Tunelurile Dacilor...?!?

[Adrian Pop]

Trasee secrete si drumuri pe sub munti, folosite inca de pe vremea dacilor? O simpla legenda sau …In fiecare zi, indiferent ca e vara, toamna, primavara sau iarna, sute de persoane vin sa traverseze zona Bucegilor. Unii vin pur si simplu pentru munte, altii vin atrasi de legendele ce cuprind intreg tinutul Bucegilor. Iar altii vin in cautarea comorilor ramase prin pesteri, din cele mai vechi timpuri, asa cum spun legendele locale. Pentru ca in zona Bucegilor trece un lant de drumuri subterane, cunoscute doar de cateva persoane, la ora actuala. In vremuri de restriste, inca din vremea dacilor, obstile trimiteau femeile si copiii aici, trimiteau comorile ce le aveau si porneau la lupta impotriva invadatorilor. Pe sub munte se poate ajunge dintr-o parte in alta a muntilor.
In anul 105 armatele romane conduse chiar de imparat, patrundeau in teritoriul dacilor, ocupind cetate dupa cetate. Era al doilea razboi si Traian era decis ca de data asta sa supuna definitiv Dacia . Din aceste considerente nu se grabea, preferind sa construiasca de fiecare data pe unde trecea cetati si castre care sa asigure spatele armatei sale.

http://www.2012en.ro/?attachment_id=2841

La un moment dat, intre romani si Sarmizegetusa nu mai era nici o cetate. Cu toate astea, in munti, pe loc deschis, la intilnirea a doua piriuri, s-a dat o lupta pe viata si pe moarte intre cele doua osti. Era sfarsitul toamnei. Dacii erau condusi personal de Decebal, iar romanii de unul dintre generalii lui Traian, cel care, dupa cucerirea Daciei, urma sa devina primul guvernator al noii provincii romane. Lupta a fost ingrozitoare si a durat toata ziua. Spre seara, balanta incepuse sa incline spre romani, din cauza numarului mare de luptatori de profesie pe care ii aveau.
La un moment dat, marele preot dac, Vezina, a fost vazut cazind in lupta. Atunci dacii au inceput sa sovaie, vazind in asta un semn din partea marelui lor zeu, Zamolxis. Ca sa nu piarda de tot lupta, Decebal a dat ordin de retragere si… armatele dacilor au disparut in cateva minute ca inghitite de pamant. degeba au trimis romanii trupe in urmarirea fugarilor. Acestea se intorceau toate cu acelasi raspuns: in fata lor nu exista nici un fel de dusman…
A urmat o pauza de cateva zile, pauza care a fost cat pe ce sa salveze soarta regatului dac. Pentru ca, profitind de ea, Decebal a realizat o lovitura care a ramas in analele razboaielor: a incercat sa mute centrul operatiunilor la sud de Dunare, pe teritoriu roman. La vremea respectiva nimeni nu a putut intelege cum, in conditiile unei ierni cumplite, cum a fost cea din 105, Decebal a ajuns, intr-un interval de timp extrem de scurt – mai putin de 2 zile – sa strabata muntii Daciei, ajungind la locul de intalnire cu aliatii sai si trecand Dunarea ca sa atace castrele romane de pe teritoriul actual al Bulgariei. Din pacate, in urma unor tradari din rindul nobililor daci, Traian a aflat secretul miscarilor rapide de trupe: Decebal s-a folosit de tunelurile subterane care traversau muntii dintr-o parte in cealalta.
Dupa batalia de la Adamclisi cand fiecare dintre aliatii infranti ai dacilor se retrageau spre locurile lor de bastina, dacii condusi de Decebal au cazut in cateva ambuscade organizate de romanii care ii asteptau in tunelurile de trecere. Neasteptindu-se la asa ceva, mare parte din trupele repliate au fost nimicite, putini fiind dacii care au ajuns din nou la Sarmizegetusa. Dupa acest atac, Traian a ordonat astuparea tunelelor pe care le descoperise. Cu toate astea, multe au ramas necunoscute de cotropitorul roman, fiind folosite mai tirziu de domnitorii romani. Asa au fost trecerile subterane din zona Bucegilor.
Cei mai populari munti ai Romaniei sunt strabatuti de la un capat la altul de treceri subterane, putini fiind cei care cunosc existenta acestora.

http://www.2012en.ro/?attachment_id=2842
Despre existenta tunelurilor aveau cunostinta numai sacerdotii daci si unii nobili, acestia din urma cunoscand doar anumite treceri strategice si nu pe toate. Ducand mai departe mostenirea spirituala a inaintasilor lor, preotii daci au transmis novicilor secretele trecerilor de sub pamant, secrete preluate de preotii crestini, paznici ai comorilor spirituale si nu numai, ale acestui popor si retransmise mai departe doar calugarilor virtuosi. Pentru ca aici, in interiorul Bucegilor, exista o parte din secretul existential al nostru, al romanilor, ca popor.
Pe vremea domnitorilor din dinastia Basarabilor si a celor de dupa ei, platoul Bucegilor era interzis oamenilor de rand. Acolo se antrenau ostile de elita ale domnitorului. Oare de ce, din toate locurile posibile din tara asta, domnitorii au ales ca loc de antrenament tocmai platoul Bucegilor? De ce nu un loc la cimpie, unde antrenamentul calare se putea desfasura in conditii mai bune? Simplu. Pentru ca, in vremuri de restriste, tezaurul tarii era adapostit in tunelele din zona, iar ostile aveau ca sarcina prioritara, paza comorilor.
Mai mult, legendele locale vorbesc si despre existenta unui tezaur deosebit. Un tezaur acumulat si pastrat in zona de-a lungul a zeci de generatii de conducatori. Se spune ca fiecare din acestia trebuia sa sporeasca tezaurul pe durata domniei lui si nu avea voie sa foloseasca niciodata odoarele de pret din tezaurul sfant. Cei care nu au tinut cont de asta au fost loviti de un blestem cumplit, ei si familiile lor fiind risipite in vint. Se spune ca acest blestem a lovit cele doua ramuri conducatoare din familia Basarabilor, respectiv ramura Draculestilor si cea a Danestilor, multi domnitori din aceste familii murind asasinati, ei si familiile lor, pentru incercarea de a folosi tezaurul tarii in scop personal.
In ultimii ani, in zona Bucegilor s-au efectuat masuratori energetice care au constatat existenta unor campuri de forta extraordinara si a unor treceri subterane care traverseaza muntii dintr-o parte in cealalta. Mai mult, aceleasi masuratori au aratat existenta a doua treceri subterane care merg din zona Bucegilor pana in apropiere de Pestera Ursilor din Carpatii Occidentali, acestea fiind intretaiate din cand in cand de diverse tunele mai mici sau mai lungi.
http://www.2012en.ro/?attachment_id=2840
Ceea ce este uimitor e altceva. Privite de sus (ipotetic) aceste tuneluri nu strabat muntii haotic ci sub forma unor linii care configureaza imaginea unui lup imens, avand gura deschisa, ca atunci cand se arunca asupra prazii. Capul lupului este in Muntii Apuseni iar coada coboara pana in apropiere de Pietrosita, judetul Dambovita. Intrebarea logica este daca aceste treceri subterane au fost facute de mina omului sau daca au fost doar descoperite si folosite de oameni? Este o intrebare la care, deocamdata nu are cine sa raspunda. Poate doar misticii, care au avut curajul sa afirme ca totul a fost construit de Zamolxis atunci cand Marele Zeu a decis sa apere acest pamant sfant si pe cei ce-l locuiesc.

[Adrian Pop]

Secolul XXI este marcat de o descoperire uluitoare: existenta unei retele intinse de tuneluri subterane,http://4.bp.blogspot.com/-gC5SgGHtGJo/T_U6vENDHMI/AAAAAAAAC4Q/-pA6FVpDK5w/s200/3004_1305139254.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-gC5SgGHtGJo/T_U6vENDHMI/AAAAAAAAC4Q/-pA6FVpDK5w/s1600/3004_1305139254.jpg) posibil interconectate la nivel mondial. Pe langa grote si pesteri create de natura, peste tot in lume s-au descoperit diverse canale si tuneluri subterane construite, spun oamenii de stiinta, de civilizatiile antice sau de alte civilizatii premergatoare celei umane; spatii, adesea gigantice, ai caror pereti au fost tratati pentru conservare prin metode si tehnologii necunoscute in ziua de azi

Lacul fara fund

(http://1.bp.blogspot.com/-EU_7JLg89o8/T_U6uQGgeVI/AAAAAAAAC4I/eQm_zttPbCs/s1600/3001_1305139219.jpg)
Sergheevka este un catun uitat de lume din regiunea Moscova. Cand si cand, in atentia publicului apar tot soiul de evenimente stranii, ce se petrec in jurul lacului din apropiere. Se spune ca acesta, denumit sugestiv Bezdonii (Fara fund), este conectat cu oceanele, adancimea lui fiind necunoscuta. Pana si pe hartile militare, profunzimea lui nu este clar stabilita, fiind doar aproximata intre 150 si 200 de metri. Lacul apare mentionat si in scrierile poetului rus Alexandr Blok, in care un padurar din zona povesteste ca aceasta http://1.bp.blogspot.com/-EU_7JLg89o8/T_U6uQGgeVI/AAAAAAAAC4I/eQm_zttPbCs/s200/3001_1305139219.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-EU_7JLg89o8/T_U6uQGgeVI/AAAAAAAAC4I/eQm_zttPbCs/s1600/3001_1305139219.jpg)apa este legata prin canale tainice cu marile oceane ale planetei. Legenda spune ca pe malurile lui, de-a lungul anilor, s-au facut descoperiri misterioase ale unor epave de mult disparute in valtoarea oceanelor. In anul 2003, la suprafata apei a aparut, nu se stie de unde, o vesta de salvare, cu insemnele marinei militare americane. Dupa cercetarile realizate de autoritatile locale, s-a constatat ca vesta apartinea marinarului american Sam Belovski, de pe distrugatorul USS Cole. In octombrie 2000, in portul Aden, din Yemen, s-a declansat un atac terorist asupra navei, soldat cu moartea a 17 militari. In urma atentatului, matelotul Sam Belovski a fost dat disparut, iar trupul sau nu a fost gasit niciodata. Dar cum a putut ajunge dupa trei ani vesta lui de salvare tocmai din Oceanul Indian intr-un lacusor pierdut din Rusia Centrala, la 4000 de kilometri distanta?! Care a fost traseul ei? Oare legendele lacului fara fund sunt reale? Oare exista asemenea cai subterane necunoscute, care unesc diferite puncte ale planetei? Tunelurile subterane si pesterile au fost dintotdeauna un subiect care a atras atat atentia oamenilor de stiinta, cat si pe a celor pasionati de mistere. Poate pentru ca in intuneric se ascund enigme de nepatruns sau pentru simplul fapt ca acestea se deschid si acced catre centrul pamantului. Pe aceasta tema s-au scris o multime de carti si povesti fascinante, s-au realizat sute de filme de aventuri, care au imbogatit si maihttp://1.bp.blogspot.com/-UHvvysLVKts/T_U6wwxJ_XI/AAAAAAAAC4g/KPUuv1lbcuA/s200/3007_1305139293.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-UHvvysLVKts/T_U6wwxJ_XI/AAAAAAAAC4g/KPUuv1lbcuA/s1600/3007_1305139293.jpg) mult imaginatia oamenilor. Cert este ca acestea exista peste tot in lume, fie ca vorbim despre galeriile antice recent descoperite sub Ierusalim, despre tunelurile de sub marile piramide din Egipt, sau de canalele subterane sapate dedesubtul Mexicului. Arheologii si oamenii de stiinta au inceput sa isi puna tot mai des intrebarea daca nu cumva aceste retele subterane au fost candva conectate intre ele. Lungimea lor nu a putut fi determinata precis, pierzandu-se intr-un nesfarsit labirint in interiorul pamantului. De asemenea, nimeni nu a putut confirma faptul ca ele au fost construite in aceeasi perioada. Si totusi: cand si cine le-a creat si in ce scop?http://1.bp.blogspot.com/-pJirEjG56Xo/T_U62nmg0rI/AAAAAAAAC5U/oTkBEVQDCrE/s200/tunel_subteran_1_37055400.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-pJirEjG56Xo/T_U62nmg0rI/AAAAAAAAC5U/oTkBEVQDCrE/s1600/tunel_subteran_1_37055400.jpg)In regiunea Volgograd din Rusia exista un lant muntos, cunoscut sub numele de Medveditki, care, incepand cu anul 1997, a fost studiat in detaliu de organizatia “Kosmopoisk” (Cercetasii Cosmosului). Aici a fost depistata si cartografiata o retea extinsa de tuneluri, cercetata pe o distanta de zeci de kilometri. Aceste pasaje subterane au un diametru de 7 pana la 20 de metri si, pe masura ce se apropie de creasta muntelui, se largesc tot mai mult, ajungand pana la 120 de metri, transformandu-se sub munte intr-o sala imensa. De aici, se ramifica alte trei tuneluri in diferite unghiuri. In Uniunea Sovietica, la inceputul anilor ’50, la propunerea lui V.I. Stalin, a fost emis un decret secret al Consiliului de ministri al URSS, referitor la construirea unui tunel pe sub Stramtoarea Tatara, care desparte Rusia continentala de insula Sahalin si care leaga Marea Ohotsk, la nord, cu Marea Japoniei, la sud. In conditiile declansarii razboiului rece, pentru a contracara pericolul bazelor militare americane instalatehttp://1.bp.blogspot.com/-ouvcpeyMfiw/T_U6x0gKLqI/AAAAAAAAC4o/3beanjDZwew/s200/3008_1305139305.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-ouvcpeyMfiw/T_U6x0gKLqI/AAAAAAAAC4o/3beanjDZwew/s1600/3008_1305139305.jpg) in Japonia, Stalin a ordonat construirea unui pasaj subteran, prevazut cu cale ferata, intre insula Sahalin si Rusia. Tunelul fusese trasat si construit tinand cont de geologia dificila a solului de sub fundul apelor. Peretii sai erau foarte netezi, acoperiti cu un material care semana a lava vulcanica. Toti cercetatorii rusi au fost insa de acord ca acel material nu era unul creat de natura. In urma unui studiu aprofundat, s-a ajuns la concluzia ca asupra peretilor se actionase simultan termic si mecanic, iar rezultatul fusese aceasta crusta, cu o grosime de 1,5 mm, deosebit de rezistenta. Conform afirmatiilor doctorului Berman, nici macar tehnologia moderna nu ar fi putut realiza o asemenea lucrare. Totodata, ea a amintit despre gasirea unor obiecte stranii in tunel, a unor mecanisme de neinteles, instrumente si echipamente necunoscute, si chiar despre fosilele unor animale neidentificate. Imediat dupa abandonarea acestui gigantic si ambitios proiect, serviciile secrete sovietice au preluat toate aceste valoroase artefacte, care in decursul deceniilor “s-au pierdut”.
http://3.bp.blogspot.com/-K-K1Ybhw-ZU/T_VKzcdGWRI/AAAAAAAAC8M/yQgMrrGznvw/s200/6079_12.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-K-K1Ybhw-ZU/T_VKzcdGWRI/AAAAAAAAC8M/yQgMrrGznvw/s1600/6079_12.jpg)
Conform articolului, exploratorul G.E. Kincaid, in timpul expeditiei sale in Marele Canion, a facut o descoperire uluitoare: un intreg oras subteran, cu o retea de tuneluri, in care s-au gasit dovezi ce indica faptul ca civilizatiile antice au migrat in America din Orient prin aceste cai subpamantene. Cercetatorul a demonstrat, aparent convingator, ca populatia care locuia in aceste caverne misterioase, adanc sapate in stanca, era de origine orientala, posibil din Egipt. In publicatie se relateaza ca echipa coordonata de Kincaid a descoperit o camera gigant, de aproximativ 1500 de picioare (450 metri), din care porneau zeci de pasaje, “ca spitele unei roti”. Recent, arheologii au descoperit un tunel vechi de 1800 de ani, care duce in directia unui intreg sistem de galerii, aflat la 12 metri sub Templul Sarpelui cu Pene din Mexic. Orasul Teotihuacan a fost construit de o populatie relativ putin cunoscuta, care a atins apogeul intre anii 100 i.Chr si 750 d.Chr. Templul a fost ridicat intre anii 150-200 d.Chr. Din motive necunoscute, orasul a fost abandonat pana la venirea in zona a populatiilor aztece, in 1300 d.Chr. Acestia din urma au dat si denumirea de Teotihuacan, care semnifica “locul unde oamenii devin zei”.

(http://4.bp.blogspot.com/-iPPa7cGHAcA/T_VKnu88YvI/AAAAAAAAC6c/NUjQndpUjsI/s1600/381983707.jpg)
In zona Europei Centrale, pe teritoriile Cehiei, Poloniei si Slovaciei, se intind Carpatii Beskizi. La granita dintre Polonia si Slovacia, se afla cea mai inalta culme, Babia (Babia Gora), cu o altitudine de 1725 m. In folclorul celor doua popoare exista multe legende legate de acest varf. Se spune ca locuitorii zonei pastreaza secreta existenta unui tunel sub munte. In urma cu cativa ani, intr-un ziar local polonez, a aparut relatarea unuia dintre locuitorii satului Zawoja, Stanislaw Poniatowski.

(http://2.bp.blogspot.com/-bl3LFBCUeec/T_VKyqfG_zI/AAAAAAAAC8E/vC3uxKgzUYo/s1600/53485.jpg)
http://4.bp.blogspot.com/-iPPa7cGHAcA/T_VKnu88YvI/AAAAAAAAC6c/NUjQndpUjsI/s200/381983707.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-iPPa7cGHAcA/T_VKnu88YvI/AAAAAAAAC6c/NUjQndpUjsI/s1600/381983707.jpg) El a povestit ca, in anii ’60, tatal sau i-a dezvaluit taina muntilor. Au plecat impreuna din sat catre “regina Babia” si, ajungand la o inaltime de aproximativ 600 de metri, tatal lui s-a oprit si i-a spus ca acolo va vedea o alta lume, va afla un secret care este transmis din generatie in generatie. Cu un efort imens, au dat la o parte o stanca si dedesubtul ei Stanislaw a vazut un put cu o deschidere larga, ce ducea catre miezul pamantului. “Peretii erau netezi si luciosi, de parca ar fi fost acoperiti cu sticla. Tata a aruncat o franghie si am inceput coborarea. In interior, in mod straniu, aerul era uscat. Am coborat cativa metri pana am dat de un tunel. Apoi, ne-am continuat calatoria prin tunelul usor inclinat catre interiorul pamantului, pana la o sala spatioasa, cu o forma ovala. De acolo plecau mai multe tuneluri, in toate directiile. Tata mi-a spus ca, urmand traseul lor, de aici se poate ajunge in alte tari si chiar pe alte continente. Tunelurile din stanga duc in Germania si mai departe, in Anglia, pana in America, iar cele din dreapta se intind prin Rusia si apoi prin China si Japonia, tot pana in America, unde se innoada iarasi cu tunelul din stanga”.http://2.bp.blogspot.com/-vK6CjSTmj1g/T_VL2JLyCnI/AAAAAAAAC98/H1R683wr9SE/s200/atlantis-city.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-vK6CjSTmj1g/T_VL2JLyCnI/AAAAAAAAC98/H1R683wr9SE/s1600/atlantis-city.jpg) ”Multe dintre ele s-au prabusit, altele nici macar nu au fost descoperite, de aceea este foarte grea munca de dovedire a acestei ipoteze. Acum lucram la o harta prin care sa reprezentam reteaua. Insa, deocamdata totul este aproximativ, deoarece nu avem informatii complete si nu au fost studiate Africa, India si Australia”, declara P. Mirosnicenko, unul dintre cercetatorii LSP. Potrivit afirmatiilor sale, se crede ca aceste tuneluri au fost create de civilizatii stravechi sau de alte civilizatii necunoscute pentru a se putea refugia in caz de catastrofe naturale. In mod ciclic, planeta noastra este lovita de fel de fel de calamitati naturale, cum ar fi cutremure, tsunami, eruptii vulcanice, ciocnirea cu asteroizi, asa cum s-a intamplat acum aproximativ 65 de milioane de ani cand, in urma impactului cu un asteroid, au disparut dinozaurii si majoritatea vietuitoarelor planetei. Munţii României sunt străbătuţi de tuneluri subterane, puţine persoane, chiar şi în zilele noastre, http://2.bp.blogspot.com/-bl3LFBCUeec/T_VKyqfG_zI/AAAAAAAAC8E/vC3uxKgzUYo/s200/53485.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-bl3LFBCUeec/T_VKyqfG_zI/AAAAAAAAC8E/vC3uxKgzUYo/s1600/53485.jpg)cunoascând existenşa acestora. Pe timpul dacilor aceste tuneluri şi trecerile subterane erau cunoscute doar de sacerdoţi şi câţiva nobili. Cei din urmă cunoşteau doar câteva treceri strategice. Secretele preoţilor daci au fost preluate de preoţii creştini, retransmise mai departe numai călugărilor virtuali. Munţii Bucegi ascund o parte din secretul nostru existenţial. Totul a început pe vremea primului domnitor din dinastia Basarabilor, când platoul Bucegilor a fost interzis pentru oamenii de rând. Acolo se antrena cavaleria domnitorului, acei oşteni „roşii” (denumire dată de îmbrăcămintea pe care o purtau), care formau unităţile de elită ale armatei domnitorului din Ţara Romînească, folosite doar în caz de mare primejdie.
http://4.bp.blogspot.com/-IBGmw4AvqHQ/T_VL3Fx8qII/AAAAAAAAC-I/NB64NUEa88s/s200/atlantis41.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-IBGmw4AvqHQ/T_VL3Fx8qII/AAAAAAAAC-I/NB64NUEa88s/s1600/atlantis41.jpg)
Şi mai puţini cunosc de ce a fost ales platoul Bucegilor. Deoarece, în vremurile de primejdie, tezaurul Ţării era ascuns în tunelurile subterane din zonă şi păzit de oştenii „roşii”. Legendele locale vorbesc şi despre existenţa unor tezaure deosebit de valoroase, acumulat de-a lungul a zeci de generaţii de conducători şi păstrat în zonă. Este un tezaur sfânt pe care fiecare domnitor era obligat să-l sporească pe timpul domniei sale. Dar nu avea voie să folosească nimic din acest tezaur. Cei care nu ţineau seama de aceasta erau crunt loviţi. Se spune că blestemul i-a lovit şi urmărit pe cei din ramura Drăculeştilor şi cea a Dăneştilor. Pentru că au încercat să folosească tezaurul Ţării în scop personal ei şi familiile lor au fost asasinaţi.

(http://3.bp.blogspot.com/-JvCEBIx0-ec/T_U618MnJ3I/AAAAAAAAC5M/1V2HxPjpOYE/s1600/subteran.jpg)
„În ultimii ani, în zona Bucegilor s-au efectuat măsurători energetice care au constatat existenţa unor http://4.bp.blogspot.com/-Y4CgHS7Gi84/T_VK0WSP54I/AAAAAAAAC8U/iq9SmrPws4U/s200/7131320948135__pestera2.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-Y4CgHS7Gi84/T_VK0WSP54I/AAAAAAAAC8U/iq9SmrPws4U/s1600/7131320948135__pestera2.jpg)câmpuri de forţă extraordinară şi a unor treceri subterane care traversează munţii dintr-o parte în alta. Mai mult, aceste măsurători au arătat existenţa a două treceri subterane care merg din zona Bucegilor până în apropiere de Peştera Urşilor din Carpaţii Occidentali, acestea fiind întretăiate din când în când de diverse tunele mai mici sau mai lungi. Ceea ce este uirmitor este altceva. Privite de sus (ipotetic) aceste tunele nu străbat haotic munţii ci sub forma unor linii care figurează imaginea unui lup imens, având gura deschisă, ca atunci când se aruncă asupra prăzii. Capul lupului este în Munţii Apuseni iar coada coboară până în apropiere de Pietroşiţa, judeţul Dâmboviţa, Întrebarea logică este dacă aceste tuneluri subterane au fost făcute de mâna oamenilor sau dacă au fost doar descoperite şi folosite de oameni? Este o întrebare la care, deocamdată, nu are cine să răspundă. Poate doar misticii, care au avut curajul să afirme că totul a fost construit de Zamolxis atunci când Marele Zeu a decis să apere acest pământ sfânt şi pe cei care-l locuiesc” În anii 1993-1994 în zona Buşteni-Sinaia s-au petrecut mai multe fenomene stranii. Oamenii http://3.bp.blogspot.com/-JvCEBIx0-ec/T_U618MnJ3I/AAAAAAAAC5M/1V2HxPjpOYE/s200/subteran.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-JvCEBIx0-ec/T_U618MnJ3I/AAAAAAAAC5M/1V2HxPjpOYE/s1600/subteran.jpg)acuzau stări de agitaţie inexplicabile care le afectau sănătatea. Însă numai pe timpul nopţii. Apoi s-au produs mai multe cutremure, constatându-se că nu aveau epicentrul în Vrancea sau Bucegi, cum era normal. Locuitorii mai relatau că au prins frica de a pune mâna pe obiecte metalice deoarece se curentau imediat. Cercetarea acestor fenomene nu a dus la nici un rezultat. Peste un an intensitatea cutremurelor a sporit. Ciudat era faptul că, de fiecare dată înainte de producerea acestora, se auzea un tunet înfundat. Aceste cutremure se produceau, invariabil, la ore fixe: ora 20.000 şi 3.00 noaptea. După producerea lor s-au semnalat semnale radio! Ceea ce nu era normal.

(http://4.bp.blogspot.com/-gC5SgGHtGJo/T_U6vENDHMI/AAAAAAAAC4Q/-pA6FVpDK5w/s1600/3004_1305139254.jpg)
“Vizionara Valentina, femeia oarba din Iasi care poate pune diagnostice si prin telefon, sustine ca a descoperit prin metode proprii că un important şuvoi de energie, de aceeasi calitate cu cea care alimenteaza complexul de la Gizeh, scalda si Sfinxul nostru din Bucegi. Iar subteranele nedescoperitehttp://3.bp.blogspot.com/-MHpLcwY2uM4/T_VL7cwj2WI/AAAAAAAAC-0/-pGVBMMR6sk/s200/undercity2.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-MHpLcwY2uM4/T_VL7cwj2WI/AAAAAAAAC-0/-pGVBMMR6sk/s1600/undercity2.jpg) ale acestuia comunica cu piramidele din Egipt. “Acolo e trecutul omenirii. Dar nu-i omenirea de acum doua mii de ani. E cu mult mai demult, tare mult inainte. Sfinxul din Bucegi este ocrotitorul pamantului pe care locuim. De fapt, in Bucegi, la Sfinx vine un suvoi foarte puternic de energie. Atunci cand cu stiinta care va fi pe pamant va birui cineva sa ajungă sub Muntii Bucegi, va da peste toate aceste inscrisuri si documente insemnate si, dupa semnele acelea, va sti ce are de facut. Dar asta se va intampla numai dupa ce suvoiul de energie de deasupra va slabi”, spune clarvazatoarea care n-a fost niciodata in Bucegi.” După 1999 toate au încetat. Specialiştii de la Centrul de Fizică a Pământului şi cei de la Staţia Seismică de la Cheia nu au găsit nici o explicaţie acestor fenomene. Se ştia de existenţa tunelurilor subterane. S-a emis ipoteza că aici aveau loc diferite experienţe, centrul fiind zona crucii de pe Caraiman! Dar cine le făcea şi cu ce scop? Mister total!!...
http://1.bp.blogspot.com/-H47-StWFp2M/T_VLyx8rW1I/AAAAAAAAC9c/YXmmhvpMRTQ/s200/6089_5.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-H47-StWFp2M/T_VLyx8rW1I/AAAAAAAAC9c/YXmmhvpMRTQ/s1600/6089_5.jpg)
Sarmisegetusa, din cauza unor fenomene ciudate care au loc în zona respectivă, este numită „zona crepusculară a Europei”. În sanctuarul dacic dela Racoş s-au găsit cuie dacice de fier care nu ruginesc. Testate cu raze X, s-a descoperit că, într-adevăr, cuiele au 2000 de ani. În componenţa lor intră fier pur (99,97%), magnetită, oxid de fier şi alumino-silicaţi. Cuiul nu rugineşte. În lume mai sunt două exemple de astfel de fier inoxidabile: stâlpul de fier de la Delhi şi discul din Mongolia, cercetate de NASA. S-au mai găsit şi nişte calupuri de fier decic de peste 40 de kg. La acea vreme, romanii nu puteau să topească în cuptoarele lor bucăţi mai mari de 25 kg” (5)…

(http://3.bp.blogspot.com/-bmKE7AWwFtA/T_VL506Kb0I/AAAAAAAAC-k/0BArfZ4lmM8/s1600/shasta.jpg)
Muntele Toaca este o piramidă cu baza pătrată, formă extrem de rară în natură. http://3.bp.blogspot.com/-bmKE7AWwFtA/T_VL506Kb0I/AAAAAAAAC-k/0BArfZ4lmM8/s320/shasta.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-bmKE7AWwFtA/T_VL506Kb0I/AAAAAAAAC-k/0BArfZ4lmM8/s1600/shasta.jpg)Latura are lumgimea dublă faţă de piramida lui Keops. Unghiul pantei vestice are aceeaşi mărime cu unghiurile piramidei. La Cucuteni, cultură aflată în apropiere, s-a descoperit, incizat în ceramică neolitică, un motiv unic reprezentând proiecţia în plan a unei piramide cu baza pătrată. Diagonalele şi apotemele sunt trasate cu mare precizie. Unghiul dintre Carpaţii Meridionali şi cei Orientali este de 52 de grade. 51 de grade 50 de minute este unghiul dintre feţele piramidei lui Keops (Khufu) şi baza acestuia. Vasile Pârvan susţine teoria Ceahlăului ca munte sfânt al dacilor. Muntele Retezat este un monolit de proporţii gigantice cu înfăţişarea unui trunchi de piramidă.

[Adrian Pop]

Tunelul secret din Bucegi.mpg

http://www.youtube.com/watch?v=PF0yep0llF4&feature=related

[Adrian Pop]

From:
"adi pop" <adipop@popservice.ro>
View contact details (http://us.lrd.yahoo.com/_ylc=X3oDMTBtcDcxYXVrBF9TAzM5ODMwMTAyNwRhYwN2aWV3Q UI-/SIG=1vvok0nt2/EXP=1348064859/**http%3A//address.mail.yahoo.com/yab%3Fv=YM%26A=t%26simp=1%26em=adipop%2540popservi ce.ro%26fn=adi%2Bpop%26.done=http%253A%252F%252Fus .mc1200.mail.yahoo.com%252Fmc%252FshowMessage%253F sMid%253D4%2526filterBy%253D%2526.rand%253D1091095 051%2526midIndex%253D4%2526mid%253D2_0_0_1_7180712 4_AI9VimIAAXAgUEdgLA6wbG482Bs%2526fromId%253Dadipo p%252540popservice.ro%2526m%253D2_0_0_1_71812765_A I1VimIAADSQUEdg7gaDozzhphs%25252C2_0_0_1_71811243_ AI9VimIAAXWHUEdgwQBqbBWsUrk%25252C2_0_0_1_71809881 _AIxVimIAACQLUEdgkQVKLmQU14g%25252C2_0_0_1_7180826 3_AI9VimIAAWw4UEdgQADYtjig9Sg%25252C2_0_0_1_718071 24_AI9VimIAAXAgUEdgLA6wbG482Bs%25252C2_0_0_1_71805 963_AI1VimIAAB1IUEdfTgaNGAhej64%25252C2_0_0_1_7180 4507_AI5VimIAAV71UEdeVgLyeQNa9SU%25252C2_0_0_1_718 03051_AI9VimIAAVIOUEdd5QlqnTXTgWU%25252C2_0_0_1_71 801747_AI9VimIAATjGUEddTQNj8lZ5UmU%25252C2_0_0_1_7 1800292_AI5VimIAAUaIUEdc9g5%25252FxBJKOfc%25252C%2 526sort%253Ddate%2526order%253Ddown%2526startMid%2 53D0%2526hash%253D1d4fdca10605bbcad1ca7be69e7a7c00 %2526.jsrand%253D2309395%2526acrumb%253DCioliSc7On 7%2526enc%253Dauto)

To:
"D.nul Adi Pop" <zalmoxa_adipop@yahoo.com>



----- Original Message ----- From: Cristian Anghelina (http://us.mc1200.mail.yahoo.com/mc/compose?to=satraiti2000@yahoo.com)
To: Adi Pop (http://us.mc1200.mail.yahoo.com/mc/compose?to=adipop@popservice.ro)
Sent: Wednesday, September 05, 2012 4:39 AM
Subject: Fw: Tunelurile dacilor






Tunelurile dacilor...
Tunelurile dacilor

Trasee secrete si drumuri pe sub munti, folosite inca de pe vremea dacilor? O simpla legenda sau …In fiecare zi, indiferent ca e vara, toamna, primavara sau iarna, sute de persoane vin sa traverseze zona Bucegilor. Unii vin pur si simplu pentru munte, altii vin atrasi de legendele ce cuprind intreg tinutul Bucegilor. Iar altii vin in cautarea comorilor ramase prin pesteri, din cele mai vechi timpuri, asa cum spun legendele locale. Pentru ca in zona Bucegilor trece un lant de drumuri subterane, cunoscute doar de cateva persoane, la ora actuala. In vremuri de restriste, inca din vremea dacilor, obstile trimiteau femeile si copiii aici, trimiteau comorile ce le aveau si porneau la lupta impotriva invadatorilor. Pe sub munte se poate ajunge dintr-o parte in alta a muntilor.


In anul 105 armatele romane conduse chiar de imparat, patrundeau in teritoriul dacilor, ocupind cetate dupa cetate. Era al doilea razboi si Traian era decis ca de data asta sa supuna definitiv Dacia . Din aceste considerente nu se grabea, preferind sa construiasca de fiecare data pe unde trecea cetati si castre care sa asigure spatele armatei sale.




http://www.2012en.ro/wp-content/uploads/2011/01/bucegiface.jpg
La un moment dat, intre romani si Sarmizegetusa nu mai era nici o cetate. Cu toate astea, in munti, pe loc deschis, la intilnirea a doua piriuri, s-a dat o lupta pe viata si pe moarte intre cele doua osti. Era sfarsitul toamnei. Dacii erau condusi personal de Decebal, iar romanii de unul dintre generalii lui Traian, cel care, dupa cucerirea Daciei, urma sa devina primul guvernator al noii provincii romane. Lupta a fost ingrozitoare si a durat toata ziua. Spre seara, balanta incepuse sa incline spre romani, din cauza numarului mare de luptatori de profesie pe care ii aveau.



La un moment dat, marele preot dac, Vezina, a fost vazut cazind in lupta. Atunci dacii au inceput sa sovaie, vazind in asta un semn din partea marelui lor zeu, Zamolxis. Ca sa nu piarda de tot lupta, Decebal a dat ordin de retragere si… armatele dacilor au disparut in cateva minute ca inghitite de pamant. degeba au trimis romanii trupe in urmarirea fugarilor. Acestea se intorceau toate cu acelasi raspuns: in fata lor nu exista nici un fel de dusman…



A urmat o pauza de cateva zile, pauza care a fost cat pe ce sa salveze soarta regatului dac. Pentru ca, profitind de ea, Decebal a realizat o lovitura care a ramas in analele razboaielor: a incercat sa mute centrul operatiunilor la sud de Dunare, pe teritoriu roman. La vremea respectiva nimeni nu a putut intelege cum, in conditiile unei ierni cumplite, cum a fost cea din 105, Decebal a ajuns, intr-un interval de timp extrem de scurt – mai putin de 2 zile – sa strabata muntii Daciei, ajungind la locul de intalnire cu aliatii sai si trecand Dunarea ca sa atace castrele romane de pe teritoriul actual al Bulgariei. Din pacate, in urma unor tradari din rindul nobililor daci, Traian a aflat secretul miscarilor rapide de trupe: Decebal s-a folosit de tunelurile subterane care traversau muntii dintr-o parte in cealalta.


Dupa batalia de la Adamclisi cand fiecare dintre aliatii infranti ai dacilor se retrageau spre locurile lor de bastina, dacii condusi de Decebal au cazut in cateva ambuscade organizate de romanii care ii asteptau in tunelurile de trecere. Neasteptindu-se la asa ceva, mare parte din trupele repliate au fost nimicite, putini fiind dacii care au ajuns din nou la Sarmizegetusa. Dupa acest atac, Traian a ordonat astuparea tunelelor pe care le descoperise. Cu toate astea, multe au ramas necunoscute de cotropitorul roman, fiind folosite mai tirziu de domnitorii romani. Asa au fost trecerile subterane din zona Bucegilor.

Cei mai populari munti ai Romaniei sunt strabatuti de la un capat la altul de treceri subterane, putini fiind cei care cunosc existenta acestora.

http://www.2012en.ro/wp-content/uploads/2011/01/tuneluri-sub-munti.jpg

Despre existenta tunelurilor aveau cunostinta numai sacerdotii daci si unii nobili, acestia din urma cunoscand doar anumite treceri strategice si nu pe toate. Ducand mai departe mostenirea spirituala a inaintasilor lor, preotii daci au transmis novicilor secretele trecerilor de sub pamant, secrete preluate de preotii crestini, paznici ai comorilor spirituale si nu numai, ale acestui popor si retransmise mai departe doar calugarilor virtuosi. Pentru ca aici, in interiorul Bucegilor, exista o parte din secretul existential al nostru, al romanilor, ca popor.

Pe vremea domnitorilor din dinastia Basarabilor si a celor de dupa ei, platoul Bucegilor era interzis oamenilor de rand. Acolo se antrenau ostile de elita ale domnitorului. Oare de ce, din toate locurile posibile din tara asta, domnitorii au ales ca loc de antrenament tocmai platoul Bucegilor? De ce nu un loc la cimpie, unde antrenamentul calare se putea desfasura in conditii mai bune? Simplu. Pentru ca, in vremuri de restriste, tezaurul tarii era adapostit in tunelele din zona, iar ostile aveau ca sarcina prioritara, paza comorilor.

Mai mult, legendele locale vorbesc si despre existenta unui tezaur deosebit. Un tezaur acumulat si pastrat in zona de-a lungul a zeci de generatii de conducatori. Se spune ca fiecare din acestia trebuia sa sporeasca tezaurul pe durata domniei lui si nu avea voie sa foloseasca niciodata odoarele de pret din tezaurul sfant. Cei care nu au tinut cont de asta au fost loviti de un blestem cumplit, ei si familiile lor fiind risipite in vint. Se spune ca acest blestem a lovit cele doua ramuri conducatoare din familia Basarabilor, respectiv ramura Draculestilor si cea a Danestilor, multi domnitori din aceste familii murind asasinati, ei si familiile lor, pentru incercarea de a folosi tezaurul tarii in scop personal.

In ultimii ani, in zona Bucegilor s-au efectuat masuratori energetice care au constatat existenta unor campuri de forta extraordinara si a unor treceri subterane care traverseaza muntii dintr-o parte in cealalta. Mai mult, aceleasi masuratori au aratat existenta a doua treceri subterane care merg din zona Bucegilor pana in apropiere de Pestera Ursilor din Carpatii Occidentali, acestea fiind intretaiate din cand in cand de diverse tunele mai mici sau mai lungi.

http://www.2012en.ro/wp-content/uploads/2011/01/radiestezie-tuneluri-munti-comori.jpg



Ceea ce este uimitor e altceva. Privite de sus (ipotetic) aceste tuneluri nu strabat muntii haotic, ci sub forma unor linii care configureaza imaginea unui lup imens, avand gura deschisa, ca atunci cand se arunca asupra prazii. Capul lupului este in Muntii Apuseni iar coada coboara pana in apropiere de Pietrosita, judetul Dambovita. Intrebarea logica este daca aceste treceri subterane au fost facute de mina omului sau daca au fost doar descoperite si folosite de oameni? Este o intrebare la care, deocamdata nu are cine sa raspunda. Poate doar misticii, care au avut curajul sa afirme ca totul a fost construit de Zamolxis atunci cand Marele Zeu a decis sa apere acest pamant sfant si pe cei ce-l locuiesc.

[Adrian Pop]

http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/icon_post.gif (http://zalmoxa.11.forumer.com/viewtopic.php?p=23044#23044)



http://zalmoxa.11.forumer.com/viewforum.php?f=233

Ipoteze în Muntii Neamtului - Ceahlau

Fw: Ipoteze în Muntii Neamtului - CeahlauWednesday, March 16, 2011 10:52 PM
From: This sender is DomainKeys verified"Petre Titi" <spt2000ro>Add sender to ContactsTo: undisclosed-recipients




Sent: Tue, March 15, 2011 8:26:19 AM
Subject: Fw: Ipoteze în Muntii Neamtului - Ceahlau














--------------------------------------------------------------------------------


http://www.revistaperformanta.ro/2010/10/26/ozn-si-copie-in-miniatura-sfinxului-din-bucegi-descoperite-la-poalele-ceahlaului/

Munţii Neamţului s-au remarcat, secole la rând, prin frumuseţea de neeglat a locurilor şi prin bogăţia tradiţiilor populare.

Dincolo de acestea, însă, aceiaşi munţi s-au dovedit, ceva mai recent, a fi încărcaţi de taine pe cât de uluitoare, pe atât de greu de elucidat.
Descoperirile făcute de un profesor din partea locului, au avut darul să stârnească largi controverse în rândul istoricilor şi să aducă zona în centrul atenţiei, transformând-o într-un ţinut al misterelor de nepătruns.

