Adrian Pop
11.03.2021, 19:30
Stimați Domni,
alăturat aveți referatul meu.
Pānă la data limita acordată - 15 martie 2021 - īl voi mai citi odată. Dacă va fi cazul, īl voi recorecta și retrimite.
Cu stima,
I. Birta
ARB - ASOCIATIA ROMANILOR din BALCANI
RO - 320067 Resita
31 Piata 1 Decembrie 1918
Tel.Fax: +40-722.600.600
E-mail: arb1.romania@gmail.com (arb1.romania@yahoo.com)
Web site: www.karasevci.ro (http://www.karasevci.ro/)
Bank account number: RO50 RZBR 0000 0600 1815 2849
RaiffeisenBank Resita
Special NGO Trade registry number: 7/A/2015
Ivan BIRTA1 ARB Romānia2 Departamentul de cercetări științifice Foto: DPA3 Wien (1998)
Motto Limba este forma cea mai īnaltă, cea mai deplină īn care se poate exprima sufletul unui popor
Cultura scrisă a Oltenilor
Prezentul referat reprezintă un excerpt din lucrarea autorului Cuvinte din bătrāni, volumul II –care cuprinde valorificarea manuscriselor romānești din perioadă anilor 1600 -1700.
Textul a fost elaborat īn vederea prezentării īn cadrul simpozionului național din Craiova –OBĀRȘIA NEAMULUI NOSTRU -, organizat īn perioadă 10-11 aprilie 2021, cu prilejul comemorării a 200 de ani de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu din anul 1821.
Acest eveniment istoric, pornit din Oltenia Gorjeană a marcat īnceputul procesului de renașterenațională a Romāniei (elaborarea documentelor programatice pe principiul suveranității poporului, a unității naționale, reformarea școlilor și a armatei, reforme fiscale īn scopulabolirii unor biruri - desființarea vămilor interne, alegerea dregătorilor pămānteni6și nualogeni, după principiul meritocrației, etc.).
Prin acest referat aducem la cunoștință publicului, īn premiera națională absolută, unul dintrecele mai vechi manuscrise romānești prezervate pānă astăzi - Pilda vameșului și afariseului (VF). Manuscrisul nedatat este arhivat sub signatura 300, fiind redactat īn anul prezumtiv 1609,deși o serie de indicii paleografice, analizate de noi și confirmate de cei mai renumiți slaviștidin lume (Iovanonovici, Vasiliev, etc.) īl plasează īn cadrul redacției romāne de scriere chirilică aparținānd sec. XIII-XIV. Dovezi incontestabile privind poziționarea culturii ancestrale a poporului romān īn context universal - v. Birta, Afurisania lui Doja7, scrieri tibetane (Dachine albastre), așazămanu scrisul analizat de noi printre primele dacă nu chiar cele mai vechi manuscrise romānești prezervate pānă astăzi.Maniera de scriere a acestui text aparține indubitabil grupei meridionale de scriere romānească (graiul oltenesc), un idiom complex, din păcate marginalizat de oamenii de știință din țară, probabil și pe fondul incapacității de a pătrunde esența vechilor graiuri naționale .Cuvinte cheie: Ad media, Birta, Craiova, Dachine albastre, graiul oltenesc, obārșia neamului romānesc1arb1.romania@gmail.com2
Lucrarea elaborată și finanțată de Asociația Romānilor din Balcani, īn cadrul proiectului științific „Prezervarea ființei naționale a Romānilor”.3 Deutsche Presse-Agentur, Wien.4Iorga, 1906, p.16.5 Respectānd principiul istoric, etnonimele (substantive etnice) sunt redate cu majuscula, astfel cum au īnțeles notarea lor Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu, Constantin Brāncuși (ne referim aici exclusiv la cărțile și manuscrisele originale ale acestora, prezervate īn din arhiva noastră.6 Romāni, nu străini.7Ivan Birta, Afurisania lui Doja, 2021.
