Adrian Pop
21.03.2012, 12:15
Iarasi despre Islanda si masurile incredibil de curajoase adoptate de un stat european crunt lovit de criza asta ce ne macina si pe noi. Sunt masuri ce ne par de neconceput, pentru ca ne-am obisnuit in rolul acesta de sluga la "porti" de unde nu ne vine decat suferinta. Pentru situatia Romaniei, Varianta Cojocaru (nu avortonul ce se chinuie sa scoata din ea Dan Diaconescu) este o astfel de solutie - curajoasa, fezabila si valabila. Totul este posibil, daca o natiune se ia in serios pe sine si isi ia in serios interesele proprii si drepturile inalienabile conferite de dreptul international...
Miracolul economic islandez Adevarul | Astazi
Daca in urma cu trei ani numele sau era sinonim cu falimentul, in prezent, Islanda este considerata un exemplu de revigorare economica. Unul dintre secrete: a lasat bancile sa se prabuseasca.
Islanda a fost una dintre tarile asupra carora criza financiara si-a pus amprenta intr-un mod dur. in 2008, sistemul bancar islandez s-a prabusit. Cele mai importante banci din Islanda - Kaupthing, Landsbanki si Glitnir - au intrat in faliment, ca urmare a datoriilor de miliarde de dolari acumulate in perioada in care aceste institutii de credit urmau o politica agresiva de extindere.
in 2009, islandezii au fost atat de furiosi din cauza conditiilor economice precare incat au atacat Parlamentul cu pietre. Acum insa situatia s-a schimbat. Islanda isi revine in mod miraculos si poate oferi lectii de revigorare economica. Se pregateste sa-si plateasca anticipat datoriile pe care le are. in plus, autoritatile de la Reykjavík prognozeaza pentru acest an o crestere a produsului intern brut de pana la 3%.
Un pas simbolic
Guvernul islandez a anuntat recent ca va plati o cincime din suma primita de la Fondul Monetar International si de la vecinii sai nordici. Plata anticipata reprezinta pentru tara care numara 320.000 de locuitori un pas simbolic facut pe calea redresarii dintr-o situatie financiara ce avea sa transforme numele statului intr-un sinonim pentru ravagiile facute de criza financiara globala, comenteaza Reuters.
Potrivit Guvernului de la Reykjavík, luna aceasta vor fi platite 116 miliarde de coroane islandeze (909 milioane de dolari) - 55,6 miliarde de coroane (435 milioane de dolari) catre FMI si 60,5 miliarde de coroane (474 milioane de dolari) catre vecinii sai nordici.
si autoritatile locale din Marea Britanie urmeaza sa primeasca inapoi o parte din banii pe care i-au pierdut in 2008, cand banca islandeza Glitnir a intrat in colaps, noteaza BBC. Peste 50 de consilii locale, dar si universitati si organizatii umanitare care aveau depozite in Islanda au fost afectate de falimentul bancii. Glitnir va transfera o suma totala de 829 de milioane de dolari institutiilor afectate de caderea sa din 2008.
De asemenea, cateva organizatii britanice care aveau depozite la banca Landsbanki si-au primit inapoi o parte din fonduri. Platile facute de islandezi survin in contextul in care Guvernul britanic si cel olandez au chemat Islanda in instanta dupa ce au fost nevoite sa despagubeasca 400.000 de deponenti britanici si olandezi care aveau bani la bancile islandeze, paguba ridicandu-se la circa 4 miliarde de dolari.
Secretul Islandei
in comparatie cu celelalte tari europene, pentru a face fata crizei, Islanda a aplicat o strategie ce poate fi considerata curajoasa, chiar daca unele voci spun ca nu prea a avut de ales. A lasat bancile sa falimenteze, nu le-a finantat din taxele contribuabililor. Totodata, statul a transferat creditele populatiei si depozitele in banci noi, dar nu a transferat si activele straine si datoriile, noteaza Bloomberg.
De asemenea, Islanda a trimis in judecata bancheri ale caror actiuni au amplificat criza. Nu s-a sfiit nici sa dea in judecata Guvernul britanic la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pe motiv ca a contribuit la agravarea crizei. Decizia Islandei a venit dupa ce premierul britanic, Gordon Brown, a decis sa inghete bunurile unor banci islandeze si ale unor companii cu sediile in Marea Britanie, in urma prabusirii sistemului bancar islandez.
O tara 'prietenoasa"
Islanda a luat in calcul pana si avantajele utilizarii retelelor sociale pentru promovarea in plan turistic. Prin conturi cu denumirea 'Iceland wants to be your friend" ('Islanda vrea sa-ti fie prietena", in trad.), oficialii de la Reykjavík urmaresc sa faca din micuta tara nordica o destinatie turistica 'prietenoasa".
