Mile, pe ultimul drum, cu inima frântă. Nici acum nu-mi vine să cred că scriu despre moartea lui. S-a dus în preajma sărbătorii de Buna Vestire, mare sărbătoare creştină. Sute de timişoreni, de sârbi, câţiva foşti colegi, oficialităţi, cadre militare au venit să-l petreacă, la cimitir, într-o zi cu soare şi multe, multe lacrimi şi flori.
Ieri s-au împlinit exact 11 ani de la începutul bombardamentelor asupra Iugoslaviei, războiul în care a debutat cariera de excepţie a lui Mile. Avea 23 de ani, un puşti. Un puşti cu sânge în el. În anii care au trecut de atunci, Mile a devenit un reper, un meseriaş autentic, dintre cei din ce în ce mai puţini astăzi.
S-a dus prea devreme. Într-una dintre ultimele sale postări de pe blog, Mile scria, citandu-l pe Sinatra (video mai jos): „acum sfârşitul e aproape şi înfrunt cortina finală. Prietene, îţi spun clar că îmi susţin cauza de care sunt sigur. Am trăit o viaţă plină, am călătorit pe fiecare cale a mea, dar mai mult, mai mult decât atât, am făcut-o în felul meu.
Regrete am câteva, dar apoi… sunt prea puţine pe care să le menţionez. Am făcut ceea ce trebuie să fac… am înfruntat tot şi am stat drept… mi-am asumat toate bunele şi relele şi până la urmă am mers pe calea mea… un bărbat trebuie să aibă puterea să spună lucrurilor pe nume…“.
Asta a făcut Mile, a spus lucrurilor pe nume, a înfruntat iadul războaielor nedrepte şi împuţite pentru a spune oamenilor, cât putea el de tare şi de răspicat, că e prea mult Rău în jur, în ceea ce fac puternicii lumii sau în ceea ce fac oamenii simpli de obicei tăcând şi trecând cu vederea nedreptatea, răul din jur şi crima instituţionalizată.
Un video si trei articole de George Roncea In Memoriam Mile Carpenisan la Ziaristi Online (http://www.ziaristionline.ro/2012/03/22/george-roncea-onoare-in-eternitate-pentru-mile-carpenisan-23-08-1975-22-03-2010/)
Omagiu lui Mile Carpenisan. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! (http://www.dailymotion.com/video/xco9u9_omagiu-lui-mile-carpenisan-dumnezeu_people) de VRTV (http://www.dailymotion.com/VRTV)
http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/06/Mile-Carpenisan.jpg (http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/06/Mile-Carpenisan.jpg)
George Roncea, 25 martie 2010: E foarte greu să „faci o ştire“ la moartea unui prieten. Am ajuns la Timişoara pentru a-l însoţi pe Mile, pe ultimul drum, cu inima frântă. Nici acum nu-mi vine să cred că scriu despre moartea lui. S-a dus în preajma sărbătorii de Buna Vestire, mare sărbătoare creştină. Sute de timişoreni, de sârbi, câţiva foşti colegi, oficialităţi, cadre militare au venit să-l petreacă, la cimitir, într-o zi cu soare şi multe, multe lacrimi şi flori.
Ieri s-au împlinit exact 11 ani de la începutul bombardamentelor asupra Iugoslaviei, războiul în care a debutat cariera de excepţie a lui Mile. Avea 23 de ani, un puşti. Un puşti cu sânge în el. În anii care au trecut de atunci, Mile a devenit un reper, un meseriaş autentic, dintre cei din ce în ce mai puţini astăzi.
S-a dus prea devreme. Într-una dintre ultimele sale postări de pe blog, Mile scria, citandu-l pe Sinatra (video mai jos): „acum sfârşitul e aproape şi înfrunt cortina finală. Prietene, îţi spun clar că îmi susţin cauza de care sunt sigur. Am trăit o viaţă plină, am călătorit pe fiecare cale a mea, dar mai mult, mai mult decât atât, am făcut-o în felul meu.
Regrete am câteva, dar apoi… sunt prea puţine pe care să le menţionez. Am făcut ceea ce trebuie să fac… am înfruntat tot şi am stat drept… mi-am asumat toate bunele şi relele şi până la urmă am mers pe calea mea… un bărbat trebuie să aibă puterea să spună lucrurilor pe nume…“.
Asta a făcut Mile, a spus lucrurilor pe nume, a înfruntat iadul războaielor nedrepte şi împuţite pentru a spune oamenilor, cât putea el de tare şi de răspicat, că e prea mult Rău în jur, în ceea ce fac puternicii lumii sau în ceea ce fac oamenii simpli de obicei tăcând şi trecând cu vederea nedreptatea, răul din jur şi crima instituţionalizată.
Un video si trei articole de George Roncea In Memoriam Mile Carpenisan la Ziaristi Online (http://www.ziaristionline.ro/2012/03/22/george-roncea-onoare-in-eternitate-pentru-mile-carpenisan-23-08-1975-22-03-2010/)
Omagiu lui Mile Carpenisan. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! (http://www.dailymotion.com/video/xco9u9_omagiu-lui-mile-carpenisan-dumnezeu_people) de VRTV (http://www.dailymotion.com/VRTV)