Printre altele, aici au fost găsite tăbliţe din lut, imprimate cu pictograme care ar putea constitui forme ale celor mai vechi screri din lume, precum şi două ciudate structuri din piatră, una semănănd izbitor cu un OZN, iar cealaltă aducând, la fel de izbitor, cu celebrul
>> Sfinx din Munţii Bucegi.
>>
>>Tăbliţe scrise, vechi de 7.500 de ani
>>Dumitru Ioniţă este doctor în istorie, filosofie şi drept internaţional.Locuieşte în comuna nemţeană Farcaşa şi ativează ca profesor de ştiinţe socio-umane, la liceul din Borca. Este autorul a nu mai puţin de 220 de studii şi articole istorice, toate apreciate la nivel naţional şi nu numai. Şi-a dedicat viaţa descoperirii de comori arheologice şi, de-a lugul carierei sale de până acum, a scos la lumină peste 2.000 de piese, inestimabile valoric. În palmaresul descoperirilor sale -unele din ele strânse într-o colecţie personală unicat- sunt incluse sceptrul voievodal ceremonial al lui Ştefan cel Mare, sigiliul din aur al lui Cuza, icoana lui Daniil Sihastru, paftalele lui Petru Rareş, un pumnal al domnitorului Constantin Brâncoveanu, o halebardă de ceremonial a lui Ioan Vodă cel Viteaz şi harta de la 1590 a cartografului Abraham Ortelius, în care Dacia apare pentru prima oară trecută pe globul pământesc. Pentru activitatea ştiinţifică, arheologică şi publicistică, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară i-a conferit profesorului Ioniţă un "Hrisov al recunoştinţei", distincţie cu care foarte puţine persoane din România se pot lăuda. În ultima perioadă de timp, profesorul Dumitru Ioniţă şi-a concentrat aria cercetărilor în arealul locurilor sale de baştină, convins fiind că acestea ascund comori istorice care aşteaptă să fie scoase la lumină.

Convingerea sa a început să fie conturată în momentul în care, pe raza localităţii Farcaşa, a descoperit o conductă medievală de aducţiune a apei, construită din olane de ceramică, cea mai lungă de acest tip din ţară. Nu după mult timp, în situl arheologic pe care l-a deschis la poalele Masivului Ceahlău, în punctul denumit Vadu Rău, profesorul a găsit 120 de tăbliţe din lut ars, incripţionate cu simboluri protoliterate -imagini reprezentând forme primitive de scriere, din perioada neolitică.



Tăbliţele protoliterate descoperite de profesorul Ioniţă s-au dovedit a data din perioada anilor 5.500 înainte de Hristos şi sunt identice, ca formă şi mod de exprimare, cu cele din anticul Sumer şi din Insula Paştelui. Deosebirea este însă aceea că tăbliţele sumeriene, considerate actualmente a constitui prima formă de scriere din istoria omenirii, sunt cu cel puţin 1.000 de ani mai noi decât cele descoperite la poalele Ceahlăului! "Acest lucru dovedeşte, în mod indiscutabil, că primele scrieri din lume au apărut aici, pe plaiurile noastre şi nu în altă parte a globului pământesc", a afirmat profesorul Ioniţă. El a mai spus că va face toate demersurile pentru a ni se recunoaşte acest lucru pe plan internaţional.
>>
>>
>>OZN-ul din 90 de plăcuţe din piatră
>>În acelaşi sit arheologic deschis la Vadu Rău, profesorul Dumitru Ioniţă avea să mai facă o descoperire pe cât de uluitoare, pe atât de misterioasă. La doar un metru şi jumătate sub pământ, el a găsit o ciudată structură din piatră, semănând izbitor cu un OZN. Uimitor este faptul că obiectul, având greutatea de 12 kilograme, înălţimea de 14 centimetri şi circumferinţa de aproape un metru, nu este o creaţie întâmplătoare a naturii, ci -cât se poate de evident- un produs construit în mod inteligent. OZN-ul din Ceahlău este compus din nu mai puţin de 90 de plăcuţe din piatră, îmbinate între ele cu un material liant care, studiat fiind, s-a dovedit a fi cu desăvârşire necunoscut.



"Nu este ciment, nici argilă şi nici vreun alt adeziv cunoscut şi folosit de-a lungul istoriei, până azi. Probabil că respectivul liant,de o duritate extremă, nici nu are corespondent pe Terra", a spus profesorul Ioniţă. La o primă examinare, straniul obiect a fost datat cu o vechime estimativă de cel puţin 2.000 de ani. Cât despre scopul în care a fost construit, părerile sunt, deocamdată, împărţite şi selimitează doar la presupuneri. Unii cred că ciudatul OZN avea rol de obiect de cult, în cadrul diferitor ritualuri religioase.

Alţii, adepţi ai teoriei extraterestre, sunt de părere că ciudăţenia este o reproducere, la scară redusă, a unui obiect venit din Cosmos. Adevărul va fi elucidat numai dacă specialiştii vor reuşi să stabilească cu exactitate atât provenienţa şi menirea obiectului descoperit, cât şi compoziţia adezivului necunoscut. Până atunci, totul este sortit să
>>rămână doar la stadiul de mister.
>>
>>
>>Fratele mai mic al Sfinxului din Bucegi
>>La puţină vreme după descoperirea OZN-ului de piatră, profesorul Dumitru Ioniţă avea să găsească, în perimetrul aceluiaşi sit arheologic, un alt obiect la fel de misterios. De data aceasta era vorba de o structură semănând pregnant cu profilul celebrului Sfinx din Masivul
>>Bucegi. Obiectul, cu o greutate de 2,5 kilograme şi (în mod ciudat) cu exact aceeaşi înălţime de 14 centimetri, ca şi OZN-ul descoperit anterior, s-a dovedit a fi, la rândul lui, o creaţie produsă în mod conştient. Sfinxul miniatural descoperit pe Ceahlău este aşezat pe un mic piedestal din piatră, metoda şi materialul de îmbinare rămânând deocamdată, la fel ca şi în cazul OZN-ului, cu desăvârşire necunoscute.



Conform primelor concluzii care s-au tras după descoperirea făcută,obiectul ar avea o vechime oarecum egală cu cea a OZN-ului pietrificat, adică de aproximativ 2.000 de ani, iar menirea sa iniţială a fost, cel mai probabil, de folosire ca obiect de cult. Asemănarea sa izbitoare cu Sfinxul din Bucegi este însă de natură să întărească o ipoteză care,
ani la rând, a rămas doar la stadiul de simplă presupunere: aceea că şi binecunoscutul Sfinx, la rândul lui, nu a fost modelat de forţele naturii, ci a fost sculptat în mod conştient, cu scopuri încă necunoscute (posibil ca reprezentare a vreunei zeităţi), servind mai
apoi drept model pentru unele copii în miniatură, făcute de civilizaţiile existente cu mii de ani în urmă, pe teritoriul ţării noastre. Dumitru Ioniţă este sigur că în România mai există şi alte reproduceri ale Sfinxului, nedescoperite, după cum este încredinţat că în situl arheologic de la poalele Ceahlăului mai sunt încă multe comori arheologice, care aşteaptă să fie scoase la lumină. "Situl de la Vadu Rău, deschis în octombrie 2009, a scos la iveală un sanctuar megalitic ce are corespondent cu cel de la Stonehenge, Anglia .

Descoperirile făcute una după alta, în acelaşi perimetru, nu pot fi doar simple coincidenţe. Să nu uităm că Ceahlăul era considerat, cu mii de ani în urmă, munte sfânt şi sălaş al celui mai mare zeu dintre zei, Zamolxis.

Poate că civilizaţiile de atunci, umane sau -de ce nu?- extraterestre,ne-au lăsat mesaje pe care noi, acum, trebuie să le descifrăm", a conchis profesorul Ioniţă.

>>Ciprian Predescu
>Autorul articolului daca citea Dacia Preistorica a lui Densusianu (dar mai ales daca se uita la poze) ne scutea de datul cu parerea ca Sfinxul a fost facut de "fortele naturii" ipoteza probabil lansata in eter de vreun istoric rolerian. Cat despre Ceahlau in "geometria sacra a dacilor" era chiar capul Constelatiei Dragonului, care nu e putin lucru, fiind chiar si una din laturile care sustinea Kogaionul Ezoteric cu o latura pe vf Omul, una pe Muntele Gaina si cealalta in Ceahlau.

Populatia daciaca (arimii, abii, harpii (carpi) etc. din Moliodava era foarte numeroasa fiind dupa unii autori chiar precursoarea altor triburi dacice importante. Mai trebuie semnalat ca in urma cu zeci de mii de ani, cand campia getica se afla sub apa, Moldova era propice dezvoltarii civilizatiei si probabil si de aicea ii vine numele Mal - Dava, daca nu cumva o fi de la amazoane Mulia - Dava, oricum numele este atestat si pe placutele descoperite cu ocazia saparii fundatiei Castelului Peles construit din topirea acestor placute cu scriere dacica, de o valoare inestimabila!

[Adrian Pop]

http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/icon_post.gif (http://zalmoxa.11.forumer.com/viewtopic.php?p=23128#23128) Tunelurile dacilor...?!? ipoteze ... teorii ...
----- Original Message -----
From: Jean Mugurel Petrescu
To: adipop@popservice.ro
Sent: Saturday, March 19, 2011 8:35 PM
Subject: Tunelurile dacilor...?!?


Tunelurile dacilor...?!?
ipoteze ... teorii ...

Trasee secrete si drumuri pe sub munti, folosite inca de pe vremea dacilor? O simpla legenda sau …In fiecare zi, indiferent ca e vara, toamna, primavara sau iarna, sute de persoane vin sa traverseze zona Bucegilor. Unii vin pur si simplu pentru munte, altii vin atrasi de legendele ce cuprind intreg tinutul Bucegilor. Iar altii vin in cautarea comorilor ramase prin pesteri, din cele mai vechi timpuri, asa cum spun legendele locale. Pentru ca in zona Bucegilor trece un lant de drumuri subterane, cunoscute doar de cateva persoane, la ora actuala. In vremuri de restriste, inca din vremea dacilor, obstile trimiteau femeile si copiii aici, trimiteau comorile ce le aveau si porneau la lupta impotriva invadatorilor. Pe sub munte se poate ajunge dintr-o parte in alta a muntilor.

In anul 105 armatele romane conduse chiar de imparat, patrundeau in teritoriul dacilor, ocupind cetate dupa cetate. Era al doilea razboi si Traian era decis ca de data asta sa supuna definitiv Dacia . Din aceste considerente nu se grabea, preferind sa construiasca de fiecare data pe unde trecea cetati si castre care sa asigure spatele armatei sale.






La un moment dat, intre romani si Sarmizegetusa nu mai era nici o cetate. Cu toate astea, in munti, pe loc deschis, la intilnirea a doua piriuri, s-a dat o lupta pe viata si pe moarte intre cele doua osti. Era sfarsitul toamnei. Dacii erau condusi personal de Decebal, iar romanii de
unul dintre generalii lui Traian, cel care, dupa cucerirea Daciei, urma sa devina primul guvernator al noii provincii romane. Lupta a fost ingrozitoare si a durat toata ziua. Spre seara, balanta incepuse sa incline spre romani, din cauza numarului mare de luptatori de profesie pe care ii aveau.


La un moment dat, marele preot dac, Vezina, a fost vazut cazind in lupta. Atunci dacii au inceput sa sovaie, vazind in asta un semn din partea marelui lor zeu, Zamolxis. Ca sa nu piarda de tot lupta, Decebal a dat ordin de retragere si… armatele dacilor au disparut in cateva minute ca inghitite de pamant. degeba au trimis romanii trupe in urmarirea fugarilor. Acestea se intorceau toate cu acelasi raspuns: in fata lor nu exista nici un fel de dusman…
A urmat o pauza de cateva zile, pauza care a fost cat pe ce sa salveze soarta regatului dac. Pentru ca, profitind de ea, Decebal a realizat o lovitura care a ramas in analele razboaielor: a incercat sa mute centrul operatiunilor la sud de Dunare, pe teritoriu roman. La vremea respectiva nimeni nu a putut intelege cum, in conditiile unei ierni cumplite, cum a fost cea din 105, Decebal a ajuns, intr-un interval de timp extrem de scurt – mai putin de 2 zile – sa strabata muntii Daciei, ajungind la locul de intalnire cu aliatii sai si trecand Dunarea ca sa atace castrele romane de pe teritoriul actual al Bulgariei. Din pacate, in urma unor tradari din rindul nobililor daci, Traian a aflat secretul miscarilor rapide de trupe: Decebal s-a folosit de tunelurile subterane care traversau muntii dintr-o parte in cealalta.
Dupa batalia de la Adamclisi cand fiecare dintre aliatii infranti ai dacilor se retrageau spre locurile lor de bastina, dacii condusi de Decebal au cazut in cateva ambuscade organizate de romanii care ii asteptau in tunelurile de trecere. Neasteptindu-se la asa ceva, mare parte din trupele repliate au fost nimicite, putini fiind dacii care au ajuns din nou la Sarmizegetusa. Dupa acest atac, Traian a ordonat astuparea tunelelor pe care le descoperise. Cu toate astea, multe au ramas necunoscute de cotropitorul roman, fiind folosite mai tirziu de domnitorii romani. Asa au fost trecerile subterane din zona Bucegilor.
Cei mai populari munti ai Romaniei sunt strabatuti de la un capat la altul de treceri subterane, putini fiind cei care cunosc existenta acestora.


Despre existenta tunelurilor aveau cunostinta numai sacerdotii daci si unii nobili, acestia din urma cunoscand doar anumite treceri strategice si nu pe toate. Ducand mai departe mostenirea spirituala a inaintasilor lor, preotii daci au transmis novicilor secretele trecerilor de sub pamant, secrete preluate de preotii crestini, paznici ai comorilor spirituale si nu numai, ale acestui popor si retransmise mai departe doar calugarilor virtuosi. Pentru ca aici, in interiorul Bucegilor, exista o parte din secretul existential al nostru, al romanilor, ca popor.

Pe vremea domnitorilor din dinastia Basarabilor si a celor de dupa ei, platoul Bucegilor era interzis oamenilor de rand. Acolo se antrenau ostile de elita ale domnitorului. Oare de ce, din toate locurile posibile din tara asta, domnitorii au ales ca loc de antrenament tocmai platoul Bucegilor? De ce nu un loc la cimpie, unde antrenamentul calare se putea desfasura in conditii mai bune? Simplu. Pentru ca, in vremuri de restriste, tezaurul tarii era adapostit in tunelele din zona, iar ostile aveau ca sarcina prioritara, paza comorilor.

Mai mult, legendele locale vorbesc si despre existenta unui tezaur deosebit. Un tezaur acumulat si pastrat in zona de-a lungul a zeci de generatii de conducatori. Se spune ca fiecare din acestia trebuia sa sporeasca tezaurul pe durata domniei lui si nu avea voie sa foloseasca niciodata odoarele de pret din tezaurul sfant. Cei care nu au tinut cont de asta au fost loviti de un blestem cumplit, ei si familiile lor fiind risipite in vint. Se spune ca acest blestem a lovit cele doua ramuri conducatoare din familia Basarabilor, respectiv ramura Draculestilor si cea a Danestilor, multi domnitori din aceste familii murind asasinati, ei si familiile lor, pentru incercarea de a folosi tezaurul tarii in scop personal.

In ultimii ani, in zona Bucegilor s-au efectuat masuratori energetice care au constatat existenta unor campuri de forta extraordinara si a unor treceri subterane care traverseaza muntii dintr-o parte in cealalta. Mai mult, aceleasi masuratori au aratat existenta a doua treceri subterane care merg din zona Bucegilor pana in apropiere de Pestera Ursilor din Carpatii Occidentali, acestea fiind intretaiate din cand in cand de diverse tunele mai mici sau mai lungi.



Ceea ce este uimitor e altceva. Privite de sus (ipotetic) aceste tuneluri nu strabat muntii haotic ci sub forma unor linii care configureaza imaginea unui lup imens, avand gura deschisa, ca atunci cand se arunca asupra prazii. Capul lupului este in Muntii Apuseni iar coada coboara pana in apropiere de Pietrosita, judetul Dambovita. Intrebarea logica este daca aceste treceri subterane au fost facute de mina omului sau daca au fost doar descoperite si folosite de oameni? Este o intrebare la care, deocamdata nu are cine sa raspunda. Poate doar misticii, care au avut curajul sa afirme ca totul a fost construit de Zamolxis atunci cand Marele Zeu a decis sa apere acest pamant sfant si pe cei ce-l locuiesc.

[Adrian Pop]

http://www.replicahd.ro/replica_db/index.php?pagerun=2&p=4289&more=1&c=1&tb=1&pb=1#more4289


Banita, cetatea interzisa

Nr. 439:: 5 - 11 mai 2011:: (http://www.replicahd.ro/replica_db/media/439/439.jpg)Scris de Ciprian Iancu
Una dintre cele mai spectaculoase cetati dacice ramane sub pamant, pe un colt de munte. In cetatea Banita poti ajunge doar daca ai abilitati de alpinist, insa nici macar problema caii de acces nu va fi rezolvata prea curand, dupa cum reiese din raspunsurile institutiilor abilitate. Cetatea, care nu a fost cucerita, cu adevarat, vreodata, de catre romani, ramane imposibil de gestionat si pus in valoare de catre romani.

http://www.replicahd.ro/replica_db/media/439/banita-mic.jpg



[... detaliat]


In antichitate, cetatea de la Banita era un punct – cheie al sistemului de fortificatii dacice ce apara capitala Sarmizegetusa Regia. Scopul cetatii de aici era sa impiedice invaziile romane dinspre Sud, fiind situata foarte aproape de ruta care traversa Carpatii prin Pasul Valcan, apoi prin Merisor. Fortificatia facea aproape imposibila urcarea in Muntii Sureanu pe doua dintre traseele pe care romanii ar fi putut ajunge in spatele liniei de aparare dacice. Despre acest important punct al complexului dacic din Muntii Orastiei se stiu insa prea putine, comparativ cu celelalte cetati. A fost cercetat o singura data, o scurta perioada, in anii ‘60. Asta si pentru ca accesul este extrem de dificil: o panta de doar 250 – 300 de metri se urca in mai bine de o jumatate de ceas de efort considerabil, pentru ca este foarte abrubta si nici nu exista vreo carare.
http://www.replicahd.ro/replica_db/media/439/banita1.jpg
Un traseu ciudat
“Dealul Cetatii”, cum este numit in zona, este practic, un “colt” calcaros ivit la intrarea ingusta in Depresiunea Petrosaniului dinspre Hateg. “Coltul” apare intre Masivul Sureanu (sau Muntii Orastiei) si o ramificatie a Masivului Retezat. Pe o parte trece soseaua si paraul Banita. Pe cealalta parte trece calea ferata. Daca vrei sa urci dealul singur, de capul tau, ii dai un ocol si-l vezi cum isi schimba dramatic profilul la fiecare 10 pasi. Peretii stancosi si verticali de la Vest, Sud si Est iti taie pofta de plimbare. Cel mai bine intrebi la baracile care strajuiesc intrarea in Pestera Bolii, cum poti ajunge in zona versantului Nordic, singurul accesibil omului. Afli ca singura modalitate este sa mergi un pic pe linia ferata, de preferat dinspre zona pesterii spre deal, pentru ca din partea cealalta ai fi nevoit sa treci printr-un tunel, iar linia ferata este destul de circulata si n-ai vrea sa te surprinda vreun tren tocmai cand esti in tunel. De cum dai de un podet de fier, trebuie sa te-ntorci spre deal si sa-ncepi sa urci. Nu e nicio carare “clasica” sa te ajute, asa ca mergi cum poti, pe unde poti, ajutandu-te de copaceii de pe versantul abrupt si lasandu-ti orgoliul la o parte atunci cand trebuie sa urci chiar si in patru labe. Doar daca stai foarte bine cu conditia fizica poti urca toata panta fara pauza. Altfel, la fiecare cinci minute, te opresti, iti tragi sufletul si urci mai departe.
http://www.replicahd.ro/replica_db/media/439/banita2.jpg
Privelistea compensatorie
Dupa un urcus istovitor, ti se pare ciudat ca sus, aproape de varf, sa gasesti o portiune dreapta. De fapt, ai de-a face cu una dintre terasele vechii cetati. Mai urci un pic si gasesti o terasa ceva mai mare, iar in stanga acesteia dai peste vreo 15 blocuri de piatra fasonata ce stau randuite oarecum, pe jumatate acoperite de frunze. Este tot ce se mai vede acum din vechea intrare monumentala in cetatea dacica. Tot pe terasa principala mai gasesti o gaura sapata in stanca, strajuita de alte cateva bucati de calcar. Cam atat poti vedea din ceea ce ar trebui sa fi fost odata o adevarata cetate. Te indrepti apoi spre marginea dealului. Dupa ce urci un mal de pamant de vreo doi metri, iesi in muchia sud-vestica a dealului. “Trecatoarea” dintre Depresiunea Petrosaniului si comuna Banita ti se asterne la picioare cu zgomotul de rigoare provocat de masinile de pe sosea (DN 66). Pe locul in care a existat un turn de veghe (in antichitate si in Evul Mediu, cand cetatea era inca folosita) o cruce mare de lemn sta culcata la pamant. Minerii din Petrila ar fi vrut s-o puna aici, insa Directia pentru Cultura Hunedoara si Administratia Parcului Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina nu au fost de acord. Pentru “cetate” nu prea ai de ce urca. Paduricea care acopera acum mai toata zona nu te lasa sa vezi nimic. In plus, nici arheologii nu au apucat sa scoata mare lucru la iveala. Iar o parte din ceea ce a fost descoperit, a fost din nou ascunsa de vegetatie. Nu-ti ramane decat privelistea minunata, mai ales daca nimeresti intr-o zi cu cer senin. La un moment dat vei fi nevoit sa cobori. Strange bine sireturile bocancilor! Urmeaza una dintre cele mai grele coborari de care ai avut parte vreodata.
http://www.replicahd.ro/replica_db/media/439/banita3.jpg
Fortareata distrusa de calea ferata
Dacii au ridicat cetatea de la Banita pe “coltul” calcaros, se pare, in timpul lui Burebista. Au ales acest loc pentru ca, practic, era imposibil de cucerit. Dealul, inalt de 150 de metri, este total inabordabil pe versantii de Vest, Sud si Est, iar versantul Nordic este greu accesibil. Istoricii sunt aproape convinsi ca romanii nu au cucerit la propriu aceasta cetate, pentru ca le-ar fi fost imposibil sa ajunga la ea prin manevre de lupta, ci au procedat la fel ca in cazul cetatii de la Blidaru: s-au postat la bazele ei si au izolat-o total vreme de indelungata, pana cand liderii daci prezenti in cetate ori s-au sinucis, ori s-au predat. La bazele sale exista o asezare civila, lucru demonstrat si de existenta unei terase ramasa relativ intacta dupa construirea liniei ferate Simeria - Petrosani, in secolul al XlX-lea. De fapt acesta a fost momentul in care cetatea dacica a suferit cel mai mult, ca structura. Zidurile din blocuri de piatra fasonata au fost daramate iar blocurile de piatra lasate sa se rostogoleasca pana jos, in vale, unde au fost folosite la amenajarea terasamentului caii ferate. Cateva zeci de blocuri de piatra antica se mai vad si acum in fundatia unuia dintre podetele din imediata apropiere a dealului.
http://www.replicahd.ro/replica_db/media/439/banita4.jpg
Sa faca altii!
Pe Cetatea de la Banita mai ajung din cand in cand doar tinerii de prin Petrosani, care vor sa faca o plimbare scurta, dar speciala. “Cand eram la liceu, veneam mai des aici. Fetele nu prea urcau pentru ca e greu. Noi veneam in special sa vedem cum este vremea in Retezat, pentru ca se vede foarte bine de pe Dealul Cetatii”, spune Razvan Tarta (20 de ani). Arheologii din zona au reusit sa urce o data sau de doua ori pe cetate. Cei care au nimerit si o vreme ploioasa, dupa ce s-au vazut coborati de pe cetate fara vreun picior rupt, nu mai sunt dispusi sa-si forteze norocul. Atat cercetatorii cat si turistii au nevoie de o cale de acces cat de cat amenajata spre cetate. Vicepresedintele Fundatiei “Renasterea Daciei”, Vladimir Brilinsky, a propus, cu ani in urma, realizarea unor trepte sapate in pamant si consolidate cu tarusi si nuiele. Directia Judeteana pentru Cultura Hunedoara vrea insa ca toate sa fie in buna regula, iar regula este extrem de incalcita atunci cand vine vorba de complexul cetatilor dacice din Muntii Orastiei, in care este inclusa si cea de la Banita. Recent, Prefectura si Consiliul Judetean Hunedoara au mai facut o incercare de a pune lucrurile in ordine in ce priveste cetatile dacice, dar s-au izbit de refuzul Ministerului Mediului (cel care are in gestiune Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina). “Nu spun ca nu se poate face o cale de acces, insa trebuie urmati pasii legali necesari, mai ales ca avem de-a face cu un obiectiv din patrimoniul UNESCO. Trebuie facut un proiect clar, care apoi sa fie supus atentiei Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii. Eu am avut o discutie cu primarul comunei Banita si i-am spus ca acea Primarie ar putea foarte bine sa vina cu o asemenea propunere”, spune Angelica Balos, consilier in cadrul Directiei Pentru Cultura Hunedoara. Primarul comunei Banita, Martin Burlec, recunoaste ca institutia pe care o conduce nu a facut nici macar o evaluare a unui necesar pentru amenajarea unei cai de acces in cetatea dacica. “Noi am avut in intentie sa rezolvam cumva problema accesului in cetate, dar apoi am aflat ca Prefectura si Consiliul Judetean au un proiect care vizeaza toate cetatile dacice din zona si nu ne-am mai ocupat deloc. Asta si pentru ca, oricum, Consiliul Judetean are o forta economica mult mai mare decat avem noi. Asa ca am zis, ca daca se ocupa judetul, sa-i lasam pe ei sa se ocupe”, adauga Burlec.




05-05-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1252 utilizatori., 4 comentarii (http://www.replicahd.ro/replica_db/index.php?pagerun=2&title=banita_cetatea_interzisa&more=1&c=1&tb=1&pb=1#feedbacks)

[Adrian Pop]

Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10559
Location: Craiova

http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/spacer.gif
http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/lang_english/icon_quote.gif (http://zalmoxa.11.forumer.com/posting.php?mode=quote&p=23013) http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/lang_english/icon_edit.gif (http://zalmoxa.11.forumer.com/posting.php?mode=editpost&p=23013)
http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/icon_post.gif (http://zalmoxa.11.forumer.com/viewtopic.php?p=23013#23013) Tunelurile ce brazdeaza Romania ascund mari taine...
Tunelurile, atat din planul fizic cat si cele energetice, ce brazdeaza toata Romania ascund mari taine al Neamului nostru.

Coechipierii care vor lucra alaturi de mine in acest proiect vor avea privilegiu de-a iesi din " efectul de turma ", dandu-si astfel sansa de-a intelege mai bine realitatea in profunzimea ei.

adi





Tue Mar 15, 2011
http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/lang_english/icon_profile.gif (http://zalmoxa.11.forumer.com/profile.php?mode=viewprofile&u=43) http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/lang_english/icon_pm.gif (http://zalmoxa.11.forumer.com/privmsg.php?mode=post&u=43) http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/lang_english/icon_email.gif (http://zalmoxa.11.forumer.com/profile.php?mode=email&u=43) http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/lang_english/icon_www.gif (http://www.zalmoxa.ro) http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/lang_english/icon_yim.gif (http://edit.yahoo.com/config/send_webmesg?.target=zalmoxa_adipop&.src=pg)


http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/spacer.gif


Enciu Stefan

Joined: 06 Jun 2010
Posts: 1106


http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/spacer.gif
http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/lang_english/icon_quote.gif (http://zalmoxa.11.forumer.com/posting.php?mode=quote&p=23368)
http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/icon_post.gif (http://zalmoxa.11.forumer.com/viewtopic.php?p=23368#23368) Tunelurile de sub Romania.
Tunelurile de sub Romania.

http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=5027&lang=RO
Tunelurile din Bucuresti
http://www.miscareazeitgeist.ro/articole/tunelurile-misterioase-bucuresti/1526

http://www.moftulroman.ro/chestii-serioase/chestii-serioase/tunele-de-sub-bucuresti-ascun-multe-taine

Tunelurile din Muntii Bucegi
http://www.forum.santamia.ro/showthread.php/tuneluri-secrete-prin-muntii-bucegi-411.html?t=411

http://www.egipt.3xforum.ro/post/438/1/Secretele_Muntilor_Bucegi_-_tuneluri_subterane_/

http://roaim.byethost15.com/?a=articles&p=422

http://daciasecreta.anyhow5.com/2010/04/08/tuneluri-misterioase-in-romania/

[Adrian Pop]

iancu_sa

http://zalmoxa.11.forumer.com/images/avatars/zalmoxa/6586182414d8f442d43b46.jpg Joined: 27 Mar 2011
Posts: 43


http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/spacer.gif
http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/lang_english/icon_quote.gif (http://zalmoxa.11.forumer.com/posting.php?mode=quote&p=23414)
http://zalmoxa.11.forumer.com/templates/ca_aphrodite/images/icon_post.gif (http://zalmoxa.11.forumer.com/viewtopic.php?p=23414#23414)
Tunelurile din Romania sub forma beletristica:

Radu Cinamar - Viitor cu cap de mort
http://www.scribd.com/doc/1471882/Radu-CinamarViitor-cu-cap-de-mort

Radu Cinamar - 12 Zile o Initiere Secreta
http://www.scribd.com/doc/46190576/RC-12-Zile-o-Initiere-Secreta

Radu Cinamar - Misterul din Egipt Primul Tunel
http://www.scribd.com/doc/46190781/RC-Misterul-Din-Egipt-Primul-Tunel

Radu Cinamar - Pergament Secret
http://www.scribd.com/doc/46190625/RC-Pergamentul-Secret

[Adrian Pop]

http://www.craiovaforum.ro/cafenea/http-www-sfatulbatranilor-ro-threads-2675-tunelurile-dacilor-1245486.html#post6722622

[Adrian Pop]

Sub Craiova, sub intreaga Oltenie si chiar sub toata Romania Mare, sunt tuneluri in care se gasesc 95 % din marile Taine ale Neamului nostru. Ii caut pe-acei explortori Romani capabili sa nu uite sa le scoata la lumina, continuu....

[Adrian Pop]

Margareta Marinescu (https://www.facebook.com/margareta.marinescu?hc_location=stream)
https://fbstatic-a.akamaihd.net/rsrc.php/v2/y4/r/-PAXP-deijE.gif (http://www.efemeride.ro/misterioasele-tuneluri-dacice)Misterioasele tuneluri dacice
www.efemeride.roTrasee (http://www.efemeride.ro/misterioasele-tuneluri-dacice) secrete si drumuri pe sub munti, folosite inca de pe vremea dacilor? O simpla legenda sau …In fiecare zi, indiferent ca e vara, toamna, pramavara sau iarna, sute de persoane vin sa traverseze zona Bucegilor.








Îmi place (https://www.facebook.com/groups/203961636347554/#) · · Urmăreşte postarea · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=99&appid=2309869772&p%5B0%5D=100002612517782&p%5B1%5D=425325427564537&profile_id=203961636347554&share_source_type=group) · acum 2 ore (https://www.facebook.com/groups/203961636347554/permalink/460144800729235/)





Seen by 6 (https://www.facebook.com/browse/group_message_viewers?id=460144800729235)
Cristinei Mihailescu (https://www.facebook.com/cristina.mihailescu1) îi place asta.




https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-prn2/s32x32/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)

Adrian Pop (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) Sunt doua feluri de tuneluri. Prin unele se poate merge ....sunt inalte de peste 2 m si sunt pavate. Cel mai interesant este ca strainilor nu le este permis sa meaga prin ele...sau cel putin asa stiu eu, cu cele din Intorsura Buzaului. In principiu Manastirile din Dolj sunt legate cu cele din Munti, spre Manastirea Lainici prin astfel de tuneluri care se afla la 12 m adancime, din cate mi-a spus un Calugar.

[Adrian Pop]

Misterioasele tuneluri daciceSemnat: Horus Ra (http://www.efemeride.ro/author/tiberius) | Data: 04 12 2013 | 1.371 Vizualizari | Categoria Istorie (http://www.efemeride.ro/category/istorie)

Trasee secrete si drumuri pe sub munti, folosite inca de pe vremea dacilor? O simpla legenda sau …In fiecare zi, indiferent ca e vara, toamna, pramavara sau iarna, sute de persoane vin sa traverseze zona Bucegilor. Unii vin pur si simplu pentru munte, altii vin atrasi de legendele ce cuprind intreg tinutul Bucegilor. Iar altii vin in cautarea comorilor ramase prin pesteri, din cele mai vechi timpuri, asa cum spun legendele locale. Pentru ca in zona Bucegilor trece un lant de drumuri subterane, cunoscute doar de cateva persoane, la ora actuala. In vremuri de restriste, inca din vremea dacilor, obstile tramiteau femeile si copiii aici, tramiteau comorile ce le aveau si porneau la lupta impotriva invadatorilor. Pe sub munte se poate ajunge dintr-o parte in alta a muntilor.
In anul 105 armatele romane conduse chiar de imparat, patrundeau in teritoriul dacilor, ocupind cetate dupa cetate. Era al doilea razboi si Traian era decis ca de data asta sa supuna definitiv Dacia. Din aceste considerente nu se grabea, preferind sa construiasca de fiecare data pe unde trecea cetati si castre care sa asigure spatele armatei sale.
La un moment dat, intre romani si Sarmizegetusa nu mai era nici o cetate. Cu toate astea, in munti, pe loc deschis, la intilnirea a doua piriuri, s-a dat o lupta pe viata si pe moarte intre cele doua osti. Era sfarsitul toamnei. Dacii erau condusi personal de Decebal, iar romanii de unul dintre generalii lui Traian, cel care, dupa cucerirea Daciei, urma sa devina primul guvernator al noii provincii romane. Lupta a fost ingrozitoare si a durat toata ziua. Spre seara, balanta incepuse sa incline spre romani, din cauza numarului mare de luptatori de profesie pe care ii aveau.La un moment dat, marele preot dac, Vezina, a fost vazut cazind in lupta. Atunci dacii au inceput sa sovaie, vazind in asta un semn din partea marelui lor zeu, Zamolxis. Ca sa nu piarda de tot lupta, Decebal a dat ordin de retragere si… armatele dacilor au disparut in cateva minute ca inghitite de pamant.Degeba au trimis romanii trupe in urmarirea fugarilor. Acestea se intorceau toate cu acelasi raspuns: in fata lor nu exista nici un fel de dusman…
http://www.efemeride.ro/mistere444/uploads/2012/10/adevarul-despre-daci.png (http://www.efemeride.ro/mistere444/uploads/2012/10/adevarul-despre-daci.png)A urmat o pauza de cateza zile, pauza care a fost cat pe ce sa salveze soarta regatului dac. Pentru ca, profitind de ea, Decebal a realizat o lovitura care a ramas in analele razboaielor: a incercat sa mute centrul operatiunilor la sud de Dunare, pe teritoriu roman. La vremea respectiva nimeni nu a putut intelege cum, in conditiile unei ierni cumplite, cum a fost cea din 105, Decebal a ajuns, intr-un interval de timp extrem de scurt – mai putin de 2 zile – sa strabata muntii Daciei, ajungind la locul de intalnire cu aliatii sai si trecand Dunarea ca sa atace castrele romane de pe teritoriul actual al Bulgariei. Din pacate, in urma unor tradari din rindul nobililor daci, Traian a aflat secretul miscarilor rapide de trupe: Decebal s-a folosit de tunelurile subterane care traversau muntii dintr-o parte in cealalta.Dupa batalia de la Adamclisi cand fiecare dintre aliatii infranti ai dacilor se retrageau spre locurile lor de bastina, dacii condusi de Decebal au cazut in cateva ambuscade organizate de romanii care ii asteptau in tunelurile de trecere. Neasteptindu-se la asa ceva, mare parte din trupele repliate au fost nimicite, putini fiind dacii care au ajuns din nou la Sarmizegetusa. Dupa acest atac, Traian a ordonat astuparea tunelelor pe care le descoperise. Cu toate astea, multe au ramas necunoscute de cotropitorul roman, fiind folosite mai tirziu de domnitorii romani. Asa au fost trecerile subterane din zona Bucegilor.Cei mai populari munti ai Romaniei sunt strabatuti de la un capat la altul de treceri subterane, putini fiind cei care cunosc existenta acestora?
Despre existenta tunelurilor aveau cunostinta numai sacerdotii daci si unii nobili, acestia din urma cunoscand doar anumite treceri strategige si nu pe toate. Ducand mai departe mostenirea spirituala a inaintasilor lor, preotii daci au transmis novicilor secretele trecerilor de sub pamant, secrete preluate de preotii crestini, paznici ai comorilor spirituale si nu numai, ale acestui popor si retransmise mai departe doar calugarilor virtuosi. Pentru ca aici, in interiorul Bucegilor, exista o parte din secretul existential al nostru, al romanilor, ca popor.Pe vremea domnitorilor din dinastia Basarabilor si a celor de dupa ei, platoul Bucegilor era interzis oamenilor de rand. Acolo se antrenau ostile de elita ale domnitorului. Oare de ce, din toate locurile posibile din tara asta, domnitorii au ales ca loc de antrenament tocmai platoul Bucegilor? De ce nu un loc la cimpie, unde antrenamentul calare se putea desfasura in conditii mai bune? Simplu. Pentru ca, in vremuri de restriste, tezaurul roman era adapostit in tunelele din zona, iar “rosii” aveau ca sarcina prioritara, paza comorilor.Mai mult, legendele locale vorbesc si despre existenta unui tezaur deosebit. Un tezaur acumulat si pastrat in zona de-a lungul a zeci de generatii de conducatori. Se spune ca fiecare din acestia trebuia sa sporeasca tezaurul pe durata domniei lui si nu avea voie sa foloseasca niciodata odoarele de pret din tezaurul sfant. Cei care nu au tinut cont de asta au fost loviti de un blestem cumplit, ei si familiile lor fiind risipite in vint. Se spune ca acest blestem a lovit cele doua ramuri conducatoare din familia Basarabilor, respectiv ramura Draculestilor si cea a Danestilor, multi domnitori din aceste familii murind asasinati, ei si familiile lor, pentru incercarea de a folosi tezaurul tarii in scop personal.
In ultimii ani, in zona Bucegilor s-au efectuat masurari energetice care au constatat existenta unor campuri de forta extraordinara si a unor treceri subterane care traverseaza muntii dintr-o parte in cealalta. Mai mult, aceleasi masuratori au aratat existenta a doua treceri subterane care merg din zona Bucegilor pana in apropiere de Pestera Ursilor din Carpatii Occidentali, acestea fiind intretaiate din cand in cand de diverse tunele mai mici sau mai lungi.sursa: esoterism.ro (http://www.esoterism.ro/)Imparte:

Facebook649 (http://www.efemeride.ro/misterioasele-tuneluri-dacice?share=facebook&nb=1)
Twitter (http://www.efemeride.ro/misterioasele-tuneluri-dacice?share=twitter&nb=1)
Google +1 (http://www.efemeride.ro/misterioasele-tuneluri-dacice?share=google-plus-1&nb=1)
Email (http://www.efemeride.ro/misterioasele-tuneluri-dacice?share=email&nb=1)





Articole similare

Misterioasele constructii megalitice din Caucaz (http://www.efemeride.ro/misterioasele-constructii-megalitice-din-caucaz)
Misterioasele statui de la Namoli (http://www.efemeride.ro/misterioasele-statui-de-la-namoli)
Misterioasele profetii ale unui anonim (http://www.efemeride.ro/misterioasele-profetii-ale-unui-anonim)
Misterioasele sfere Klerksdorp ar putea fi de origine extraterestra (http://www.efemeride.ro/misterioasele-sfere-klerksdorp-ar-putea-fi-de-origine-extraterestra)
Misterioasele piramide din Antractica (http://www.efemeride.ro/misterioasele-piramide-din-antractica)

http://yarpp.org/pixels/404ae08b96dfd78dbf754de6b0c26d8e

[Adrian Pop]

Margareta Marinescu (https://www.facebook.com/margareta.marinescu) LA TARGOVISTE STIU SIGUR CA SUNT TUNELE CARE DUC IN MAI MULTE DIRECTII. PRIN ELE TRECEAU CALARETRI SI CARE CU PROVIZII
acum 19 minute (https://www.facebook.com/groups/203961636347554/permalink/460144800729235/?comment_id=460183157392066&offset=0&total_comments=3) · Îmi place (https://www.facebook.com/groups/203961636347554/460144800729235/?comment_id=460183157392066&notif_t=group_comment_reply#)






https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-prn2/s32x32/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)

Adrian Pop (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) DA. Dar, asa cum mai sunt...am dat peste tunelurile de sub Cetatile Dacice, la Costesti...cetate construita de Decebal. Acestea sunt in alta dimensiune si doar preotii daci stiau sa transfere ostiore in alte 6 zone din tara.

