PDA

Arată versiune întreagă : Partidul, Securitatea şi Cultele



Adrian Pop
20.03.2012, 10:12
http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/03/20/partidul-securitatea-si-cultele/

Partidul, Securitatea şi CultelePublicat în 20 martie 2012 (http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/03/20/partidul-securitatea-si-cultele/) de Stelian Gomboș (http://www.ziarulnatiunea.ro/author/gombos-stelian/)
http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2012/03/122484_partidul_securitatea-150x150.jpg (http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2012/03/122484_partidul_securitatea.jpg)În ultima perioadă de timp au apărut câteva lucrări remarcabile cu privire la relaţia Stat – Biserică în timpul regimului comunist de la noi dintre anii 1945 – 1989 şi aici mă gândesc, în mod concret, la colecţia „Biblioteca de istorie” a Editurii „Nemira” în care a apărut nu demult un alt volum înrudit tematic cu acesta de faţă, intitulat „Ortodoxie şi putere politică în România contemporană” – lucrare elaborată de George Enache.Aici se înscrie şi această carte, intitulată: „Partidul, Securitatea şi Cultele – 1945-1989” apărută sub egida Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S) şi care constituie o remarcabilă culegere de studii istorice recente, bazate pe o documentare vastă, profundă, fiind semnate de cercetători competenţi, ce au în vedere cu predilecţie Biserica Ortodoxă Română ca fiind instituţia ecleziastică majoritară, dar nu neglijează nici celelalte culte religioase creştine care toate au fost greu încercate de ateismul oficial al regimului comunist.Aceste lucrări consacrate vieţii bisericeşti din România, în timpul regimului totalitar – ateu, scrise cu obiectivitatea care se impune oricărei lucrări cu specific istoric, chiar aceasta din urmă – de care ne ocupăm în rândurile de faţă – este realizată pe baza unui interesant material arhivistic inedit, inaccesibil până în 1989. Făcând parte din aceeaşi categorie de scrieri, în paralel au apărut o serie de lucrări memorialistice, inclusiv ale unor preoţi şi laici care au cunoscut regimul de teroare şi înfruntare din închisorile comuniste, de la Piteşti, Aiud, Jilava, Gherla, Canal sau chiar din lagărele din fosta Uniune Sovietică, fiind şi ele de o importanţă covârşitoare pentru elucidarea acestei perioade a calvarului dus cu credinţă, nădejde şi dragoste de către lumea creştină românească de atunci. Cu alte cuvinte, toate aceste lucrări pun într-o lumină nouă, mai puţin cunoscută unora, suferinţele dar şi demnitatea şi eroismul autentic creştin al multor slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române şi nu numai, din România socialistă de dinaintea lui decembrie 1989.Lucrarea de faţă, editată sub egida C.N.S.A.S. şi coordonată de cercetătorul Adrian Nicolae Petcu – care în momentul de faţă este un remarcabil specialist în problemele bisericeşti ale perioadei 1945 – 1989, cuprinde nu mai puţin de douăsprezece studii, cu o paletă variată de teme care privesc Biserica Ortodoxă Românească, inclusiv „diaspora” ei vest-europeană şi Basarabia, precum şi Biserica Greco-Catolică, desfiinţată în mod abuziv în 1948 şi cea Romano-Catolică, de asemenea şi alte culte. Prefaţa Volumului se bucură de condeiul foarte competent şi autorizat al P.C. Pr. Prof. Acad. Dr. Mircea Păcurariu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu – care reuşeşte să elaboreze o analiză şi un comentariu asupra cărţii, abordând, în mod succint, câteva dintre capitolele ei.Cea mai bună prezentare a cărţii ar fi cea în ordinea cronologică a faptelor prezentate cât şi după temele abordate. Şirul lor începe cu un scurt articol semnat de Petre Liviu Niţu – care prezintă unele „Reacţii ale elitei româneşti faţă de Dictatul de la Viena” inclusiv atitudinea fermă pe care a adoptat-o atunci Înalt Prea Sfinţitul Nicolae Bălan – Mitropolitul Ortodox al Ardealului. Adrian Nicolae Petcu prezintă detaliat „Implicarea unor slujitori ai altarelor în Mişcarea legionară” şi suferinţele lor în timpul regelui Carol al II – lea, Ion Antonescu şi, mai ales, în primii ani ai regimului totalitar, cu o descriere specială a preotului bănăţean Ilie Imbrescu (1909 – 1949). Tot acelaşi cercetător foarte serios şi profund publică un alt studiu cu privire la „Securitatea şi Cultele în anul 1949” cu redarea unor documente inedite, din care rezultă cu prisosinţă modul în care erau urmăriţi şi felul în care erau controlaţi ierarhii, preoţii şi credincioşii încă de la crearea acelei nefericite instituţii de reprimare şi „reeducare”.Nu este ignorată nici „diaspora” românească din capiatala Franţei – prin studiul lui Nicolae Videnie despre „Revista Bisericii Sfinţii Arhangheli din Paris între 1961 – 1966” – cu reproducerea unor articole mai importante dar şi cu relatări din istoria comunităţii ortodoxe româneşti din Paris, începând cu întemeietorul ei – Arhimandritul Iosafat Snagoveanul – în 1853.Alte studii foarte interesante sunt cele referitoare la Basarabia – unul despre „Arhimandritul Varlaam Chiriţă şi lupta sa pentru păstrarea credinţei ortodoxe” redactat de către Părintele Iosif Pavlinciuc şi celălalt care lansează o discuţie inerentă şi foarte importantă despre „Atitudinea regimului sovietic faţă de Biserica Ortodoxă din Republica Sovietică Socialisttă Moldovenească, după 1944” semnat de Alexandru Donos.Bisericii Greco-Catolice îi sunt consacrate două studii: „Despre Ioan Dunca Jalea, un preot greco-catolic în rezistenţa anticomunistă” semnat de Camelia Ivan Duică şi altul „Despre Episcopul Alexandru Todea în anii comunismului ceauşist” semnat de către Cristian Vasile.Un alt studiu tratează Biserica Romano-Catolică, cu titlul: „Aspecte de viaţă cotidiană, de practică şi de educaţie religioasă în comunităţile catolice din Sud-Estul Transilvaniei” semnat de Raluca Nicoleta Spiridon iar altele două elaborate de Alin Spânu respectiv Elis Neagoe-Pleşa şi Liviu Pleşa se ocupă de problematica sectelor religioase.Lucrarea se încheie cu „Bibliografia „postdecembristă” privitoare la Biserica Ortodoxă Română în timpul regimului comunist” completă, actuală şi, ca atare, deosebit de utilă cercetătorilor, care a fost alcătuită de acelaşi Adrian Nicolae Petcu.În concluzie, volumul cuprinde teme absolut inedite şi total necunoscute până acum, care pun într-o lumină nouă rezistenţa Bisericii faţă de intenţia regimului comunist de a le aservi, a le limita şi controla cât mai mult activitatea. Toate aceste cărţi şi în special aceasta de faţă, vin într-un moment foarte potrivit căci sunt, din păcate, foarte mulţi aceia care, în necunoştinţă de cauză, susţin că Biserica a fost, defapt, aservită regimului totalitar ori, iată, această scriere dovedeşte faptul că lucrurile stau cu totul altfel!…