De exemplu, campania 'Ispired by Iceland 2011" ('Inspirat de Islanda", in trad.) i-a incurajat pe cetateni sa devina ghizi turistici. Pe parcursul acesteia, insusi presedintele Ólafur Ragnar Grímsson i-a invitat pe turisti la el acasa pentru a-i servi cu clatite cu dulceata, iar deschiderea sa a devenit de notorietate.
Totodata, autoritatile au incercat sa-si apropie cetatenii, impovarati de griji, recurgand tot la internet. Recent, Guvernul i-a indemnat pe islandezi sa comenteze online si sa reactioneze la propunerile privind noua Constitutie. Sistemul a functionat, avand in vedere ca presedintele, hotarat sa nu mai candideze, a revenit asupra deciziei dupa ce mii de islandezi au semnat o petitie in acest sens.
Fostul premier Geir Haarde, judecat pentru criza
'Dupa ce a izbucnit criza financiara, am realizat ca aceasta nu este doar de ordin economic sau financiar, ci este si de ordin politic, social si juridic", a declarat Ólafur Ragnar Grímsson pentru Mashable.com. 'Daca urma sa ajutam natiunea sa-si recastige puterea si pozitia, nu era suficient sa o facem prin clasicele instrumente de natura economica si financiara. Aveam nevoie de o abordare democratica diferita", a adaugat Grímsson.
Planuri pentru o noua moneda
Premierul Johanna Sigurdardottir a declarat recent ca Islanda ia in calcul sa renunte la coroana islandeza. in cazul in care procesul de aderare la Uniunea Europeana va avea succes, autoritatile de la Reykjavík se gandesc sa adopte moneda unica. Daca nu, se va merge pe ideea adoptarii unei alte monede, 'pentru ca situatia nu poate ramane neschimbata". O varianta luata in calcul de Guvernul islandez, in cazul unui esec in procesul de aderare la forul european, ar fi dolarul canadian. Negocierile de aderare ale Islandei la UE au inceput in vara anului 2010 si se vor incheia, probabil, la inceputul anului viitor.
Lectii pentru Europa
in urma cu trei ani, cand bancile din Islanda au intrat in colaps, nimeni nu s-ar fi gandit ca intr-o perioada relativ scurta aceasta tara se va repune pe picioare. in momentul de fata, avand in vedere revigorarea Islandei, analistii economici se intrec in a face paralele intre modelul adoptat de Reykjavík si cele urmate de alte state care au traversat situatii similare.
Comentatorii spun insa ca problemele cu care s-a confruntat Islanda sunt mai apropiate de cele pe care le-a avut de infruntat Irlanda decat de cele ale Greciei. Asta pentru ca a fost vorba mai degraba de 'explozia unui sector financiar de dimensiuni depasite, si nu de o incapacitate cronica de a balansa veniturile si cheltuielile", comenteaza Moneymorning.com.
Exista insa doua lectii-cheie ce pot fi invatate de la islandezi. Pentru a evita ca bancile sa le aduca in faliment, guvernele ar trebui sa se concentreze doar pe salvarea celor care au depozite, nu pe salvarea creditorilor bancilor. Iar aceasta este lectia pentru Irlanda.
Profesorul de economie Joseph Stiglitz de la Universitatea Columbia din New York, laureat al Premiului Nobel, a explicat pentru Bloomberg ca 'Islanda a procedat corect cand s-a asigurat ca sistemele sale de plata continua sa functioneze in timp ce creditorii, nu contribuabilii, fac fata pierderilor inregistrate de banci. Pe de alta parte, Irlanda a facut totul gresit, fiind, probabil, cel mai prost model".
in ceea ce priveste Grecia, experienta Islandei sugereaza ca un control al capitalului si al devalorizarii ar putea reprezenta o solutie mai putin dureroasa pentru contractia economica.
O solutie mai putin dureroasa
De altfel, potrivit unui fost bancher islandez, Grecia si celelalte tari din zona euro care traverseaza o criza a datoriilor ar trebui sa ia in considerare masuri similare celor luate de Islanda, noteaza 'Business Insider". insa unii analisti economici atrag atentia ca economia Islandei este diferita de cea a Greciei. Islanda are propria moneda, pe care o poate devaloriza intr-un mod ce nu poate fi urmat de membrii zonei euro.
Calea aleasa de micuta tara nordica nu a fost deloc usoara, iar islandezii pot spune asta din propria lor experienta. Colapsul coroanei islandeze s-a tradus prin cresteri ale preturilor la produsele de import. Cei care facusera imprumuturi in moneda straina s-au trezit ca au avut de platit dublu sau chiar triplu din cauza fluctuatiilor monedei nationale.