[Adrian Pop]

00-Descoperiri in Bucegi (Partea- tema -Introducere)
https://www.youtube.com/watch?v=0041kHHaZjY

[Adrian Pop]

TUNELURI SUBTERANE DE PE VREMEA DACILOR (http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2012/03/29/tuneluri-subterane-de-pe-vremea-dacilor/)DE GABRIELA DOBRESCU (http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/author/p2baghera/) 29/03/2012 (http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2012/03/29/tuneluri-subterane-de-pe-vremea-dacilor/)
Un articol interesant, dupa parerea mea, adevarat, care merita raspandit. Afla ce drumuri secrete sunt in Romania si harta tunelurilor de sub muntii Carpati.
„Trasee secrete si drumuri pe sub munti, folosite inca de pe vremea dacilor? O simpla legenda sau realitate?
In fiecare zi, indiferent ca e vara, toamna, pramavara sau iarna, sute de persoane vin sa traverseze zona Bucegilor. Unii vin pur si simplu pentru munte, altii vin atrasi de legendele ce cuprind intreg tinutul Bucegilor. Iar altii vin in cautarea comorilor ramase prin pesteri, din cele mai vechi timpuri, asa cum spun legendele locale.
Pentru ca in zona Bucegilor trece un lant de drumuri subterane, cunoscute doar de cateva persoane, la ora actuala. In vremuri de restriste, inca din vremea dacilor, obstile tramiteau femeile si copiii aici, tramiteau comorile ce le aveau si porneau la lupta impotriva invadatorilor. Pe sub munte se poate ajunge dintr-o parte in alta a muntilor.
In anul 105 armatele romane conduse chiar de imparat, patrundeau in teritoriul dacilor, ocupind cetate dupa cetate. Era al doilea razboi si Traian era decis ca de data asta sa supuna definitiv Dacia. Din aceste considerente nu se grabea, preferind sa construiasca de fiecare data pe unde trecea cetati si castre care sa asigure spatele armatei sale.http://www.codrosu.ro/wp-content/uploads/2011/08/tuneluri-muntii-bucegi.jpg
La un moment dat, intre romani si Sarmizegetusa nu mai era nici o cetate. Cu toate astea, in munti, pe loc deschis, la intilnirea a doua piriuri, s-a dat o lupta pe viata si pe moarte intre cele doua osti. Era sfarsitul toamnei. Dacii erau condusi personal de Decebal, iar romanii de unul dintre generalii lui Traian, cel care, dupa cucerirea Daciei, urma sa devina pramul guvernator al noii provincii romane. Lupta a fost ingrozitoare si a durat toata ziua. Spre seara, balanta incepuse sa inclise spre romani, din cauza numarului mare de luptatori de profesie pe care ii aveau.
http://www.codrosu.ro/wp-content/uploads/2011/08/sarmisegetuza.jpg
La un moment dat, marele preot dac, Vezina, a fost vazut cazind in lupta. Atunci dacii au inceput sa sovaie, vazind in asta un semn din partea marelui lor zeu, Zamolxis. Ca sa nu piarda de tot lupta, Decebal a dat ordin de retragere si… armatele dacilor au disparut in cateva minute ca inghitite de pamant. Degeaba au trimis romanii trupe in urmarirea fugarilor. Acestea se intorceau toate cu acelasi raspuns: in fata lor nu exista nici un fel de dusman…
http://t3.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcTCeTJY2EH5eKcas7HbczPcVtPMCAjKo SliC-DydcmqpYHkFwZe (http://www.google.it/imgres?q=FOTO+TUNELURI,+GALERII+DACICE&hl=it&biw=1016&bih=621&tbm=isch&tbnid=b7nnhSGDNTCdjM:&imgrefurl=http://rdcnploiesti.blogspot.com/2011_01_01_archive.html&docid=Ez5U59Wl7TF-TM&imgurl=http://www.2012en.ro/wp-content/uploads/2011/01/tuneluri-sub-munti.jpg&w=400&h=296&ei=kaN0T_qbIo_Xsga6tfzADQ&zoom=1&iact=hc&vpx=371&vpy=150&dur=1493&hovh=193&hovw=261&tx=186&ty=5&sig=116100294774606175842&page=1&tbnh=135&tbnw=178&start=0&ndsp=15&ved=1t:429,r:2,s:0)
A urmat o pauza de cateza zile, pauza care a fost cat pe ce sa salveze soarta regatului dac. Pentru ca, profitind de ea, Decebal a realizat o lovitura care a ramas in analele razboaielor: a incercat sa mute centrul operatiunilor la sud de Dunare, pe teritoriu roman. La vremea respectiva nimeni nu a putut intelege cum, in conditiile unei ierni cumplite, cum a fost cea din 105, Decebal a ajuns, intr-un interval de timp extrem de scurt – mai putin de 2 zile – sa strabata muntii Daciei, ajungind la locul de intalnire cu aliatii sai si trecand Dunarea ca sa atace castrele romane de pe teritoriul actual al Bulgariei. Din pacate, in urma unor tradari din rindul nobililor daci, Traian a aflat secretul miscarilor rapide de trupe: Decebal s-a folosit de tunelurile subterane care traversau muntii dintr-o parte in cealalta.
Dupa batalia de la Adamclisi cand fiecare dintre aliatii infranti ai dacilor se retrageau spre locurile lor de bastina, dacii condusi de Decebal au cazut in cateva ambuscade organizate de romanii care ii asteptau in tunelurile de trecere. Neasteptindu-se la asa ceva, mare parte din trupele repliate au fost nimicate, putini fiind dacii care au ajuns din nou la Sarmizegetusa. Dupa acest atac, Traian a ordonat astuparea tunelelor pe care le descoperise. Cu toate astea, multe au ramas necunoscute de cotropitorul roman, fiind folosite mai tirziu de domnitorii romani. Asa au fost trecerile subterane din zona Bucegilor.http://t3.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcT9yVjg5fWOMXGFynmDOvAw6rCLqkK1i OqYCU7a3mEyJWIIQDc0 (http://www.google.it/imgres?q=FOTO+TUNELURI,+GALERII+DACICE&hl=it&biw=1016&bih=621&tbm=isch&tbnid=3i5nA6NGcS1qRM:&imgrefurl=http://www.neacostache.com/2011/02/20/triunghiul-bermudelor-din-oltenia-si-alte-mistere-nedescifrate-inca/&docid=AguRaf6SFeh5GM&imgurl=http://www.neacostache.com/wp-content/uploads/2011/02/Bucuresti_tunel_subteran.jpg&w=400&h=314&ei=kaN0T_qbIo_Xsga6tfzADQ&zoom=1&iact=hc&vpx=196&vpy=147&dur=6129&hovh=199&hovw=253&tx=195&ty=4&sig=116100294774606175842&page=1&tbnh=135&tbnw=155&start=0&ndsp=15&ved=1t:429,r:1,s:0)
Cei mai populari munti ai Romaniei sunt strabatuti de la un capat la altul de treceri subterane, putini fiind cei care cunosc existenta acestora?
Despre existenta tunelurilor aveau cunostinta numai sacerdotii daci si unii nobili, acestia din urma cunoscand doar anumite treceri strategige si nu pe toate. Ducand mai departe mostenirea spirituala a inaintasilor lor, preotii daci au transmis novicilor secretele trecerilor de sub pamant, secrete preluate de preotii crestini, paznici ai comorilor spirituale si nu numai, ale acestui popor si retransmise mai departe doar calugarilor virtuosi. Pentru ca aici, in interiorul Bucegilor, exista o parte din secretul existential al nostru, al romanilor, ca popor.http://t3.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcSFX3DSsR9oNSEvQnka-w8-oiuSiKjMiMgo3yjw--QxXCnr168Oow (http://www.google.it/imgres?q=FOTO+TUNELURI,+GALERII+DACICE&start=118&hl=it&biw=1016&bih=621&tbm=isch&tbnid=plej1VkNwaGcLM:&imgrefurl=http://www.descopera.ro/fenomenele-paranormale/4643220-locuri-misterioase-din-romania&docid=i4A8HzslxtFLaM&imgurl=http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/14006/4643220/3/1-zalmo.jpg&w=500&h=330&ei=VqR0T5XXNo2LswaKp8CDDg&zoom=1&iact=hc&vpx=699&vpy=291&dur=5674&hovh=182&hovw=276&tx=194&ty=4&sig=116100294774606175842&page=7&tbnh=145&tbnw=206&ndsp=20&ved=1t:429,r:14,s:118)
Pe vremea domnitorilor din dinastia Basarabilor si a celor de dupa ei, platoul Bucegilor era interzis oamenilor de rand. Acolo se antrenau ostile de elita ale domnitorului. Oare de ce, din toate locurile posibile din tara asta, domnitorii au ales ca loc de antrenament tocmai platoul Bucegilor? De ce nu un loc la cimpie, unde antrenamentul calare se putea desfasura in conditii mai bune? Simplu. Pentru ca, in vremuri de restriste, tezaurul roman era adapostit in tunelele din zona, iar “rosii” aveau ca sarcina prioritara, paza comorilor.http://t1.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcRlE8QOGGvx-A6-6nan2bM-TGH55Y0-L32URESl32GlTHHNdGWWlw (http://www.google.it/imgres?q=FOTO+TUNELURI,+GALERII+DACICE&start=138&hl=it&biw=1016&bih=621&tbm=isch&tbnid=eznhPgZjW0HGJM:&imgrefurl=http://calatorpenet.blogspot.com/2012/01/ada-kaleh-insula-pierduta-ada-kaleh.html&docid=HMrUfsbavE2zIM&imgurl=http://2.bp.blogspot.com/-1_6PqXu9VI0/TwwHMHgg1wI/AAAAAAAAMCQ/76D8LR0875c/s1600/newadakaleh6445.jpg&w=600&h=800&ei=VqR0T5XXNo2LswaKp8CDDg&zoom=1&iact=hc&vpx=245&vpy=59&dur=3859&hovh=259&hovw=194&tx=153&ty=5&sig=116100294774606175842&page=8&tbnh=139&tbnw=103&ndsp=20&ved=1t:429,r:6,s:138)
Mai mult, legendele locale vorbesc si despre existenta unui tezaur deosebit. Un tezaur acumulat si pastrat in zona de-a lungul a zeci de generatii de conducatori. Se spune ca fiecare din acestia trebuia sa sporeasca tezaurul pe durata domniei lui si nu avea voie sa foloseasca niciodata odoarele de pret din tezaurul sfant. Cei care nu au tinut cont de asta au fost loviti de un blestem cumplit, ei si familiile lor fiind risipite in vint.http://www.codrosu.ro/wp-content/uploads/2011/08/comorile-dacilor.jpg
Se spune ca acest blestem a lovit cele doua ramuri conducatoare din familia Basarabilor, respectiv ramura Draculestilor si cea a Danestilor, multi domnitori din aceste familii murind asasinati, ei si familiile lor, pentru incercarea de a folosi tezaurul tarii in scop personal.
In ultimii ani, in zona Bucegilor s-au efectuat masurari energetice care au constatat existenta unor campuri de forta extraordinara si a unor treceri subterane care traverseaza muntii dintr-o parte in cealalta. Mai mult, aceleasi masuratori au aratat existenta a doua treceri subterane care merg din zona Bucegilor pana in apropiere de Pestera Ursilor din Carpatii Occidentali, acestea fiind intretaiate din cand in cand de diverse tunele mai mici sau mai lungi.
Ceea ce este uimitor e altceva. Privite de sus (ipotetic) aceste tunele nu strabat muntii haotic ci sub forma unor linii care configureaza imaginea unui lup imens, avand gura deschisa, ca atunci cand se arunca asupra prazii.http://www.codrosu.ro/wp-content/uploads/2011/08/muntii-bucegi_tuneluri-secrete.jpg
Capul lupului este in Muntii Apuseni iar coada coboara pana in apropiere de Pietrosita, judetul Dambovita. Intrebarea logica este daca aceste treceri subterane au fost facute de mina omului sau daca au fost doar descoperite si folosite de oameni? Este o intrebare la care, deocamdata nu are cine sa raspunda. Poate doar misticii, care au avut curajul sa afirme ca totul a fost construit de Zamolxis atunci cand Marele Zeu a decis sa apere acest pamant sfant si pe cei ce-l locuiesc.”
Cu toate ca acest text l-am primit pe mail, fara a fi mentionata sursa, am facut o cautare pe net si se pare ca sursa principala ar fi http://www.horoscop-astrologie.ro/drumurile-subterane-de-sub-munti.html, drept pentru care mi se pare normal sa o mentionez.
Dar, in final, spune si tu, nu este surprinzator ce ascunde patria noastra? Nu esti mandru cand descoperi lucruri noi despre Romania noastra? Daca esti dintre cei sceptici, atunci astept sa-ti sustii parerea cu argumente… de ce nu…?
SURSA:http://www.codrosu.ro/drumuri-secrete-in-romania-tuneluri-subterane-de-pe-vremea-dacilor/
Share this:

[Adrian Pop]

Scrie un comentariu...

Opţiuni (https://www.facebook.com/#)
https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-frc3/c39.8.103.103/s80x80/970269_550333645030923_1276721638_a.jpg (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians)Dragos VS Anunnaki Reptilians (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians?hc_location=stream)
Prin tunelul ce duce sub Masivul Bucegi direct in Sala Proiectiilor exact la 50 m adancime sub Sfinx si Babe - unul dintre tunelurile descoperite!

Acest tunel ca si cel de pe versantul Masivului Bucegi despre care v-am vorbit, converg exact catre interiorul Masivului Bucegi dupa indelungi calcule efectuate de mine dar si de alte persoane care am analizat traseele. Acum nu mai ramane decat sa intram in abele tuneluri si sa le exploram pana la capat.

Pentru aceasta vom avea nevoie de o tehnologie formidabila, proiectoare puternice de lumini, comunicatii radio, acces la satelit si multe altele, pe care le vom si avea la dispozitie gratie unei persoane ce a facut armata si poseda o astfel de logistica importanta

Print tunelul acesta se poate baga si o masina, mai exact un ATV. Acest tunel a fost forat si aranjat bine de tot in august 2003 cand s-a incercat primele forari folosindu-se un dispozitiv cu plasma combinat cu un camp magnetic rotitor care topea roca si o modela folosind campul magnetic asa-dar, nu exista praf, iar resturile erau neglijabile, iar inaintarea era rapida.

Problema principala a fost barajul energetic care rezista la orice tentativa de penetrare. Conform specialistilor de la Pentagon acest baraj energetic era format dintr-o stranie combinatie de materie organica si anorganica insa modul cum erau imbinate era pentru ei un mister, asta datorita faptului ca nu multi gandesc prin prisma cristalelor. De fapt barajul era viu, acela simtind energia fiintei, un fel de verificare spirituala a unei fiinte pentru a observa daca i se da acceptul ori NU.

Barajele sint atat de puternice incat si o bomba nucleara daca s-ar detona sub masivul bucegi, artefactul din interior ar ramane protejat chiar daca in jurul totul ar fi devastat, caci barajele energetice vor absorbi fara indoiala suflul exploziei dar si reactia in lant de fisiune.

Dupa ce primele doua forari au dat gres, s-a realizat una mai buna, unificandu-se astfel galeriile pentru a putea ajunge mai aproape de barajul energetic. Coordonatele cum se vor ajunge la cele doua intrari spre Complexul de sub Bucegi le voi oferii in curand, ideea e ca le avem totusi
— cu Ady Tanase (https://www.facebook.com/adrian.tanase.12).
https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/s403x403/1185919_565757746821846_1278647557_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565757746821846&set=a.222033121194312.56231.100001628776076&type=1&relevant_count=1&ref=nf)

Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=100001628776076&p%5B1%5D=1073744549&profile_id=100002378853251&share_source_type=unknown) · acum 2 ore ·

[Adrian Pop]

https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-ash3/s48x48/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/2675-Tunelurile-Dacilor-!/page2 (http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/2675-Tunelurile-Dacilor-%21/page2)https://fbexternal-a.akamaihd.net/safe_image.php?d=AQDqA4YCTdwtjpDQ&w=154&h=154&url=http%3A%2F%2Fwww.efemeride.ro%2Fmistere444%2Fu ploads%2F2012%2F10%2Fadevarul-despre-daci.png (http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro%2Fthr eads%2F2675-Tunelurile-Dacilor-%21%2Fpage2&h=SAQHtDiRJAQFIUHMA08uOo1_DrjNGAFRPLGn4Oidhmd0c5w&s=1)Tunelurile Dacilor...?!? - Pagina 2 (http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro%2Fthr eads%2F2675-Tunelurile-Dacilor-%21%2Fpage2&h=wAQFv0apwAQFFPeZvxa5-E2qpk3C2tlZLOJFAee4HOyIKnA&s=1)
www.sfatulbatranilor.ro (http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro&h=5AQEbDjnhAQH4sx3wLE8G2XHKB6No-FrQAXxNfuvxwmNrAA&s=1)Trasee secrete si drumuri pe sub munti, folosite inca de pe vremea dacilor? O si...Vezi mai mult







acum 14 minute · Îmi place (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565757746821846&set=a.222033121194312.56231.100001628776076&type=1&theater&notif_t=photo_reply#) · 1 (https://www.facebook.com/browse/likes?id=565798126817808) · Eliminaţi previzualizarea (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565757746821846&set=a.222033121194312.56231.100001628776076&type=1&theater&notif_t=photo_reply#)






https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-prn2/s48x48/276361_100001628776076_231119453_q.jpg (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians)
Dragos VS Anunnaki Reptilians (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians) eu sint sigur ca dacii stiau curentu electric si cunoastea si posedau tehnologii chiar mai avansate ca noi!
acum 10 minute · Îmi place (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565757746821846&set=a.222033121194312.56231.100001628776076&type=1&theater&notif_t=photo_reply#)






https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-ash3/s48x48/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) SUNT DOUA FELURI DE TUNELURI IN ROMANIA. CELE CLASICE, DIN SPATIU FIZIC CUNOSCUT. CELELALTE...SUNT IN ALTE DIMENSIUNI. PREOTII DACI TRANSFERAU SOLDATI IN SAPTE PUNCTE DIFERITE INSTANTANEU. SE SPUNE CA SALMOCSIS A INGROPAT LEGILE ZALMOXIENE IN ACESTE 7 PUNCTE DISTINCTE.
acum 5 minute · Îmi place (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565757746821846&set=a.222033121194312.56231.100001628776076&type=1&theater&notif_t=photo_reply#)






https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-ash3/s48x48/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) RARAU, RETEZAT, ORSOVA, BUCURESTI, BUCEGI, TULCEA, SARMIZEGETUSA
acum 3 minute · Îmi place (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565757746821846&set=a.222033121194312.56231.100001628776076&type=1&theater&notif_t=photo_reply#)






https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-ash3/s48x48/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/9181-Sigla-firmei-ZALMOXAhttps://fbexternal-a.akamaihd.net/safe_image.php?d=AQAuakfaPdqtUjDn&w=154&h=154&url=http%3A%2F%2Fcoldlightofmorning.files.wordpres s.com%2F2009%2F12%2F1.jpg%3Fw%3D535 (http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/9181-Sigla-firmei-ZALMOXA)Sigla firmei ZALMOXA (http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/9181-Sigla-firmei-ZALMOXA)
www.sfatulbatranilor.ro (http://www.sfatulbatranilor.ro/)1808 Sigla Firmei






acum 2 minute · Îmi place (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565757746821846&set=a.222033121194312.56231.100001628776076&type=1&theater&notif_t=photo_reply#) · Eliminaţi previzualizarea (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565757746821846&set=a.222033121194312.56231.100001628776076&type=1&theater&notif_t=photo_reply#)






https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-ash3/s48x48/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/8852-Proiectul-IIE-ROMANEASCA-!-practic-quot-IIA-salveaza-ROMANIA-!-quot (http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/8852-Proiectul-IIE-ROMANEASCA-%21-practic-quot-IIA-salveaza-ROMANIA-%21-quot)-!!!https://fbexternal-a.akamaihd.net/safe_image.php?d=AQCAhur6p-6SeoO3&w=154&h=154&url=http%3A%2F%2Fwww.crestinortodox.ro%2Ffiles%2Fi mage%2FPr_%2520Arsenie%2520Boca%2520Invierea.jpg (http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro%2Fthr eads%2F8852-Proiectul-IIE-ROMANEASCA-%21-practic-quot-IIA-salveaza-ROMANIA-%21-quot&h=KAQGaNZiRAQHmZR-c_1gg9ZF2lGb5VNoqLKm-2qyzEIP85w&s=1)Proiectul - IIE ROMANEASCA ! - practic " IIA salveaza ROMANIA ! " !!! (http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/8852-Proiectul-IIE-ROMANEASCA-%21-practic-quot-IIA-salveaza-ROMANIA-%21-quot)
www.sfatulbatranilor.ro (http://www.sfatulbatranilor.ro/)http://www.crestinortodox.ro/files/image/Pr_%20Arsenie%20Boca%20Invierea.jpg Pro...Vezi mai mult







acum aproximativ un minut · Îmi place (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565757746821846&set=a.222033121194312.56231.100001628776076&type=1&theater&notif_t=photo_reply#) · Eliminaţi previzualizarea (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565757746821846&set=a.222033121194312.56231.100001628776076&type=1&theater&notif_t=photo_reply#)






https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-ash3/s48x48/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/1671-Istoricul-Universitatii-Zalmoxianahttps://fbexternal-a.akamaihd.net/safe_image.php?d=AQAaP2oIVQbinlVI&w=154&h=154&url=https%3A%2F%2Ffbcdn-sphotos-d-a.akamaihd.net%2Fhphotos-ak-frc3%2F985_356674754454495_861708065_n.jpg (http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro%2Fthr eads%2F1671-Istoricul-Universitatii-Zalmoxiana&h=nAQEhp9crAQGsKBVJ1dQT2zy__9VW82BYqG1hrKxF3Ff5BA&s=1)Istoricul Universitatii Zalmoxiana (http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/1671-Istoricul-Universitatii-Zalmoxiana)
www.sfatulbatranilor.ro (http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro&h=SAQHtDiRJAQFRCePMtalVIZHZW7cvVfaBU_D5RyhtD3UQUw&s=1)Istoricul Universitatii Zalmoxiana Inainte cu mult Timp de a-l cunaoste pe Parintele Balasa, impreuna cu tinerii de la SC Zalmoxa - Craiova am facut nenumarate excursii pe malurile Jiului. Nu stiam ce importanta aveau toate informatiile si imaginile ce le " vedeam " intr-o anumita zona, la confluent...

[Adrian Pop]

https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-prn2/276361_100001628776076_231119453_q.jpg (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians?hc_location=timeline)D ragos VS Anunnaki Reptilians (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians?hc_location=timeline)a cum 58 minute


Dematerializarea unui om surprinsa pe o camera de fotografiat in Muntii Buzaului - locul celor mai multe disparitii si teleportari, raportat ca unic pe Planeta (triunghiul bermudelor e cu mult in urma)

Tara Luanei, din Muntii Buzaului, este o zona in care se petrec fenomene ciudate, despre care povestesc batranii, unde oamenii dispar in „ceata“ sau sunt „azvarliti“ in alte locuri de o forta nevazuta.
Specialistii care au cercetat acest fenomen au remarcat ca disparitiile se produc „natural“, in anumite conditii fizice, sau par a fi vointa „cuiva“. Exista relatari despre teleportari stranii, toate fiind legate de cautatorii de comori, de parca ar fi un „zeu“ care apara tezaurele sacre ingropate in zona si „azvarle“ pe cei care se apropie prea mult de ele.


„BERBECUL“ ZBURATOR
„Zeii“ din mitologia sumeriana aveau o mare predilectie pentru aur, din care lucrau tot felul de obiecte, ulterior acestea devenind sacre pentru oameni, care le-au inclus in ritualul religios. Multe dintre legendele stranse de profesorul de romana Ilie Mandricel se refera la comorile fabuloase ascunse prin muntii din regiune. Nicolae Densusianu aloca mai multe capitole din „Dacia preistorica“ acestor comori zeiesti constituite in tezaure sacre, pentru capturarea carora regii vechimii organizau expeditii dupa expeditii.
In Tara Luanei se afla lana de aur, dupa care au fost trimisi argonautii. Dupa traditie, „lana“ apartinea unui „berbece de aur care zbura prin aer, peste pamant si mare“, daruit de zeul Soarelui unui rege. Copiii acestuia, persecutati de mama vitrega, au luat „berbecele“ si au zburat cu el in tinutul Colchis, cerand protectie regelui de aici, Aiete. Poetul Ovidiu localizeaza tara lui Aiete de la apus de Marea Neagra pana langa tinutul scitilor. Exilat la Tomis, poetul se si lamenteaza in privinta barbarilor care-l inconjoara, „colchii si hoardele de meteree si geti“. Getii stim cine sunt. Colchii si meteree au lasat „urme“ in Tara Luanei sub denumirea actuala a satelor Colti si Materea, asezari locuite inca din neolitic, unde se afla niste sanctuare stravechi, pazite cu strasnicie de calugari pana in secolul al XIX-lea. Oamenii spun ca aceste sanctuare inscriptionate cu simboluri stravechi sunt adevarate harti ale comorilor sacre.


COMORILE „JURUITE“
Legat de disparitiile de persoane, avem referiri foarte clare in povestirile batranilor despre oameni care au gasit tezaure sacre si au fost azvarliti din locurile unde au fost descoperite aceste comori, de catre „spirite“. Astfel, aflam ca, deasupra fostului schit Gavanele, pe Podul Manciului, oamenii au vazut flacarile ce joaca pe comori. Nefiind priceputi in citirea „jocului flacarilor“, s-au grabit si au sapat. Comoara de aici era insa „juruita“, iar sapatorilor „le-au aparut spaime, fel de fel de calugari si draci, care le-au luat mintile si i-au dus in alte locuri“. Cand si-au revenit, ei au povestit cum, in timp ce sapau, au aparut spirite, dupa care s-au trezit departe de locul unde se aflau, de parca ar fi fost ridicati si aruncati de acele spirite ce pazeau comoara. Si poate ar mai fi incercat sa o caute daca si-ar fi adus aminte unde incepusera sa sape. „Parca le luase Dumnezeu mintile“, spun batranii.
O alta poveste se refera la un materean, iar despre matereni Ovidiu spunea ca aparau „lana de aur“ impreuna cu colchii. Povestea noastra spune ca „un oarecare Matareanu, sapand dupa o comoara, s-a trezit, dupa vreo saptamana, departe de acest loc, intr-o poiana in padure, unde l-au gasit oamenii cam zapacit la cap“. Acesta uitase si cine este, era complet derutat.


INCURSIUNE PE „CELALALT TARAM“
Se observa in aceste povestiri ca teleportarile par a fi vointa „cuiva“. Specialistii care au analizat fenomenul spun ca nu este neaparat „vointa“ cuiva. Poate ca cei care au ingropat tezaurele sacre in anumite locuri cunosteau „anomaliile“ zonei. Experimentele extrasenzoriale efectuate in zona in anii ’80 au inclus si unul mai putin obisnuit. Unul dintre subiectii umani, un medium cu aptitudini deosebite, s-a oferit sa verifice cu ochii mintii ce se intampla cu acele „aspirari“ in ceata albastra, fiind dus intr-un loc unde aparatele indicau o turbulenta energetica. El trebuia doar sa intre in stare de transa si sa comunice, pe cale telepatica, ce se intampla. Spre stupefactia celor prezenti, subiectul a disparut pur si simplu din fata lor. Fiind un experiment militar, panica a fost maxima, mai ales pentru faptul ca trebuia sa se asigure protectia participantilor la experimente. Se temeau ca omul a disparut complet, ca brailenii, dar el a fost descoperit dupa aproape o ora, cazut la pamant, incapabil sa vorbeasca, la cateva sute de metri de locul din care disparuse si unde il mai cautasera cu cateva minute inainte de a fi gasit. Cand si-a revenit, primele cuvinte au fost: „Am venit de Dincolo“.


ASPIRAT INTR-UN TUNEL TURBIONAR
Ceea ce a povestit pare fantastic. A fost aspirat intr-un tunel turbionar, gri, la capatul caruia se afla o lumina stralucitoare. „Clasic“, s-ar putea spune. Asa se „vede“ si din starea de coma. Insa este pentru prima data cand cineva explica aceasta lumina stralucitoare. „Este vorba de o radiatie luminoasa pe care o apreciez avand 300.000 de grade Kelvin“. Ar fi fost suficient atat sa-i tulbure pe participantii la experiment. Insa subiectul mai avea si alte „amintiri“. A descris peisajul de Dincolo asemanator cu cel pamantean, dar in culori mult mai pure. Si da, a vazut si oameni, o femeie si o fetita aidoma ei, de parea o clona, un batran si un alt barbat, cu ten gri, „altfel decat noi“. Straniu, in comparatie cu acestia, subiectului i se parea ciudata rasa umana, fara sa poata preciza de ce. Nu a putut lua contact cu ei, pareau ca ratacesc fara tel, pierduti in timp si spatiu. Sau el era cel care se „ratacise“ in timpul si spatiul „lor“. Subiectul a apreciat trecerea lui prin lumea de dincolo la o fractiune de secunda si nu i-a venit sa creada ca disparuse aproape o ora. Mergand pe ipoteza ca acei oameni poate disparusera candva in „ceata albastra“ si nu mai gasisera calea de intoarcere, au fost chestionati satenii despre disparitii ciudate. „Sunteti oameni seriosi sau cum?“, i-a luat la rost o batrana. „Pai cate ciudatenii sunt pe aici, cine sa mai stie!“.


TARA LUANEI, POARTA LUI DUMNEZEU
Localnicii spun ca „Tara Luanei“ este „Poarta lui Dumnezeu“. Are legatura sau nu, un grup de cercetatori japonezi au constatat ca aici se afla al treilea pol energetic al Pamantului, ca importanta, primul fiind Varful Omu. Legatura acestei zone cu stravechea civilizatie sumeriana a facut-o cercetatorul Paul Lazar Tonciulescu, in cartea sa „De la Tartaria la Tara Luanei“. Am putea adauga faptul ca, in sumeriana, „Luana“ se traduce prin „Cei pe care Anu ii pastoreste“ sau, mai prozaic, „oamenii lui Anu“, Anu fiind zeul suprem la sumerieni, al carui simbol, al Soarelui, era o cruce cu raze sau o zvastica. In afara de tablitele de la Tartaria cu o scriere protosumeriana (datarea cu C 14 atesta ca asezarea este cu 2.000 de ani mai veche decat orasele sumeriene), ceramica antica descoperita pe teritoriul tarii noastre poarta simbolul zeului Anu. Aici se cuvine sa amintim ca „zeii“ sumerieni coborasera pe Pamant cu carele zburatoare si intocmisera inainte de Potop dinastia zeilor, care guvernase peste civilizatia primordiala. Reamintim teoria oceanologului american Rob Ballard, conform careia marele potop ramas in toate mitologiile lumii s-ar fi petrecut in bazinul Marii Negre, care era doar un lac cu apa dulce. Prin ruperea pragului de la Bosfor, apele au inundat toata aceasta regiune, iar lacul s-a transformat in mare. Triburi ale acestei prime civilizatii au migrat si inainte de Diluviu, dar dupa cataclism au „emigrat“ si zeii, intemeind civilizatiile de pe malurile Tigrului si Eufratului, Indusului si Nilului. Dar se pare ca aici a fost prima „Tara a oamenilor lui Anu“.


DIN LEGENDELE PLAIULUI
Ilie Mandricel este profesor de romana in comuna Bozioru si un pasionat culegator de legende din zona. Domnia sa a strans un numar impresionant de „povestiri din batrani“, pe care se poate structura o buna parte a istoriei „Tarii Luanei“, „basme“ de o valoare inestimabila, redate asa cum i s-au povestit, respectand particularitatile de exprimare a localnicilor. Ilie Mandricel ar vrea sa publice aceste comori intr-un volum intitulat „Din legendele plaiului“, dar, evident, nu gaseste sponsori. Basmele stranse de Ilie Mandricel ne-au fost calauze atat prin istoria „normala“, cat si prin „credintele stravechi si practicile magice, unde localnicii plonjeaza in mitologie“, dupa cum se exprima profesorul.


CERCETATORUL VASILE RUDAN, DESPRE EXPERIMENTELE DIN MUNTII BUZAULUI: CEATA ALBASTRA
In urma unor teste experimentale efectuate intre 1978 - 1981, in regiunea Bozioru, a rezultat ca in anumite situatii cand se intruneste un numar nedeterminat de factori electromagnetici (geomagnetici, biofizici si de alta natura) este posibila disparitia instantanee a unor persoane. In aceasta zona au loc unele fenomene paranormale ce inca nu pot fi explicate prin legile fizicii asa cum le cunoastem in prezent. Inexplicabila este si „ceata albastra“, stralucitoare, cu irizari ciudate, care se manifesta sub forma de cupola, masurata cu un dispozitiv pentru radiatii luminoase si avand 28.000 de grade Kelvin. Acest fenomen este insotit de o concentrare a infrasunetelor de foarte joasa frecventa (3, 4 Hz) si de un zgomot de fond foarte suparator pentru fiintele vii. Omul poate avea stare de greata, cefalee, simte ca ii vibreaza toate celulele. In acele momente pot aparea halucinatii, vizuale si auditive. In cazul in care subiectul uman depaseste o limita de siguranta, el poate fi „aspirat“ violent in interiorul acelei ceti albastre, care ia forma unui vartej relativ orizontal. Doi subiecti umani voluntari, dintre care un fizician, au descris in mod similar ce li s-a intamplat in timpul „aspiratiei“, experimentele fiind facute la un interval de doi ani. Apropierea de ceata albastra creeaza o stare de teama ce se transforma treptat in spaima incontrolabila, cand subiectul este aspirat cu violenta intr-un tunel energetic turbionar, la capatul caruia se vede o lumina alba, stralucitoare.


DILATAREA TIMPULUI
In acel tunel energetic, timpul se dilata. Omul este supus unor solicitari fizice si psihice foarte puternice, simte ca se sufoca. La „expulzarea“ subiectului uman din tunelul turbionar, cerul este senin, stralucitor, este o liniste totala, omul se simte bine, are senzatia ca se afla in stare de imponderabilitate. Dincolo de starea de bine, subiectul uman este total dereglat. Pierde simtul orientarii in teren pentru un interval de maximum doua ore, vede peisajul inversat, ca in oglinda si crede ca cei din jurul sau nu sunt cum ar trebui sa fie. In zona respectiva s-au facut si experimente de comunicatie telepatica, efectuate pe grupe de subiecti copii, pentru un studiu solicitat de Ministerul Apararii Nationale. S-a constatat ca in timpul cetii albastre turbionare, comunicatiile telepatice au o acuratete de 96-98 la suta in perceptia mesajului. Testele au fost repetate si in prezenta unei comisii militare. Fenomenul cetii albastre este insotit si de fenomenul descarcarii temporare a pilelor electrice. Nu mai functiona dozimetrul pentru raze gamma, nici electromotorul aparatului de filmat. Dupa disiparea cetii albastre, aparatele si-au reluat functionabilitatea. Un astfel de fenomen este comparabil cu cel relatat intr-un documentar difuzat pe Discovery, despre Triunghiul Bermudelor. Ceata albastra este denumita „ceata electronica“ sau „vartej electronic“, fiind responsabila de devierea unui avion cu 160 de km fata de ruta initiala.

CELALALT TARAM
Cu siguranta, cele mai ciudate fenomene din zona sunt disparitiile de persoane. Aceste disparitii se manifesta in doua moduri. Unele persoane au disparut si nu au mai reaparut - eveniment relatat de Monitorul de Iasi, iar altele au disparut dintr-un loc si au aparut in altul, dupa o perioada de timp, fara sa-si aduca aminte ce s-a intamplat, dupa cum reiese din povestirile satenilor, stranse de profesorul de romana din comuna Bozioru, Ilie Mandricel. Despre „celalalt taram“, care, in unele conditii, „absoarbe“ pe nenorocosii care se afla in preajma, exista destule relatari cat sa merite o cercetare stiintifica a fenomenului. Din punctul de vedere al studiului fenomenelor paranormale (si ne referim la testele paranormale la care au participat numai oameni de stiinta, rezultatele acestora fiind publicate in „Enciclopedia Fenomenelor Paranormale“ de Brian Inglis), teleportarea este „transferul materiei prin materie“, pana nu demult un nonsens. Acest transfer presupune vointa „cuiva“ sau anumite conditii electromagnetice, obiecte sau persoane disparand dintr-un loc si aparand in altul sau pur si simplu, disparand in „neant“. Obiectul sau persoana transportata se numeste „aport“, putand fi incadrata in anumite coordonate fizice, spatiu, timp, greutate etc.


TELEPORTAREA DOAMNEI GUPPY
Anul 1871. Intr-un imobil din Conduit Street, Londra, se stransese un grup de oameni de stiinta, pentru a participa la demonstratiile de teleportare efectuate de mediumuri renumite ale timpului. Era o adevarata piatra de incercare sa se admita ca un obiect se poate dematerializa dintr-un loc si materializa in alt loc. Demonstratiile erau facute cu obiecte, care apareau sub ochii oamenilor de stiinta, dar ei se declarau nemultumiti, invocand tot felul de „inselatorii“. Insa Madame Guppy era sa-i dea gata, cand a fost dematerializata din casa ei din nordul Londrei si materializata in sala de sedinta. Madame Guppy, o femeie corpolenta, i-a privit nauca si jenata (era in capot) cateva secunde, apoi a fost „dusa“ inapoi. O vizita rapida, discreta in privinta scopului, la domiciliul acesteia a confirmat faptul ca era imbracata in acelasi capot. Nu era constienta de „calatoria“ ei, crezand ca avusese o „viziune“ provocata de o indigestie. Straniu era faptul ca nici unul dintre mediumurile prezente in sala de testari nu-si aducea aminte sa fi vrut sa faca aceasta demonstratie, dar erau exasperati ca „aportarile“ de obiecte nu erau luate in considerare de oamenii de stiinta. „Experimentul Guppy“ a fost trecut la „iluzionism“.


BRAILENI PIERITI IN NEANT
Tinem sa precizam ca vortexul din Bozioru nu are nici o legatura cu experimentele militare supervizate de gen. Ilie Ceausescu, nimic in comun cu „Experimentul Philadelphia“ sau „Proiectul Montauk“, „ocultii“ generalului doar profitand de particularitatile zonei pentru a-si imbunatati performantele metapsihice. In aceasta zona par ca se deschid porti temporale in mod natural, in care oamenii sunt absorbiti si uneori este posibil sa pateasca ce a patit echipajul de pe USS Eldridge. O prima referire la astfel de disparitii face Dan Fodor, in Monitorul de Iasi. El relateaza despre doi braileni (sursa reporterului i-a cerut sa nu le dezvaluie numele), care, in anul 1980, au plecat spre catunul Nucu, dar, intr-un loc numit „La Tiharie“, unul dintre ei s-a gandit sa faca o urcare pe una dintre stancile cu forme ciudate din zona. Folosind echipamente de alpinism, tanarul a urcat pana in varf, de unde a strigat la prietenul sau: „Uite ce am gasit!“.S-a aplecat, a ridicat ceva ce parea a fi un lant metalic si… a disparut. O vreme, cel ramas jos a asteptat ca prietenul sau sa termine cu glumele, apoi s-a convins ca s-a intamplat ceva cumplit. L-a anuntat pe fratele disparutului, care a sosit din Braila cu o echipa de zece insi, cativa dintre ei lucrand in Ministerul de Interne. Chiar fratele disparutului a urcat pe stanca. A gasit si el lantul metalic, pe care l-a ridicat si… a disparut si el. Nimeni n-a mai indraznit sa repete „figura“. Cei doi frati, cautati in zadar prin imprejurimi, n-au mai aparut niciodata.


ENIGMATICA CIVILIZATIE
Chestionat in privinta disparitiei celor doi braileni, Alexandru Mironov, care fusese de vreo opt ori prin regiune, a tinut sa sublinieze ca zona este intr-adevar foarte deosebita si fara astfel de disparatii misterioase. Printre altele, a precizat ca aceasta zona nu este, in primul rand, identificata arheologic, desi acolo au fost descoperite fragmente de ceramica a unei civilizatii careia nu i s-a putut preciza epoca, diferita de vestigiile cunoscute deja din punct de vedere arheologic. A amintit despre anomaliile magnetice, despre un pisc care atrage toate fulgerele, despre izvoare radioactive si despre o regiune unde solul este negru, ca si cand, odata, acolo, a ars „ceva“, probabil o constructie imensa. Am vazut si noi stratul gros de sol ars si o bucata dintr-un zid ciclopic, care probabil inconjura intreaga asezare. In regiunea amintita de A. Mironov, in anii ’80, grupurile de copii telepati, condusi de cercetatorul Vasile Rudan, au indicat, prin perceptie extrasenzoriala, locurile unde exista vestigii. In acele locuri au fost descoperite urme ale acelei asezari necunoscute, dar „experienta“ arheologilor nu a mers mai departe de demonstratiile copiilor, dintr-un dezinteres imposibil de inteles. Ce civilizatie stranie a inflorit oare pe acest „vortex“ natural si cum a disparut ea?!

Doi bătrâni din comuna Ziduri, județul Buzău, s-au trezit cu apă de peste 50 de grade Celsius în fântâna din fundul grădinii. După două săptămâni apa s-a răcit brusc. Nici cei de la Apele Române nu-și explică fenomenul.
Mariana Lăcătuş, purtătoarea de cuvânt a Administraţiei Bazinale de Apă Buzău-Ialomiţa, nu în ţelege nici ea misterul fântânii din comuna Ziduri: "ISU ne-a semnalat încălzirea apei. A fost un fe no men ce nu l-am mai întâlnit! S-au recoltat probe din mai multe fântâni din zonă. Nu au fost semnalate depăşiri de parametri fizico-chimici. Bacteoriologia, făcută de cei de la Direcţia de Sănătate Publică, e şi ea normală. N-au fost in filtrări de substanţe chimice care să producă încălzirea apei. Odată ce analizele au ieşit bune, e o ciudăţenie... Dar, probabil, există o explicaţie!". Care, nimeni nu ştie, încă!

Temperatura apei a oscilat timp de două săptămâni, dar n-a scăzut sub 40 de grade. "Ce-ar fi să crească iar, când o fi să udăm grădina!", se îngrijorează tanti Mioara. "Deocamdată, nu ştim, stăm în aşteptare! Cum mă scol dimineaţa, mă duc direct la ea...", parcă-i pare rău lui nea Burlacu de vremelnica minune din bătătura sa. Cornel Chiriac, un burtos de 41 de ani, sapă de zece ani toate puţurile din zonă. "Fac puţuri de adâncime. De apă sărată am dat, da’ de apă caldă nu... Putea să fie o groapă de var, o fosă, gunoi sau calcar, nu e zonă seismică, nu ştiu...", e în dubiu fântânarul pe care cei de la Apele Române l-au contactat să facă un foraj de monitorizare la câţiva metri de fântână.

