PDA

Arată versiune īntreagă : Mircia Chelaru - Steagul, cāntecul și limba



Adrian Pop
03.09.2020, 14:17
Mircia Chelaru - Steagul, cāntecul și limba


https://culturaromana.ro/mircia-chelaru-steagul-cantecul-si-limba/














STEAGUL. Am īnceput „noua eră” post-socialistă cu o gaură īn steag. Prea bine, vor spune unii, am smuls simbolul comuniştilor! Ce am pus īn loc? Cine suntem şi de unde venim? Steagul este locul la care te aduni cānd eşti īn primejdie.
Steagul este simbolul puterii tale pe un teritoriu care nu doar că īl administrezi, dar care este proprietate de ţară! Steagul este expresia obārşiei istorice care te-a consacrat īn conştiinţa universalităţii.
Steagul este expresia suverană a unei puteri legitime şi pe care īl pui īn faţa Ta la tratative, la negocieri la „summit”-uri sau pe cortul de campanie din pustiurile afgane.
El este cel care se ridică, īn semn de omagiu suprem, la olimpiadele lumii, sau ţi se īnfăşoară pe catafalc atunci cānd cazi secerat sub El, pentru El! Drapelul Naţiunii dă sensul luptei tale, dă putere numelui tău, te face egal īn faţa celor de-o seamă cu tine!
Ce este cu steagul nostru, acum? A rămas orfan de trecutul său. A rămas cu aceeaşi gaură revoluţionară īn piept, aşteptānd ca fiii lui de atunci să-i umple din nou sufletul. Steagul meu şi al tuturor romānilor a rămas fără inimă!
Pe la diferite primării steagul nostru este interzis sau pus de ziua lui īn doliu. Pieţele Tricolorului din reşedinţele de judeţ se populează doar la ordinul prefectului, o dată pe an. Şi cu cine!
Cu cei care fac din acest moment o simplă bifă īn calendarul activităţilor publice. Īn rest, stă atārnat pe cāte un catarg de sector, zdrenţuit de vānt şi nepăsare…
El, curcubeu dacic coborāt din tăria timpurilor străvechi, ne priveşte īngăduitor, pentru că este legat prin jurămānt să nu ne lase. Chiar şi atunci cānd mulți dintre noi īl părăsesc ticălos pentru simbrie străină.
CĀNTECUL nostru este izvorāt din cele şapte note eterice combinate īn regula terţelor sacre şi a cuvintelor dătătoare de viaţă. Fraza noastră muzicală este consonantă cu vibraţia cosmică, producānd armonia apolinică şi desărvārşirea rugăciunii.
Oriunde ai fi īn lume, nu poţi confunda nici jocul Ciuleandrei, nici Căluşarii, nici balada lui Ciprian! Oriunde ai fi īn această lume, buciumul din Apuseni, hăulita de la Gorj sau ţāpurita din Oaş nu sunt repetabile pe nici o altă paralelă.
Dar iată că se perfuzează o otravă cu gust de manea īn ateneul nostru interior şi mii de sunete scāncite, hăhăituri de patruped schilodit ne invadează teritoriul nevăzut al sufletelor.
Nu ar fi o nenorocire prea mare dacă asemenea decadenţe ar avea clienţi doar dintr-o anume etnie. Nici nu am avea vreo temere asupra unor mofturi ocazionate de petreceri private.
Dar cānd totul se manelizează, cānd jurii cu pretenţii trimit la Eurovision expresia ușuratecă a ceea ce se vrea a ne reprezenta, atunci nu mai este nimic de tolerat! […].
LIMBA. Rolul limbii īn devenirea unei naţiuni este deja axiomatic şi nu necesită nici o altă argumentaţie.
Structura limbii romāne, modelul de gāndire care stă īn spatele logicii verbale şi creaţiei cuvintelor, reprezentarea noţiunilor şi organizarea frazelor au o diferenţă proximă ireductibilă la alte limbi.
Puţine popoare şi-au conservat īn asfel de parametri limba, ştiut fiind că majoritatea au suferit prelucrări de cabinet şi īn laboratoare lingvistice care au fost apoi impuse de elitişti īn circulaţia de masă.
Orice limbă este supusă propriilor limite pe care le depăşeşte prin acumulări referenţiale compatibile din limbile de contact.
Domeniile nou apărute produc noţiuni noi, dezvoltă pachete de termeni intraductibili şi este evidentă nevoia de preluare īn limbajul tehnic şi ştiinţific a acestora. Limbajul informatic, spre exemplu, este deja universal şi valoarea sa de numitor comun al umanităţii este o realitate.
A te opune este ilogic, iar a refuza este o aberaţie. Dar a surclasa propria limbă cu cuvinte cosmopolite pentru a da greutate unor spuse personale, şi mai ales īn spaţiul public academic, şi mai grav īn mass media culturală, este o abjecţie.
Un studiu furnizat de regretatul profesor Pruteanu arată că īn mai puţin de zece ani, vocabularul curent a fost invadat cu peste 400 de cuvinte străine, īn majoritate covārşitoare, englezisme. De la mii de reclame frivole pānă la replici casnice curente.
Generaţia juvenilă a fost cea mai infestată fiind, evident, şi cea mai vulnerabilă, din lipsa experienţei lingvistice consolidate.
Cool, naşpa, nice, free, workshop, fashion, shoping, live, driver, mini sau super market, platza, room service, organizer, chief manager, p.r. (adică public relations), open space, call center şi cred că nu este cazul să extindem exemplificările, sunt folosite cotidian intrānd deja īn automatismele de exprimare publică.
O limbă este expresia spiritualităţii unui popor. O limbă trebuie apărată de barbarismele externe… Limba romānă are suficientă resursă de exprimare semantică pentru a reda sensurile cuvintelor invadatoare, păstrāndu-le autenticitatea.
Uzurparea limbii este un atentat la autenticul etnonim şi duce la diluarea identităţii prin expresie. Nu doar agramatismele devenite cronice sunt trotilul de sub noi, ci această frenezie a simplificării gāndului īn care te-ai născut.
Simplificarea expresiei nu este doar lene intelectuală, ci şi simplism logic, ceea ce sărăceşte profilul uman al individului.
Pledoaria pentru apărarea identităţii prin prezervarea expresiei lingvistice nu este doar o problemă de māndrie naţională, ci o chestiune de existenţă istorică.
Cei care o masacrează zilnic, mai ales īn „talk-show”-uri cu vedete analfabete şi „businessman”-i agramaţi, sunt cariile podoabei ce ne-a fost lăsată de ctitorii de neam şi obşte. A ne apăra de asemenea invazie subculturată este o obligaţie a īntregii naţii!

A consemnat pentru dumneavoastra, gen. (r) dr. Mircia Chelaru via certitudinea.ro.