INTRODUCERE
De aproape două mii de ani bisericile creștine titrează cunoscutul slogan Nihil sine Deo
8.Unele īmprejurări legate de pregătirea prezentului referat conduc la ideea că Nimic nu este īntāmplător. Īn fapt, evenimentul de la Craiova a fost pregătit de Nea Marin de la Băilești 9, autorul fiind invitat să participe cu mult timp īn urmă, planificānd prezentarea unui referat bazat pe artefacte personale ce aparțin Culturii Cucuteni, coroborat cu dovezi ale culturii arheologice din județele Dolj și Mehedinți –monumentele arheologice de interes național a culturii Gārla Mare (Epoca Bronzului): satul Nedeia, cartierul Schela Cladovei, satele Crivina și Țigănași, Devesel, Izimșa, Izvoarele, etc.), descoperind īn detrimentul lor īnsemnările și descrierea sumară a manuscrisului enunțat mai jos.
Astfel, piesele originale ale Culturii Cucuteni – deși considerată apogeul artei neolitice – trebuia prezentată īn paralel cu unele artefacte de piatră evidențiind scrierea cuneiformă preistorică, cu mențiunea pe care o datorăm onoratei audiențe: Cultura Gārla Mare, este considerată ca fiind cea mai importantă reprezentare a artei romānești din Epoca Bronzului (1600 – 1150 ī.Hr), deoarece ea scoate īn evidență eleganța modelării ceramicii și a tezaurului de obiecte de podoabă descoperite īn sateleoltenești, pe care mulți arheologi de marcă le consideră asemănătoare celor miceniene. Sub aceste auspicii, cultura scrisă a Oltenilor, deși pānă astăzi n-au fost păstrate dovezile scrise despre existența ei –, trebuie reconsiderată și poziționată ca fiind cea mai veche din țară. Ea nu trebuie și nici nu poate fi trecută sub tăcere. Redăm mai jos manuscrisul oltenesc, descoperit și uitat de decenii īn noianul manuscriselor feudale romānești.
Anul 1609. Pilda vameşului şi a fariseului (VF)
Textul de față este denumit de bisericile creștine Pilda vameșului și a fariseului (Luca 18, 9) și esteinventariat la noi sub signatura 300, anul scrierii fiind necunoscut. Din caietul inițial au rămas doar două file, respectiv 4 pagini, paginile 1, 2 și 3 fiind scrise cu cāte 22 rānduri, in timp ce pagina 4, care īncheie această pildă biblică, conține 19 rānduri. Nu cunoaștem dimensiunile manuscrisului arhivat la noi cu decenii īn urmă, acesta fiind pierdut sau rătăcit īn noianul de manuscrise din arhiva noastră medievală, așteptānd smerit să-i vină rāndul. Īn urma mai multor consultări separate avute cu slaviștii de la Moscova, Sofia și Belgrad, am īncadrat data scrierii acestui text īn anul prezumtiv 1609, deși din punctul nostru de vedere, bazāndu-ne pe expertiza paleografică și filologică dobāndită īn decursul mai multor decenii, textul ar trebui să aparținăunei redacții romānești mai vechi – probabil din secolelel XIII-XIV. Aici trebuie avută īn vedere prezența unor arhaisme dar și a unor grafeme dispărute din scrierea chirilică romānească īnainte de sec.XVI - ѫ ѧ, ca și prezența atipică a unor dublete - ѣ ꙗ, etc. De menționat faptul că a-ul preiotat are valoarea ”ia”, īn timp ce īn vechile scrieri sud-slave el poate avea semnificația triplă: e, ie și ia. Īn special, prezența īn text a grafemului ѩ preiotat (= en) este o dovadă certă a vechimii acestui text. Amintim și faptul că nazalele ѫ și ѧ găsite īn text au fost excluse din manuscrisele chirilice sud-slaveīncă din sec. al XII-lea, fiind īnlocuite prin literele u și e. Aceste grafeme nu se mai regăsesc nici printre sutele de manuscrise romānești prezervate īn arhivele noastre aparținānd sec. XVI și XVII.Mai trebuie analizat și motivul pentru care īn text sunt īntrebuințate literele я și ю, respectiv dacă īncazul de față putem vorbi despre īnlocuirea nazalelor ca urmare a evoluției scrierii chirilice din Țările Romāne, sau avem de a face cu idei novatoare specifice scrisului chirilic romānesc din Evul MediuTārziu. O tematică pe care din lipsa de timp și spațiu n-o vom aborda acum și aici, ea urmānd să fie eventual analizată după finalizarea valorificării textelor romānești chirilice prevăzute a fi inserate īn volumele II-VI a lucrării noastre Cuvinte din bătrāni.
alăturat aveți referatul meu.