P.S. Eu si cu echipa mea vom pornii spre Tara Luanei din Muntii Buzaului in scurt timp sa o cercetam si sper sa disparem si noi
— cu Bogdan Bunea Liviu (https://www.facebook.com/bogdan.bunea.liviu?viewer_id=100002378853251) şi cu altor 8 (https://www.facebook.com/browse/participants/?q=AeLjgTPJuC_lG7aa60U2UUD5mBp8apfITi7vYC7jAEJ-8Tb2O3gayZLQwNcLG0pSHCcKEN8ZX5QzVlfoCNQmLIF9-1KFE1-RktR1Ly-QAevvEfV6ATsJYOSul9uqbav4Tq_5UhcfELCPWqJMp7HfbOV2m fIWn6-tE94E889jv-4VMKqyPOtHfHmaO2Gk05y1snStjgNypfKCy62416jkCcOu1bxX ytAZer_JOLtkJHHuROdSO4VVydGcvrPb8f__tlGlx-rZKunfED_hoyKSXPIX2df0vrn4pOcPvfEj4lUjZf0hfMDWkP-uQxGGa1b1xrpYeOd2dCb0WoZe3BUrDTeQDlQyRp1WBb4-Kgb1AdCN0gQ81Y5q7EIhWJEMEhcNYhzPo3yuBn3l3dQH9nkKUr D7) la Tara Luanei (https://www.facebook.com/pages/Tara-Luanei/370144099753248?ref=stream&viewer_id=100002378853251).


https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-frc3/p480x480/1723_565786633485624_2093247172_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565786633485624&set=a.222033121194312.56231.100001628776076&type=1&relevant_count=1)


1 (https://www.facebook.com/shares/view?id=565786633485624)Îmi place (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=100001628776076&p%5B1%5D=1073744557&profile_id=100001628776076&share_source_type=unknown)

[Adrian Pop]

https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-prn2/276361_100001628776076_231119453_q.jpg (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians?hc_location=timeline)D ragos VS Anunnaki Reptilians (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians?hc_location=timeline)a cum 58 minute


Dematerializarea unui om surprinsa pe o camera de fotografiat in Muntii Buzaului - locul celor mai multe disparitii si teleportari, raportat ca unic pe Planeta (triunghiul bermudelor e cu mult in urma)

Tara Luanei, din Muntii Buzaului, este o zona in care se petrec fenomene ciudate, despre care povestesc batranii, unde oamenii dispar in „ceata“ sau sunt „azvarliti“ in alte locuri de o forta nevazuta.
Specialistii care au cercetat acest fenomen au remarcat ca disparitiile se produc „natural“, in anumite conditii fizice, sau par a fi vointa „cuiva“. Exista relatari despre teleportari stranii, toate fiind legate de cautatorii de comori, de parca ar fi un „zeu“ care apara tezaurele sacre ingropate in zona si „azvarle“ pe cei care se apropie prea mult de ele.


„BERBECUL“ ZBURATOR
„Zeii“ din mitologia sumeriana aveau o mare predilectie pentru aur, din care lucrau tot felul de obiecte, ulterior acestea devenind sacre pentru oameni, care le-au inclus in ritualul religios. Multe dintre legendele stranse de profesorul de romana Ilie Mandricel se refera la comorile fabuloase ascunse prin muntii din regiune. Nicolae Densusianu aloca mai multe capitole din „Dacia preistorica“ acestor comori zeiesti constituite in tezaure sacre, pentru capturarea carora regii vechimii organizau expeditii dupa expeditii.
In Tara Luanei se afla lana de aur, dupa care au fost trimisi argonautii. Dupa traditie, „lana“ apartinea unui „berbece de aur care zbura prin aer, peste pamant si mare“, daruit de zeul Soarelui unui rege. Copiii acestuia, persecutati de mama vitrega, au luat „berbecele“ si au zburat cu el in tinutul Colchis, cerand protectie regelui de aici, Aiete. Poetul Ovidiu localizeaza tara lui Aiete de la apus de Marea Neagra pana langa tinutul scitilor. Exilat la Tomis, poetul se si lamenteaza in privinta barbarilor care-l inconjoara, „colchii si hoardele de meteree si geti“. Getii stim cine sunt. Colchii si meteree au lasat „urme“ in Tara Luanei sub denumirea actuala a satelor Colti si Materea, asezari locuite inca din neolitic, unde se afla niste sanctuare stravechi, pazite cu strasnicie de calugari pana in secolul al XIX-lea. Oamenii spun ca aceste sanctuare inscriptionate cu simboluri stravechi sunt adevarate harti ale comorilor sacre.


COMORILE „JURUITE“
Legat de disparitiile de persoane, avem referiri foarte clare in povestirile batranilor despre oameni care au gasit tezaure sacre si au fost azvarliti din locurile unde au fost descoperite aceste comori, de catre „spirite“. Astfel, aflam ca, deasupra fostului schit Gavanele, pe Podul Manciului, oamenii au vazut flacarile ce joaca pe comori. Nefiind priceputi in citirea „jocului flacarilor“, s-au grabit si au sapat. Comoara de aici era insa „juruita“, iar sapatorilor „le-au aparut spaime, fel de fel de calugari si draci, care le-au luat mintile si i-au dus in alte locuri“. Cand si-au revenit, ei au povestit cum, in timp ce sapau, au aparut spirite, dupa care s-au trezit departe de locul unde se aflau, de parca ar fi fost ridicati si aruncati de acele spirite ce pazeau comoara. Si poate ar mai fi incercat sa o caute daca si-ar fi adus aminte unde incepusera sa sape. „Parca le luase Dumnezeu mintile“, spun batranii.
O alta poveste se refera la un materean, iar despre matereni Ovidiu spunea ca aparau „lana de aur“ impreuna cu colchii. Povestea noastra spune ca „un oarecare Matareanu, sapand dupa o comoara, s-a trezit, dupa vreo saptamana, departe de acest loc, intr-o poiana in padure, unde l-au gasit oamenii cam zapacit la cap“. Acesta uitase si cine este, era complet derutat.


INCURSIUNE PE „CELALALT TARAM“
Se observa in aceste povestiri ca teleportarile par a fi vointa „cuiva“. Specialistii care au analizat fenomenul spun ca nu este neaparat „vointa“ cuiva. Poate ca cei care au ingropat tezaurele sacre in anumite locuri cunosteau „anomaliile“ zonei. Experimentele extrasenzoriale efectuate in zona in anii ’80 au inclus si unul mai putin obisnuit. Unul dintre subiectii umani, un medium cu aptitudini deosebite, s-a oferit sa verifice cu ochii mintii ce se intampla cu acele „aspirari“ in ceata albastra, fiind dus intr-un loc unde aparatele indicau o turbulenta energetica. El trebuia doar sa intre in stare de transa si sa comunice, pe cale telepatica, ce se intampla. Spre stupefactia celor prezenti, subiectul a disparut pur si simplu din fata lor. Fiind un experiment militar, panica a fost maxima, mai ales pentru faptul ca trebuia sa se asigure protectia participantilor la experimente. Se temeau ca omul a disparut complet, ca brailenii, dar el a fost descoperit dupa aproape o ora, cazut la pamant, incapabil sa vorbeasca, la cateva sute de metri de locul din care disparuse si unde il mai cautasera cu cateva minute inainte de a fi gasit. Cand si-a revenit, primele cuvinte au fost: „Am venit de Dincolo“.


ASPIRAT INTR-UN TUNEL TURBIONAR
Ceea ce a povestit pare fantastic. A fost aspirat intr-un tunel turbionar, gri, la capatul caruia se afla o lumina stralucitoare. „Clasic“, s-ar putea spune. Asa se „vede“ si din starea de coma. Insa este pentru prima data cand cineva explica aceasta lumina stralucitoare. „Este vorba de o radiatie luminoasa pe care o apreciez avand 300.000 de grade Kelvin“. Ar fi fost suficient atat sa-i tulbure pe participantii la experiment. Insa subiectul mai avea si alte „amintiri“. A descris peisajul de Dincolo asemanator cu cel pamantean, dar in culori mult mai pure. Si da, a vazut si oameni, o femeie si o fetita aidoma ei, de parea o clona, un batran si un alt barbat, cu ten gri, „altfel decat noi“. Straniu, in comparatie cu acestia, subiectului i se parea ciudata rasa umana, fara sa poata preciza de ce. Nu a putut lua contact cu ei, pareau ca ratacesc fara tel, pierduti in timp si spatiu. Sau el era cel care se „ratacise“ in timpul si spatiul „lor“. Subiectul a apreciat trecerea lui prin lumea de dincolo la o fractiune de secunda si nu i-a venit sa creada ca disparuse aproape o ora. Mergand pe ipoteza ca acei oameni poate disparusera candva in „ceata albastra“ si nu mai gasisera calea de intoarcere, au fost chestionati satenii despre disparitii ciudate. „Sunteti oameni seriosi sau cum?“, i-a luat la rost o batrana. „Pai cate ciudatenii sunt pe aici, cine sa mai stie!“.


TARA LUANEI, POARTA LUI DUMNEZEU
Localnicii spun ca „Tara Luanei“ este „Poarta lui Dumnezeu“. Are legatura sau nu, un grup de cercetatori japonezi au constatat ca aici se afla al treilea pol energetic al Pamantului, ca importanta, primul fiind Varful Omu. Legatura acestei zone cu stravechea civilizatie sumeriana a facut-o cercetatorul Paul Lazar Tonciulescu, in cartea sa „De la Tartaria la Tara Luanei“. Am putea adauga faptul ca, in sumeriana, „Luana“ se traduce prin „Cei pe care Anu ii pastoreste“ sau, mai prozaic, „oamenii lui Anu“, Anu fiind zeul suprem la sumerieni, al carui simbol, al Soarelui, era o cruce cu raze sau o zvastica. In afara de tablitele de la Tartaria cu o scriere protosumeriana (datarea cu C 14 atesta ca asezarea este cu 2.000 de ani mai veche decat orasele sumeriene), ceramica antica descoperita pe teritoriul tarii noastre poarta simbolul zeului Anu. Aici se cuvine sa amintim ca „zeii“ sumerieni coborasera pe Pamant cu carele zburatoare si intocmisera inainte de Potop dinastia zeilor, care guvernase peste civilizatia primordiala. Reamintim teoria oceanologului american Rob Ballard, conform careia marele potop ramas in toate mitologiile lumii s-ar fi petrecut in bazinul Marii Negre, care era doar un lac cu apa dulce. Prin ruperea pragului de la Bosfor, apele au inundat toata aceasta regiune, iar lacul s-a transformat in mare. Triburi ale acestei prime civilizatii au migrat si inainte de Diluviu, dar dupa cataclism au „emigrat“ si zeii, intemeind civilizatiile de pe malurile Tigrului si Eufratului, Indusului si Nilului. Dar se pare ca aici a fost prima „Tara a oamenilor lui Anu“.


DIN LEGENDELE PLAIULUI
Ilie Mandricel este profesor de romana in comuna Bozioru si un pasionat culegator de legende din zona. Domnia sa a strans un numar impresionant de „povestiri din batrani“, pe care se poate structura o buna parte a istoriei „Tarii Luanei“, „basme“ de o valoare inestimabila, redate asa cum i s-au povestit, respectand particularitatile de exprimare a localnicilor. Ilie Mandricel ar vrea sa publice aceste comori intr-un volum intitulat „Din legendele plaiului“, dar, evident, nu gaseste sponsori. Basmele stranse de Ilie Mandricel ne-au fost calauze atat prin istoria „normala“, cat si prin „credintele stravechi si practicile magice, unde localnicii plonjeaza in mitologie“, dupa cum se exprima profesorul.


CERCETATORUL VASILE RUDAN, DESPRE EXPERIMENTELE DIN MUNTII BUZAULUI: CEATA ALBASTRA
In urma unor teste experimentale efectuate intre 1978 - 1981, in regiunea Bozioru, a rezultat ca in anumite situatii cand se intruneste un numar nedeterminat de factori electromagnetici (geomagnetici, biofizici si de alta natura) este posibila disparitia instantanee a unor persoane. In aceasta zona au loc unele fenomene paranormale ce inca nu pot fi explicate prin legile fizicii asa cum le cunoastem in prezent. Inexplicabila este si „ceata albastra“, stralucitoare, cu irizari ciudate, care se manifesta sub forma de cupola, masurata cu un dispozitiv pentru radiatii luminoase si avand 28.000 de grade Kelvin. Acest fenomen este insotit de o concentrare a infrasunetelor de foarte joasa frecventa (3, 4 Hz) si de un zgomot de fond foarte suparator pentru fiintele vii. Omul poate avea stare de greata, cefalee, simte ca ii vibreaza toate celulele. In acele momente pot aparea halucinatii, vizuale si auditive. In cazul in care subiectul uman depaseste o limita de siguranta, el poate fi „aspirat“ violent in interiorul acelei ceti albastre, care ia forma unui vartej relativ orizontal. Doi subiecti umani voluntari, dintre care un fizician, au descris in mod similar ce li s-a intamplat in timpul „aspiratiei“, experimentele fiind facute la un interval de doi ani. Apropierea de ceata albastra creeaza o stare de teama ce se transforma treptat in spaima incontrolabila, cand subiectul este aspirat cu violenta intr-un tunel energetic turbionar, la capatul caruia se vede o lumina alba, stralucitoare.


DILATAREA TIMPULUI
In acel tunel energetic, timpul se dilata. Omul este supus unor solicitari fizice si psihice foarte puternice, simte ca se sufoca. La „expulzarea“ subiectului uman din tunelul turbionar, cerul este senin, stralucitor, este o liniste totala, omul se simte bine, are senzatia ca se afla in stare de imponderabilitate. Dincolo de starea de bine, subiectul uman este total dereglat. Pierde simtul orientarii in teren pentru un interval de maximum doua ore, vede peisajul inversat, ca in oglinda si crede ca cei din jurul sau nu sunt cum ar trebui sa fie. In zona respectiva s-au facut si experimente de comunicatie telepatica, efectuate pe grupe de subiecti copii, pentru un studiu solicitat de Ministerul Apararii Nationale. S-a constatat ca in timpul cetii albastre turbionare, comunicatiile telepatice au o acuratete de 96-98 la suta in perceptia mesajului. Testele au fost repetate si in prezenta unei comisii militare. Fenomenul cetii albastre este insotit si de fenomenul descarcarii temporare a pilelor electrice. Nu mai functiona dozimetrul pentru raze gamma, nici electromotorul aparatului de filmat. Dupa disiparea cetii albastre, aparatele si-au reluat functionabilitatea. Un astfel de fenomen este comparabil cu cel relatat intr-un documentar difuzat pe Discovery, despre Triunghiul Bermudelor. Ceata albastra este denumita „ceata electronica“ sau „vartej electronic“, fiind responsabila de devierea unui avion cu 160 de km fata de ruta initiala.

CELALALT TARAM
Cu siguranta, cele mai ciudate fenomene din zona sunt disparitiile de persoane. Aceste disparitii se manifesta in doua moduri. Unele persoane au disparut si nu au mai reaparut - eveniment relatat de Monitorul de Iasi, iar altele au disparut dintr-un loc si au aparut in altul, dupa o perioada de timp, fara sa-si aduca aminte ce s-a intamplat, dupa cum reiese din povestirile satenilor, stranse de profesorul de romana din comuna Bozioru, Ilie Mandricel. Despre „celalalt taram“, care, in unele conditii, „absoarbe“ pe nenorocosii care se afla in preajma, exista destule relatari cat sa merite o cercetare stiintifica a fenomenului. Din punctul de vedere al studiului fenomenelor paranormale (si ne referim la testele paranormale la care au participat numai oameni de stiinta, rezultatele acestora fiind publicate in „Enciclopedia Fenomenelor Paranormale“ de Brian Inglis), teleportarea este „transferul materiei prin materie“, pana nu demult un nonsens. Acest transfer presupune vointa „cuiva“ sau anumite conditii electromagnetice, obiecte sau persoane disparand dintr-un loc si aparand in altul sau pur si simplu, disparand in „neant“. Obiectul sau persoana transportata se numeste „aport“, putand fi incadrata in anumite coordonate fizice, spatiu, timp, greutate etc.


TELEPORTAREA DOAMNEI GUPPY
Anul 1871. Intr-un imobil din Conduit Street, Londra, se stransese un grup de oameni de stiinta, pentru a participa la demonstratiile de teleportare efectuate de mediumuri renumite ale timpului. Era o adevarata piatra de incercare sa se admita ca un obiect se poate dematerializa dintr-un loc si materializa in alt loc. Demonstratiile erau facute cu obiecte, care apareau sub ochii oamenilor de stiinta, dar ei se declarau nemultumiti, invocand tot felul de „inselatorii“. Insa Madame Guppy era sa-i dea gata, cand a fost dematerializata din casa ei din nordul Londrei si materializata in sala de sedinta. Madame Guppy, o femeie corpolenta, i-a privit nauca si jenata (era in capot) cateva secunde, apoi a fost „dusa“ inapoi. O vizita rapida, discreta in privinta scopului, la domiciliul acesteia a confirmat faptul ca era imbracata in acelasi capot. Nu era constienta de „calatoria“ ei, crezand ca avusese o „viziune“ provocata de o indigestie. Straniu era faptul ca nici unul dintre mediumurile prezente in sala de testari nu-si aducea aminte sa fi vrut sa faca aceasta demonstratie, dar erau exasperati ca „aportarile“ de obiecte nu erau luate in considerare de oamenii de stiinta. „Experimentul Guppy“ a fost trecut la „iluzionism“.


BRAILENI PIERITI IN NEANT
Tinem sa precizam ca vortexul din Bozioru nu are nici o legatura cu experimentele militare supervizate de gen. Ilie Ceausescu, nimic in comun cu „Experimentul Philadelphia“ sau „Proiectul Montauk“, „ocultii“ generalului doar profitand de particularitatile zonei pentru a-si imbunatati performantele metapsihice. In aceasta zona par ca se deschid porti temporale in mod natural, in care oamenii sunt absorbiti si uneori este posibil sa pateasca ce a patit echipajul de pe USS Eldridge. O prima referire la astfel de disparitii face Dan Fodor, in Monitorul de Iasi. El relateaza despre doi braileni (sursa reporterului i-a cerut sa nu le dezvaluie numele), care, in anul 1980, au plecat spre catunul Nucu, dar, intr-un loc numit „La Tiharie“, unul dintre ei s-a gandit sa faca o urcare pe una dintre stancile cu forme ciudate din zona. Folosind echipamente de alpinism, tanarul a urcat pana in varf, de unde a strigat la prietenul sau: „Uite ce am gasit!“.S-a aplecat, a ridicat ceva ce parea a fi un lant metalic si… a disparut. O vreme, cel ramas jos a asteptat ca prietenul sau sa termine cu glumele, apoi s-a convins ca s-a intamplat ceva cumplit. L-a anuntat pe fratele disparutului, care a sosit din Braila cu o echipa de zece insi, cativa dintre ei lucrand in Ministerul de Interne. Chiar fratele disparutului a urcat pe stanca. A gasit si el lantul metalic, pe care l-a ridicat si… a disparut si el. Nimeni n-a mai indraznit sa repete „figura“. Cei doi frati, cautati in zadar prin imprejurimi, n-au mai aparut niciodata.


ENIGMATICA CIVILIZATIE
Chestionat in privinta disparitiei celor doi braileni, Alexandru Mironov, care fusese de vreo opt ori prin regiune, a tinut sa sublinieze ca zona este intr-adevar foarte deosebita si fara astfel de disparatii misterioase. Printre altele, a precizat ca aceasta zona nu este, in primul rand, identificata arheologic, desi acolo au fost descoperite fragmente de ceramica a unei civilizatii careia nu i s-a putut preciza epoca, diferita de vestigiile cunoscute deja din punct de vedere arheologic. A amintit despre anomaliile magnetice, despre un pisc care atrage toate fulgerele, despre izvoare radioactive si despre o regiune unde solul este negru, ca si cand, odata, acolo, a ars „ceva“, probabil o constructie imensa. Am vazut si noi stratul gros de sol ars si o bucata dintr-un zid ciclopic, care probabil inconjura intreaga asezare. In regiunea amintita de A. Mironov, in anii ’80, grupurile de copii telepati, condusi de cercetatorul Vasile Rudan, au indicat, prin perceptie extrasenzoriala, locurile unde exista vestigii. In acele locuri au fost descoperite urme ale acelei asezari necunoscute, dar „experienta“ arheologilor nu a mers mai departe de demonstratiile copiilor, dintr-un dezinteres imposibil de inteles. Ce civilizatie stranie a inflorit oare pe acest „vortex“ natural si cum a disparut ea?!

Doi bătrâni din comuna Ziduri, județul Buzău, s-au trezit cu apă de peste 50 de grade Celsius în fântâna din fundul grădinii. După două săptămâni apa s-a răcit brusc. Nici cei de la Apele Române nu-și explică fenomenul.
Mariana Lăcătuş, purtătoarea de cuvânt a Administraţiei Bazinale de Apă Buzău-Ialomiţa, nu în ţelege nici ea misterul fântânii din comuna Ziduri: "ISU ne-a semnalat încălzirea apei. A fost un fe no men ce nu l-am mai întâlnit! S-au recoltat probe din mai multe fântâni din zonă. Nu au fost semnalate depăşiri de parametri fizico-chimici. Bacteoriologia, făcută de cei de la Direcţia de Sănătate Publică, e şi ea normală. N-au fost in filtrări de substanţe chimice care să producă încălzirea apei. Odată ce analizele au ieşit bune, e o ciudăţenie... Dar, probabil, există o explicaţie!". Care, nimeni nu ştie, încă!

Temperatura apei a oscilat timp de două săptămâni, dar n-a scăzut sub 40 de grade. "Ce-ar fi să crească iar, când o fi să udăm grădina!", se îngrijorează tanti Mioara. "Deocamdată, nu ştim, stăm în aşteptare! Cum mă scol dimineaţa, mă duc direct la ea...", parcă-i pare rău lui nea Burlacu de vremelnica minune din bătătura sa. Cornel Chiriac, un burtos de 41 de ani, sapă de zece ani toate puţurile din zonă. "Fac puţuri de adâncime. De apă sărată am dat, da’ de apă caldă nu... Putea să fie o groapă de var, o fosă, gunoi sau calcar, nu e zonă seismică, nu ştiu...", e în dubiu fântânarul pe care cei de la Apele Române l-au contactat să facă un foraj de monitorizare la câţiva metri de fântână.

P.S. Eu si cu echipa mea vom pornii spre Tara Luanei din Muntii Buzaului in scurt timp sa o cercetam si sper sa disparem si noi
— cu Bogdan Bunea Liviu (https://www.facebook.com/bogdan.bunea.liviu?viewer_id=100002378853251) şi cu altor 8 (https://www.facebook.com/browse/participants/?q=AeLjgTPJuC_lG7aa60U2UUD5mBp8apfITi7vYC7jAEJ-8Tb2O3gayZLQwNcLG0pSHCcKEN8ZX5QzVlfoCNQmLIF9-1KFE1-RktR1Ly-QAevvEfV6ATsJYOSul9uqbav4Tq_5UhcfELCPWqJMp7HfbOV2m fIWn6-tE94E889jv-4VMKqyPOtHfHmaO2Gk05y1snStjgNypfKCy62416jkCcOu1bxX ytAZer_JOLtkJHHuROdSO4VVydGcvrPb8f__tlGlx-rZKunfED_hoyKSXPIX2df0vrn4pOcPvfEj4lUjZf0hfMDWkP-uQxGGa1b1xrpYeOd2dCb0WoZe3BUrDTeQDlQyRp1WBb4-Kgb1AdCN0gQ81Y5q7EIhWJEMEhcNYhzPo3yuBn3l3dQH9nkKUr D7) la Tara Luanei (https://www.facebook.com/pages/Tara-Luanei/370144099753248?ref=stream&viewer_id=100002378853251).


https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-frc3/p480x480/1723_565786633485624_2093247172_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565786633485624&set=a.222033121194312.56231.100001628776076&type=1&relevant_count=1)


1 (https://www.facebook.com/shares/view?id=565786633485624)Îmi place (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=100001628776076&p%5B1%5D=1073744557&profile_id=100001628776076&share_source_type=unknown)

[Adrian Pop]

Dragos VS Anunnaki Reptilians (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians) a distribuit albumul (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.565642393500048.1073741841.100001628776076&type=1) postat de Dragos VS Anunnaki Reptilians (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians).acum 4 ore lângă Busteni, Brasov (https://www.facebook.com/pages/Busteni-Romania/112125498813093?ref=stream)

Expeditie in Muntii Bucegi pentru cautarea tunelurilor secrete 10-11 August 2013! Aproape am descoperit tunelurile de sub Masivul Bucegi - un tunel care l-am descoperit pe o creasta de pe versant greu accesibila care dupa calculele facute de noi duce exact spre interiorul bucegilor sub sfinx si babe, asta confirmand si unii salvamontisti mai "batrani" in meserie.

Pe 10 August cand am ajuns in Bucegi, initial trebuia doar sa stam in ziua respectiva si sa admiram frumusetea locului si sa facem cunostinta unii cu altii. Nu a fost sa fie asa, caci am hotarat o mare parte dintre noi sa plecam de la baza noastra si sa urcam muntele pana la sfinx. Cand am ajuns la telecabina de la Padina o mare parte din grup au luat decizia de a se duce cu telecabina, insa eu cu George Valentin si Ady Tanase mai chitre asa am decis sa urcam.

Drumul nu a fost deloc usor la urcare, norocul nostru a fost ca eram echipati cu bocanci, astfel nu am fi putut urca si existau zone in care intr-o fractiune de secunda iti puteai rupea gatul, glezna, picioarele, mainile etc.
Erau foarte putini oameni care urcau desi era zi de sambata, dar putin mai multi care coborau, dar in niciun caz acestia nu erau numerosi, caci zona e extrem de dificila si multi erau echipati cu adidasi etc. deci neconform cum cere muntele, din aceasta cauza salvamontul trebuie sa stea sa recupereze toti imebecilii care vin in papuci si se accidenteaza.

In apropiere de Sfinx, la o distanta de vreo 500 m pe o creasta, destul de bine ascunsa am descoperit o pestera, impresionanta. Pentru a fi observata pestera care este dispus oblic pe Masivul Bucegi si care dupa analizeze facute de noi duce exact catre Sala Proiectiilor, este nevoie de a ne abate de la traseu undeva la 200-300 de metri pe o fasie greu accesibila, dar nesigura, dar chiar si asa, pestera este undeva mai jos ca intr-o groapa. Am facut si poze, dar am si filmat, pestera fiind pentru inaltimea unui om obisnuit cam 180 cm, un diametru cam de 200 cm, insa cei de la salvamont au spus ca pestera este necunoscuta pentru ei, dar din ce stiu ei, aceasta ar avea zeci de metri lungime daca nu chiar sute!

Apoi am ajuns cu chiu cu vai sus la Sfinx. Este destul de interesant ca sfinx-ul daca este privit dintr-un anumit unghi se vede ca doua chipuri de om ce privesc in doua parti opuse, avem si poza respectiva si e formidabila.
Apoi, tot sambata, dupa ce ne-am distrat putin pe la sfinx, am mers pe la cabana de acolo, am servit masa, apoi am decis sa coboram iarasi muntele fara sa mai luam telecabina.

Cei care au urcat cu telecabina de jos auzind ca trebuie sa coboare fara telecabina au spus "perfect", dar eu care am urcat pe jos nu prea mai eram de acord, in fine, trebuia sa ma duc singur la telecabina, asa ca am luat decizia sa cobor si eu muntele impreuna cu echipa, chiar daca eram sigur ca o sa mi se inmoaie picioarele si o sa cad pe acolo :))

La coborare, noi mai obisnuiam fie sa vorbim serios, fie sa mai facem glume si cand radeam uitam pe unde calcam si nu mai aveam forta in picior si eram gata-gata sa-mi provoc o entorsa. Urcatul pe munte a durat 3 ore jumate, iar coboratul vreo 2 ore jumate. Aceste ore au si pauze intre ele de cateva minute, caci nu va imaginati ca am putut merge 3 ore jumate fara vreun pic de pauza!

Apoi am ajuns la baza Padinei si ne-am indreptat spre baza noastra unde eram cazati.

Seara a fost minunata, desi eram obositi am putut sa ne distram si sa petrecem unii cu altii afara la un foc de tabara. Eu pe la ora 1 m-am pus sa dorm frant de oboseala, o mare parte au stat la petrecere pana dimineata aproape. Eu la ora 7 dimineata eram in picioare (exact ca la armata) si ma pregateam sa urc iar pe munte.

Duminica (ziua decisiva conform evenimentului) a inceput pe la ora 11:30 cand am plecat cu totii iarasi pe munte, directia de data aceasta fiind Varful Omu, desi nu eram siguri ca vom putea face asa ceva, dat fiind faptul ca se anuntase ploaie, cerul era innorat, un nor negru si amenintator era deasupra bucegilor si se auzeau tunete. Am luat totusi decizia sa plecam asta intamplandu-se pe la ora 11:30 si am ajuns la telecabina Padina, am luat telecabina ca nu mai puteam sa urcam de febra musculara si am ajuns sus la Sfinx.

De la Sfinx am facut stanga spre Varful Omu, am mers vreo 3 ore jumate daca nu gresesc, cu tot cu pauze, dar nu am ajuns la Varful Omu caci se facuse ceasul 14:30, deci mai aveam vreo 3 ore sa ajungem la telecabina caci altfel se inchidea. In locul unde eram, mai aveam o ora maxim si ajungeam la Varful Omu, dar ne-am intors inapoi, in drumul de intoarcere era o ceata foarte densa, noi mai glumeam zicand "sintem cu capul in nori", chiar asa si era, am luat decizia de a forma un "sir indian", pentru a fi unii in spatele altora, caci crucile albastre de pe traseu nu se mai vedeau. Am ajuns cu bine la Sfinx, am alergat spre telecabina, cand am ajuns la telecabina a inceput o ploaie torentiala, foarte puternica.

Cand noi ne-am oprit si mai aveam o ora de mers pana la Varfu Omu, am observat niste americani care cu ghid turistic se duceau spre Varful Omu, noi am luat-o din loc repede spre telecabina pentru a nu ne prinde fulgerele si torentiala tocmai sus pe munte, iar cand am ajuns la telecabina cum spuneam, am aflat ca s-a dat alarma la salvamont din cauza acelor turisti care din prostie uriasa nu s-au intors cu noi ci au continuat sa mearga. Oamenii astia sint prosti rau de tot, cum naiba sa mergi pe munte cand vezi cerul innorat, un nor negru, cand auzi tunete, trebuie sa fi sinucigas!

Cand am intrat in telecabina a inceput sa dea o torentiala foarte puternica, apoi am ajuns la Padina la telecabina jos, ne-am pus pelerinele magice anti-ploaie si am mers spre baza, ne-a plouat si cu ele in ultimul hal.

Pe la ora 19:30 am ajuns acasa, la baza, deci in total 7 ore de efort fizic din partea noastra. Acum avem de cercetat partea cu Busteni-ul, dar asta data viitoare, oricum in scurt timp.

Tehnologie si Logistica militara

Un prieten militar care a participat la expeditie s-a oferit sa ne ofere o tehnologie militara pentru a reusii in ceea ce ne-am propus si anume: statii de emisie receptie din acelea simple cu casca si microfon, GPS, urmarire si coordonare prin satelit, iar o persoana va trebui sa stea la baza si sa ne ghideze prin satelit, asta se va intampla data viitoare va fi ceva mai complex si vor fi pregatiri mai ample.

Baza militara Dichiu din Bucegi

Baza Militara subterana Dichiu din Bucegi - locul unde se afla Departamentul Zero si de unde s-a coordonat Descoperirea din Bucegi!

V-am promis ca o sa ofer informatii in premiera nationala despre aceasta baza strict secreta. Voi face in scurt timp un articol pe site-ul meu fara-secrete.ro in care voi prezenta multe informatii despre aceasta baza militara unde isi are locul Departamentul Zero, acea sectie ultra-secreta din cadrul SRI fondata in 1968 de catre Nicolae Ceausescu in cadrul J.J. pentru a se ocupa de evenimente paranormale de pe teritoriul Romaniei dar si pentru descoperirea, antrenarea si educarea copiilor care prezentau capacitati extrasenzoriale.

Expeditie in Muntii Bucegi pentru cautarea tunelurilor secrete 10-11 August 2013! Aproape am descoperit tunelurile de sub Masivul Bucegi - un tunel care l-am descoperit pe o creasta de pe versant greu accesibila care dupa calculele facute de noi duce exact spre interiorul bucegilor sub sfinx si babe, asta confirmand si unii salvamontisti mai "batrani" in meserie.

Pe 10 August cand am ajuns in Bucegi, initial trebuia doar sa stam in ziua respectiva si sa admiram frumusetea locului si sa facem cunostinta unii cu altii. Nu a fost sa fie asa, caci am hotarat o mare parte dintre noi sa plecam de la baza noastra si sa urcam muntele pana la sfinx. Cand am ajuns la telecabina de la Padina o mare parte din grup au luat decizia de a se duce cu telecabina, insa eu cu George Valentin si Ady Tanase mai chitre asa am decis sa urcam.

Drumul nu a fost deloc usor la urcare, norocul nostru a fost ca eram echipati cu bocanci, astfel nu am fi putut urca si existau zone in care intr-o fractiune de secunda iti puteai rupea gatul, glezna, picioarele, mainile etc.
Erau foarte putini oameni care urcau desi era zi de sambata, dar putin mai multi care coborau, dar in niciun caz acestia nu erau numerosi, caci zona e extrem de dificila si multi erau echipati cu adidasi etc. deci neconform cum cere muntele, din aceasta cauza salvamontul trebuie sa stea sa recupereze toti imebecilii care vin in papuci si se accidenteaza.

In apropiere de Sfinx, la o distanta de vreo 500 m pe o creasta, destul de bine ascunsa am descoperit o pestera, impresionanta. Pentru a fi observata pestera care este dispus oblic pe Masivul Bucegi si care dupa analizeze facute de noi duce exact catre Sala Proiectiilor, este nevoie de a ne abate de la traseu undeva la 200-300 de metri pe o fasie greu accesibila, dar nesigura, dar chiar si asa, pestera este undeva mai jos ca intr-o groapa. Am facut si poze, dar am si filmat, pestera fiind pentru inaltimea unui om obisnuit cam 180 cm, un diametru cam de 200 cm, insa cei de la salvamont au spus ca pestera este necunoscuta pentru ei, dar din ce stiu ei, aceasta ar avea zeci de metri lungime daca nu chiar sute!

Apoi am ajuns cu chiu cu vai sus la Sfinx. Este destul de interesant ca sfinx-ul daca este privit dintr-un anumit unghi se vede ca doua chipuri de om ce privesc in doua parti opuse, avem si poza respectiva si e formidabila.
Apoi, tot sambata, dupa ce ne-am distrat putin pe la sfinx, am mers pe la cabana de acolo, am servit masa, apoi am decis sa coboram iarasi muntele fara sa mai luam telecabina.

Cei care au urcat cu telecabina de jos auzind ca trebuie sa coboare fara telecabina au spus "perfect", dar eu care am urcat pe jos nu prea mai eram de acord, in fine, trebuia sa ma duc singur la telecabina, asa ca am luat decizia sa cobor si eu muntele impreuna cu echipa, chiar daca eram sigur ca o sa mi se inmoaie picioarele si o sa cad pe acolo :))

La coborare, noi mai obisnuiam fie sa vorbim serios, fie sa mai facem glume si cand radeam uitam pe unde calcam si nu mai aveam forta in picior si eram gata-gata sa-mi provoc o entorsa. Urcatul pe munte a durat 3 ore jumate, iar coboratul vreo 2 ore jumate. Aceste ore au si pauze intre ele de cateva minute, caci nu va imaginati ca am putut merge 3 ore jumate fara vreun pic de pauza!

Apoi am ajuns la baza Padinei si ne-am indreptat spre baza noastra unde eram cazati.

Seara a fost minunata, desi eram obositi am putut sa ne distram si sa petrecem unii cu altii afara la un foc de tabara. Eu pe la ora 1 m-am pus sa dorm frant de oboseala, o mare parte au stat la petrecere pana dimineata aproape. Eu la ora 7 dimineata eram in picioare (exact ca la armata) si ma pregateam sa urc iar pe munte.

Duminica (ziua decisiva conform evenimentului) a inceput pe la ora 11:30 cand am plecat cu totii iarasi pe munte, directia de data aceasta fiind Varful Omu, desi nu eram siguri ca vom putea face asa ceva, dat fiind faptul ca se anuntase ploaie, cerul era innorat, un nor negru si amenintator era deasupra bucegilor si se auzeau tunete. Am luat totusi decizia sa plecam asta intamplandu-se pe la ora 11:30 si am ajuns la telecabina Padina, am luat telecabina ca nu mai puteam sa urcam de febra musculara si am ajuns sus la Sfinx.

De la Sfinx am facut stanga spre Varful Omu, am mers vreo 3 ore jumate daca nu gresesc, cu tot cu pauze, dar nu am ajuns la Varful Omu caci se facuse ceasul 14:30, deci mai aveam vreo 3 ore sa ajungem la telecabina caci altfel se inchidea. In locul unde eram, mai aveam o ora maxim si ajungeam la Varful Omu, dar ne-am intors inapoi, in drumul de intoarcere era o ceata foarte densa, noi mai glumeam zicand "sintem cu capul in nori", chiar asa si era, am luat decizia de a forma un "sir indian", pentru a fi unii in spatele altora, caci crucile albastre de pe traseu nu se mai vedeau. Am ajuns cu bine la Sfinx, am alergat spre telecabina, cand am ajuns la telecabina a inceput o ploaie torentiala, foarte puternica.

Cand noi ne-am oprit si mai aveam o ora de mers pana la Varfu Omu, am observat niste americani care cu ghid turistic se duceau spre Varful Omu, noi am luat-o din loc repede spre telecabina pentru a nu ne prinde fulgerele si torentiala tocmai sus pe munte, iar cand am ajuns la telecabina cum spuneam, am aflat ca s-a dat alarma la salvamont din cauza acelor turisti care din prostie uriasa nu s-au intors cu noi ci au continuat sa mearga. Oamenii astia sint prosti rau de tot, cum naiba sa mergi pe munte cand vezi cerul innorat, un nor negru, cand auzi tunete, trebuie sa fi sinucigas!

Cand am intrat in telecabina a inceput sa dea o torentiala foarte puternica, apoi am ajuns la Padina la telecabina jos, ne-am pus pelerinele magice anti-ploaie si am mers spre baza, ne-a plouat si cu ele in ultimul hal.

Pe la ora 19:30 am ajuns acasa, la baza, deci in total 7 ore de efort fizic din partea noastra. Acum avem de cercetat partea cu Busteni-ul, dar asta data viitoare, oricum in scurt timp.

Tehnologie si Logistica militara

Un prieten militar care a participat la expeditie s-a oferit sa ne ofere o tehnologie militara pentru a reusii in ceea ce ne-am propus si anume: statii de emisie receptie din acelea simple cu casca si microfon, GPS, urmarire si coordonare prin satelit, iar o persoana va trebui sa stea la baza si sa ne ghideze prin satelit, asta se va intampla data viitoare va fi ceva mai complex si vor fi pregatiri mai ample.

Baza militara Dichiu din Bucegi

Baza Militara subterana Dichiu din Bucegi - locul unde se afla Departamentul Zero si de unde s-a coordonat Descoperirea din Bucegi!

V-am promis ca o sa ofer informatii in premiera nationala despre aceasta baza strict secreta. Voi face in scurt timp un articol pe site-ul meu fara-secrete.ro in care voi prezenta multe informatii despre aceasta baza militara unde isi are locul Departamentul Zero, acea sectie ultra-secreta din cadrul SRI fondata in 1968 de catre Nicolae Ceausescu in cadrul J.J. pentru a se ocupa de evenimente paranormale de pe teritoriul Romaniei dar si pentru descoperirea, antrenarea si educarea copiilor care prezentau capacitati extrasenzoriale.

https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians/media_set?set=a.565642393500048.1073741841.1000016 28776076&type=3


Expeditie in Muntii Bucegi pentru cautarea tunelurilor secrete! (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.565642393500048.1073741841.100001628776076&type=1) (297 de fotografii)


https://fbcdn-sphotos-b-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/p480x480/1098490_565703300160624_718172268_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565703300160624&set=a.565642393500048.1073741841.100001628776076&type=1&relevant_count=8)
https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/q71/s320x320/1170895_565642460166708_564214033_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565642460166708&set=a.565642393500048.1073741841.100001628776076&type=1&relevant_count=7)
https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/q71/s320x320/988287_565642466833374_2129891347_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565642466833374&set=a.565642393500048.1073741841.100001628776076&type=1&relevant_count=6)
https://fbcdn-sphotos-e-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash3/q77/s320x320/995128_565642470166707_589581160_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565642470166707&set=a.565642393500048.1073741841.100001628776076&type=1&relevant_count=5)

2 (https://www.facebook.com/shares/view?id=565730280157926)Îmi place (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=99&appid=2309869772&p%5B0%5D=100001628776076&p%5B1%5D=565730280157926&profile_id=100001628776076&share_source_type=unknown)

[Adrian Pop]

https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians

[Adrian Pop]

Dragos VS Anunnaki Reptilians (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians?hc_location=timeline)a cum 13 ore

Expeditie in Bucegi - aproape am descoperit tunelurile de sub Masivul Bucegi!

Pe 10 August cand am ajuns in Bucegi, initial trebuia doar sa stam in ziua respectiva si sa admiram frumusetea locului si sa facem cunostinta unii cu altii. Nu a fost sa fie asa, caci am hotarat o mare parte dintre noi sa plecam de la baza noastra si sa urcam muntele pana la sfinx. Cand am ajuns la telecabina de la Padina o mare parte din grup au luat decizia de a se duce cu telecabina, insa eu cu George Valentin si Ady Tanase mai chitre asa am decis sa urcam.