Islanda a gasit reteta pentru a-si reveni rapid, dar asta nu schimba cu nimic faptul ca cel mai bun mod de a evita colapsul consta in evitarea de la bun inceput a unei cresteri economice nesustenabile. Numai ca aceasta din urma lectie pare imposibil de invatat pentru toata lumea, conchid analistii economici.
Miracolul economic islandez Adevarul | Astazi
Daca in urma cu trei ani numele sau era sinonim cu falimentul, in prezent, Islanda este considerata un exemplu de revigorare economica. Unul dintre secrete: a lasat bancile sa se prabuseasca.
Islanda a fost una dintre tarile asupra carora criza financiara si-a pus amprenta intr-un mod dur. in 2008, sistemul bancar islandez s-a prabusit. Cele mai importante banci din Islanda - Kaupthing, Landsbanki si Glitnir - au intrat in faliment, ca urmare a datoriilor de miliarde de dolari acumulate in perioada in care aceste institutii de credit urmau o politica agresiva de extindere.
in 2009, islandezii au fost atat de furiosi din cauza conditiilor economice precare incat au atacat Parlamentul cu pietre. Acum insa situatia s-a schimbat. Islanda isi revine in mod miraculos si poate oferi lectii de revigorare economica. Se pregateste sa-si plateasca anticipat datoriile pe care le are. in plus, autoritatile de la Reykjavík prognozeaza pentru acest an o crestere a produsului intern brut de pana la 3%.
Un pas simbolic
Guvernul islandez a anuntat recent ca va plati o cincime din suma primita de la Fondul Monetar International si de la vecinii sai nordici. Plata anticipata reprezinta pentru tara care numara 320.000 de locuitori un pas simbolic facut pe calea redresarii dintr-o situatie financiara ce avea sa transforme numele statului intr-un sinonim pentru ravagiile facute de criza financiara globala, comenteaza Reuters.
Potrivit Guvernului de la Reykjavík, luna aceasta vor fi platite 116 miliarde de coroane islandeze (909 milioane de dolari) - 55,6 miliarde de coroane (435 milioane de dolari) catre FMI si 60,5 miliarde de coroane (474 milioane de dolari) catre vecinii sai nordici.
si autoritatile locale din Marea Britanie urmeaza sa primeasca inapoi o parte din banii pe care i-au pierdut in 2008, cand banca islandeza Glitnir a intrat in colaps, noteaza BBC. Peste 50 de consilii locale, dar si universitati si organizatii umanitare care aveau depozite in Islanda au fost afectate de falimentul bancii. Glitnir va transfera o suma totala de 829 de milioane de dolari institutiilor afectate de caderea sa din 2008.
De asemenea, cateva organizatii britanice care aveau depozite la banca Landsbanki si-au primit inapoi o parte din fonduri. Platile facute de islandezi survin in contextul in care Guvernul britanic si cel olandez au chemat Islanda in instanta dupa ce au fost nevoite sa despagubeasca 400.000 de deponenti britanici si olandezi care aveau bani la bancile islandeze, paguba ridicandu-se la circa 4 miliarde de dolari.
Secretul Islandei
in comparatie cu celelalte tari europene, pentru a face fata crizei, Islanda a aplicat o strategie ce poate fi considerata curajoasa, chiar daca unele voci spun ca nu prea a avut de ales. A lasat bancile sa falimenteze, nu le-a finantat din taxele contribuabililor. Totodata, statul a transferat creditele populatiei si depozitele in banci noi, dar nu a transferat si activele straine si datoriile, noteaza Bloomberg.
De asemenea, Islanda a trimis in judecata bancheri ale caror actiuni au amplificat criza. Nu s-a sfiit nici sa dea in judecata Guvernul britanic la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pe motiv ca a contribuit la agravarea crizei. Decizia Islandei a venit dupa ce premierul britanic, Gordon Brown, a decis sa inghete bunurile unor banci islandeze si ale unor companii cu sediile in Marea Britanie, in urma prabusirii sistemului bancar islandez.
O tara 'prietenoasa"
Islanda a luat in calcul pana si avantajele utilizarii retelelor sociale pentru promovarea in plan turistic. Prin conturi cu denumirea 'Iceland wants to be your friend" ('Islanda vrea sa-ti fie prietena", in trad.), oficialii de la Reykjavík urmaresc sa faca din micuta tara nordica o destinatie turistica 'prietenoasa".
De exemplu, campania 'Ispired by Iceland 2011" ('Inspirat de Islanda", in trad.) i-a incurajat pe cetateni sa devina ghizi turistici. Pe parcursul acesteia, insusi presedintele Ólafur Ragnar Grímsson i-a invitat pe turisti la el acasa pentru a-i servi cu clatite cu dulceata, iar deschiderea sa a devenit de notorietate.