Pānă la data limita acordată - 15 martie 2021 - īl voi mai citi odată. Dacă va fi cazul, īl voi recorecta și retrimite.
Cu stima,
I. Birta
ARB - ASOCIATIA ROMANILOR din BALCANI
RO - 320067 Resita
31 Piata 1 Decembrie 1918
Tel.Fax: +40-722.600.600
E-mail: arb1.romania@gmail.com (arb1.romania@yahoo.com)
Web site: www.karasevci.ro (http://www.karasevci.ro/)
Bank account number: RO50 RZBR 0000 0600 1815 2849
RaiffeisenBank Resita
Special NGO Trade registry number: 7/A/2015
Ivan BIRTA1 ARB Romānia2 Departamentul de cercetări științifice Foto: DPA3 Wien (1998)
Motto Limba este forma cea mai īnaltă, cea mai deplină īn care se poate exprima sufletul unui popor
Cultura scrisă a Oltenilor
Prezentul referat reprezintă un excerpt din lucrarea autorului Cuvinte din bătrāni, volumul II –care cuprinde valorificarea manuscriselor romānești din perioadă anilor 1600 -1700.
Textul a fost elaborat īn vederea prezentării īn cadrul simpozionului național din Craiova –OBĀRȘIA NEAMULUI NOSTRU -, organizat īn perioadă 10-11 aprilie 2021, cu prilejul comemorării a 200 de ani de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu din anul 1821.
Acest eveniment istoric, pornit din Oltenia Gorjeană a marcat īnceputul procesului de renașterenațională a Romāniei (elaborarea documentelor programatice pe principiul suveranității poporului, a unității naționale, reformarea școlilor și a armatei, reforme fiscale īn scopulabolirii unor biruri - desființarea vămilor interne, alegerea dregătorilor pămānteni6și nualogeni, după principiul meritocrației, etc.).
Prin acest referat aducem la cunoștință publicului, īn premiera națională absolută, unul dintrecele mai vechi manuscrise romānești prezervate pānă astăzi - Pilda vameșului și afariseului (VF). Manuscrisul nedatat este arhivat sub signatura 300, fiind redactat īn anul prezumtiv 1609,deși o serie de indicii paleografice, analizate de noi și confirmate de cei mai renumiți slaviștidin lume (Iovanonovici, Vasiliev, etc.) īl plasează īn cadrul redacției romāne de scriere chirilică aparținānd sec. XIII-XIV. Dovezi incontestabile privind poziționarea culturii ancestrale a poporului romān īn context universal - v. Birta, Afurisania lui Doja7, scrieri tibetane (Dachine albastre), așazămanu scrisul analizat de noi printre primele dacă nu chiar cele mai vechi manuscrise romānești prezervate pānă astăzi.Maniera de scriere a acestui text aparține indubitabil grupei meridionale de scriere romānească (graiul oltenesc), un idiom complex, din păcate marginalizat de oamenii de știință din țară, probabil și pe fondul incapacității de a pătrunde esența vechilor graiuri naționale .Cuvinte cheie: Ad media, Birta, Craiova, Dachine albastre, graiul oltenesc, obārșia neamului romānesc1arb1.romania@gmail.com2
Lucrarea elaborată și finanțată de Asociația Romānilor din Balcani, īn cadrul proiectului științific „Prezervarea ființei naționale a Romānilor”.3 Deutsche Presse-Agentur, Wien.4Iorga, 1906, p.16.5 Respectānd principiul istoric, etnonimele (substantive etnice) sunt redate cu majuscula, astfel cum au īnțeles notarea lor Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu, Constantin Brāncuși (ne referim aici exclusiv la cărțile și manuscrisele originale ale acestora, prezervate īn din arhiva noastră.6 Romāni, nu străini.7Ivan Birta, Afurisania lui Doja, 2021.