Drumul nu a fost deloc usor la urcare, norocul nostru a fost ca eram echipati cu bocanci, astfel nu am fi putut urca si existau zone in care intr-o fractiune de secunda iti puteai rupea gatul, glezna, picioarele, mainile etc.
Erau foarte putini oameni care urcau desi era zi de sambata, dar putin mai multi care coborau, dar in niciun caz acestia nu erau numerosi, caci zona e extrem de dificila si multi erau echipati cu adidasi etc. deci neconform cum cere muntele, din aceasta cauza salvamontul trebuie sa stea sa recupereze toti imebecilii care vin in papuci si se accidenteaza.

In apropiere de Sfinx, la o distanta de vreo 500 m pe o creasta, destul de bine ascunsa am descoperit o pestera, impresionanta. Pentru a fi observata pestera care este dispus oblic pe Masivul Bucegi si care dupa analizeze facute de noi duce exact catre Sala Proiectiilor, este nevoie de a ne abate de la traseu undeva la 200-300 de metri pe o fasie greu accesibila, dar nesigura, dar chiar si asa, pestera este undeva mai jos ca intr-o groapa. Am facut si poze, dar am si filmat, pestera fiind pentru inaltimea unui om obisnuit cam 180 cm, un diametru cam de 200 cm, insa cei de la salvamont au spus ca pestera este necunoscuta pentru ei, dar din ce stiu ei, aceasta ar avea zeci de metri lungime daca nu chiar sute!

Apoi am ajuns cu chiu cu vai sus la Sfinx. Este destul de interesant ca sfinx-ul daca este privit dintr-un anumit unghi se vede ca doua chipuri de om ce privesc in doua parti opuse, avem si poza respectiva si e formidabila.
Apoi, tot sambata, dupa ce ne-am distrat putin pe la sfinx, am mers pe la cabana de acolo, am servit masa, apoi am decis sa coboram iarasi muntele fara sa mai luam telecabina.

Cei care au urcat cu telecabina de jos auzind ca trebuie sa coboare fara telecabina au spus "perfect", dar eu care am urcat pe jos nu prea mai eram de acord, in fine, trebuia sa ma duc singur la telecabina, asa ca am luat decizia sa cobor si eu muntele impreuna cu echipa, chiar daca eram sigur ca o sa mi se inmoaie picioarele si o sa cad pe acolo :))

La coborare, noi mai obisnuiam fie sa vorbim serios, fie sa mai facem glume si cand radeam uitam pe unde calcam si nu mai aveam forta in picior si eram gata-gata sa-mi provoc o entorsa. Urcatul pe munte a durat 3 ore jumate, iar coboratul vreo 2 ore jumate. Aceste ore au si pauze intre ele de cateva minute, caci nu va imaginati ca am putut merge 3 ore jumate fara vreun pic de pauza!

Apoi am ajuns la baza Padinei si ne-am indreptat spre baza noastra unde eram cazati.

Seara a fost minunata, desi eram obositi am putut sa ne distram si sa petrecem unii cu altii afara la un foc de tabara. Eu pe la ora 1 m-am pus sa dorm frant de oboseala, o mare parte au stat la petrecere pana dimineata aproape. Eu la ora 7 dimineata eram in picioare (exact ca la armata) si ma pregateam sa urc iar pe munte.

Duminica (ziua decisiva conform evenimentului) a inceput pe la ora 11:30 cand am plecat cu totii iarasi pe munte, directia de data aceasta fiind Varful Omu, desi nu eram siguri ca vom putea face asa ceva, dat fiind faptul ca se anuntase ploaie, cerul era innorat, un nor negru si amenintator era deasupra bucegilor si se auzeau tunete. Am luat totusi decizia sa plecam asta intamplandu-se pe la ora 11:30 si am ajuns la telecabina Padina, am luat telecabina ca nu mai puteam sa urcam de febra musculara si am ajuns sus la Sfinx.

De la Sfinx am facut stanga spre Varful Omu, am mers vreo 3 ore jumate daca nu gresesc, cu tot cu pauze, dar nu am ajuns la Varful Omu caci se facuse ceasul 14:30, deci mai aveam vreo 3 ore sa ajungem la telecabina caci altfel se inchidea. In locul unde eram, mai aveam o ora maxim si ajungeam la Varful Omu, dar ne-am intors inapoi, in drumul de intoarcere era o ceata foarte densa, noi mai glumeam zicand "sintem cu capul in nori", chiar asa si era, am luat decizia de a forma un "sir indian", pentru a fi unii in spatele altora, caci crucile albastre de pe traseu nu se mai vedeau. Am ajuns cu bine la Sfinx, am alergat spre telecabina, cand am ajuns la telecabina a inceput o ploaie torentiala, foarte puternica.

Cand noi ne-am oprit si mai aveam o ora de mers pana la Varfu Omu, am observat niste americani care cu ghid turistic se duceau spre Varful Omu, noi am luat-o din loc repede spre telecabina pentru a nu ne prinde fulgerele si torentiala tocmai sus pe munte, iar cand am ajuns la telecabina cum spuneam, am aflat ca s-a dat alarma la salvamont din cauza acelor turisti care din prostie uriasa nu s-au intors cu noi ci au continuat sa mearga. Oamenii astia sint prosti rau de tot, cum naiba sa mergi pe munte cand vezi cerul innorat, un nor negru, cand auzi tunete, trebuie sa fi sinucigas!

Cand am intrat in telecabina a inceput sa dea o torentiala foarte puternica, apoi am ajuns la Padina la telecabina jos, ne-am pus pelerinele magice anti-ploaie si am mers spre baza, ne-a plouat si cu ele in ultimul hal.

Pe la ora 19:30 am ajuns acasa, la baza, deci in total 7 ore de efort fizic din partea noastra. Acum avem de cercetat partea cu Busteni-ul, dar asta data viitoare, oricum in scurt timp.

Tehnologie si Logistica militara

Un prieten militar care a participat la expeditie s-a oferit sa ne ofere o tehnologie militara pentru a reusii in ceea ce ne-am propus si anume: statii de emisie receptie din acelea simple cu casca si microfon, GPS, urmarire si coordonare prin satelit, iar o persoana va trebui sa stea la baza si sa ne ghideze prin satelit, asta se va intampla data viitoare va fi ceva mai complex si vor fi pregatiri mai ample.

Baza militara Dichiu din Bucegi

Este o baza secreta, undeva in padure, inca de pe vremea lui Ceausescu aici veneau tancuri, care erau garate in subteran, deci este o baza subterana, de unde s-a coordonat toata interventia in august 2003 cand s-a patruns sub Bucegi. Voi da detalii ample despre ea in scurt timp sa pregatesc materialul!

Descoperirea din Bucegi din August 2003 confirmata si de micul inuaki David in cartea "Inuaki reptilianul din mine" scrisa de Aryana Havah:

"D: Pentru ca aici noi beneficiem de constiinaa colectiva a inaintasilor nostri, care ne va fi de mare ajutor.
A: Ce vrei sa spui cu asta?
D: Aici pe acest pamant au trait fiinte foarte evoluate, care au lasat viitoarelor generatii un fel de bula energetica care contine informatii de o mare valoare. Ele vor fi revelate la un anumit moment. Totodata prin accesarea acestora, noi vom capata explicatii la toate intrebarile care au fost puse de-a lungul evolutiei, intrebari a caror raspunsuri reale, au fost de obicei ascunse, mascate sau trunchiate.
A: Imi poti da un exemplu?
D: Nu, caci nu este sarcina mea.
A: Si mai este mult pana cand vom putea accesa acest tezaur? (DESCOPERIREA DIN BUCEGI?)
D: Nu. Unii chiar iI acceseaza, ba mai mult, impartasesc informatiile primite (RADU CINAMAR?!). A: Si noi de ce nu stim?
D: Ba auzim, dar nu suntem interesati. Majoritatea crede ca sunt povesti. A: Toata Romania a fost populata de aceste fiinte?
D: In special centrul tarii actuate, intr-unul din munti este chiar ascuns un tezaur informational deosebit de important.
A: Si de ce nu a aflat nimeni?
D: Aghton spune ca stiu destul de multi, insa ca nu vor sa spuna. Sunt persoane care chiar au intrat acolo.
A: Este tipic romanesc. Daca auzi ceva ce nu trebuie, ti se spune ca esti dezinformat, ca ai infeles gresit sau ca nu ai ajuns la nivelul la care ti se poate revela secretul.
D: Toti vor afla atunci cand va trebui.
A: Dar muntii Bucegi, imi poti spune ceva despre ei?
D: Atat in Bucegi cat si in Ceahlau, exista acel tezaur informational de care iti vorbeam. Daca oamenii s-ar uita ar putea chiar sa il vada. In acele locuri apar niste formatiuni energetice sub forma de piramida cu baza patrata. Acum arata ca un fel de holograma, dar cu cat ne vom apropia de anumite evenimente cu atat vor fi mai pregnante.
A: Ce rol au aceste piramide? (DECI MUNTII CARPATI SINT PIRAMIDE!) D: Ele protejeaza tara de anumite atacuri energetice si transmit forme-gand-energie in scop de protectie si evolutie spirituala. Intr-un fel, putem spune ca incearca sa ridice vibratia la nivelul intregii Romanii. Atat a locului cat si a oamenilor."
— cu Bogdan Bunea Liviu (https://www.facebook.com/bogdan.bunea.liviu?viewer_id=100002378853251) şi altor 9 (https://www.facebook.com/browse/participants/?q=AeKD-oRFo9kl7uox6F-DOxIdJRMecgE1soKQTam1HmHoG6kY0JrJVoIxT4OwhgAydKLlq awDqWQjz1SQU_xmLbPMlWp4_QQWZK7bqXKV-Ga1IsdVqdEhJqqKEE0OtiGXSEG8CP7VjdCUHaBf3-UGXSFEv7D2dwraoBJhgedVhkUnEeBOc9FzNT00MAsFB64-pe-Aqmw-OHdxN4e1hu0OzZqrQmCZATw0KODxnweYkjQgjgROEMynZzaNX2 sqEypWkLc7yeZAQyptricsJ82u99_5cY3w3Eh7TFZINJaLp-nEVpgcohSxeSYDwk_PSLTvwjEmUw5qPe40Tcii1uawP4SP33jv vFOZD1e2AhYs1NW0FVuMx9JV25Zh19ImvC65IpJVuKeifkV9er BprttwU2kQRUadNEEbNbt0ECNgVdScqQ) în Busteni, Brasov (https://www.facebook.com/pages/Busteni-Romania/112125498813093?ref=stream&viewer_id=100002378853251).


https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash4/p480x480/1003190_565512336846387_2002805198_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=565512336846387&set=a.222033121194312.56231.100001628776076&type=1&relevant_count=1)

12 (https://www.facebook.com/shares/view?id=565512336846387)Îmi place (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=100001628776076&p%5B1%5D=1073743973&profile_id=100001628776076&share_source_type=unknown)

[Adrian Pop]

Simona Ilie (https://www.facebook.com/simona.ilie.775) hei am ceva pentru voi! incerc sa va ajut si eu cum pot, de aici, ca daca m-am imbolnavit... http://documentare.rightbe.com/documentare-interesante/misterul-sfinxului-din-carpati-documentar-2013-2https://fbexternal-a.akamaihd.net/safe_image.php?d=AQDMfzOailx9LLHf&w=154&h=154&url=http%3A%2F%2Fdocumentare.rightbe.com%2Fwp-content%2Fuploads%2F2013%2F08%2Fmisterele-sfinxului-din-carpati-documentar-online-2013.jpg (http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fdocumentare.rightbe.com%2Fdoc umentare-interesante%2Fmisterul-sfinxului-din-carpati-documentar-2013-2&h=HAQGHUOSNAQHwY1bCdyon0pWCF5eNal-4F3SAVU3sXgs-uQ&s=1)Misterul Sfinxului din Carpați (documentar 2013) (http://documentare.rightbe.com/documentare-interesante/misterul-sfinxului-din-carpati-documentar-2013-2)
documentare.rightbe.comMisterul Sfinxului din Carpați vine sa portretizeze calatoria spirituala facuta de Oana R. Ghiocel si Dr. Robert M. Schoch (profesor Univeristar din Boston) ca

[Adrian Pop]

https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-frc3/c39.8.103.103/s80x80/970269_550333645030923_1276721638_a.jpg (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians)Dragos VS Anunnaki Reptilians (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians?hc_location=stream)
Descoperirea din Bucegi din August 2003 confirmata si de micul inuaki David in cartea "Inuaki reptilianul din mine" scrisa de Aryana Havah:

"D: Pentru ca aici noi beneficiem de constiinaa colectiva a inaintasilor nostri, care ne va fi de mare ajutor.
A: Ce vrei sa spui cu asta?
D: Aici pe acest pamant au trait fiinte foarte evoluate, care au lasat viitoarelor generatii un fel de bula energetica care contine informatii de o mare valoare. Ele vor fi revelate la un anumit moment. Totodata prin accesarea acestora, noi vom capata explicatii la toate intrebarile care au fost puse de-a lungul evolutiei, intrebari a caror raspunsuri reale, au fost de obicei ascunse, mascate sau trunchiate.
A: Imi poti da un exemplu?
D: Nu, caci nu este sarcina mea.
A: Si mai este mult pana cand vom putea accesa acest tezaur? (DESCOPERIREA DIN BUCEGI?)
D; Nu. Unii chiar iI acceseaza, ba mai mult, impartasesc informatiile primite (RADU CINAMAR?!).
A: Si noi de ce nu stim?
D: Ba auzim, dar nu suntem interesati. Majoritatea crede ca sunt povesti.
A: Toata Romania a fost populata de aceste fiinte?
D: In special centrul tarii actuate, intr-unul din munti este chiar ascuns un tezaur
informational deosebit de important.
A: Si de ce nu a aflat nimeni?
D: Aghton spune ca stiu destul de multi, insa ca nu vor sa spuna. Sunt persoane care
chiar au intrat acolo.
A: Este tipic romanesc. Daca auzi ceva ce nu trebuie, ti se spune ca esti dezinformat,
ca ai infeles gresit sau ca nu ai ajuns la nivelul la care ti se poate revela secretul.
D: Toti vor afla atunci cand va trebui.

A: Dar muntii Bucegi, imi poti spune ceva despre ei?
D: Atat in Bucegi cat si in Ceahlau, exista acel tezaur informational de care iti vorbeam.
Daca oamenii s-ar uita ar putea chiar sa il vada. In acele locuri apar niste formatiuni
energetice sub forma de piramida cu baza patrata. Acum arata ca un fel de holograma, dar cu cat ne vom apropia de anumite evenimente cu atat vor fi mai pregnante.
A: Ce rol au aceste piramide? (DECI MUNTII CARPATI SINT PIRAMIDE!)
D: Ele protejeaza tara de anumite atacuri energetice si transmit forme-gand-energie in
scop de protectie si evolutie spirituala. Intr-un fel, putem spune ca incearca sa ridice vibratia la nivelul intregii Romanii. Atat a locului cat si a oamenilor."

Citat pe scurt din cartea Viitor cu cap de mort de Radu Cinamar:

"O a doua întâlnire cu marele mason Massini a avut loc în vila luxoasă a unei diplomaţii străine. Deşi întâlnirea a ţinut mai puţin de o oră, informaţia oferită de Massini a fost ca o bombă. El a spus că dispune de o informaţie ultrasecretă care provine direct de la Statul Major al Pentagonului, şi că acea informaţie se referă la un anumit loc din România.
Mărturisind că grupul Bilderberg are reprezentanţi în cele mai importante dintre organismele politice, economice şi militare ale SUA, a afirmat că există câteva grupuri oculte a căror putere este foarte mare. Dincolo chiar si de aceste grupări foarte puternice, există formaţiuni de elită care supervizează viaţa ştiinţifică şi tehnologia pe întreaga planetă, economia mondială şi curentele politice globale. Deasupra tuturor se află grupul Bilderberg. Tot ceea ce e mai important şi se descoperă pe planetă este adus imediat la cunoştinţa celor din elita mondială. Acesta a fost şi cazul observaţiilor secrete în ceea ce priveşte teritoriul României.

Pentagonul spionează cu sateliţi

Pentagonul are mai multe programe militare secrete şi de spionaj geodezic, folosind mai mulţi sateliţi geostaţionari de înaltă tehnologie. Unul dintre aceştia, care se bazează pe tehnologia bionică şi pe cea a undelor de formă, a reperat în anul 2002 o structură aparte într-o anumită zonă a munţilor Bucegi. În primul rând, spaţiul gol identificat în interiorul muntelui nu c
omunica cu exteriorul, ci începea direct din interiorul muntelui, la o anumită distanţă de panta acestuia. În al doilea rând, avea forma unui tunel foarte regulat care cotea brusc spre centrul muntelui, sub un unghi de 26 de grade. Traseul tunelului era perfect plan. Cel de-al treilea element a pus pe gânduri echipa Pentagonului.
Scanarea din satelit a muntelui a evidenţiat două blocaje majore ale structurii din interiorul solid de piatră care mărgineau începutul tunelului şi sfârşitul lui şi respingeau orice tip de sondare sau analiză, ca şi cum ar fi protejat ceva în acel loc. Erau baraje energetice artificiale: primul era plan, drept ca un zid, ca un perete care bloca accesul în tunel. Al doilea era imens, ca o cupolă sau semisferă, care se afla la capătul opus tunelului, aproape de centrul muntelui. Massini a recunoscut că acolo se afla ceva extrem de important şi care era foarte bine protejat. Ansamblul tunel-hemisferă se afla într-un plan paralel cu solul, iar barajul hemisferic se află pe verticala ce corespunde stâncilor de pe creastă numite Babele. De fapt, verticala ieşea la aproximativ 40 de metri între Babele şi Sfinxul din Bucegi.

O amforă misterioasă

După tabloul de comandă există un pătrat mare cu latura de trei metri pe care se află o amforă. Conţinutul ei reprezintă unul dintre punctele forte ale descoperirii. Aceasta este ceea ce îşi dorea cu atâta ardoare venerabilul Massini pentru el şi pentru elita masonilor. Amfora conţine un praf alb foarte fin. Cercetătorii americani au rămas consternaţi să constate că substanţa are o structură cristalină necunoscută a aurului monoatomic care este foarte dificil de obţinut mai ales în formula de puritate foarte mare.
Venerabilul Massini era informat încă înainte de a pătrunde în sală de existenţa amforei. Pulberea de aur în forma ei pură stimulează foarte mult anumite fluxuri şi schimburi energetice la nivel celular şi neuronal. Adică provoacă un proces accelerat de întinerire. Teoretic, un om poate să trăiască în acelaşi corp fizic timp de mai multe mii de ani cu condiţia să consume, la anumite intervale de timp, şi în cantitate bine determinată, pulbere de aur monoatomic. Aşa se explică multe aspecte enigmatice legate de longevitatea incredibilă a unor personaje importante şi arată intenţiile ascunse ale elitei mondiale ale masonilor.

Declaraţia oficială a României

Când diplomaţia americană a fost informată că România va transmite un comunicat mondial de presă de o importanţă crucială pentru omenire, totul a devenit un haos. Nimeni nu ştia, dar toţi bănuiau că se întâmplă ceva foarte grav şi important. Preşedintele a fost chemat pentru o convorbire telefonică directă cu Casa Albă. În câteva ore fuseseră blocate toate tranzacţiile şi înţelegerile statului român cu organismele financiare internaţionale. Se aştepta din clipă în clipă ordinul de declarare a stării de urgenţă în zona montană şi în capitală.
Discuţiile dintre oficialii americani care sosiseră de urgenţă la Bucureşti şi partea română s-au făcut fără translator. Au fost atât de violente încât nu puţine au fost momentele de criză în care diplomaţii strigau unii la alţii cât puteau de tare, proferând multiple ameninţări cu represalii. Celelalte state ale lumii nu cunoşteau nimic din această problemă, iar americanii ştiau bine că existau oricând câteva ţări foarte puternice care s-ar fi coalizat imediat cu România pentru susţinerea declaraţiei publice.
Declaraţia ar fi cuprins principalele date ale descoperirii din munţii Bucegi, punând la dispoziţia întregii lumi dovezi, fotografii şi alte elemente esenţiale pentru clarificare. Ar fi fost invitaţi cei mai mari oameni de ştiinţă pentru studii şi cercetări. Dar cel mai important aspect l-ar fi constituit dezvăluirile despre trecutul extrem de îndepărtat al omenirii şi despre istoria reală care a fost aproape complet contrafăcută.

"În nici-un caz!"

Americanii au reacţionat cu vehemenţă pentru că acea declaraţie ar fi spulberat într-o clipă influenţa lor planetară, şi poate ar fi aruncat în haos economia şi societatea ţării lor. Acesta a fost motivul principal invocat de ei, acela de a nu crea panică. Dar au uitat să recunoască că această posibilă stare de angoasă şi perturbare socială ar fi apărut ca rezultat direct al minciunii şi manipulării realizată deliberat de-a lungul secolelor de către francmasonerie. S-a primit şi o intervenţie specială a Papei care îndemna la o mare cumpătare înainte de acest pas fundamental pentru omenire. Papa a transmis chiar că va pune la dispoziţia statului român anumite documente străvechi din arhiva secretă papală care sunt de o mare importanţă pentru România şi sprijină dovezile descoperirii din munţi. După 24 de ore de discuţii s-a ajuns la un acord final de colaborare româno-american în nişte termeni precişi. Poziţia statului român a fost aceea de amânare a dezvăluirilor, de prezentare a lor în mod gradat omenirii."

P.S. MARE ATENTIE TUTUROR!!!

Dupa ce am postat intentia mea de a derula o serie de cercetari in zona montana a Masivului Bucegi (Axa Sinaia-Busteni), multa lume a ramas surprinsa de initiativa mea!!!
Oricum echipa e pregatita insa nu mai exista locuri in ea! O sa fie spectacol mare in zona montana anul asta va PROMIT IO
https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/s403x403/969490_533805860017035_2104711928_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=533805860017035&set=gm.430475190384949&type=1&relevant_count=1&ref=nf)

Nu-mi mai place (https://www.facebook.com/groups/314330918666044/permalink/430475190384949/#) · · Nu mai urmări postarea (https://www.facebook.com/groups/314330918666044/permalink/430475190384949/#) · 8 iunie la 16:33

[Adrian Pop]

Dragos VS Anunnaki Reptilians (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians?hc_location=stream)
Unul dintre tunelurile principale ce duc catre interiorul Masivului Bucegi spre Complexul Salii Proiectiilor Holografice

Iata poza mult asteptata. Practic este vorba de o pestera aflata intr-o zona foarte abrupta la vreo 600 m de Sfinx-ul din Bucegi, greu accesibila, care nu este cartografiata pe nicio harta, presupun ca "nu este importanta", insa salvamontistii cei mai "vorbareti" dintre ei au declarat ca aceasta este necunoscuta pentru ei si ca din ce stiu ei, are o lungime de zeci de metri chiar sute.

Aceasta vine perpendicular, din ce am analizat noi, pe Sala Proiectiilor de sub Masivul Bucegi. Aceasta Sala a Proiectiilor Holografice este localizata la 50 m adancime sub sfinx si babe.

Deci daca analizam distanta unde se afla corelata cu locul unde exista Sala Proiectiilor atunci vedem clar ca tunelul ce porneste din pestera duce exact catre interior.

Nu stim ce vom gasi inauntru, data viitoare in scurt timp adica, in maxim o luna, vom venii pregatiti cu echipament militar, cu proiectoare puternice si alte echipamente speciale si o vom strabate.

https://fbcdn-sphotos-d-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash3/s403x403/1176223_566151243449163_1138146225_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=566151243449163&set=gm.458609217571546&type=1&relevant_count=1&ref=nf)

Îmi place (https://www.facebook.com/groups/314330918666044/458609217571546/?notif_t=group_activity#) · · Urmăreşte postarea (https://www.facebook.com/groups/314330918666044/458609217571546/?notif_t=group_activity#) · acum 59 minute

[Adrian Pop]

Dragos VS Anunnaki Reptilians (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians?hc_location=stream)
Sus pe munte la mare altitudine in drum spre Varful Omu, insa nu am mai ajuns, caci mai aveam o ora, era ora 15:30 si am luat decizia sa ne intoarcem caci la ora 17:30 pleca ultima telecabina spre Padina si riscam sa coboram astfel Valea Obarsiei pe ploaie torentiala, nu de alta dar nu e nevoie sa intram in cartea recordurilor pentru o asemenea cascadorie =))))))))))))))))

Era o ceata atat de densa, incat de abia ne mai puteam observa intre noi. La un moment dat unii au ramas in spate, am inceput sa strigam dupa ei, ne-am cam enervat putin caci riscam sa ne pierdem pe acolo unii de altii.

Cand noi ne indreaptam prin ceata spre Sfinx, respectiv spre telecabina, am trecut pe langa niste americani complet irationali si nebuni care alaturi de un ghid turistic din cate ne-am dat seama, se duceau spre Varful Omu, dupa care sa aflam ca s-a dat alarma la salvamont si au pornit pentru recuperarea acelor oameni complet nebuni. Ce greu e sa fi si salvamontist, ai de a face cu toti tampitii...

Fi-r-am ai naibii de CORAJOSI noi!
https://fbcdn-sphotos-b-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/s403x403/969272_566118446785776_873986943_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=566118446785776&set=gm.458578314241303&type=1&relevant_count=1&ref=nf)

Îmi place (https://www.facebook.com/groups/314330918666044/458609217571546/?notif_t=group_activity#) · · Urmăreşte postarea (https://www.facebook.com/groups/314330918666044/458609217571546/?notif_t=group_activity#) · acum 2 ore

[Adrian Pop]

Dragos VS Anunnaki Reptilians (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians?hc_location=stream)
Departamentul Zero - Centru de Cercetari Paranormale de pe teritoriul Romaniei!

Dragi tovarasi si pr'eteni m-am sfatuit cu echipa pe care am format-o acum cateva luni de zile si cu care am avut onoarea sa fac expeditia in Bucegi din 10-11 August 2013, cand s-au implinit 10 ani de cand s-a patruns sub Bucegi in secret si am luat decizia consultandu-ma cu toti membri echipei mele de a crea aceasta pagina de facebook, unde se va investiga tot felul de informatii paranormale, bizare, misterioase ce au loc pe teritoriul Romaniei.

Am luat decizia asta pentru ca atunci cand cineva are o astfel de intamplare cum ar fi disparitii prin ceata, disparitii prin munti, teleportari si tot felul de astfel de lucruri ce s-au petrecut, se petrec si se vor petrece pe teritoriul Romaniei sa poata anunta undeva unde nu va fi etichetat ca nebun, delirant, sarit de pe fix etc. si noi imediat preluam acest caz si-l investigam.

Vom investiga cele mai bizare povesti de pe teritoriul Romaniei, de la descoperiri secrete de tehnologii cum sint cele de sub Bucegi si Ceahlau, pana la disparitii, teleportari etc.

Voi merge sa studiem zone care au facut legenda cum ar fi:

1. Muntii Bucegi
2. Masivul Ceahlau
3. Padurea Baciu din Cluj-Napoca
4. Muntii Buzaului - unde oamenii dispar prin ceata

Orice persoana care cunoaste sau a trait o astfel de intamplare in vreun loc din Romania ne poate scrie pe facebook dandu-ne un mesaj privat ori la adresa dragos@fara-secrete.ro

https://www.facebook.com/DepartamentulZero.ro

https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-prn1/174671_497744496979498_1102222142_n.jpg (https://www.facebook.com/DepartamentulZero.ro?ref=nf)Departamentul Zero.ro (https://www.facebook.com/DepartamentulZero.ro)
Aceasta pagina este pentru a investiga si cerceta diverse intamplari paranormale, bizare, stranii de pe teritoriul Romaniei!pagină: 16 apreciază asta






Nu-mi mai place (https://www.facebook.com/groups/314330918666044/459128294186305/?notif_t=group_activity#) · · Urmăreşte postarea (https://www.facebook.com/groups/314330918666044/459128294186305/?notif_t=group_activity#) · acum 3 minute în Targoviste, Dambovita (https://www.facebook.com/pages/Targoviste-D%C3%A2mbovi%C8%9Ba-Romania/113035492056720?ref=stream)




Ţie şi lui Cris Petrov (https://www.facebook.com/cristine.petrovici) vă place asta.

[Adrian Pop]

Scrie un comentariu...

Opţiuni (https://www.facebook.com/groups/314330918666044/459128294186305/?notif_t=group_activity#)
https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-ash4/c39.8.103.103/s80x80/999125_566695160061438_1356579963_a.jpg (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians)Dragos VS Anunnaki Reptilians (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians?hc_location=stream)
http://www.fara-secrete.ro/radu-timofte-fost-sef-al-sri-a-fost-asasinat-pentru-a-nu-face-publica-descoperirea-din-bucegi-deoarece-el-a-fost-prezent-la-intreaga-operatiune-de-patrundere-sub-masivul-bucegi-pe-11-august-2003/
https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn1/p320x320/934689_566498253414462_1794456644_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=566498253414462&set=gm.458944527538015&type=1&relevant_count=1&ref=nf)


Nu-mi mai place (https://www.facebook.com/groups/314330918666044/459128294186305/?notif_t=group_activity#) · · Urmăreşte postarea (https://www.facebook.com/groups/314330918666044/459128294186305/?notif_t=group_activity#) · acum 8 ore




Ţie, lui Cristian-Florin Droanta (https://www.facebook.com/cristi.pascaneanul) şi altor 7 (https://www.facebook.com/browse/likes?id=458944527538015) vă place asta.




https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-ash4/s48x48/369451_100002008140425_1302126725_q.jpg (https://www.facebook.com/hociungc)
Hociung Carmen-Nicoleta (https://www.facebook.com/hociungc) Adevaruri ascunse. Radu Cinamar.

[Adrian Pop]

Eu ma ocup de-o scoala de afaceri unde pregatesc tineri. Comunic doar cu cei de pe forum Timpul fiind insuficiet.



ADRIAN POP
Presedinte - POP SERVICE ELECTRONIC HQ S.R.L.
Calea Severinului, BL. 317 A,B
200233
Craiova
ROMANIA
Tel: +40 251 483627
Tel/Fax: +40 251 418773
www.popservice.ro
www.ruris.ro
www.softwarepse.com
www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
Skype - adrianpop58
Tel: +40 251 483627
Tel/Fax: +40 251 418773


On 8/16/2013 8:44 AM, stefan dumitrache wrote:
> daca aveti mai multe informatii, va rog sa mi le trimiteti.
>
>
> În data de 15 august 2013, 10:58, Adi Pop <adipop@popservice.ro> a scris:
>
> Este un punct nodal acolo.....
>
> ADRIAN POP
> Presedinte - POP SERVICE ELECTRONIC HQ S.R.L.
> Calea Severinului, BL. 317 A,B
> 200233
> Craiova
> ROMANIA
> Tel: +40 251 483627
> Tel/Fax: +40 251 418773
> www.popservice.ro
> www.ruris.ro
> www.softwarepse.com
> www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
> e-mail - adipop@popservice.ro
> ID Messenger: zalmoxa_adipop
> Skype - adrianpop58
> Tel: +40 251 483627
> Tel/Fax: +40 251 418773
>
>
>
> -------- Original Message --------
> Subject: biserica domneasca
> Date: Thu, 15 Aug 2013 08:49:56 -0700
> From: stefan dumitrache <stefan.dumitrache@gmail.com>
> To: adipop@popservice.ro
>
>
> din ceea ce stiu eu exista doar 2 tuneluri in incinta fostei resedinte domnesti. dupa parerea dvs mai exista si altele?
>

[Adrian Pop]

Tutza Anghel (https://www.facebook.com/tutza.anghel?hc_location=stream) via Eugen Prodan (https://www.facebook.com/eugen.prodan2?hc_location=stream)
https://fbstatic-a.akamaihd.net/rsrc.php/v2/y4/r/-PAXP-deijE.gif (http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/08/17/bucegiul-subteran/)Bucegiul subteran
extraterestriiprintrenoi.wordpress.comIdeea că sub pământ, în general, şi sub munţi în particular, s-ar afla un imperiu subteran există din „illo tempore”. O exprimare concretă a ei ar fi noţiunea Shambala venită din Orientul îndepărta...

(http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/08/17/bucegiul-subteran/)




Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=99&appid=2309869772&p%5B0%5D=100001277901376&p%5B1%5D=612605402125384&profile_id=100002378853251&share_source_type=unknown) · acum aproximativ o oră ·

[Adrian Pop]

Bucegiul subteran (http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/08/17/bucegiul-subteran/) De Gabriela Dobrescu (http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/author/p2baghera/) 17/08/2013 (http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/08/17/bucegiul-subteran/)
Ideea că sub pământ, în general, şi sub munţi în particular, s-ar afla un imperiu subteran există din „illo tempore”. O exprimare concretă a ei ar fi noţiunea Shambala venită din Orientul îndepărtat, dar care a interesat pe mulţi europeni, printre care şi români.
http://t3.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcSn40ZdoNyJjfQr4LbJRPoRZ8N9OeCvf Kzzs8fLbm_H3-IhO_xAFw (http://www.google.ro/imgres?q=TERRA+CAVA+-+SHAMBALA&start=138&hl=ro&biw=1024&bih=645&tbm=isch&tbnid=VfNv6gCgHk0l9M:&imgrefurl=http://www.youtube.com/playlist%3Flist%3DPL73E623E7A3F3D23E&docid=YFzAJyTEBx-CoM&imgurl=http://i1.ytimg.com/vi/Dnr2fgr7xCE/hqdefault.jpg&w=480&h=360&ei=3usPUo-4OIWr4ASp14DwAQ&zoom=1&ved=1t:3588,r:42,s:100,i:130&iact=rc&page=9&tbnh=170&tbnw=227&ndsp=17&tx=159&ty=63)
Shambala ar fi o ţară mirifică, imprecis localizată, subterană. Primii europeni care au plecat în căutarea ei în Asia în anul 1627 au fost călugării iezuiţi Ştefan Cacella şi Ioan Cabral.
Pe teritoriul ţării noastre, primii care s-au interest de problema Shambalei au fost locuitorii din concavitatea primei curburi a Carpaţilor. Secuiul Körösi Csoma Sandor, născut în anul 1784 în satul Chiuruş din Covasna, care a vieţuit între anii 1827 şi 1830 în mănăstirile tibetane Zangla şi Kanim, considera că Shambala există, fizic vorbind, şi că este amplasată la nord de râul Sir Daria, între paralela 45o şi 50o.