Totodata, autoritatile au incercat sa-si apropie cetatenii, impovarati de griji, recurgand tot la internet. Recent, Guvernul i-a indemnat pe islandezi sa comenteze online si sa reactioneze la propunerile privind noua Constitutie. Sistemul a functionat, avand in vedere ca presedintele, hotarat sa nu mai candideze, a revenit asupra deciziei dupa ce mii de islandezi au semnat o petitie in acest sens.
Fostul premier Geir Haarde, judecat pentru criza
'Dupa ce a izbucnit criza financiara, am realizat ca aceasta nu este doar de ordin economic sau financiar, ci este si de ordin politic, social si juridic", a declarat Ólafur Ragnar Grímsson pentru Mashable.com. 'Daca urma sa ajutam natiunea sa-si recastige puterea si pozitia, nu era suficient sa o facem prin clasicele instrumente de natura economica si financiara. Aveam nevoie de o abordare democratica diferita", a adaugat Grímsson.
Planuri pentru o noua moneda
Premierul Johanna Sigurdardottir a declarat recent ca Islanda ia in calcul sa renunte la coroana islandeza. in cazul in care procesul de aderare la Uniunea Europeana va avea succes, autoritatile de la Reykjavík se gandesc sa adopte moneda unica. Daca nu, se va merge pe ideea adoptarii unei alte monede, 'pentru ca situatia nu poate ramane neschimbata". O varianta luata in calcul de Guvernul islandez, in cazul unui esec in procesul de aderare la forul european, ar fi dolarul canadian. Negocierile de aderare ale Islandei la UE au inceput in vara anului 2010 si se vor incheia, probabil, la inceputul anului viitor.
Lectii pentru Europa
in urma cu trei ani, cand bancile din Islanda au intrat in colaps, nimeni nu s-ar fi gandit ca intr-o perioada relativ scurta aceasta tara se va repune pe picioare. in momentul de fata, avand in vedere revigorarea Islandei, analistii economici se intrec in a face paralele intre modelul adoptat de Reykjavík si cele urmate de alte state care au traversat situatii similare.
Comentatorii spun insa ca problemele cu care s-a confruntat Islanda sunt mai apropiate de cele pe care le-a avut de infruntat Irlanda decat de cele ale Greciei. Asta pentru ca a fost vorba mai degraba de 'explozia unui sector financiar de dimensiuni depasite, si nu de o incapacitate cronica de a balansa veniturile si cheltuielile", comenteaza Moneymorning.com.
Exista insa doua lectii-cheie ce pot fi invatate de la islandezi. Pentru a evita ca bancile sa le aduca in faliment, guvernele ar trebui sa se concentreze doar pe salvarea celor care au depozite, nu pe salvarea creditorilor bancilor. Iar aceasta este lectia pentru Irlanda.
Profesorul de economie Joseph Stiglitz de la Universitatea Columbia din New York, laureat al Premiului Nobel, a explicat pentru Bloomberg ca 'Islanda a procedat corect cand s-a asigurat ca sistemele sale de plata continua sa functioneze in timp ce creditorii, nu contribuabilii, fac fata pierderilor inregistrate de banci. Pe de alta parte, Irlanda a facut totul gresit, fiind, probabil, cel mai prost model".
in ceea ce priveste Grecia, experienta Islandei sugereaza ca un control al capitalului si al devalorizarii ar putea reprezenta o solutie mai putin dureroasa pentru contractia economica.
O solutie mai putin dureroasa
De altfel, potrivit unui fost bancher islandez, Grecia si celelalte tari din zona euro care traverseaza o criza a datoriilor ar trebui sa ia in considerare masuri similare celor luate de Islanda, noteaza 'Business Insider". insa unii analisti economici atrag atentia ca economia Islandei este diferita de cea a Greciei. Islanda are propria moneda, pe care o poate devaloriza intr-un mod ce nu poate fi urmat de membrii zonei euro.
Calea aleasa de micuta tara nordica nu a fost deloc usoara, iar islandezii pot spune asta din propria lor experienta. Colapsul coroanei islandeze s-a tradus prin cresteri ale preturilor la produsele de import. Cei care facusera imprumuturi in moneda straina s-au trezit ca au avut de platit dublu sau chiar triplu din cauza fluctuatiilor monedei nationale.
Islanda a gasit reteta pentru a-si reveni rapid, dar asta nu schimba cu nimic faptul ca cel mai bun mod de a evita colapsul consta in evitarea de la bun inceput a unei cresteri economice nesustenabile. Numai ca aceasta din urma lectie pare imposibil de invatat pentru toata lumea, conchid analistii economici.