INTRODUCERE
De aproape două mii de ani bisericile creștine titrează cunoscutul slogan Nihil sine Deo
8.Unele īmprejurări legate de pregătirea prezentului referat conduc la ideea că Nimic nu este īntāmplător. Īn fapt, evenimentul de la Craiova a fost pregătit de Nea Marin de la Băilești 9, autorul fiind invitat să participe cu mult timp īn urmă, planificānd prezentarea unui referat bazat pe artefacte personale ce aparțin Culturii Cucuteni, coroborat cu dovezi ale culturii arheologice din județele Dolj și Mehedinți –monumentele arheologice de interes național a culturii Gārla Mare (Epoca Bronzului): satul Nedeia, cartierul Schela Cladovei, satele Crivina și Țigănași, Devesel, Izimșa, Izvoarele, etc.), descoperind īn detrimentul lor īnsemnările și descrierea sumară a manuscrisului enunțat mai jos.
Astfel, piesele originale ale Culturii Cucuteni – deși considerată apogeul artei neolitice – trebuia prezentată īn paralel cu unele artefacte de piatră evidențiind scrierea cuneiformă preistorică, cu mențiunea pe care o datorăm onoratei audiențe: Cultura Gārla Mare, este considerată ca fiind cea mai importantă reprezentare a artei romānești din Epoca Bronzului (1600 – 1150 ī.Hr), deoarece ea scoate īn evidență eleganța modelării ceramicii și a tezaurului de obiecte de podoabă descoperite īn sateleoltenești, pe care mulți arheologi de marcă le consideră asemănătoare celor miceniene. Sub aceste auspicii, cultura scrisă a Oltenilor, deși pānă astăzi n-au fost păstrate dovezile scrise despre existența ei –, trebuie reconsiderată și poziționată ca fiind cea mai veche din țară. Ea nu trebuie și nici nu poate fi trecută sub tăcere. Redăm mai jos manuscrisul oltenesc, descoperit și uitat de decenii īn noianul manuscriselor feudale romānești.
Anul 1609. Pilda vameşului şi a fariseului (VF)
Textul de față este denumit de bisericile creștine Pilda vameșului și a fariseului (Luca 18, 9) și esteinventariat la noi sub signatura 300, anul scrierii fiind necunoscut. Din caietul inițial au rămas doar două file, respectiv 4 pagini, paginile 1, 2 și 3 fiind scrise cu cāte 22 rānduri, in timp ce pagina 4, care īncheie această pildă biblică, conține 19 rānduri. Nu cunoaștem dimensiunile manuscrisului arhivat la noi cu decenii īn urmă, acesta fiind pierdut sau rătăcit īn noianul de manuscrise din arhiva noastră medievală, așteptānd smerit să-i vină rāndul. Īn urma mai multor consultări separate avute cu slaviștii de la Moscova, Sofia și Belgrad, am īncadrat data scrierii acestui text īn anul prezumtiv 1609, deși din punctul nostru de vedere, bazāndu-ne pe expertiza paleografică și filologică dobāndită īn decursul mai multor decenii, textul ar trebui să aparținăunei redacții romānești mai vechi – probabil din secolelel XIII-XIV. Aici trebuie avută īn vedere prezența unor arhaisme dar și a unor grafeme dispărute din scrierea chirilică romānească īnainte de sec.XVI - ѫ ѧ, ca și prezența atipică a unor dublete - ѣ ꙗ, etc. De menționat faptul că a-ul preiotat are valoarea ”ia”, īn timp ce īn vechile scrieri sud-slave el poate avea semnificația triplă: e, ie și ia. Īn special, prezența īn text a grafemului ѩ preiotat (= en) este o dovadă certă a vechimii acestui text. Amintim și faptul că nazalele ѫ și ѧ găsite īn text au fost excluse din manuscrisele chirilice sud-slaveīncă din sec. al XII-lea, fiind īnlocuite prin literele u și e. Aceste grafeme nu se mai regăsesc nici printre sutele de manuscrise romānești prezervate īn arhivele noastre aparținānd sec. XVI și XVII.Mai trebuie analizat și motivul pentru care īn text sunt īntrebuințate literele я și ю, respectiv dacă īncazul de față putem vorbi despre īnlocuirea nazalelor ca urmare a evoluției scrierii chirilice din Țările Romāne, sau avem de a face cu idei novatoare specifice scrisului chirilic romānesc din Evul MediuTārziu. O tematică pe care din lipsa de timp și spațiu n-o vom aborda acum și aici, ea urmānd să fie eventual analizată după finalizarea valorificării textelor romānești chirilice prevăzute a fi inserate īn volumele II-VI a lucrării noastre Cuvinte din bătrāni.