Pe de altă parte, celebrul doctor sas Hönigberger din Braşov, deşi aprecia că ţara miraculoasă este tot în nordul Indiei, totuşi se apropia mai mult de adevăr, susţinând că în ea nu pot intra decât cei iniţiaţi. Doctorul Zerlendi din Bucureşti, un personaj real al nuvelelor lui Mircea Eliade, considera, ca şi acesta, că Shambala este un spaţiu calitativ deosebit de spaţiul profan. Mircea Eliade ajunsese probabil la această concluzie după ce, aflându-se pe drumul sfânt al Badrinathului din Tibet, întrebase din eremit în eremit unde este intrarea în Shambala şi nu aflase nimic.
Nimeni pe plan mondial, şi au fost nenumăraţi cercetători, nu a găsit intrări în subteran, deşi mari iniţiaţi ca Apollonius din Tyana se zice că ar fi făcut-o. Oricum, ca factor comun al cercetărilor, a rezultat indicaţia că intrările în Shambala sunt amplasate în munţi sau în păduri sfinte, cum ar fi cea din Morbihan (Franţa), numită Brocelinde.
Când problema existenţei Shambalei părea lămurită că aparţine unui plan subtil paralel, iată că teoria pământului gol (sau cu mari caverne) reapare în Statele Unite în anul 1906 prin scriitorul William Reed, revigorată în anul 1959 de Amadeo Gianinni şi ulterior de Ray Palmer (în revista Flying Saucers).
http://t3.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcQPTXONUFMfFgzbHMIWEAVmo8gJvLrEL lPnG_34LeXYBxcjCDrntw (http://www.google.ro/imgres?q=RICHARD+BIRD+AMMIRAGLIO&hl=ro&biw=1024&bih=645&tbm=isch&tbnid=VHSDKWzSwVd72M:&imgrefurl=http://phoo34.wordpress.com/2011/02/21/il-mito-di-agarti-e-lammiraglio-richard-e-byrd/&docid=b5syzOg7MNeEuM&imgurl=http://phoo34.files.wordpress.com/2011/02/agharta.jpg%253Fw%253D288%2526h%253D300&w=288&h=299&ei=G-0PUu6VGIij4gTQyIHgDw&zoom=1&ved=1t:3588,r:17,s:0,i:129&iact=rc&page=2&tbnh=188&tbnw=186&start=16&ndsp=17&tx=87&ty=87)
Dar evenimentul cel mai important se produce în anul 1947, când, respectabilul contraamiral Richard E. Byrd relatează cum pe neaşteptate, zburând peste Polul Nord, a intrat în interiorul Terrei.
http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/08/17/bucegiul-subteran/image/jpeg;base64,/9j/4AAQSkZJRgABAQAAAQABAAD/2wCEAAkGBxQSEhUUExQUFBQUFxQXFBcYFRQUFxQXFBQXFxQUFB QYHCggGBwlHBQUITEhJSkrLi4uFx8zODMsNygtLisBCgoKDgwO DhAQDysZFBksKyssKywrNywrKysrLDc3KysrKys3LCsrKysrLC srKysrKysrKysrKysrKysrKysrK//AABEIAP0AxwMBIgACEQEDEQH/xAAcAAAABwEBAAAAAAAAAAAAAAAAAQIDBAUGBwj/xAA+EAABAwIEAwUGBAQGAgMAAAABAAIDBBEFEiExBkFREyJhcY EHMlKRobEUQsHwIzPR4UNicoKS8RWyFhdj/8QAFgEBAQEAAAAAAAAAAAAAAAAAAAEC/8QAFxEBAQEBAAAAAAAAAAAAAAAAABEBMf/aAAwDAQACEQMRAD8A7WSkuKgMxeE7SMPqEo4hH8bfmoylpD1H/HM5OHzRmqHVUM1PkolxdKq8QaBuoUNWJHZWDMeduXn0UF1RuUs KNTU9tzr4KSoDujukIWQKuiDh1QIQugO6K6AQsgbeUgOTrgkGJ Al5QaUHBEFaDc5NdrySnqO9qApHqmr3dFZylUdeoHcFlPatC14 WP4ajvNfoCtgFQoIJKCg8tGY8iR6lJNS/4nfMrqNR7Iib5J7Hldu/S9lncU9mlbECWtZIBc912vyIWmqykWIytOkjx/uKmN4jqQP5z/U3VbPE5pLXAtcNCCLEKdw5g76yojgZu86n4WjV7j5D62Qafg2j rcRl/mObCy3aSG9h/lb1d4cua7Vh1AyBgYwWA3PNx6uPNN4ThkdLCyGJuVjBp1J5uJ5 klSc6B26OyQlBRB2QypQUTGJXsp5XxjM9rHOaOpAvl8L/AKohU09jlaC9/QbD/U78qpMdq69mTsIYJA9wa7vOuzMfedp7vis7S8aVlmNbh7H9o5z GmOY5e0b77XOLbXFjc39VdcPcYMqZHQvY+Cpi/mxnvNAJsC2QaEXIVil1OMVsLmMNPHUudqWwPc1zW/Gc4y25bq6wvFGzggNfHIy2eJ4yvZfYkbEHkRoqTGOL6SBzmTyZ LWsMrn57bhthY2Jt5qG7iihqchhq4mTs1ic7Mw3NyY3g7sIBuP UKRY2ZQVdh9f28Ye3um5a9twcr26ObcaEdDzBCd7Rw3SImgJJj umI6pPZ1ENPFkghPy2O/zVViNQYdXbdUE78OCq+vw0EX5qHDxVEbgOaSNwTY6KM/imJ+gcAVYLTAqTKSrsBU+BVQfexurgIDyoI0FAspJCcsiIVGA4 24EZWTRyNPZu2kcBq9o/XxV9w7wvT0Y/hMAcRYu3cR5q8c3VEQimZnJgOTkwTcLSSqJTEsKo4g4kpqJt53 2cfdjb3nu8m8vM6LmGNe1KolOWANp2X0d777WO52HohHZJZGtF 3Oa0f5iB91VYjxHSMY5r6mJt2uGjgSLi2llwWqxeaW5ke+Qk3z OcTt0B5KtqpHHp80V1nBOIs9NHGX5g/+eWDIImuJb3HAWEpIzFu/eK2FJR0kOYNbE1zxlkOznjY53HVc79m8bJqJ0Zs18EkjxbV7w5 li+3xgO08lvKLFI5Iw45rEBpDxZwLbNOcHyvfbVBXcU4BDL2dV FIyOWlbaMktdEG3/ADtF/G3kue1dDBUZY2NeaiqfrKGhscr3Xu1sRHda0AOLvPqtljr/AMQ9sMIaJXOYXltg5gbZzQeXvXcR0C5fiGMS0ddmgcA+AvaC4B 9i7+YLncIPQmB4Wylp4oIxZkbQ0eJ/M7zJufVS5GXXJcF9s2wqoNPjiP1LHH7FdDwLiilrGgwStcebHd yQebDqiasHx9NFHbK4Gw1UuWWyr3y966mh/wDFEbj6oVMLJ43RvF2uGvUdC3pZV9ZKm4ayxHmiOS4/gktJUOjeSdbtfrZ7TsQo8mwOvh4+RXXOK8MbVU99M0feabct3N XNpqImw5DRVrNO8JcSSQSjQvZoHDoOvou0wTBwBGxAI9Quf8JY I3vlwB2t8lu6SPK0Dpb6IJSCIIIJQCBCDUklTWSCdURRNGpSio IcpVVxPjYo6WWfmBlYOr3aN/r6K6ljuqbHcBZVtYybWJjxI5vJ5aDla7w1uri44RBSVVdK57WS TPcbudYnU6+8dAFqsO9mdS4d8xxeGYuPyGn1W2m4ooaIFr5Gg6 hsUTczgAdsrdvVVf8A9lukNqTD6qYHQOLcjD6i6qosfswbbvzn/awD7pw+zCntYyzH/j/RWkWI4vI9oNLTQNdrmfK95HPVrRuralhqtBJNDm5hjH/S77/RDWWg9njIr9jUTRkm9w2MkHUAgllx6J7E+G62Sx/HudbQh0YGYfC4tsSFsHNy+/JbTmQNOZseSh09bI6Z8XcLWNae0BDgc/uttYa6dUSshiFPizW5YxT5AHAdkOxflO4DrHW/iuY4tgFWxxdLDJqbk5bjXxbdehpg4bta7yuCquTFIr5HEtd8JD XH5bn0Ci5rzk5tv39Cia4tIc0lrhsQbEeRC71X8OUdVfMyNzv8 ndePNh1WJxv2YuBJp5B/ofofIKrUXhX2oVNOQyovUwj4j/FYP8rufkV0Z/EkU8fa0xEjDub2MZ6PbuD9FwrEcImgv2sbm2Nr2Nr+aawjF5aW TtYjY/mbu17fheOY19E3E3HdjiReBchOwSXKz+D1TKiJs0ejXjUc2uGj mn1V1SqI0FBJcFp2IP2WGqYTmt0d9L6LXQzZGud4EDzOyzsou4 ef6oNVw3HZp9Psr1ipsFNmK4jQOI0lBUqU1JkfZODZNVDLi3Ir KG4X3FxzS0cbLAAbBG5AghYjEqiprWTRMkbRMa5zJXPb/FfbfsrmwZYjXW/gtxZYX2gcYGieIxC7M5oc2TKxzXA6EDMdwVcXDnDnCFNQEvZd7 3tA7V3eceuo2BPLwWki0aC1pt8IFiB5H7Lk1dxjiLR3XkAW1Ab fXW226zFfxLVym76mU66jOQB6BUegIm23Dxv7zmj5a7JbHNvc5 A4/52E/dea5qyV/vSPd5ucfuVFdI6+5+ZujUemamEG5ETZSdLZmbeB1sqTCcHijv2 0Lo33JBLnOYBfuljhsVwRlVINpHjye4fYq5w3jOug9ypkLfhee 0HyddWEd7gpu5lEmYtvZ176X0z21KrqrDO2jLayOOQEkNyNc4g cnBx1YfEFc3o/anJa1RTRSX3dGTC8+drhSz7R4y0ZHTRkaBkjWystf4mm/zUSHq3hKrjdI+gqhJGwAinqP4jgfgDzt4ahVtP7QZYT2dbBLDr bvNc+M/wDI5h6Fyv8Ah72j073ZZjHAbd5wvle7lpbTbndXs9XR1jcofTT NHI5ZLE8w12o87IOacYcQNqpKcROaW67Ozt71hz2Gp0I0TPGPA j2NM1M3MwAGWNveyHfMyw1BupXFvALxO6SjaImACwzC3aD4ANW 3tz5qXwhxNNRkRVsMsLHE5nStc1jnO+F50aTzBJafBBK9mdIW0 DXW998h200db9FsaeOyq+G6+nc+SGna4NYXucNMjHF9zlsdA69 wFfPCJqJWuuLf2VS8ahW1SFXlgJWUX1HJYD0V7GdAqCJuyvYxo EDqCSEEFgAmp5A0XJtrb1OycuoOK0/aBrTtma7/AIm6CYkko7pLigNUHGXDTK+EMPdexwdG7oebT4FX6ImyqsRR4K xlO8yjMbu1tqeVguSY/hxa8uDQ1pJs0XJ9eS7rjrCYw0G2Z5JPO3guWYniUc0j2xZi1pc 1rWtzvly6EjUBo81VxhC8jklN13ClYjVd4tDHtsbEODbj0AUaJ 21wfD+6rQNguUrsh8lpv/HB0IkaN/ADXn6LMvfYoI8jf3ZMOCnWaRzTD2N5JEQpAjhqHMILCWkWI15g 7hKkalsi0Pog0LfaBWZmufK5+XYENLTfcPbbvepT+IYvPiIDJ3 xRRCxLn5Io2kbE94u9GhY+Uaqz4Y4UnrpWsjFmf4kpGkbf6nkB 1Qdc9nOH00cMn4V7pYy5odK5oaHyNb3uy59mLga81qJGIYThbK aFkMQsyNuUeJ5ud1JNynJgs6yrqgKuc2zh5qyqPFVo1cPNRGkp I7gFWcZULDh3AprUCgjRBGgnFMyO1CecoVWTmZ56+qCUCkowiQ GFFxFxDLt3u372UkpqfUFWCrxWjErAx1y0+8AbXvyuqmegjjaG NjYGt5BvTb/tXLpdG9bC/mmnkFBzXHsDLnOexlyettFW4Zwvu57dfy8hc20tzC6gaNpOovq n20zSbAa77BVazFRgTWUuUaWbc+J3PouSVUNpLcgbX8l6GxKgz xOA3suMYhhxEjhbUO56HUovVKYAHam/TT9E1WYaXPuLAb2B08bdNltP/jdwHDfci299d0c2CvOtgLbaKrXO30r267/ZP08RPI+t1u28PXBLj4+HyVdiFG1lg396oVj8UpspbYHVdR4Ex 2ChpI2TBzXSOcXk5QG3PdsL3IssxjdLG0QTAl1y4G+g0tr8yqx tA+aojBJzSPa3TYC40+QKGvQRItp+77KPKpBZYW6WHy0UeZZZV 1UdNlXZrFWFWFTzSW8f3yRGxw03japaqOHagOhb6j5KxnfokEg IJLCgoJ6jPlaXZbi6k2Tf4Rt82UZuvNAu6JKskoAkkJRSHlaFb WM1URxspWIybKvlkuVNFbi+M9iCdzewHM+icwfiGJvZslcGzyg uDXd1x191t+fgpNNhzS7O8X6X5eKg8UYLFUBuZoL4zmY7a1uRP RVVu/iaFrSTcHbLY3uub47iEEz3lmjx3uRsRe33VBjuLTvMkQdo05S4 Xvp4pXCHDDnPzu0Atpvmt1PRFbvAMUZJGGkWIHMb/JSJj0sOn9VBmwUx2kZfo4D97KHVSXOptpa1/lcIBV1trgWv5fMrMVMhc69+p81bu2/pr00Ve2EOk6+XLwVVWcRUz5IYuQa4gdLucP1Wm9n+EOFWGv1MP fcQbgEtNgfn9EnBpJQHMbT5pbkB7zdoubss3a63vC+DfhoyHHN LIc0rupJ2HgFE3V0SmJSnnBR5VllBqmqhrhofIq+nCocSdYFXF TOFqkhtuWvotNuFlOGxotXENkEmIoI49kFEWKGZArDYtj88czm scwN0tmCqthUVNjYbnknm7arD4bjffvI8OPhytvZXX/mWuGmyQi/CJ4VNHiYUuKsBRCMRiuAoTacKfWHM3yVcZO6f362QZbiDikQy9 kGvkdYkMYCS4enJRIuKKlwJbRSNAvqYnv8AK4Wripow4vygOO7 ra/NIr8T7Lvb+uv0Vac7xLimO+T8PGC6xk7rgc3la7Uqn4qp2kNs+ E20ve3nfor88eC5a+HvG+o1PgU5FVNnBzRscDoA9of8AO6BNBi udujgWnY8j5KBihJuQNPLUc7/JKGCsjeXx9xp/wwe6CNy0ckK+ZpaRzA0129OaDP1khaP720sE/gFIZ3OYHFjnCwcdcubXW2+gVbWk638yf6LTeziIukufyhzj/wCrf1Qabh7BjTj+I8PeNAQLAX52O58VoWFRuakNU1CnFR5CnXp l6IjyjdUtfTE3VrUy2UKCrBOunmgcwSlLAFoIwq+maTsNFNYSN LIJjBogij2QSifKdCuc8WvDHZ9L3XRZ9iuW+0OSwb53TFxn3Ym Lk9b/ANkuHHrCwKzcvX6qK8lVpvIOJLb/AL8VbUfE7Da53XLDKeuicbUkfvZCOzQcQsPMKdmuGutZrtRp1X EqeueDzXboKR0kVNICbCIB7fiDmCx8wUiQoRgoqnCWPGo9boOa Wg23HLqqyrxl7NMlwB+mymIbl4QhJu24OnO6elwsMZYHayrIuJ TfUW/eyXUYyJBoduSpUbECQ3p67rJVsxB3/d1fVdQ54IaCeunhoqp2GSTPyNbodNdm9fqiq5tK6Z4jjbme86W/fjquocL4CaSKziC95uba5QBo2/PdL4V4bZSgu96VwGZx+zRyV5M3RBAc6xUphVdMbOU+JRkCU1In XKPKghVYuFTilu8WPP8AVXE5vdRqNv8AEH75qDUU0VmgeCeDUU YTlkDaCWggfqn2BXIfaJU5pGtHLX6LrVcdFxLjOoBqHeAAWsxr GdcOe372TEzSpUhCjPVaMEFIc5S6elfI4NjaXu5Bouf7LdcOez J77Pqz2bT/AIbdXm/xOv3fulSsBCDdehcAN6WA/wD5R/8AqFh+IPZwGN7SkJs0d6NzrnTm15P0K23DAP4SC4sRG0Hzbp+i mpulYzG4ML48pcwXs7QOA31GxsmX0pcAbNdcA9NxdW+W+nomoY wGgchp8lllRuwZjt2gfX6po4LAzW1rK/fCmnUgO/2VFGymY7RjfVWVDhwZrbUqfFAAnMiUNtCNw0KXZKSjOT+8FYxl Jq6G3eGovr6pUZUBuTL2qQSkPC0Kypao9GO+FOnYmqOPvKC7gn HM2UtrhyWbxd+VhPguYUPEVRC9xZI4anTcHXoQiu5hBYTAfaAH DLOMp+Iag+nJBIRtMVnAafJcOxON89S/s2PkJdoGtLj9Nl3uow9j/f1HTkl01EyMWjY1g6NAHzVOOKUHs+rJdXMETer3C/8AxBWrwn2Ywt1qHulPRvcb621K6BI5o3IHqFT4hxRSxe9ICejd ShUvD8MigblijbGBbYW+Z3T0mnNZaTiWpqO7SU7gD/iPFgPGxV1hWHSNDXTyulkA8mgnwA1QKqKR0j2EuyxtOYsH5nD3 czug6Kwsl2RWQFZMUTCGAEai4Pz3UkhF1SBOVFZLREJAgNR2Sr IWUQjKhlTiS5FRpKkNIBtd3ug6Xtuk5Gk8r7qLV4jT9r+Hkczt CAWsfs4HbKToSpUUAZo0Bovtt9eagN0IcCC0OB3B2Poq6XBLaw SPhPw/zIz/ALHbehCuGiyMhVGemjnYD2kYcPjjufnGdR6XSMOeHEkG/wBLeBG4WkyJiajY7VzdRs4aH5hBm+IX2id5FcfcbH1P3XcsXwH tWFoeRcc+XquX4xwbUQa5c7dbEfqFWsU8Dr+CNJhhOo5jl/2gqrr0HGL6psn4Vg7lrF97uJ+EWUODCMTqdZ5xA3oO87ysNlt6 OiZE0NjY1oA5ABPELNZrKU3BMe8sssp8XWHyCtaPAKeLVkTAep Fz9VbFJslDeW2g2RZU4QiVCbIrJSCFIJRhIcw9fojjZbmhhdkS UiCKJBBEEQVkLJSBKKpuIeGoaxtpG2cPdePeb4XWXkhxHDvcP4 unH5T7zR4W1+66CggyGEcdU0xyyXp5Ni2S+W/+q2nqtUxwIuCCDsRqD5FVmMcNU1TftIxm5Ob3XD1Czo4Yq6Ml1 HOXt5xv5jp0+yDbNBQWXouMWhwjqo3QP5mxLVpoJmvbmY4OB5g 3H02UiQohJc2/iEqyUEgpMR4Zp5veYAeo3RK8QVRMQIS8qItSNQghIsnikOCiGy iSiESISUEqyJAmyCNCyKSUEaCqisisjRIAgUEklApBIzowbog7 oBEUYRTFXQxytyyMa4eIus3UcMSQuz0cpZ1Y490rWkIkGUpOK3 RuEdXEY3D8wGh8VpqaoZILscHDqCk1VEyQZXtDgd7i6oxw6+F2 amkLATfI7VtvD+iDREoIoWEAXN3czb7DkgjKxREI0EaJcE24Jw lJJRCLJBTlkkhZQlFdKIRWQEAgUaFkCXJKOYaaKIWuvsdSNiFc VKcqp2LgX0CnPuTsbW6JDYW31Y31aFSszHxreXIWAakA878tPF X+G13a3uNvBPOw2Am/ZRX65G3+dkuCmjb7rQ0npogcslWTU7wPzW9VUYljJjc1rLHbMb X0v9EF4AjaFGZU3tYjX96KUAhRoWQCNCiRBKshZSlFZBHdBKiY gggq0JJS0VkCSEkhOEJBKiEWRWRlyUFEIARWTl0TggbISCPJLR hqoZa08zdFJGSQnUEDYajLU5lQARVfVU7iNL3uSl0UBDe+Lm/MKYjCYhjsm391t/LVOhKyoAICRhBGEBFEAl5f36pKgSQglWQQf//Z (http://www.google.ro/imgres?q=RICHARD+BIRD+AMMIRAGLIO&hl=ro&biw=1024&bih=645&tbm=isch&tbnid=lU7_8WxF8X72hM:&imgrefurl=http://www.ufoforum.it/topic.asp%3FTOPIC_ID%3D11389&docid=8ABmR3AS9vkRrM&imgurl=http://2.bp.blogspot.com/-QJ0a79y7Aq4/TduYSu5bI6I/AAAAAAAABXQ/snMuuUNaEzA/s320/Admiral%252520Byrd%2525202.jpg&w=300&h=381&ei=G-0PUu6VGIij4gTQyIHgDw&zoom=1&ved=1t:3588,r:1,s:0,i:81&iact=rc&page=1&tbnh=195&tbnw=150&start=0&ndsp=16&tx=66&ty=84)
Fascinat de cele văzute acolo, s-a gândit să repete expediţia, de data aceasta pe la Polul Sud, ceea ce a şi făcut în anul 1956. Cine vrea să urmărească expunerea a celor văzute de R. E. Byrd poate citi cartea “O lume ascunsă” de Raymond Bernard, apărută la noi în anul 1994 în editura Savas Press.
Din sinteza diferitelor surse care s-au exprimat în problema vieţuirii subterane, eventual organizată pe mai multe etaje în adâncime, reţinem că pe Terra ar exista două zone privilegiate pentru aceasta, şi anume Brazilia şi Tibetul (poate chiar sub mănăstirea Lasha). Aceste două supercavităţi ar putea fi legate între ele printr-o reţea magistrală la care s-ar putea racorda reţele locale.

Alte puncte de acces ar mai exista pe planeta noastră. Interes din acest punct de vedere ridică muntele Shasta din California (a se vedea „Telos” în 3 volume de Aurelian Louise Jones, ed. For You) care deja este sfredelit de baze ultrasecrete de cercetări militare, eventuale camere subterane aflate sub piramida de la Gizeh “văzute” de clarvăzători, viziunea lui Jules Verne în “Călătorie spre centrul pământului” (viziuni care aproape toate, din celelalte romane, s-au şi adeverit), imperiul subteran semnalat cert de Erich von Däniken în statul Equador în zona denumită Peştera Tayos (Los Tayos).
http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/08/17/bucegiul-subteran/image/jpeg;base64,/9j/4AAQSkZJRgABAQAAAQABAAD/2wCEAAkGBhQSERQUExQWFRUWFxoXGBgYFxsdGRgXGBgYGhkYGB wcHCYeHRkjHBoYHy8gIycpLCwsHB4xNTAqNSYrLCkBCQoKDgwO Gg8PGikkHRwsLCksKSkpKSkpKSksKSkpKSkpKSkpKSwsKSwsKS wsLCksKSksLCksLCwsLCwsLCkpLP/AABEIAL0BCwMBIgACEQEDEQH/xAAcAAACAgMBAQAAAAAAAAAAAAAEBQMGAQIHAAj/xABQEAABAgQDBAUHCAcECAcBAAABAhEAAwQhEjFBBVFhcQYTIo GRBzKhscHR8BQYIzVCVHOSCBVSYtPh8TNyo7MkJWNkdIOTskNE RVNVgsMX/8QAGAEAAwEBAAAAAAAAAAAAAAAAAQIDAAT/xAAmEQACAgEEAgIDAAMAAAAAAAAAAQIRIQMSMVETQRQyBCJhQn GB/9oADAMBAAIRAxEAPwAjbW3qtVfWoFXUy0SpxShMvq8IGBBZlIJ dydYWV3SGslXO0akpJAf6N0uNR1d9com2sf8AWG0LOPlRDt/spWouIin04nSyg2BINmdweUUSXs6oQi48Bez9oVq8QVtGpthYp VLZWJOIEfRWHOJjU1t22hVcsUr+HCqhSQopNlJQE88KlMeIYxN 1OMBZChbCWORd3LXAdw/EgwXFD+OPQxlVFaQ/6xquTynH+H7IIR8rLNtKr/wi/JpVoWyZqkkhPa3up7+GcMDVlsRThIN2uCOXuEI1QfHHoWVm0do Spi0qr6oJZ5avo7tmFdj3R6i2xWKUytoVWRIYyxYf8ow6mTJc9 GFSjlmAAx0O8RU9oqNNMDuoA2WEkA8xvgpWDxxXobqrK9iRtKp UMQAKerOe/sWOkTSp9cXH6xq3H4f8OFMtWLDMQo4FHtM7pI9YOvdDSj2iysC i5xdknVyfj0QskFacOjFZP2giWVivqi2nY3fhb4npZldgBmV9W knTFKzGduqNu+GpHYUMnS2txqM7Fo0qZlgASeHGJ26H8UL4FFT U1oy2jVZPcyr8mlR5dXW2baFUx1JlAf5cYnyu1dRdwWg2XSKUr Ijdx5Aeswcg8UOgVNTWX/1jVHkZQ/8AzjaXMrlENtCq3m8ssOYlsIZy9mEZ+kj06RMsBPLjk8GmDZDo XBFYDfaVV3GV6+qiBU+sf6xqwH/alE+AlQfMWDx8e9tPQYHmLAyAHr3s+6BZvFHoiM2rf6xqxzVKf/KjxnVf/wAlVi+plXH/AEs48uY5YXPxoIiWJzf2bjmxP8oJvFDo9Mrasf8AqVUOapX8OB qjbdSnLaNYo7gZX8KGMmiSoduWUltS+nDlEQow3ZTZ8iCDbjAT N4o9EUmqrlhxtCrD5OZX8PKNpFbVOUL2lVJWD+1Kbgf7N4NkzM SQpm0bc1r+MQVEm5UCyj9oAb787QEzeKPRqqbWYmTtGrIa5eVm NP7KIptXWjLaFWe+V/CgtM1gN4Lfz4xFUS8JZs7jhGTN4o9AStpVoz2jVeMv+HGZG0qx ZttCq/NK/hRibJY3jajAYlI5773hxfHHoCm7crwpSf1hU2Oby2w5gn6PdBI 2pWlAUNoVWQdzLt/hwLtKVhUCfNLDke0x45jv5QTKkqMsBwSzuzeiHoHjj0QK25XNa vqu/q2PL6OBT0k2hpX1BLkZy9P/AKZxLMRhSQ/ncb5RCAhKApasCPAqGl9PXB2iPTRBU9MK9Nk19SpWoGBhvc4LR 2zyf1y5+zaSbNUVzFygpSjmSdTHz5XbbAThlAC9zpmWaO+eS/6oovwU+2NONURkkjmW1UH9YbQYt/pJH+FLjZCVhu0DzGfMwTUg/L9o/wDFH/KlRMiSqxYN3xrwdmkv1QvrpDFBAKCcu0SC2YD5QSiUogGWQo5s SQWO46QxTTJLY0gj4y3RrMoSPNV2csJAsOOXjAsfaCpoWchShv a4HDXjG9FTYHAU6c2uSCdQ9wMsja8bLoFAkgg8Mi3PX+UbyAvI 4w2Rsw7gziA2GiCZLQGOuvsuCPXG8mcgoKVvhVbf4ggwUZKwCo jHwbPdvvGpEuZYy1JP90gvxMLYaEkjZvUrKkl0uAG81si/fvytzjbbWysRC0KuLqDN3o3HJxkYbpWlToYA7iMwRz4j+sALCk KIIcM4OhG8aHvjKTbBWKDNj1xmIGOxGfHlw1gmZQs2FlAknRJY 6kk+iFStmMF4SbJxIUD2kk+hjuMNqGYTJlklzhFyRf05wrpGRF OpZYOLDfJ9xy7oLRVhNhp6fj2RGEOC7k99hnrb0axommL79f5c svGAmGkEKqw1rQEUuXu+gzguZs1QCS4vwybfEIlIGZKjrYNbnG f9Mq9EJoZlylIvm5hRNpJ5UU5Mbsq3eRFsp6dJDtY5WFs9WjWb PAsIOEB28CGk6NEXW75sC3pz9EM0UeAMAEv3nvJ90FTF5Z7/AOUQTJhAOQ9cDcZRZlMkJ1cu3AR5VPdla2z3x5K3Gr8okXJUt2 tpbOFYeACiRhBBFha+XxlHlye1awZ8rf0gibLOO75ANwGR53jS fZuTPxu0YIJOlgZaP6co2WHQD9pJY8tIjmrxAkXHuLWjeTMZwm 9n+O+MawOfk5urdw+NBENPTqWQXwpOQ7hDOTIAQFasCee71Rme gJ806u5OWp7ofdgVoFl02OWMWbEeGoHe0DKXhAe92J1GgB4e+D 6uqCUKWSEpt2lWDO3f6NIS1dYZgmpp8MwpYqUVEJv/AO22ZGpy5w8bYrAKqqT1pJlKKZYJvkSCA9y2Z9sVnbG1VTLFLJ FwHy98b7QpqlkpWsq1SnG7HgHd20hJULUT2iosdXsTzjthBLJz ykYVOJ4R9Q+S/wCqKL8FPtj5bePqTyX/AFRRfgp9sJ+TyiEjn81X+sdoj/ej/lS4aSqMO4cOcxbdCyoT/p20SdKo/wCVKhrKnBixaxFxvyuLRzHbpfRG2Ns8vhoIQssxII42IDaGANo 0RWgXwszEaZZscoMKglOFRABIYk+L6QrHIpmzCTiQtx3W+OERm QU+c8QqrQClu0TkHDsfZkIcU6CwxM50vkecawu0AInp+Hg6mmg 6wFtmqEkOmXiN7O2WcJ5HSo4wnqhiOQCnJs9sIN/gwdt8AcuyzVOyUrOJLJUOFjzG/jCalmqJVLmjtJORa92PA6ZaaRPL6QTfu6gGB1OfLXeM+Een1qV EqUlQwB3CTqHA3l7cuEKzLJWK6RIkLnfSqQoDzCS90ggA3xJwl oW9GukfycFK+0lyQjVOvZOvEe+NekW0TNUMQW4cspIsDfC7PbO +XphTJlp9vdFlFOOSLlTwdN2Z0hlTClCUqxKuASLa3a45wyK8O 71+6FHQynR8nTMCCSynbc5e2T6gRYDR9qzF92nj8ZRFqngqmvZ 6YvEkD4uHgRFAm7vqbAB35mDUhgbhxxv740NQqwBs2/4MKFfw1lymAFw2+3raMLkO98rls41VKDm+W4XiREvzt5DXPqEY IJVzkJICgVW1LC/ARHNnEeYltxbfxNokqZPad2sMhw7ojUUs+Z47m4NGDRHIqjcKI 5Ai3haN6WoyLcIElqANvQ1vbBUtBIBaAw0MKpAJCtWhZVpTbES 4yAOvLWDFTLi4DZvr/OATT/SKJckjXIPcAD1mAAhlUdzd3OWmkTykB7DSw05+qBKhZ+1fLspc AbiT74nkviLlzmwHKMwgtbtBMsplrJKzklKcSi50SO+76GE21O lgkkJRJUpQzMwEMNwAOfgOcF7Q2nL67BLSVzXCVECwHM2Lbuer weEkaAlIY9m4GrNy9EOqWWI8lRrNoKJE5QVMV9kIUcKEkagvcu M93GDNhbPUmWTOmMVgqZy6XDYTf090bTxMJmCWZZATkVYiXNwQ DnYsL+bEey6RQ61S5YxuEgl3A85lZaNoMov/AIklyRbQ2HTIBdSnD5dlnfMgZRTqxYl45aFJUlXEkBjbOz53i6 V9PLIcsgtcjjq5OYaKYulC5xSgdZiLACz+wc4tpCSFYj6m8l/1RRfgp9sfM1TsqZLVhWghTO2ZbQlsu+PpnyX/AFRRfgp9sD8h3RCRRJo/03aP/FHX/YyoPppTpLNcZHI7++AJ0t63aLKwq+VluXVSXfhDalpyG1AU9i4 s9vVHP6OzTdQRGKUmanJxdtL5ZczEfTGnK6bCHBdNgBdnyJv6W h9Rys1W77eo+uIl7MUZuJTFBDtex4X9bwuTWimbM2BOlTEsRND Jsc04i5Fzo2XKLhMVhYqGbBna+74EFS6JCVlQcKbPPhGayk6xA SWYsXbdfugvILrAFLpSQ9yDcuXIfQbs4Gl9GpIIIlBJGSnvnfU byO+HIl39/LT+caz9nhYZYJD7yPFiOMA26+SFKcxdu890azEdodkkg2Jydt3 ebxPTUiUApQGvkVG2W8lolmLDWYd+ZgUa84Kl0q2GZmFR80BSl EswYsATmHfhFJm0acSkpSTmwAPcXJjrc6WFpIUkF7HO5a5tu74 FRsqnSVESkEnPO4Ob3I9EOpUBqyudB0zUyyFPgxNmw0fDpzIz7 otc5T5ZeGfwYj+UAWSkAbh7oxJrAoHeCzF24QjdsZIgXJ3fzia junNi5Z4zTU73d7/HKN1TUBYT2sdmYFr8rQKQzfo0VTrUcnjyJOA3ADDIZ97QVXBeH sjmSfcC5iCm2UuWMSpxUCAwwgDwveCLuA56QVa3FrsLaZExoqm H9P5+6GJmcOHfGoQSdfCAOmCSKYA3AY7z/SJlkNZgMtwt6Inm0qWbFys/9TygWZJGSlPv98K7Rk7Nvk4V2muUlL5uxce2AqmSVlrsSS4s4G Yg3rAlFrt8X7vUYWVKlTAAhQThJBIvoQQ3fBMQrmS2IBFtAXsI 8hyoYdfVvhXsXZy1zAtd0ocMd+THTjl74saZQGWmQgNUwp3yVy XSJTMJQkFazY4h2R9pRzcs9gHMOjQBs9C5NtOOvOIK2jlOCQ01 SuyU5i91DusXiYUylYQpeRLABk7gCNbawbNQvUEISkS5YJTcYR hGLIkt374S7ZqJhSpKErTMU3adgGa5zJbuz5Rb62iGAkBmyYEn 0Z8or6Ppb4S6VKSqxS7ZG53NqYeL7Jv+FMm06krQqYMXaAYl8Q VYklRLMbubQ2k0CmJkpYC6gliTl2QSQHsL+EOqqSgZtx33g6kp ClAAYajeRmC+kVepgCjkrKqOXPWoTQJAT5xx5280mznXXhHZPJ f9UUX4KfbHNpWzAZkxS03Jtcu2EZHdeOk+S/6oofwUwknZDWXBSJKX2htGwtVE/wCFJiwUyylrAchbwPv7oT0khSqzaeHP5WdW/wDBlQykLWEh06vmCM24RkW08xSGongB2fKwsYjmz2STcEDI2Pp jSSqwe1oE22T1ZU/mpdtLEZ7rQGwqKQL8vGWJvZ36iC6faWGxuMs3BisrqybsG/vPGJe2ZL4Zi0JVz35fDwKZR7aLzKqUr+0D3gnlnG0yWk5njrFc oZoUAQGe4yNjkXHCD04snBHpjCPTDpq0i5IHDfyygSdtNAbtAA aH+kQVHnJL8xFS21Q4lrTkQ6hfQ5nlw4WjJW6DVFin9LJCWSZq WIOSVF97FvhjCmv6cyA4Qlasu0Aw7nL98UGpZLXL5cG384gUDq wO7X+kV8SJeR+i9I6SYgSJcwi32hd9wvDqkIJSq5SoBjvBuPAg X4RzvZoBGJROEDQGwe7sM+cWnZG0FrZIATLALYrkg3ESnCi0J2 8lul1JbsqcPvvyB1jagrgZqsYYoITxdsz6fAQFJRh7WgY2GV4F mbNqlLM5ISnFYpUoOS7BmsCOehhFkMqLglYO67nO7A3Ma1QzBN gLcDxOcVxWwahTNPBLjHhTZLXsXyytkWjal2etx1i5qsS0v2iA FEEnIuQMLacocltSGcpQdmHriVc1nYDlvPdENDs1IxKAIvqSXZ r3veCSoOw8Mt3KNQ2AeSFMefpjYUoJyuePpYRuZoB0Dx5FRqDw y1OnrgGbYMqmLhgAL4gNeza5iOTs4BBQkMHJtuOcETapwUg9qx HHePSI9KCzofA+z3xjehQim6sqF7qKvHPSIq6vCE9xJADkje27 jlDXaEghO8nUtY6ZGFFNQkTCSXdIfX4BvCvkflYCpdKlSJayHJ Y3uxzFsh3RJMNw27w1gmUhISALAAAWyiEymBs4v4QthTNZnaDH WE7Jxqe75lnBOWW+whpIBAZ30fhp3+6E+2pSwvsC7AuPbBWTMU bSrSlJzBciwyzvYQx2RtIGmC5hZnd7WGufKEG1sIThOMrOZSQW HEJuLaWh1sqmBpigoZ0kEZFiGvxirSURI3uMHaKprKlIZJDhRN yN7D4yjpHkv+qKL8FPtjnNBSiRJQhUxJwpZ97udTxjo3kv+qKL 8FPtgf6Ia/oqFNVhNZtFJftVasm0kSeMNaSX9EFEntBxZ898IEoUdo1zGwq1 kj/kSgPXFlpJ1iCXuw7iwEH0Uh9UFyZnZAN2DO2cBbVlJMmY4bsk8 OdoZSVOluHfFW23RYV70m7EuM728IHIVkrU2elt407Qb/tF++KptGpCphw2GXNtYu1RTYQrsCwsAwBbTOOdrmEqJ1Je2V46 IISRfugNRjQtKlnsFJSHNgQQwbiIuOMWYnxMc46HVwkKWtY7Kk sLpBJCgWD3axuIucjaxWGlJQQQW7YdxfIA5RGcMlYSxQZtGaEI ClKIDgHWxI32hftKnSU9k5abwXxB9Mg0aVm25kuWj5RLCkqdgj OxYiZiO7Jt4jQbalLBQy2YYVYSxsLOprjj6XhKfI24ou3KcBi+ 70jd7fgA000OcVuyQ/FrQ56R07qAxBxmG3uN/DLllqGjZCVIBBZZ42tmHyfXSOpNVk52shlNIWiQotYuz6oIzHe X5tDLZ0mcEDDiDJIUliGc2Udz5X1Gl2A2JRzCQkFJSDe90HQ9x ANt0X4bTQQTJwquyigdp+Ntd7jnEZsos8EHR6UufLxzFkoCjLC AwZfZLls8s+cWik2elKUskdnLgxJhds8Y1NL7PmqIIIJUWHmG6 WGK5P2hDWVLO84b2twiZmwqTKbw9/tgZdMOsc5uGg8C0YUntemMRumI11+AKSLnEpgAebWHpgWjreuS ThYuQ2objDOokEKUoDMn0jK/Mwko6WXhZBIIzxOS/Bsi8FlohXVXDm5433RAlCgk4Wcvm5D6WJY3g1KSFAgOAGfI3N8 +LRqqS5Ayu/HUsIWh7BFzltc3A0YaREmcpSWuXv5xiWsnsVAHXLX3xjZMgkXz yfdrCjejdCkkNdwNByiJ2BLX1HKGPycA5vln527lygjbGz8Uvs sCkHwA9mfjBaEc0nQsppwIzzyjeZMF8tN0KKRakzcJYPkRkXe/MNfnDBaAAf6wo9I1EwDLRojnoKmaxBt7YylQbQfHONibZP3+6F bGFk+kwElIYnMpDA2a/daF9LQTCCZhIBySCxbi2pENp80qcBJsf2S3iSIimqYHIADO3vh 1J8AqwU7OlhJDAsDo+njF/wDJf9UUX4KfbFAnT8QLE3DYsQYW9fCL/wCS/wCqKL8FPth0cn5HKKZSy32jXm1qtT98iTDylU7lmc/B73hJRKbaG0f+KP8AlSYfUpbPfa2hAhiun9UESiw1EKekskHAb gXFiOGb8odn4vCbpNQCbJZ2IUCC5sTZ7ZgO7QEH+lW2upKJMw4 l2Bu6Tc2Fo54BF9ndHiUnFMSpN/NJBNjvLRQ0x06fsSZ0ToLs4LpwoqSTjZilJKQN5IfV21i5fq9I BZrC1sr7hFY8ndC0gq7JCjiy3OnCeTP3xcwIhN5GXAj2/NGNAUFnsq7KEqVuDsA1ns++BNnUpl06kKKlJJdJKD5qv2txBBd xFkC09chyxwKAuxJdJs+eRgWuWCmY7aa6sL+uEusDXZzWdRkFX ZVMClEEB+fczkiw13xBKxIQcAQoC93cgu/Z7tcr74fdJdoFOEJuSynDukpzVkzs3hCWkEyaVBCj9ISVOhIcZ k7m3jTi97LjJN8j3o+oLC1AAggKKVABPZSt8QA80vq5Z4smy9j FusWUywTjCJfZSGSRpcjW/G0I+g8peKZjIXhCQMJcC6rAi2kWoyj2kKVYsWOEKJJcJYFyApn JF+MTlyPeME+wqIArmOcSiU3uzNd8yYYA6Pv+PRAGwUsqYnFYM WYZl3u2Zt4QesEFw+WQBN2MKTl9mGxorMmMdcAzu5s3GI6mpw2 1gImk2wapqElwCH5g3hVK2coLUolgrR/Se94I6vASQWfW0GJluBDFvqBCjYu4sDGZaruRaxHAiw77wSqXA 6uy7ZfGXdGCnZoKMFRfOxYBs951jFLLSkEpSSoEuSRlibLwg9C g7nP3QuoZxQq+FIUL733MIBlbQcEk3IZvBoIlLJHavZ7A+neTG UEKcM4bdBCUWcnjyDRiUmVLaBlSqhMsLAUQFBGu8jwDiCKickA A2ik9L9oj5fMmS1AkKDKBcdlKRnrl64sKZq5wRMHaQUvhKUgXZ +Li++NJUiunLcTGpQm2NP5h8aRIWIsSx1F25WgKpoEhQWmWHe4 yGR+PCJfkcpgQkc4lgsrAdo7Omh1Imm13UHs2RAYeLwPVUZXhd akskApez5vd+UGbSp0qSw3ZM773uIV0uwZaDiAL77ueJbLkLRR cWB2bVOz1FNphAAsA3raOkeS/6oovwU+2OV7WSUgiWsoYGz+dY2uDHVPJf9UUX4KfbDejk1+UUi TMbaG0i7NUqy39TKhrR1BIR2TbMkhif6b4VKSPlW03++W/6UmHWzZKsTv2cPZ3E74KLaf0Q1ki2URbRV9Esi/ZPi2XjBIRp/SBtrI+hmj9xWVmLRhbKiUrIZRwh8sROrNYAfHCOb10kImzEh2S pQD5sC0XhMn9pSixfMX8M++KLXq+lmEZY1euL6aNqcHTPJpWpN MpH2krfuUA1ubxb5bMSAN5tujmPk0rAJy5ZU3WJASN6knIcWeO q00thcaF7u1ohNfsZNUB19SZakgJKiQRbNjY/GrRFOldh88TFu748Y9XEDCskv2bcrtEm00jCEguRbhYAe4QqyU uqoo22qVRmEsFMl8LAgXZy/x4mIKJSJk1Eso7Ngt0hnYkBxvFhldrWeGFXMmOvAhWAliWJDgZ C/nAEltxO+FUtJMxSJYWElsYv2VDXk7tFhGWXYWyuqmKS5PaDNZJ SCcKmBub68BFjrqZDhfZCy5SGz/aLxW9l0i5apalDG4BxAsQki4Lh2cjsiznWLTTTHKBcApUQ9yDY EC272xOQXgK2LTBCFWAJN+6CRb0xDs2ckhQDnCprwWQSW+NYUh Ju2ZWmF+0Vhw5a2e6/wDWGCoTbRnBg2ZJI8Wb0RgwWTUIB3m8TKJCicOlu4kwuE4uHsC SObOx0tqzQLt1BQUqSVAEsoAlndxrxPhGsvXoa1E8gOwdwALm5 PgzXjMsOrOw5XiOllAITyD+u8F0yblvi8CwcEVOi7AhTh0m+Ry vke7fEcmmSkGzAXuLnfbxiWnmpROTKFjhJYZADJ+YfwgjaFNjZ LsSnPkQSPTGYm7JvIJITo7Fj7eMQbZSUUlSRYmXMU45EDvbXlB lNLwgDNvj1Qj8oNcJVCtILKmEIHEO6vQDBXJKRxyomaR0fY0/DJlnEVpwJZhlYZb8jHMZ5vF46FbSM2SZSg/VsAf3STbmDFNTgrpOnkfLqASzi5yKb8Yhmzu0U33vp4xMqU2ZJ 5tb2xrNTk1vGOY6gNc5LMeVxA4HZFyLDPS0TzwRd+5vbEE5Yvl DIwHUS0BKg47QyLtkbgjWOkeS/wCqKL8FPtjmtXhYuGYcRHSvJf8AVFF+Cn2xQ4/yOUVOnlPU7T3/ACw82EmQ/oeGkiaAR3jl8ZQtoG+W7Rcm9YoNp/YybkwzoZICSVDTfo+fLOCkU03+gzQv074j2jMAkTVWfARbiGHr jXq393qfdEe0dnhdMuUOyChuzoRfM531jCujne0llKUnIFQSSN HFm72is7WoR56Tqxc5nfDypQ6AgqKEpAcMDiJS4u7s75XvzhVI SxSexwByGfw8Wjg0nYtoapUtYUklKkkEEZg98dc6J9K01KAgsJ 2ElQyCmYONGLu3PhFCq+jylyhMThK1KJIFuzbCz2N9x1hh0R2X Pp6qXMXLVgILm3mkWOe9jCzp5Mk7OiVctykEO5A5Bw59UKtpzz jWEPzGYZvjxg4rAUlalNuBbU6PviX5QP2S18kne2guXiFlqKpR 7MmMVTMQJIEsJUQXLuML3cWfPPJ43ptnGQWKFYwXH7osnTPQ9w i40NEVKBKFBI3hvXeAtsmXLnSlKVLSU3LruAlSM9zpx58IZTb5 Jya9FerZvnHtEDDickMQQci4JfQw6pawqTLIDEoUbftG1uFhDZ G16QpdUynYl3xJuXd9+cQVfSCjZhUSUsGDHLXQbxGZlqZyb7AC gJmKxDFvH0mH0oWiko2/ISThrZbHMNc7rkQVUdN5AlsifLxhs3Y2Ymw9kAScbdlqWYqQ4m wH84xM8oVPhDrDtfMg2v8AZEV6q6YJCiLKGrulRBHHKNTH01t5 LRhKpZKb2cEZ8xBUuelSAFhsQY21aKJQdPJaAQpKiwtYM5yFjk L558IZ0vlBpnQDjTq+EMneDd25b421oZtMt0qm7Iz09V31jCCc ahhwgWcmx5QPT7VlTAPpEkKD+cMt+doI/XEpwDOlP/fHqfiIAjsmp6FImY/tYWJSAHFs95sM4PEsHP0wvkbSlP56SLhwRpGZ+3pSftA6ljkk5 HlAtE2mNAnlCPpbsXr6Sakl1JBmIJ0KQS1hqHHeIll9L6UlutH Ni3J2zgyVtKTNSQiahTgiyg+RBtnGWGIfPNSqD+jW3vk8wkh0K DKAz4Ect0A7XkKlrKVpKSNCG5dzXhYZsdqhuQydM7QKlK0gpIK SHB0IPGIidRZx3WiodDOkAKeoWoAh8BJzcuU556jv3RZutbjyP sjjnBxdHbGVo2nTOHhAc1YNnbu8fVEk8lnztnkRAPyxKiQcQO4 jTmzHxjJBbMzakYSLlhcA5+MdJ8l/1RRfgp9scwqJIKfH4EdP8l/1RRfgp9sOcWvyip0N63aQ/wB7Uf8ABkw/kzx3RS5u20Sdo7RSXKjUksBp1UoX748OlKSCFlSLthSLjcSotn 4RqZSFbVZbtrbVRKSlS1YQThHMj1Qvouk4nKwSWUCliolsK1DI vu5ZxSttiXMUCFFSSACJk04ySXcWIbcBAtGiaFEoTMIsCQQtwA GcBiOyzH1xRQwa/Q4270XVMIZaVS0JJPVhL2JDqAwuThIfK3ivV0VSmSkomqWpRGJ kMABuUVYQNH1LRZtn1sxahKTJUg4STNKW7OZQXDF8v6Q2pKZlg FAANgww31KmOWTbrwu5oak+RNR7AkhEsLmTMSTivNSUMPsuACw FnEH1e15LsEYUoGEqUQBkwLaHW/C2UDq2bLlT1Tps1mfsoKzic5EOXA3Xhf0gV2cPymTL1wzGBDjs nCUnnlm98oX7MKwMKjomaiT1ktOBZDgKdilzm9ySGNt8V2k2zO lCbIldZLqCQlklJSUjzmKjZVzl640FDtFSRNlzZk5OYUlZJIBD EJUymtuGRsxiDafS+YVj5RTjrU2JPZPFhhLP3w6j/wBEbvkYr6b188KpmAWWSopGFSAmynU9nNyfDODdnSFzJJl/KJJUlF8AxKAdnUSGB/ebjFFn7amK61Et0ImqCigMSSMhibEQ92yvDnoVX1UqYUSZYaYp ONcyWohADhyXDJYu0GUcAjjgi2pQz6RwplJWbLBdJZ7cDw9cJh PK1gEh1EDvJa/COlzpaVOKhMuacT4JTgKSDkylO7AEm3fAdbtWTjU0pOADElWFI DuE4BbzgH4MICn/AAOyyhUshUxWFwCbAqcAn9kFszpEU4qQopUCkjMHOLfU9IClKE 4kpSScKUpSQ17gHS+pb2VjbEiYtXWlFlEAEADEWcMlOrZxSLbY jWB10bTTBHWTZqMYPmre3FI1OUB9Ktvy56kiWlgi2IjtK3PwGm sV0TVS1AkMQdQ4cZ2NjEd2Pt9kMtP9rsN4oZI2kEy8KUZ+cTcn hwD3tHqLaCUzApUsKS7lN8t1z639kBUlMuZ5os7E6D+fDPgY1n U60qwtc5N9rlDbVlCXksk3pbMUWSES0vYJGEJ7x64GlbaV1gJY nES5Nnd3c+2K91sSygVEABySwHGFekkHcy30/TdQsUv6N/v9EB1/SpUwFLfZCXBvbe3f4xWRNiebJUkAlJAOR7n9V+8b4VaMUxt7aC BWEZeLxpMqzASpkRqVFVp2TJ51USbknmXgZS4wVRFNVFlGjWSh ZGUNR0onhGDrDm7/AGuT7uEIxHkwXBPk2+ix0nTCck3OPJwd4F25w+mdIZK5YWouLj TGDubN8sjHPo9ihHoRYy1WX2j2iiYFCWoltzkscnfvjsfkv+qK L8FPtj5ip6pSC6FFJ4Fo+nfJf9UUX4KfbHLrQ2USnKzmm0tmCZ tDaJIJIqSLW/8AClm5jaf0fZOIDEQDZLlTHTiqPVcyYNp14QAkqqSAtauyT1Us 4Ep84ryNtDeD/wBcTZFKJ83CoPhKEKdSTiwjEbXJfsta0IrrB0adbUVdXQ3FNUB NRmbFKrZFiwbh38Ia7Oo5FHKxTZ6Qpf2EEklnY2DjN8m4xY+uW lTqlYcSkpSpVsZW7gbsP7za8IQV+yuumy1rtLE3AgGXZTXIUpR HZN9G4nKG3N8jUlwASaqaZy1yFFUuYG6wO6QClzcghhlYi1gYu 9bTYJBX1xwpSfpDfg5cZu268QTpyXwqCAZaQxQhjhJIsCXSkAO bMwfS1E250nCFKRKwLQeyoY1YVtqZaSzHiXgJbnhB4GXQ+vqVz lKXNWZbEXa7sQwaySNQ2YF4i2vs9dSs9Yo4kqYEJcpRiYjCOF+ dt0J09LetmusiSlg/UpOJRDBip8m7uGsGDpXK6kEJV1ofqxjUSXIDzSwc8N25xDOMk7 oGKosHQnpcZZVTTz1ktBIlzf2cP2Tq1g2425Oukmx6atl9YlSX G7zkl7g7gbuLh7iOeSOsp5zzioziLSgA+MkABRuMrltSBm7GUv lCMpguW7ElSXIxFmGnZA3Ae0wsoO7iBJeywbG2bTyF4pC0FOSi ohSlpBGLq9AMTXIe2kAbbFOVLXOXUMDeWDc7i6rB3yD74pe1tv 8AWTFqlpEpKwMSEthUoZqZmD5sIXTq5agylKI4n177WvFI6LeW zOS4H1AtCKlyUhKeyFkkkK/aSCx3i4bk4jc9KF4ylZRhbA6U2SBmoCxJawc/yqxgrZ+zZk9WGWgqIDlvsjedw/peKeNcsVSJ6yuRhAQCCXxE62skfui/EuXcRgbbmHq8Sier83gWZ+JgGdKKSUkEEFiCGPfElNSKmPhazZ ls8g+T55kQ6jFIVslqdoqVmTod7kBnJN3iKWVqOEYlE6Bz6BBK NmgnCUzELAcuZeE5XGIptyJg5EunSTiKAdGURzHZmzG5EQLS4F s22TJUzLlkMCyiGNzfO+v9Xg6RJQkgDrBkpyCToxCS5A4qYc4D O2kADtpf9lImMO8ix/uBHPcLJ2wlGTnclKcIfeVLKlvybS8TcWxfYyVs1Cu1gCQd2E+G FRZ+esaU+zEgpUlKh+8lQDEfuqJJYjMNyhcduJuShX51DXnA83 a2JWIypZ0viKvzO7jN4OyVGp8jul2WAp04CbEEuTqXAJz4s/KCahS7hQu5yAye37TnmM4RStryyGV1gfM4gb6Zi40ZrZxvW7cS sME4hZysm9rZEHEOZHCBtk2BWxfVsFnDYd/tvA5J0jbFGcUdCVDkKhGuGNlGNYpROzIjDxqDGXgmMtHhGpVGH jBSNiI+ovJf9UUX4KfbHy5ij6j8l/1RRfgp9scf5XoDOLdL9qGTterUDdFUFjuTL90dBkzJU2nNQpCU pxGaFrQACLYVsCSq4trE/SDyJSaqqnVBqpqDNVjKUpQQCwFnD6RH/wDxMdT1H6wqeqfFgwy2fN/N33jm3KkVjq0qOZ122UTZk0rM5SSHlgrDJULYiguG3B7cWhB+s SMF1HDfCScIINsLFwMuNo6+f0e5J/8AOT/yS/dGPm8yPvk/8kv3RdasF6FepZyWu21NnLMxayVKDEu1mZraHUawLKnMpKiApi CxuCxBY/ulmtvjsnzepP3yf+SX7o983mR98n/kl+6D5odA3nJdrVyZy+sYIKs0JHZS1rcIuHk6FNNRUyVodZwzZ ZIBUyS2EFrZgnS76Ravm8yPvk78kv3QXQeQ5MnF1ddPTjThV9H KLpcFrpLXAyhJasWqVjeRWct6V0/VzArrjMWqZMN7qRhKSATvxKJta3GES69S5hWvtFSsStxJL5R2e b+j/KUSTWzySXPYl5nujQfo8yPvk/8AJL90NHWilTQJTTZxWcsOcNhoCXPeY1QqO1n9HeR98n/kl+6PfN3kffJ/5Jfuh/kR6F3ZOK9bfQxNR7RmSioy1qQVDCcJZwbkHhwjsnzd5H3yf+SX 7o983eR97n/kl+6B8iPRt5xqnqU43mDGDm7k/wDck+mG9HPSjty5E3CRd1YUniHJL98dO+bvI++T/wAkv3Rg/o7SPvc/8kv3Qr1YvsDlZz2aETM0kAk5vcO+WJXHSF8/Z8h/7QI3HElQ5lL4hxjqXzdqf73O/JL90e+btI++T/yo90KtVLs1nH00SDlPl96Vj04W9Mbq2KvMFKgdUklO65aOu/N2kffJ/wCVHujKP0eZILitqAd4CAfQIf5BrORStkrIzS2buTbuFoAmnCS AXbViOecdwm+QCWrzq6pPcjXuiL5usj75P/Kj3QFr9hUjh+KPBcdv+bpT/fJ/5Ue6MfNzp/vk/wDKj3Q3yF0CziBWYyF2jt3zc6f75P8ABHuj3zcqf75P/Kj3QfkroO44k7xgq4R24/o5U/3uf+VHujHzcaf73P8Ayo90b5K6BZxJ4wDHbvm4U33uf+VHujx/Rvpvvc/8qPdA+QugWcRjwjtvzbqb73P/ACo90e+bdTfe5/5Ue6N8ldB3HESqPqXyX/VFF+Cn2xSPm3U33uf+VHujp3R3Yoo6WTTpUVJlICAogOQNS1oj q6m+gN2f/9k= (http://www.google.ro/imgres?q=LOS+TAYOS&hl=ro&biw=1024&bih=645&tbm=isch&tbnid=My4gU0txz72WsM:&imgrefurl=http://elorigen-estrellaanamaria.blogspot.com/2010/11/la-cueva-de-los-tayos-las-sierras-del.html&docid=1g7P3EwxjYfZZM&imgurl=http://2.bp.blogspot.com/_sQnx7jDPSdI/TOCj67KopGI/AAAAAAAABEQ/-636ZFj6D0c/s400/tayos.jpg&w=512&h=362&ei=Pu4PUrKHIeSK4wSCvoBQ&zoom=1&ved=1t:3588,r:6,s:0,i:96&iact=rc&page=1&tbnh=175&tbnw=267&start=0&ndsp=14&tx=200&ty=49)
În anul 1976 a avut loc acolo o expediţie formată din 65 persoane printre care şi astronautul Neil Armstrong. Zona conţine circa 400 peşteri Tayos având gura de intrare la cote înalte chiar şi la cota 1000. S-a descoperit, în afară de o faună bogată mai multe cărţi cu file aurite care ar conţine marile secrete ale omenirii.


În Peru intrarea într-un regat subteran s-ar afla lângă oraşul Tepica.
În Mexic în statul San-Louis-Potosi în subteran se intră prin peşteri aflate în păduri milenare. Pe de altă parte s-a semnalat la cota 2700 aflată în regiunea Csilitla o gură de ieşire din subteran . În apropierea vulcanilor Popokatepeti şi Inlakiatl se află alte guri de acest gen.
Chiar şi în Grecia în sud-estul Peloponezului s-au descoperit cavităţi subterane imense denumite „Alepotripa”.
Oamenii de ştiinţă Anna Petrocilos, B. Dairos şi K. Kalatos au descoperit obiecte metalice, cranii supradimensionate, scrieri necunoscute, etc.
Considerând ca foarte importantă locaţia Shasta se mai pot face unele precizări. Se pare că unul dintre tunelurile care pleacă de aici se îndreaptă spre sud şi după circa 300 mile (483 km) debuşează în peretele canionului Boynton care se află în statul Arizona lânga oraşul sacru Sedona. Energia incredibilă de acolo este generată de 7 vortexuri magnetice vindecătoare. Este interesant de menţionat că sunt doar extrem de puţini români spiritualizaţi care au ajuns acolo, printre aceştia fiind Elena Ignat din Deva şi generalul Emil Străinu din Bucureşti, amândoi având bogate materiale informative încă nevalorificate.
În continenetul nord american există o vastă reţea de tunele subterane, o parte din ele rămase de la o civilizaţie necunoscută, o alta realizată în zilele noastre în scop tactic-militar. Cele două tipuri de tunele sunt interconectate, pe unele din ele putându-se circula cu trenuri speciale – care leagă circa 80 oraşe subpământene. Schema acestei complexe reţele pentru vestul Statelor Unite, a fost publicată de William Hamilton.
În afară de asemenea locaţii celebre (într-un fel sau altul) arătate, nu poate să nu existe şi alte puncte mai modeste, dar tocmai prin aceasta, posibil mai importante.
În cartea “India văzută şi nevăzută” scriitorul spiritualizat Vasile Andru (născut în Bucovina cedată, la 22 mai 1942) arată că, stând de vorba cu un mistic din Ceylon, acesta i-ar fi spus că şi în insula lui există o asemenea poartă secretă.
Ajungând în Noua Zeelandă Vasile Andru a constatat că şi acolo există la Cap Treinga un loc sacru unde sunt proiectate canale de comunicare cu lumile exterioare dar şi o intrare în Shambala.
În această situaţie apare ca legitimă întrebarea: de ce n-ar exista asemenea volume subterane şi în ţara unde a fost primul focar al civilizaţiei şi al culturii europene, adică în România? Aceasta cu atât mai mult cu cât toate basmele româneşti conţin şi admit o lume subterană numită Tartar. Pe de alta parte Yan Van Helsing a auzit de existenta unor căi de comunicare subterana în munţii Carpaţi.
În acest sens informaţiile care există la noi sunt relativ reduse.
O informaţie concretă (pasibilă de a fi verificată) aparţine doctorului inginer C. Cojocaru care consideră că actualele mari mănăstiri grupate pe zone, ar fi legate, şi pe distanţe mari între ele, prin tuneluri subterane realizate în timpuri preistorice. Legătura era făcută, se înţelege, pentru alte obiective sacre dispărute care se aflau pe amplasamentul mănăstirilor şi cetăţilor de azi.
Plecând de la constatarea diverselor studii de natură diferită făcute până în prezent, apare ca frecventa prezenţa unui munte acolo unde ne referim la volume subterane.
Mergând pe această idee, din punct de vedere geologic, zona munţilor calcaroşi din Bihor-Vlădeasa (munţii Apuseni) ar părea cea mai propice pentru spaţii subterane.
Alţi munţi care au mai fost vizaţi şi cu ocazia localizării Kogaianonului (unde se retrăgea periodic în subteran Zalmoxis) sunt: Ceahlăul (muntele sfânt al ţării), Călimanii (deşi sunt vulcanici), Rarăul (dar şi Giumalăul), peştera Polovragi, defileul Dunării, Godeanu (şi chiar Retezatul) etc. Se observă că din această enumerare lipseşte intenţionat Bucegiul, pentru că tocmai asupra lui vreau să mă ocup în mod special, din motive care vor fi arătate.
Munţii Bucegi, dintre toţi ceilalţi ai României, au atras prin poziţia lor, aproape de Bucureşti dar şi de alte două oraşe mari, Ploieşti şi Braşov, număul cel mai mare de turişti din ţară şi din străinătate.
Încă din secolul XVIII sunt consemnate impresii de călătorie şi cercetare ale unor montaniarzi îmdrăzneţi care, la vremea aceea, nu beneficiau nici de cabane, nici de trasee marcate.
Astfel, în anul 1785, botanistul Lerchenfeld vizitează schitul Peştera (din Pestera Ialomiţei) pe care îl notează cu denumirea de “kloster skitt”. Tot acolo ajunsese în anul 1840 John Paget şi după el Schur. Nu insistăm asupra acestui istoric întrucât el însuşi constituie un studiu separat; dar nu putem să nu menţionăm şi pe francezul J. A. Vaillant care, la Paris, în anul 1844, a tipărit cartea “La Romanie” în care, în volumul al treilea, de 464 de pagini, descrie ascensiunea sa în Bucegi.
Prin împietruirea accesului, realizat de austrieci în anul 1739, pe Valea Prahovei, de către domnitorul Gheorghe Bibescu în anul 1846, inerent, afluxul de vizitatori din Ţara Românească a crescut.
În primul an de domnie, la 5 august 1866, regele Carol I a şi vizitat Mănăstirea Sinaia, după ce, încă înainte de această dată parcursese câteva trasee în Bucegi. Punându-se problema construirii unui palat regal, amplasamente iniţiale ca cele de la actualul schit Cetăţuia de lângă Mănăstirea Ciolanu, sau de pe valea Doftanei de la Glodeasa, au fost eliminate din diferite motive. Castelul trebuia să ajungă în Bucegi, unde a şi fost inaugurat la 7 noiembrie 1883 (s.n.).
În el a locuit Regina Elisabeta – Carmen Sylva care, fiind dotată cu o sensibilitate deosebită, a fost atrasă de la început de misterele Bucegilor pe care i-a parcurs călare şi pe jos, culegând de la localnici şi ciobani legendele care se mai păstraseră.

Tocmai ea a fost persoana care a lansat ipoteza, pe baza acestor legende, că sub platoul Bucegilor ar putea exista domenii subterane. În cartea sa “Poveştile Peleşului”, în capitolul intitulat Cetatea Babei, se referă la o cetate în inima Bucegilor care ar avea încăperi subterane în care erau depozitate sculuri de aur în vrafuri enorme, aur exploatat, tot în subteran, de pitici.
De atunci, legat de acest subiect, au circulat unele versiuni care nu au putut fi verificate. Personal, acum mulţi ani în urmă, am căutat să stau de vorbă cu porteurul (cărător de mari greutăţi pentru aprovizionarea cabanelor) Popa din Buşteni, dar n-am putut obţine nici o informaţie fiind într-o stare de moment necooperantă. Despre el se zvonea că, împreună cu alţi doi tovarăşi, ar fi intrat într-o încăpere subterană, unde ar fi văzut mult aur.
O informaţie de acelaşi gen provine din jurul anului 1716, cunoscută sub numele de “Comoara lui Varga”. Acesta a fost un clujean care, murind de o boală misterioasă declanşată din senin, a lăsat un testament din care rezultă că, împreună cu alţi doi tovarăşi, a descoperit – într-un munte neprecizat – o încăpere subterană în care se găseau bogăţii de nedescris, comori greu de imaginat din aur, argint şi pietre scumpe. Pe locurile precizate în testament ulterior au fost făcute săpături şi cercetări fără rezultat.
Cele două situaţii din Bucegi şi Apuseni (probabil) prin asemănarea lor pot reprezenta un scenariu din „illo tempore” sau cel din Bucegi să fie o pastişă a celui mai vechi (din Apuseni).
Exemplele sunt neconcludente dar merită a fi menţionate, ideatica lor găsindu-se şi în alte „povestiri” asemănătoare din Tibet şi din munţii Anzi.
În anul 1936, în câteva numere din revista „Etudes Traditionnelles” de la Paris, a apărut studiul Dacia Hiperboreană, care, după ce a fost tradus şi în limba italiană în anul 1984 şi republicat în Franţa în anul 1987, a apărut tradus şi la noi în anul 1994, sub titlul “Dacia Hiperboreană” în editura Rosmarin. În această carte, la pagina treizeci şi cinci, scrie: “În plus, Muntele Om este traversat de o grotă imensă care este una din cele mai mari din lume, în sensul că nu i s-a dat încă de capăt. A fost exploatată pe vreo douăzeci de kilometri şi atât.”
Autorul studiului şi a afirmaţiei de mai sus este Vasile Lovinescu, suveranul “Prinţ al Arcanelor”, decedat la Fălticeni, la 14 iulie 1984. De unde ştia Vasile Lovinescu de existenţa acestei grote imense cercetată deja, chiar parţial, nu rezultă de nicăieri. Având însă în vedere profunzimea şi seriozitatea operei sale, nu se poate neglija această senzaţională informaţie care trebuie păstrată ca un punct de plecare.

În anii 1966-1968, arheologul Daniel Ruzo din Peru venea în ţara noastră şi cerceta munţii Bucegi în special, ajungând, se înţelege, şi la Vârful Omul şi zona lui adiacentă, cu care ocazie a condus realizarea unui film “Mistere în piatră” al Studioului Alexandru Sahia.
Întors în ţara lui, şi-a publicat constatările, care, pe ansamblu, au fost foarte favorabile ţării noastre, judecând după formularea: “Carpaţii (româneşti) sunt într-o regiune a lumii în care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute în ziua de azi.”
În cele ce urmează voi prezenta textual pasajele inedite care ne interesează di cartea “La historia fantastica de un descubrimiento” publicată în editura Diana din Mexic, în traducerea inginer Silviu Câmpeanu.

“Era o veche carte poştală reproducând o fotografie a celei mai importante stânci din Carpaţi. Românii o numesc Omul, o denumire de mare semnificaţie. Deşi mai puţin importantă ca operă sculpturală decât capul principal din Marcahuasi (Peru), reprezintă acelaşi lucru, adică pe omul acestei planete, şi ar putea purta acelaşi nume pe care l-am dat şi stâncii din Peru: Monumentul Omenirii. Privită dintr-o anumită direcţie şi iluminare, sculptura reprezintă un mare cap omenesc.”
“… Excursiile la Omul – mai întâi cu cineaştii întreprinderii române de stat (studioul Alexandru Sahia, n. n.), şi apoi fără ei, au fost extrem de interesante. În Peru, Brasilia, Mexic, Anglia, Franţa şi Egipt, sculpturile protoistorice au rămas complet uitate. În România, însă, stâncile anterioare potopului dăinuiesc, legate prin legende de Hercules şi alte personaje mitologice.”
Nu am putut efectua lucrări mai îndelungate în România şi asta ne-a împiedicat să descoperim munţii şi pădurile sfiinţite. Acestei misiuni trebuie să i se dedice persoanele care se interesează de studiile noastre în această regiune a lumii.
Suntem siguri că în tradiţiile populare vor conduce până la munţii sculptaţi. Studiind ceea ce am descoperit în puţinele zile în Carpaţi se vor putea urmări urmele străvechi ale căror primi paşi i-am lăsat însemnaţi.

Legendele muntelui Omul vorbesc de personaje care veneau din cer. Deşi monumentul de la Omul nu are coloane, cele trei mase de stâncă ale sale au fost denumite coloane (stâlpi), fiind identificate cu trei personaje mitologice: Uranus, Atlas şi Titan. Un munte de alături este denumit cu numele Pleiadelor şi altul se cheamă Bătrânele (Babele).
Trebuie să se stabilească originea acestor nume. Profesorul Vulcănescu (Romulus, n.n.) poate da lămuriri cercetărilor referitor la legendele pietrelor, stâncilor şi munţilor româneşti; în cartea de faţă, cu fotografii luate pe trei continente, le poate da siguranţă că atât sculpturile cât şi miturile sunt dinaintea potopului.

Omul este o stâncă cam de zece metri înălţime. Reprezintă un cap omenesc şi seamănă bine cu o stâncă cioplită de pe podişul Marcahuasi. Se pot vedea în aceeaşi fotografie două feţe omeneşti mult mai mici, una de negroid, mai jos, la dreapta, şi alta de rasă albă, la stânga, din care se vede numai o jumătate, ca şi cum ar privi de la marginea monumentului către stânga privitorului.
Se vede un ochi, nasul şi o parte a gurii. Experienţa noastră în alte locuri arată ce este vorba de o viză, adică de o linie ideală care pleacă de la acel ochi la punctul observat (la punctul pe care-l vizează, n. n.), situaţie care trebuie luată în consideraţie la ridicarea unui plan al regiunii. În partea opusă a monumentului, foarte erodat de vâturi, nu se mai poate vedea nici o figură. Date fiind cele trei rase diferite pe care le putem vedea astăzi, putem fi siguri că trebuie să fi fost reprezentată cel puţin încă o rasă pe această parte opusă. Există ceva mult mai interesant în această mică sculptură făcută la stânga jos; dacă rotim fotografia, în locul feţei sculptate la mijloc, vom vedea un cap perfect de câine. Astfel, simbol veşnic al câinelui – credinţa şi devotamentul – rămâne şi aici legat de stânca Omul şi de peşterile Tezaurului care trebuie să existe în Carpaţi.
Este posibil ca “viza” la care ne-am referit să semnaleze prin ea însăşi sau prin planul la a cărui origine ar putea sta, poarta de intrare în acele peşteri.
Magnific situat pe un vârf şi vizibil de la mari distanţe, Omul reprezintă omenirea şi confirmând cunoştinţe foarte avansate, trebuie să fie un centru geodezic străvechi.
Sculpturile de care ne vom ocupa şi peşterile a căror existenţă este întotdeauna marcată de această calitate a sculpturilor, trebuie să se sfle într-un plan aerofotografic înscris în triangulaţia topografică a regiunii.
Am ajuns cu trenul la Sinaia şi cu un jeep până în Bucegi la 25 iunie (1966 n. n.). Doream să vedem Sfinxul pe care-l prezintă turiştilor toate pliantele româneşti. Nu este nici un motiv de a-l numi Sfinx. Este vorba de un monument străvechi, distrus în partea din faţă. Văzut din spate, e format din trei capete omeneşti cu coafuri diferite. Cea a celui de al treilea este mai alungită. Primul cap a păstrat doar profilul stâng şi a pierdut nasul. A fost denumită Sfinx şi nu este vorba de o sculptură care să reunească un cap omenesc cu un corp de animal. Pe aceeaşi înălţime mai sunt alte formaţii stâncoase prelucrate de om, însă care au suferit mult din cauza slabei calităţi a stâncilor. Numai una a dat în fotografie un cap omenesc acoperit cu un fel de cască cu un moţ ascuţit: un războinic.
În ziua următoare am pornit spre Omul şi am ajuns la un punct din care se putea vedea la mare distanţă. Foarte aproape de noi, o stâncă arăta un cap omenesc, iar cam la cinci sute de metrii depărtare, se vedea un grup de doi lei.

Toate aceste sculpturi şi cele pe care le vom descrie se află pe stâncă şi vederea lor perfectă cere un anumit punct. Lumina soarelui şi umbrele ce le produce îmbunătăţesc aceste imagini. Deci este vorba şi aici de un fel de sculptură absolut originală, cunoscută pe toată planeta şi care nu a mai fost repetată ulterior, în vremuri istorice. De la sumerieni, orice sculptură are trei dimensiuni şi este făcută din blocuri de piatră extrase din cariere. Au trecut peste opt mii cinci sute de ani de când omul nu mai face sculpturi în stânca naturală. Obişnuinţa cu sculpturile tridimensionale a împiedicat până astăzi descoperirea acestor lucrări sculpturale considerate capricii ale naturii.
Când am pornit spre Omul, din acest punct al drumului nostru către el, spre stânga, am văzut un mare cap de om sau leu care ne privea de la înălţimea unui semicerc asemănător cu bolta unei porţi. Putem denumi leonin capul omenesc ce încununează poarta. Este în acelaşi timp un personaj şi simbolul leului, paznicul peşterii şi al tezaurului. Ca dovadă, altă fotografie ne arată acest monument văzut din profil. În ea se vede aceeaşi poartă şi pe culmea ei, figura din profil a unui rege sau a unui sacerdot.

Am mai spus că adevăratul tezaur este sângele omenirii. Peşterile din Carpaţi există, desigur, şi sunt simbolizate de această falsă poartă. Desigur că în ele s-au salvat unele grupuri umane în vremea potopului lui Noe. Ca şi la mormintele faraonilor, poarta falsă este un mesaj pentru cercetător şi o cursă pentru cei ce nu au cunoştinţele necesare.
În Carpaţi se repovestesc basme despre mari tezaure amenajate de mari familii sau grupuri umane importante şi ascunse în peşteri. După aceste povestiri, morţi misterioase jalonează calea milenară a acestor bogăţii. Sunt acuzaţi de crime paznicii acestor tezaure care se succed din generaţie în generaţie sau blestemele magice care le apără intrările. Fapte istorice extraordinare se află legate cu aceste povestiri. Este posibil ca templierii să fi cunoscut secretul şi să fi folosit peşteriile protoistorice. …”

“… Multe observaţii ne permit să asigurăm că în Carpaţi există centre religioase protoistorice, ca acelea pe care le-am descoperit în Peru, Mexic, Franţa, Anglia şi Egipt. Avem fotografii ale sculpturilor făcute în stâncă naturală, cu stiluri identice cu cele din acele locuri. Cunoaştem mitologia străveche care vine tot din protoistorie. Însă aici, în Carpaţi, se află ceva în plus: poarta tezaurului care presupune un plan; urmăndu-l se pot găsi spaţiile subterane. Ochiul care priveşte de la extremitatea peretelui sculptat al stâncii Omului, cu siguranţă că semnalează una din direcţiile principale ale acestui plan.
Am văzut problema tezaurului şi a peşterilor păzite de leu şi de câine. Am întâlnit câinele Cerber cu trei capete în Peru şi Mexic. Departe, tocmai la Omul, am găsit câinele. Rugăm cititorul să privească fotografia stâncii Omul faţa omenească din partea de jos, la stânga. Am mai spus că, dacă întoarcem fotografia şi o aşezăm în partea de sus, apare o magnifică sculptură a unui cap de câine. Această dublicitate de expresie în aceeaşi sculptură şi prezenţa câinelui, constituie o dovadă în plus care leagă Omul de statuile protoistorice descoperite în Peru şi Mexic.
Grupul de doi lei pe care l-am întâlnit pe drumul spre Omul prezintă pe aceştia privind în direcţii diferite, la un unghi întrec priviri de 120°.”
Am încheiat partea de text din cartea lui Daniel Ruzo care se referă la Vârful Omul, parte extrasă dintr-un capitol care se numeşte Poarta Comorii. Din cele expuse rezultă că Vârful Omul este un important centru al unei reţele geodezice sacre şi că sculptura realizată pe stâncă ar permite aflarea unei direcţii imaginare, la capătul căreia, să se găsească intrarea (sau una din ele) într-un imperiu subteran, intrare care a şi sugerat titlul capitolului respectiv: “Poarta Comorii”. Este evident că nu este vorba numai de o comoară materială, ci în special de una spirituală care să transmită informaţii de la un ciclu la altul al civilizaţiilor care s-au dezvoltat pe Terra din timpuri ancestrale.
Din păcate, neavând originalul cărţii “La historia fantastica de un descubrimiento”, nu putem studia fotografiile care însoţesc textul, respectiv cele trei rase reprezentate pe suprafaţa stâncii prin figuri mici. De asemenea, nu putem vedea câinele care apare o dată cu rotirea fotografiei. Indicaţiile date de Daniel Ruzo sunt încă suficient de incitante pentru ca tineri cercetători să facă un set de atâtea fotografii, inclusiv în infraroşu, şi în nopţile senine cu o lună plină, până când vor găsi staţia optimă şi ora exactă care să permită o cunoastere absolută a detaliilor acestor de fapt trei stânci. Până atunci pot să menţionez că, dintre animalele găsite pe fotografiile stâncilor pe care le posed, câinii sunt cei mai numeroşi, ceea ce, teoretic, de fiecare dată, înseamnă că ne aflăm în apropierea unei comori, unei porţi de intrare în subteran.
Dacă Lobsang Rampa a lansat ideea unui depozit iniţiatic subteran în munţii Tibetului şi Erich von Daniken pe cea a unui depozit asemănător în munţii Ecuadorului, este acceptabil ca Daniel Ruzo să propună închiderea unei triade sacre de asemenea depozite, în munţii Bucegi.
În sprijinirea ultimei locaţii converg mai multe argumente.
Întâi, personalitatea autorului, respectiv Daniel Ruzo. Aceasta n-a fost un intelectual de rând, chiar dacă avea atestări pluridisciplinare. Avea ceva în plus, şi mult mai valoros. Era solid pregătit în domeniul ştiinţelor oculte, domeniu din care îşi apropiase multiple specialităţi. Cunoştea în primul rând baza acestui domeniu, adică Astrologia. Simbolistica îl preocupa deja de la vârsta de douăzeci de ani, când, în prefaţa cărţii “Atriul lampadarelor”, publicată la Madrid, introduce o povestire simbolică.

Deja de la optsprezece ani se interesa şi se documenta în Spiritism, pentru ca peste doi ani să ajungă la Teosofie. La douăzeci şi trei de ani intră în domeniul Antropozofiei, iar la douăzeci şi şapte de ani în cel al Profeţiilor. În scurt timp ajunge să posede cea mai vastă şi completă bibliotecă din lume, specializată în Michel Nostradamus, bibliotecă care conţinea circa o mie două sute de cărţi citite efectiv, ceea ce se poate constata după adnotările făcute. Dar nu se mulţumeste numai cu atât. La cincizeci şi unu de ani, intrând în gruparea condusă de Rodney Collin în Mexic, începe să-i studieze pe Gurdjieff şi Uspensky. La cincizeci şi trei de ani cunoaşte la Paris experienţa şi tehnicile lui Bô-Yin-Râ. La cincizeci şi opt de ani, stă şase luni în Indonezia pentru a activa în cadrul mişcării Subud, după care a contribuit la înfiinţarea unor centre ale acestei mişcări la Lima, Rio de Janeiro, Sao Paolo, Niteroi şi Saigon.
Meritele cu totul ieşite din comun ale unei minţi atât de geniale i-au fost recunoscute de masoneria din Peru care, la vârsta de treizeci şi şapte de ani, i-au acordat un loc în Consiliul Suprem, având gradul 33.
Daniel Ruzo a fost o personalitate deosebit de complexă având în plus şi alte titluri atestate de: jurist, etnolog, poet, arheolog. [Din poporul nostru se profila un asemenea geniu în persoana lui Alexandru Coşbuc, fiul marelui poet. Din păcate, el a trebuit să părăsească această viaţă în tinereţe, în urma unui accident de automobil în judeţul Gorj.]
Revenind la Daniel Ruzo, intuiţia, cultura esoterică, clarvederea şi recunoaşterea terenului, fără a se bănui că se inspirase din ce afirmase Vasile Lovinescu în anul 1936, îi puteau permite să amplaseze un tezaur iniţiatic în munţii Bucegi.
Al doilea argument este legat de denumirea OM, observând că tot interesul şi l-a manifestat Daniel Ruzo pentru acest vârf şi nu pentru alt obiectiv, ca de exemplu, stânca Saturn, Sfinxul sau Peştera Ialomiţei.

Am arătat deja, din anul 1998, importanţa pe care cuvântul OM o are în spiritualitatea Indiei, importanţă prea bine cunoscută pentru a mai reveni asupra ei. Pe de altă parte, din articolul publicat în publicaţiile “Munţii Carpaţi” şi “Al cincilea anotimp” (Oradea) în anul 1999, mai rezultă că nici în India, nici într-o altă ţară din lume, toponimul OM nu se mai regăseşte decât cu totul sporadic. În acest timp, la noi sunt cel puţin cinci din cele mai înalte vârfuri ale unor munţi care au numele de OM (Piatra Craiului, Rodnei, Suhard, Cozia şi binenţeles, Bucegi cu 2504,9 m.), la care se adaugă patru cursuri de apă şi alte forme de relief: poiană, deal, etc. Concluzia articolului era că deci, cuvântul OM nu venea din India, ci fusese preluat de aceştia de la noi, cu ocazia deplasărilor de populaţii prea bine cunoscute.
Dacă OM desemnează pe însuşi marele Zamolxe, în care în componenţa numelui chiar intră, se naşte întrebarea care este, totuşi, originea acestui cuvânt.
În anul 1993, Tom Kenyon din statul Washington, U.S.A., a fost contactat, în timpul unei meditaţii, de nişte fiinţe interdimensionale, cunoscute în mod colectiv sub numele de Hathori şi care trăiesc în a patra dimensiune a Universului nostru, stăpâni ai sunetului şi ai energiei. Elementele care alcătuiesc Terra sunt pământul, focul, apa şi aerul, cărora le corespund nişte stări subtile care sunt de fapt fiinţe conştiente. Conceptul acesta este mai greu de înţeles, dar se va ajunge în viitorul apropiat când va fi umanim acceptat.
În ceea ce priveşte starea subtilă a aerului, în cultura Hathor, se numeşte pur şi simplu OM.
În cartea scrisă de Tom Kenyon (împreună cu Virginia Essene) tradusă şi în româneşte în editura For You, se dă o explicaţie mai largă şi perfect credibilă a acestor concepte hathoriene.
Aşa că OM, aerul şi spaţiul, au origine acum precizată. În plus, faptul că frecvenţa cuvântului este specifică teritoriului ţării noastre indică şi faptul că tocmai acesta a fost ales pentru contacte primordiale. OM, ca şi celelalte nume ale celorlalte elemente (pământul EL, apa LEEM şi focul KA) sunt nişte nume-sunete. Aceasta înseamnă că abordarea secretelor vârfului (vârfurilor) OM trebuie făcută şi prin canale sonore-muzicale, urmând a fi găsită cheia specifică.
Pe canal astrologic se poate constata o corespondenţă între OM aer, cu semnul Vărsătorului, care este un semn de aer, dar şi semnul ţării noastre – şi astăzi de actualitate primordială, când omenirea iese din zodia Peştilor şi intră în cea a Vărsătorului.
În ziua de 17 aprilie 1980, când împlinise şaptesprezece ani, Matei Ward din Statele Unite, a murit în mod neaşteptat. Mama sa, Suzanne Ward, de la începutul anului 1944, a început să aibă legături telepatice cu fiul său, de la care primea diferite informaţii, tot aşa după cum, deşi într-o modalitate diferită, B.P.Haşdeu comunica cu sufletul fiicei sale, Iulia.

Acest fenomen de intercomunicare prin tehnici diverse: scris, comunicare directă în stare de veghe sau de somn, spiritism, vizualizări, este prea bine cunoscut şi acceptat pe plan mondial, pentru a ne mai pierde vremea de a-l sustine şi argumenta. Înrăiţii materialişti, indiferent de poziţia lor înaltă în societatea “ştiinţifică” şi politică, n-au decât să nu citească asemenea “poveşti”, căci şi aşa nu prea interesează persoana lor şi puterea efemeră pe care încă o mai deţin.
Pe baza comunicărilor primite, Suzanne Ward a publicat o primă carte “Tell me about Heaven” în anul 2000, care peste doi ani a şi fost tradusă în româneşte. În anul 2001 a apărut şi volumul doi al acestei lucrări, care, în anul următor a şi apărut în limba noastră în aceeaşi editură For You, având titlul “Cheia reinstaurării Paradisului pe Pământ”.
De menţionat că în acest volum Suzanne Ward comunică şi cu alte entităţi elevate, recomandate ca atare de fiul ei, Matei.
În ceea ce ne priveşte, vom folosi informaţiile transmise de entitatea spirituală numită HUGO. Cităm:
“În ceea ce priveşte Pământul, ştim că în laboratoarele subterane, în speţă în sud – vestul Statelor Unite, ei (omuleţii cenuşii, n.n.)” utilizează materialul lor genetic pentru a se reproduce pe ei înşişi. Când au sosit pe Pământ, cu multe decenii în urmă, ei i-au învăţat pe savanţii aleşi de guvernul vostru (al U.S.A., n.n.) tehnologia clonării – şi aşa a fost introdusă clonarea în civilizaţia voastră (adică a noastră). … Ei n-au intenţionat să rămână prea mult, dar au fost prinşi în capcana densităţii Pământului şi şi-au dat seama că nu mai puteau să părăsească planeta deoarece sistemele lor nu mai erau la nivelul acelei densităţi înalte din care au venit.
Pentru a-şi păstra puritatea rasei şi pentru a fi siguri că sunt într-un număr suficient de mare pentru a supravieţui oricărei încercări de exterminare, ei s-au clonat într-un ritm rapid. Nu, doamnă, ei nu formează chiar o armată. Sunt zone vaste în subteranele părţilor locuite ale Pământului pe care cetăţenii le-ar considera incredibile dacă s-ar afla că există. Ar fi la fel de uimiţi dacă ar şti că fiinţe nepământene sunt locuitori permanenţi ai planetei. … De la sosirea lor, cu aproape jumătate de secol în urmă, aceşti “extratereştrii” – după cum greşit s-a pus în ghilimele, nu au fost nicăieri, cu excepţia imenselor oraşe labirint de sub suprafaţa Pământului.”
Comunicarea primită de la Hugo confirmă existenţa unor vaste încăperi subterane care există de mii de ani, chiar dacă nu au fost folosite în sud-vestul U.S.A., decât în ultimii zeci de ani, încăperi care în prezent, sau la un momet dat sunt sau au fost locuite de extratereştrii. La Beijing au fost studiate de oameni de ştiinţă 716 discuri care s-a crezut că sunt din gresie şi care aveau gravată pe ele o scriere spiralată care pornea din centrul lor. S-a constatat că ele au o vechime de cel puţin 12000 de ani şi că sunt confecţionate din metale necunoscute pe Terra, având în compoziţie 40% cobalt şi 8% aluminiu.
http://t0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcTsmd5gOHMhzvBnkSolNPGI38amUNblw NU_vh9NNEyd5Mn2zbhrvQ (http://www.google.ro/imgres?q=DISCURILE+DE+LA+BAIAN+KARA+ULA&hl=ro&biw=1024&bih=645&tbm=isch&tbnid=MPF0M73UPfbF4M:&imgrefurl=http://portal.tfm.ro/fenomenul-ozn-in-china/&docid=86JBTBrDUmj7RM&imgurl=http://portal.tfm.ro/wp-content/uploads/2013/01/dropa-2.gif&w=618&h=412&ei=E_QPUv2OM8iK4gT6x4HwCQ&zoom=1&ved=1t:3588,r:9,s:0,i:105&iact=rc&page=1&tbnh=183&tbnw=275&start=0&ndsp=12&tx=125&ty=83)
Partea care ne interesează este că discurile au fost găsite în nişte enorme spaţii subterane în care nu se mai pătrunsese niciodată până atunci, în anul 1965.


Descoperirea a fost făcută de arheologul Tsum Um Nui în munţii Baia Kara, unde mai trăiau câteva triburi Ham şi Dropa, care erau urmaşii unor extratereştrii ce îşi avariaseră navele cu care veniseră şi care au rămas definitiv pe planeta noastră, după cum rezultă din descifrarea discurilor.
Ipoteza colonizării planetei Terra cu extratereştrii în diferite etape este astăzi admisă ca de bun simţ şi acceptată de cercetători evoluaţi pe plan mental şi spiritual.
Un pionier al acestei teorii ultrarevoluţionare a fost, cum nu se poate produce nici o mirare, un român. În Revista de Filosofie numărul 2 din anul 1938, vâlceanul Dumitru Drăghicescu (4 mai 1875 – 25 august 1945) a publicat articolul “Reflexions sur l’origine et la destinée de l’homme”.
El admite că originea omului este legată de vizita unor extratereştrii care au aterizat în Asia sau în Atlantida. Aceştia au putut veni din planete diferite, de unde s-ar explica şi rasele diferite de la noi. Contactul s-a stabilit pe vremea apariţiei omului de la Piltdown, om care deja nu mai avea fruntea teşită, caracteristică omului din Neanderthal din Pleistocen. Dumitru Drăghicescu, doctor în Sociologie sub conducerea lui Emil Durkheim, conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, senator şi deputat de Vâlcea, colaborator apropiat al lui Nicolae Titulescu, ambasador al ţării noastre în Mexic, deci incontestabil a fost o mare personalitate.
În anul 1973, tânărul student Vlad Manoliu Furnică din Bucureşti, pe bază de argumente de toponimie şi orografie locală, lansează ipoteza că această primă aterizare s-ar fi realizat chiar pe platoul munţilor Bucegi.
Reluând ipoteza propusă de Vasile Lovinescu şi Daniel Ruzo asupra unor spaţii subterane în jurul Vârfului omul, vom adăuga unele consideraţii personale care ar putea contribui la elucidarea, măcar parţială, a problemei.

Zona superioară a Văii Obârşiei (Ialomiţei) este dominată de o stâncă denumită Biserica Trăsnită, sau banal, Piatra Trăsnită (Mecetul Turcesc), care apare insolită în peisaj, terminând brusc, ca un perete vertical, o coamă prelungită şi acoperită de sol vegetal, ca un zid de sprijin al capătului acesteia înspre albie. Interesant este faptul că acest perete vertical bombat are la baza sa, de jur împrejur, o masă răspândită haotic de stânci sfărâmate de dimensiuni diferite. Această situaţie pare normală atât timp cât stânca a fost trăznită la modul propriu. Dar observând că atâtea masive de stâncă au fost trăznite, dar nu s-au dezintegrat (vezi marea stâncă Baba Mare, nu departe de Sfinx), trebuie să admiţi ipoteza că trăzneala a fost o justificare, o simplificare, o explicaţie de conjunctură sau de mascare.
Pe de altă parte, ştiind că Valea Obârşia Ialomiţei este o vale glacială, s-ar putea spune că blocurile şi bolovănişurile nu ar proveni decât din gheţarii care s-au oprit în scurgerea lor şi s-au topit acolo.
Dar şi această ipoteză este şubredă, căci depozite se află numai pe un versant al văii, şi oricum, valea continuă a fi glacială, după forma ei, şi mai aval.
În anul 1968, peruanul Daniel Ruzo, făcând excursia de documentare în munţii Bucegi, şi plecând de la Vârful Omul pe traseul turistic marcat cu bandă albastră, care se desfăşoară pe malul stâng al Obârşiei Ialomiţei, înainte de a ajunge la cascada Obârşiei, a remarcat pe malul celălalt, această stâncă care nu prezenta ceva deosebit, în comparaţie cu ce văzuse el până atunci, decât sculptura unui eventual cap bărbătesc văzut din faţă, la care se distingeau ochii şi nasul.
Daniel Ruzo avea o mare experinţă de teren în astfel de situaţii, în afară de faptul că poseda calităţii de pecepţii extrasenzoriale dezvoltate în mai multe şcoli de parapsihologie. A zăbovit mai mult în acest loc, şi din fotografiile făcute atunci, rezultă că şi inginer Doru Todericiu (ulterior devenit Pierre Carnac) şi inginer Ionescu Vasile din Sinaia, şi doamna Todericiu, care toţi îl însoţeau acolo, au admirat stânca în formă de promontoriu şi fragmentele de piatră răspândite strict în jurul ei, fără ca acestea să ajungă măcar la marginea văii.
Pe de altă parte, în anul 2000, arh. Silvia Păun, publicând cartea “Absida altarului”, reproduce trei fotografii de cea mai bună calitate a stâncii denumită de ciobani Biserica Trăznită, fotografii făcute de Maia Pârvulescu. Autoarea consideră că stânca, absidată (curbată) spre sud, are cavităţi subterane care aşteaptă a fi investigate, bazându-se pe declaraţiile unor cunoscuţi care, dormind sus pe stâncă, au fost urmăriţi mai multe zile de memoria zgomotelor, ca produse de o apă curgătoare, pe care le auziseră toată noaptea ca venind din interiorul masivului pietros.
Faţă de aceste observaţii şi de faptul că atât Daniel Ruzo, cât şi Vasile Lovinescu au considerat, pe raţionamente sau feelinguri diferite, că în zona Vârful Omul ar putea fi cavităţi şi culoare subterane de ordinul kilometrilor, ar fi de luat în seamă şi o ipoteză, după care, sfărâmăturile de roci de la Biserica Trăznită ar reprezenta produsele rezultate de la excavarea unui asemenea culoar (galerie, cavitate).
Imperiul subteran bănuit de Ruzo şi Lovinescu ar presupune o reţea complicată de galerii care ar trebui să aibă numeroase puncte de acces.
Se poate admite ipoteza noastră, că figurile văzute probabil de Ruzo (căci în fotografiile din cartea menţionată, scrisă de Silvia Păun, s-ar mai putea distinge şi altele) marchează tocmai verticala pe care se află la adâncime de circa doisprezece metri, o gură de intrare (ieşire) a acestei reţele subterane. Gura este acoperită tocmai de materialele sfărâmate rezultate de la execuţie. Vechimea lucrării (ca şi adâncimea de doisprezece metri) am stabilit-o prin mijloace radiestezice, la patruzeci şi opt de mii de ani. Accesul în galerie s-ar putea face şi printr-un puţ vertical aflat pe platforma stâncii, care este ciudat de aplatizată.
Urmează ca, tot prin metode neconvenţionale, să se verifice şi de alcineva această ipoteză, lăsând la latitudinea generaţiilor viitoare de a o transpune în teren, dacă ea ar rezulta ca viabilă.
Existenţa unei guri de intrare în subteran la Biserica Trăznită se pare că era cel puţin bănuită de inginerul Vasile Ionescu care fusese luat în echipa Ruzo tocmai în calitate de mare cunoscător al Bucegilor.
Daniel Ruzo întrebase dacă se ştie ceva despre Bucegiul subteran şi Vasile Ionescu tocmai de aceea îl dusese la Biserica Trăznită unde au zăbovit mai mult şi s-au fotografiat. Din păcate, arhiva fotografică a revistei Cutezătorii a dispărut, ea incluzând filmele făcute de domnul Grigore Prepeliţă, fotograful expediţiei. Din fericire, am copiat în anul 1975 două clişee la Biserica Trăznită din aceste filme, la un format minim de 6×6 cm. (din motive economice), care pot fi prezentate acum mărite, cu pierderile de calitate inerente.
Mergând pe această idee, consider că este cazul de a fi prezentate câteva peşteri existente în Bucegi, care ar putea foarte bine să fie guri, bineînţeles astăzi astupate, de comunicare cu exteriorul a unor spaţii subterane izolate sau legate între ele prin culoare.
Vor începe cu un obiectiv în acest sens, cel mai apropiat de Vârful Omul:
Peştera I din Bucşoiu – numită şi peştera de pe Valea Pietrelor, se află pe versantul vestic al muntelui Bucşoiu, al cărui vârf are o cotă apropiată de cea a Omului, adică 2492 metri. Peştera are două intrări foarte apropiate, din care cea superioară se află la cota 2352 metri, adică la 140 metri sub înălţimea la care se află Vârful Bucşoiu.
Peşterii I s-a găsit până în prezent o lungime de 373 de metri, prezentând o denivelare de plus 56 de metri, ceea ce o aduce la cota 2406 metri, adică la cea mai mare înălţime la care se află o peşteră activă în România. Pe deasupra, este cea mai rece peşteră fără gheaţă din munţii noştri, înregistrându-se temperatura de 0o în luna iulie.

Peştera a fost descoperită de Emilian Cristea care a exploatat-o prima dată în anul 1967, împreună cu geograful Vasile Sencu. Cunoaşterea ei mai amănunţită, respectiv cartarea ei, s-a făcut prin nouă deplasări în intervalul de cinci ani cuprins între anii 1981 şi 1986 de o echipă de zece speologi şi alpinişti conduşi de Ică Giurgiu.
Pereţii peşterii sunt uscaţi, cu excepţia zonei terminale, unde sunt uzi şi în plus apar două cascade, una de cinci metri şi alta 11 metri înălţime.
Galeria principală a peşterii, care are de altfel câteva ramificaţii, are o înălţime medie de 2 metri, dar pe anumite porţiuni ajunge la 5 metri.
Trecând peste faptul că este foarte rece, peştera putea fi un adăpost temporar.
Cercetări serioase făcute cu ajutorul radiesteziei, ar putea constata că galeria principală de 373 de metri şi cele secundare necartate ar putea constitui anticamera unor galerii care să ducă la o cavitate de mare amploare şi la adâncime mai mare.
Peştera Rătei se află cel mai departe de Vârful Omul şi este amplasată în masivul Lespezi care constituie capătul sudic al crestei de vest care delimitează platforma Bucegilor, creastă începută la nord cu masivul Doamnele, urmat apoi de masivele Bătrâna, Strungile, Tătaru, Deleanu şi Lucăcilă.
Masivul terminal Lespezi este bine delimitat de Ialomiţa şi de afluentul ei de dreapta Brăteiul, care, mai spre izvoare, se numeşte doar Răteiul. Vârful acestui masiv poartă acelaşi nume, Lespezi, şi are cota 1685. Gura peşterii este, evident, pe malul stâng şi are pragul gurii la cota 1080 m.

În timpurile noastre, peştera a fost descoperită în anul 1904 de Alexandru Oprescu, dar cel care a studiat-o cu interes a fost mai târziu, geologul Dan Patrulius. Peştera a fost cercetată de cercul speologic “Focul Viu”, ajungându-se prin însumarea galeriilor polietajate la o lungime totală de 5160 metri.
Amănunte referitoare la peşteră pot fi găsite în lucrarea “Geologia Masivului Bucegi” scrisă de Dan Patrulius şi în arhiva cercului speologic. Peştera Rătei este activă, având o reţea hidrografică complexă, cum de altfel, este şi întreaga ei configuraţie, cu galerii meandrate, hornuri şi stalactite şi stalagmite roşii. Dintre denumirile care s-au încetăţenit este de reţinut cea de “Galeria cu Gururi” pe a cărei podea apar nişte ornamente denumite “ziduri chinezeşti”.

Din punct de vedere turistic, Peştera Rătei, de altfel greu de vizitat, prezintă ceva cu totul deosebit prin complexitatea şi frumuseţea ei.

Ceea ce prezintă un interes mai mare este remarca geologului Dan Patrulius, după care sistemul subteran al Peşterei Rătei ar putea fi foarte mare. Plecând de la această sugestie, cercetători geologi radiestezişti sau dublaţi de radiestezişti puri trebuie să stabilească dacă fundul galeriilor nu este fals şi dacă lungimea acestora, sau a uneia din ele, să fie mult mai lungă pe sub întreaga ramă vestică a platoului Bucegi, chiar până la peştera Ialomiţei. Acest tunel ar putea face parte dintr-un vast imperiu subteran realizat de reprezentanţii unei civilizaţii extraterestre în timpuri de mult uitate. Peştera Brătei ar putea să fie gura cea mai sudică a acestui imperiu.
Printre primele descrieri de peşteri în Bucegi, figurează cele făcute de Mihai Haret în anul 1924 în lucrarea “Peştera Ialomiţei şi Casa Peştera”.
Este vorba de Peştera Pustnicului, o nişă aflată în peretele vertical în care este săpată Peştera Ialomiţei şi aflată în imediata apropiere a intrării acesteia.
Mai în aval, în dreptul Cheilor Tătarului, Mihai Haret semnalează Peştera Ursului care are o sută de metri şi este implantată în Colţul Tătarului, adică pe malul drept al Ialomiţei.
A doua peşteră semnalată de Mihai Haret, tot în Cheile Tătarului, avea două sute de metri lungime, dar intrarea nu se vedea.
Peştera Mică din Cheile Tătarului se află pe versantul stâng al Văii Tătarului, afluent de dreapta al Ialomiţei, la sud de Cabana Padina. Peştera se află la cota 1548 de metri şi are lungimea totală de 125 de metri. Ea are două intrări: prima cu o înălţime de 3 metri şi a doua colmatată, şi două încăperi în care s-au găsit urme de Ursus spaeleus şi o piesă de silex din paleoliticul superior.
Peştera Ursului din Cheile Tătarului, în apropiere de cea anterioară, se află la aceeaşi altitudine, dar are numai o sută de metri lungime şi o singură intrare de 1.60 metri înălţime. Peştera a fost descoperită în anul 1912, dar ulterior intrarea s-a colmatat integral până în anul 1957, când a fost curăţată cu ocazia studiilor de teren hidroenergetice. Şi aici, ca şi în Peştera Mică, s-au făcut sondaje care au evidenţiat urme de locuire a omului şi resturi osoase de Ursus Spaeleus.
Peşterile prezentate până acum delimitează întreg platoul Bucegilor, de la Nord la Sud, începând de la Vârful Omul, ceea ce admite posibilitatea unei reţele subterane pe sub tot acest platou.

În această concepţie maximală, menţionarea şi a altor peşteri n-ar mai prezenta interes în stadiul acesta de lansare a ipotezei. Este de bun simţ a sesiza importanţa magistrală a Peşterii Ialomiţei (şi nu fantezist, cum i se spune Ialomicioara) în angrenajul ipotezei subterane. Dar a vorbi în trecere despre un subiect atât de fastuos nu este posibil, căci el nu poate fi tratat decât separat. Totuşi, în trecăt, se poate arăta că Peştera Ialomiţei a fost cercetată de dl. Grigore Albu zis Graal din Bucureşti care, pe desenele parietale şi inciziile descoperite, a ajuns la concluzia că ele sunt din anul 5041 î.H. şi că strămoşii noştri care le-au făcut existau în anul 11393 î.H.
Ideile şi informaţiile prezentate pot constitui o incitare a spiritelor neconvenţionale pentru începerea unor demersuri individuale sau colective, pentru precizarea sau completarea lor.
Dan Corneliu Brăneanu

[Adrian Pop]

https://fbcdn-sphotos-h-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/p480x480/1176399_383372391786264_1514120708_n.jpg

[Adrian Pop]

04 ianuarie 2009 Bucegii isi dezvaluie tainele (http://romaniaesoterica.blogspot.com/2009/01/pentagonul-spioneaza-cu-sateliti.html) file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image001.jpg (http://4.bp.blogspot.com/_0WSpOAghoyM/SWDeVYcEO7I/AAAAAAAAEQQ/mLZtjmySFAE/s1600-h/babele_old-ladies_.jpg)
Pentagonul spioneaza cu sateliti
Pentagonul are mai multe programe militare secrete si de spionaj geodezic, folosind mai multi sateliti geostationari de inalta tehnologie. Unul dintre acestia, care se bazeaza pe tehnologia bionica a undelor de forma, a reperat in anul 2002 o structura aparte intr-o anumita zona a muntilor Bucegi. In primul rand, spatiul gol identificat in interiorul muntelui nu avea corespondenta cu exteriorul, ci incepea direct din interiorul muntelui, la o anumita distanta de panta acestuia. In al doilea rand, avea forma unui tunel foarte regulat care cotea brusc spre centrul muntelui, sub un unghi de 26 de grade. Traseul tunelului era perfect plan. Cel de-al treilea element a pus pe ganduri echipa Pentagonului.
Scanarea din satelit a muntelui a evidentiat doua blocaje majore ale structurii din interiorul solid de piatra care margineau inceputul tunelului si sfarsitul lui si respingeau orice tip de sondare sau analiza, ca si cum ar fi protejat ceva in acel loc. Erau baraje energetice artificiale: primul era plan, drept ca un zid, ca un perete care bloca accesul in tunel. Al doilea era imens, ca o cupola sau semisfera, care se afla la capatul opus tunelului, aproape de centrul muntelui.
Massini a recunoscut ca acolo se afla ceva extrem de important si care era foarte bine protejat. Ansamblul tunel-semisfera se afla intr-un plan paralel cu solul, iar barajul semisferic se afla pe verticala ce corespunde stancilor de pe creasta numite Babele. De fapt, verticala iesea la aproximativ 40 de metri intre Babele si Sfinxul din Bucegi.

O structura similara in Irak

Echipa de la Pentagon a observat ca barajul energetic semisferic are exact aceeasi frecventa de vibratie si aceeasi forma ca cel dintr-o alta structura subpamanteana foarte secreta pe care ei o descoperisera inainte, in apropiere de Bagdad, in Irak. La scurt timp dupa descoperirea din subsolul Irakului s-a declansat razboiul si dupa cateva luni americanii au avut acces, in cel mai mare secret, la zona respectiva, despre care irakienii nu stiau absolut nimic. Oricat s-au straduit, nu au reusit sa penetreze zidul energetic, iar intreaga operatiune era tinuta in cel mai mare secret.

Trecutul misterios al planetei

Massini a mai precizat ca ceea ce se afla acolo avea legatura cu trecutul misterios al planetei dar si cu istoria organizatiei lor. Faptul ca Pentagonul a remarcat similitudinea datelor de investigare intre structura subterana de langa Bagdad si cea interioara din muntifile:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image002.jpgi Bucegi i-a agitat foarte mult pe cei din elita masonilor. Initial aproape devenise panica generala. Panica era datorita faptului ca aceasta structura – mult mai mare si mai complexa decat cea din Irak – se afla pe teritoriul Romaniei. Coreland acest fapt cu unele aspecte referitoare la viitorul Romaniei ajungem la o viziune corecta a motivelor de ingrijorare pe care le au in prezent marii masoni. Oricat de mult ar dori ei sa disimuleze aceasta, actiunile si intentiile lor ne arata cu prisosinta contrariul.
O enigma foarte mare era felul in care reusisera cei care l-au construit sa realizeze structura si golurile direct in interiorul muntelui, fara nici-o corespondenta in afara lui. Massini a furnizat planul corect pentru a ajunge la tunel, asa cum a fost el calculat de specialistii din Pentagon. Cea mai apropiata strapungere era posibila la 60-70 de metri de primul baraj energetic, pe coasta muntelui. Venerabilul a garantat sprijinul tehnologic ultra sofisticat al armatei SUA pentru realizarea strapungerii spre primul baraj energetic. Era vorba de un dispozitiv foarte performant de forare in mare viteza a rocii care utiliza un jet de plasma puternic si un camp magnetic rotitor. Massini a cerut insa respectarea cu strictete a secretului si prezenta lui ferma in acel loc in momentul strapungerii muntelui.

Ziarul

Ziarul a publicat un amplu articol despre muntii Bucegi si ciudateniile semnalate in zona. Iata un extras semnificativ:

"Busteni. Piscurile muntilor se cufunda in nori. Crucea de pe Caraiman impunge cerul cu semetie. Nimic n-ar prevesti ca linistea seculara a naturii ar putea fi tulburata de evenimente neobisnuite. Traian Trufin stie insa ca totul e doar aparenta. Aici a trait cele mai stranii intamplari.
Este convins ca sub Carpatii nostri exista o alta lume. Bucegii sunfile:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image004.jpgt considerati de catre specialisti un punct energetic foarte puternic.
S-au emis ipoteze asupra existentei unor galerii subterane, s-au facut teste radiestezice. Cercetarile au demonstrat ca zona este incarcata energetic mai mult ca oricare alta din Romania. Traian Trufin, muzeograf conservator la Muzeul "Cezar Petrescu" din Busteni, publicist si cercetator al fenomenelor stranii la care a fost martor, a incercat sa gaseasca niste explicatii."
"In 1993, timp de doua saptamani, in partea de sud a orasului, oamenii aveau insomnii, indiferent de varsta. M-am gandit ca sunt emanatii de noxe de la fabrica de hartie. Nici vorba de asa ceva. Era ciudat ca, desi nu dormeau, oamenii nu se simteau obositi. Mi-au confirmat acest lucru cel putin 20 de persoane", povesteste muzeograful. Unii localnici au ajuns sa traiasca adevarate stari de euforie. Manifestarile aveau loc numai in timpul noptii. Dupa ce au bagat in sperieti tot orasul, au incetat la fel de brusc cum aparusera."
"Apoi au inceput cutremurele. Paradoxal, dar acestea n-au putut fi localizate in Bucegi si nici nu aveau vreo legatura cu sursa seismica din Vrancea. Seria de cutremure a inceput in 1994 si a tinut 3 ani. " Se produceau la ore fixe: la ora 20 si la 3 noaptea. In fiecare zi, invariabil. Nu erau insa seisme propriu-zise. Se manifestau dupa alte legi. Aveau un areal redus: Azuga - Busteni - Sinaia. Uneori cuprindeau doar un cartier din Busteni. Se auzea din pamant un vuiet, ca si cum s-ar fi prabusit sub picioarele tale tavanul unei grote. Nu apareau nici miscari orizontale, nici verticale", povesteste Traian. A numarat peste 100 de astfel de miscari seismice."
"Aveam niste casti de radioamator. Receptionam in ele un program de radio.
Dar am observat ca numai in zona Busteni. Iesind din oras, spre Bucuresti sau Brasov, nu mai receptionam nimic. Cred ca exista un puternic cimp energetic in zona care amplifica semnalele radio", crede Traiafile:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image005.jpgn. A mai observat si alte fenomene bizare. In jurul Crucii de pe Caraiman apar deseori aureole ciudate si chiar holograme.
"Traian crede ca toate anomaliile din Busteni sunt cauzate de existenta unor galerii subterane in maruntaiele muntilor. Aceste uriase tunele subterane sunt de natura artificiala si au fost sapate de civilizatii nepamantene. Aici au loc experiente, punctul fierbinte fiind in zona crucii de pe Caraiman. Asa se explica bubuiturile care insotesc cutremurele. Sau receptionarea undelor radio, emise nu din eter, ci din aceste coridoare. Cine produce acele amplificari stranii, in ce scop, cui ii sunt destinate acele comunicari radio bizare, Traian nu poate raspunde. "Convingerea mea este ca exista in subteran o alta lume. Extraterestrii cunosc totul despre lumea de la suprafata. Spectrul lor informational este foarte larg. Dar nu stiu ce fel de activitate desfasoara acolo si nici de ce nu vor sa comunicam. Probabil pentru ca omenirea inca nu este pregatita sa inteleaga niste lucruri", conchide geologul. Spera ca fenomenele se vor intensifica si pana la urma vor deveni o cale de comunicare intre cele doua civilizatii. Oricum, e mai mult decat lipsa de explicatii satisfacatoare pe care au oferit-o pana acum oamenii de stiinta."
"Vizionara Valentina, femeia oarba din Iasi care poate pune diagnostice si prin telefon, sustine ca a descoperit prin metode proprii ca un important suvoi de energie, de aceeasi calitate cu cea care alimenteaza complexul de la Gizeh, scalda si Sfinxul nostru din Bucegi. Iar subteranele nedescoperite ale acestuia comunica cu piramidele din Egipt. "Acolo e trecutul omenirii. Dar nu-i omenirea de acum doua mii de ani. E cu mult mai demult, tare mult inainte. Sfinxul din Bucegi este ocrotitorul pamantului pe care locuim. De fapt, in Bucegi, la Sfinx vine un suvoi foarte puternic de energie. Atunci cand cu stiinta care va fi pe pamant va birui cineva sa ajunga sub Muntii Bucegi, va da peste toate aceste inscrisuri si documente insemnate si, dupa semnele acelea, va sti ce are de facut. Dar asta se va intampla numai dupa ce suvoiul de energie de deasupra va slabi", spune clarvazatoarea care n-a fost niciodata in Bucegi."

Adio secrete!

In ultimile zile ale lunii iulie 2003 a avut loc forarea in interiorul muntelui, insa totul s-a aflat la varfurile puterii de stat: adio secret! Masina a forat mai intai dupa o ciudata deviatie a campului magnetic, apoi insa s-a corectat traiectoria. Galeria semana cu un tunel de metrou, era perfect slefuita si ducea pana la tunelul enigmatic descoperit din satelit. La capatul apropiat al tunelului se afla o poarta imensa din piatra care se deplasase prin culisare spre stanga. Inaintea acestei porti uriase se afla celebrul baraj energetic. Trei oameni din prima echipa de interventie speciala s-au apropiat foarte mult de barajul invizibil si l-au atins imprudent, murind pe loc de stop cardiac. Orice obiect (roca, plastic, metal sau lemn) aruncat spre el se prefacea imediat in praf fin. Doi generali de la Pentagon si consilierul prezidential american erau acolo.

Marea Galerie

Massini stia cel mai mult despre originea acestei descoperiri si avea cunostinte despre cel putin un element care se gasea in sala cea mare semisferica. Dincolo de barajul energetic redutabil, care a cauzat moartea a trei oameni, se afla poarta imensa din roca solida. In peretele tunelului, in fata portii se afla o zona patrata cu latura de 20 cm perfect finisata pe care era trasat cu precizie un triunghi echilateral cu varful in sus. Patratul slefuit se afla intre imensa poarta de piatra si barajul energetic invizibil. Cezar a simtit ca exista o anumita compatibilitate intre energia barajului si cea a lui, ceva in genul unei simpatii reciproce. Atingand usor cu mana suprafata invizibila a barierei energetice, Cezar a simtit fine furnicaturi pe piele. A inaintat si a trecut cu totul prin barajul care nu avea mai mult de un centimetru grosime. Oficialii americani erau absolut uluiti.
Atingand triunghiul de pe patratul de roca slefuita, Cezar a deschis astfel poarta uriasa de piatra care a culisat silentios in perete. Aceasta comanda unica anula barajul energetic si deschidea totodata poarta de piatra. Marea Galerie care se arata acum in toata splendoarea ei era luminata, fara sa contina totusi nici-o sursa de lumina. In mod straniu, imediat dupa dezactivarea primului baraj energetic de la intrarea in Marea Galerie, scutul semisferic urias de la celalalt capat al ei s-a activat brusc trecand la un nivel de vibratie superior si emitand o mare radiatie luminoasa.
La o analiza mai atenta, peretele Marii Galerii era acoperit ce parea sintetic dar crea senzatia ca are si o parte organica in el. Avea culoarea petrolului dar reflexiile erau verzi si chiar albastru inchis. Nuantele culorilor aveau un efect profund relaxant asupra psihicului si modificau sensibil aprecierea corecta a distantei. Materialul peretelui era oarecum aspru la pipait dar nu putea fi nici zgariat si nici indoit. Rezista la orice tentativa de rupere, strapungere zgariere sau taiere. In mod straniu, flacarile focului erau absorbite inauntrul sau: practic, focul nu putea subzista pe acel material. Americanii au recunoscut ca materialul este o stranie combinatie intre materia organica si cea anorganica. La 280 de metri galeria cotea brusc spre dreapta intr-un unghi ascutit. La o distanta mult mai mare, in departare, se vedea o lumina albastra feerica, ce scanteia ca o stea. Inregistrarile din satelit aratau existenta unui spatiu imens la capatul Marii Galerii, dar acesta era si el protejat de un ecran energetic. Lumina albastra de la capatul galeriei este doar reflexia unei portiuni din scutul energetic protector al uriasei sali in forma de aula.

In subsolul Irakului

In ce priveste structura similara din subsolul Irakului, ea a fost descoperita folosind indicatiile oferite de acelasi satelit de spionaj militar care revelase si datele pentru structura din muntii Bucegi. Consilierul american pe probleme de securitate nationala a primit un fax ultrasecret prin care era instiintat de faptul ca scutul energetic semisferic din subsolul Bagdadului se activase brusc, pulsand cu o mare frecventa. Informatia uluitoare era aceea ca in fata lui aparuse o holograma a planetei care prezenta secvential si progresiv continentul Europa, apoi zona de sud-est, apoi teritoriul Romaniei apoi muntii Bucegi si in sfarsit localizarea structurii din interiorul lor aratand coridorul marii galerii si scutul energetic semisferic pulsand cu putere. Era evident ca cele doua scuturi energetice semisferice erau intr-o directa dar misterioasa legatura astfel incat activarea unuia a dus la activarea si a celuilalt. Poate exista chiar o retea de astfel de structuri subpamantene in intreaga lume.

Deconspirarea operatiunilor

Vestea proasta era ca presedintia SUA a fost instiintata si a contactat diplomatia romana prin intermediul serviciilor secrete. In doar cateva zeci de minute, intreaga operatiune fusese deconspirata. Planul seniorului Massini se ducea de rapa. Initial au vrut sa preia controlul la nivel politic, insa politicienii nostri care aveau dreptul sa fie avizati asupra acestor aspecte au intrat in panica si nu puteau face fata evenimentelor. Cezar s-a decis sa dezvaluie toate aspectele, intrigile si planurile care implicau legaturile cu Massini. Tensiunea diplomatica crestea din ce in ce mai mult deoarece presiunile Washingtonului cereau imperios comunicarea cu generalii de la Pentagon aflati la locul operatiunilor.

Sedinta de urgenta a CSAT

Discutiile de la Bucuresti au avut succes, in sensul ca faptele au fost aduse la cunostinta unor persoane cu mare probitate morala si care sunt profund patriotice. O sedinta de urgenta a Consiliului Suprem de Aparare al Tarii (CSAT) a creat un imens val de simpatie pentru Departamentul Zero. Cei mai multi au fost cutremurati de ceea ce au aflat atunci. Dupa decizia CSAT de a se continua cercetarile sub conducerea Departamentului Zero, s-a inventariat tot ceea ce se gasea in uriasa Sala a Proiectiilor. De la Bucuresti, ordinele se succedau unele peste altele, se anulau reciproc, erau cand vehemente, cand evazive, si tradau o mare tensiune. Membrii CSAT erau intr-o sedinta continua, mentinand legatura cu baza din muntii Bucegi. Ei au hotarat sa faca publica aceasta descoperire formidabila din muntii Romaniei, dupa ce in prealabil au dezbatut problema pe toate fetele. Statul roman urma sa faca intregii lumi o declaratie oficiala. Cativa membri CSAT s-au opus cu vehementa.

Declaratia oficiala a Romaniei

Cand diplomatia americana a fost informata ca Romania va transmite un comunicat mondial de presa de o importanta cruciala pentru omenire, totul a devenit un haos. Nimeni nu stia, dar toti banuiau ca se intampla ceva foarte grav si important. Presedintele a fost chemat pentru o convorbire telefonica directa cu Casa Alba. In cateva ore fusesera blocate toate tranzactiile si intelegerile statului roman cu organismele financiare internationale. Se astepta din clipa in clipa ordinul de declarare a starii de urgenta in zona montana si in capitala.
Discutiile dintre oficialii americani care sosisera de urgenta la Bucuresti si partea romana s-au facut fara translator. Au fost atat de violente incat nu putine au fost momentele de criza in care diplomatii strigau unii la altii cat puteau de tare, proferand multiple amenintari cu represalii. Celelalte state ale lumii nu cunosteau nimic din aceasta problema, iar americanii stiau bine ca existau oricand cateva tari foarte puternice care s-ar fi coalizat imediat cu Romania pentru sustinerea declaratiei publice.
Declaratia ar fi cuprins principalele date ale descoperirii din muntii Bucegi, punand la dispozitia intregii lumi dovezi, fotografii si alte elemente esentiale pentru clarificare. Ar fi fost invitati cei mai mari oameni de stiinta pentru studii si cercetari. Dar cel mai important aspect l-ar fi constituit dezvaluirile despre trecutul extrem de indepartat al omenirii si despre istoria reala care a fost aproape complet contrafacuta.

"In nici-un caz!"

Americanii au reactionat cu vehementa pentru ca acea declaratie ar fi spulberat intr-o clipa influenta lor planetara, si poate ar fi aruncat in haos economia si societatea tarii lor. Acesta a fost motivul principal invocat de ei, acela de a nu crea panica. Dar au uitat sa recunoasca ca aceasta posibila stare de angoasa si perturbare sociala ar fi aparut ca rezultat direct al minciunii si manipularii realizata deliberat de-a lungul secolelor de catre francmasonerie. S-a primit si o interventie speciala a Papei care indemna la o mare cumpatare inainte de acest pas fundamental pentru omenire. Papa a transmis chiar ca va pune la dispozitia statului roman anumite documente stravechi din arhiva secreta papala care sunt de o mare importanta pentru Romania si sprijina dovezile descoperirii din munti. Dupa 24 de ore de discutii s-a ajuns la un acord final de colaborare romano-american in niste termeni precisi. Pozitia statului roman a fost aceea de amanare a dezvaluirilor, de prezentare a lor in mod gradat omenirii.

Sala Proiectiilor (sau arhiva Atlanta)
file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image007.jpg

Marea Galerie se termina brusc in aula gigantica din interiorul muntelui care avea o inaltime de 30 de metri si o lungime de 100 metri. Sala Proiectiilor este delimitata de scutul energetic si are dimensiuni mai mici decat aula din munte. Avansand spre scutul energetic, portiunea de scut din fata este delimitata ca o usa si devine stravezie si apoi dispare pentru a putea intra in Sala Proiectiilor. Scutul are rolul de a proteja de diversele influente nefaste din exterior. Odata intrat in Sala, scutul redevine compact. Din interior, scutul are o culoare alb-aurie.
In partea din spate, scutul nu mai cobora pana la nivelul solului, ca in zona din fata: Sala Proiectiilor avea jumatatea din spate acoperita de zidul de roca. In acel masiv perete din piatra, inalt de circa 10-12 metri, sunt dispuse trei guri enorme de tunel: una drept in fata, iar celelalte doua – simetric, de o parte si de alta a acesteia si sunt luminate difuz, intr-o nuanta verzuie. Accesul la aceste tunele este strict interzis, prin protocolul secret care a fost semnat intre statul roman si SUA.

Mese gigantice pentru uriasi

Incepand din fata, de la intrare, Sala Proiectiilor contine un sir de mese imense din piatra, dispuse de-a lungul peretelui din dreapta, urmand curbura acestuia. Similar,
exista un alt sir de-a lungul peretelui din stanga. Nici una dintre mese nu avea o inaltime mai mica de doi metri. Pe grosimea placii de deasupra sunt taiate in relief, cu precizie, semne diferite dintr-o scriere nemaivazuta care seamana cu caracterele cuneiforme din antichitate. Scrierea contine si simboluri mai generale, cum ar fi triunghiul si cercul. Desi semnele nu sunt vopsite, ele ies in evidenta printr-o usoara radiatie fosforescenta, in culori diferite de la o masa la alta.

file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image008.jpgSunt cate cinci mese pe fiecare parte a salii. Pe unele dintre ele exista diferite obiecte care par a fi instrumente tehnice. De la multe dintre ele coboara spre sol o multime de fire albe translucide care se aduna in cutii dreptunghiulare dintr-un material lucios, argintiu, aflate in afara mesei, direct pe sol.
Cablurile fine sunt extrem de flexibile si usoare iar in interiorul lor se observa mici impulsuri luminoase care aluneca pe toata lungimea lor.
La apropierea de oricare dintre mese, se activeaza simultan pe suprafata ei o proiectie holografica care prezinta aspecte dintr-un anumit domeniu stiintific. Imaginile tridimensionale sunt perfecte si foarte mari, cu o inaltime de aproape doi metri si jumatate. Pe suprafata dreptunghiulara a meselor din piatra slefuita exista o fanta ingusta, lunga de cateva zeci de centimetri, paralela cu latura mare a mesei din care apar proiectiile holografice. Proiectiile ruleaza singure insa in acelasi timp ele sunt interactive si depind de cel care le urmareste si atinge suprafata mesei.



Combinatii genetice

Urcand pe un trepied adus special, se poate vedea ca suprafata meselor este acoperita cu o pelicula dintr-un material sticlos, intunecat. Pelicula e impartita in mai multe patrate mari delimitate prin linii drepte, care formeaza un fel de caroiaj. La una dintre mese domeniul proiectiilor este biologia astfel ca se deruleaza imagini cu plante si animale, unele complet necunoscute. Atingand unul dintre patrate, holograma infatiseaza structura corpului uman a celui care dirijeaza proiectia. Se deruleaza imagini holografice ale diferitelor zone ale corpului care se rotesc mereu. Alte patrate arata proiectii ale altor fiinte, de pe alte corpuri ceresti. Atingand simultan doua patrate diferite se infatiseaza o analiza stiintifica complexa prezentand ADN-ul fiintelor respective si posibilitatile de compatibilitate intre ele. Pe lateral, apar linii verticale cu explicatii in ciudata scriere iar in final apare forma mutanta cea mai probabila, ca o combinatie intre cele doua informatii genetice.

Giganti adevarati

Cei care au construit intregul edificiu trebuie ca erau foarte inalti, altfel nu se pot explica dimensiunile gigantice ale tuturor obiectelor din Sala Proiectiilor.
O confirmare a existentei uriasilor pe teritoriul Romaniei o gasim in ziarul Ziarul. "Echipa de la Ziarul este insotita de cercetatorul Vasile Rudan, care a semnalat faptul ca "povestile" oamenilor din comuna Bozioru despre uriasii care au locuit pe acele meleaguri au si dovada concreta: o necropola cu schelete de uriasi. Aceasta a fost descoperita intamplator, in urma cu peste 20 de ani, cand s-a hotarat ca in Scaieni sa se planteze o livada de meri. Sapand pe o colina, satenii au descoperit schelete uriase, masurand in jur de 2,40 metri, chiar mai mult. Dragoi Ilie, unul dintre cei care au lucrat atunci la livada de meri, ne duce la fata locului. Pana la "culmea" unde fusesera plantati pomii, coboram in panta abrupta, pe o ulita inecata de noroi.
O data ajunsi, nea Ilie ne arata intreaga livada, care acum nu mai rodeste: "Peste tot sunt mormintele uriasilor. Faceam gropi, sa plantam puietii, cand dau de o capatana de om, mare cat un dovleac de prasila. Nici ca mai vazusem asa ceva. Ne uitam toti cruciti. Sap mai departe si dau si de niste oase de la picioare, cat aracii de vie. O namila de om fusese raposatu".
Exista multe legende care amintesc despre vremurile cand pe Pamant traiau uriasi. Mitologiile sumeriana, egipteana, hitita, greaca au un intreg "capitol" despre razboaiele purtate de zeii cei batrani cu generatia titanica, fiinte de dimensiuni gigantice, zamislite de zei. Pe atunci, spun legendele, pe Pamant traiau doar zeii. Gigantii aveau si alte defecte in afara de statura colosala. Aveau mai multe brate, capete sau fete, adesea doar un ochi in frunte, din care cauza erau numiti ciclopi, si erau cam tantalai. Buni de munca grea, dar sa nu te fi aflat in calea lor cand se suparau. Aruncau cu stanci colosale de se cutremura pamantul. Fiii "normali" ai zeilor s-au folosit de giganti pentru a acapara puterea si a-i detrona pe zeii batrani. Fotografia alaturata infatiseaza un schelet uman urias gasit de americani in Irak. Lucrurile incep sa se lege ...).

file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image010.jpg

[Adrian Pop]

04 ianuarie 2009 Bucegii isi dezvaluie tainele (http://romaniaesoterica.blogspot.com/2009/01/pentagonul-spioneaza-cu-sateliti.html) file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image001.jpg (http://4.bp.blogspot.com/_0WSpOAghoyM/SWDeVYcEO7I/AAAAAAAAEQQ/mLZtjmySFAE/s1600-h/babele_old-ladies_.jpg)
Pentagonul spioneaza cu sateliti
Pentagonul are mai multe programe militare secrete si de spionaj geodezic, folosind mai multi sateliti geostationari de inalta tehnologie. Unul dintre acestia, care se bazeaza pe tehnologia bionica a undelor de forma, a reperat in anul 2002 o structura aparte intr-o anumita zona a muntilor Bucegi. In primul rand, spatiul gol identificat in interiorul muntelui nu avea corespondenta cu exteriorul, ci incepea direct din interiorul muntelui, la o anumita distanta de panta acestuia. In al doilea rand, avea forma unui tunel foarte regulat care cotea brusc spre centrul muntelui, sub un unghi de 26 de grade. Traseul tunelului era perfect plan. Cel de-al treilea element a pus pe ganduri echipa Pentagonului.
Scanarea din satelit a muntelui a evidentiat doua blocaje majore ale structurii din interiorul solid de piatra care margineau inceputul tunelului si sfarsitul lui si respingeau orice tip de sondare sau analiza, ca si cum ar fi protejat ceva in acel loc. Erau baraje energetice artificiale: primul era plan, drept ca un zid, ca un perete care bloca accesul in tunel. Al doilea era imens, ca o cupola sau semisfera, care se afla la capatul opus tunelului, aproape de centrul muntelui.
Massini a recunoscut ca acolo se afla ceva extrem de important si care era foarte bine protejat. Ansamblul tunel-semisfera se afla intr-un plan paralel cu solul, iar barajul semisferic se afla pe verticala ce corespunde stancilor de pe creasta numite Babele. De fapt, verticala iesea la aproximativ 40 de metri intre Babele si Sfinxul din Bucegi.

O structura similara in Irak

Echipa de la Pentagon a observat ca barajul energetic semisferic are exact aceeasi frecventa de vibratie si aceeasi forma ca cel dintr-o alta structura subpamanteana foarte secreta pe care ei o descoperisera inainte, in apropiere de Bagdad, in Irak. La scurt timp dupa descoperirea din subsolul Irakului s-a declansat razboiul si dupa cateva luni americanii au avut acces, in cel mai mare secret, la zona respectiva, despre care irakienii nu stiau absolut nimic. Oricat s-au straduit, nu au reusit sa penetreze zidul energetic, iar intreaga operatiune era tinuta in cel mai mare secret.

Trecutul misterios al planetei

Massini a mai precizat ca ceea ce se afla acolo avea legatura cu trecutul misterios al planetei dar si cu istoria organizatiei lor. Faptul ca Pentagonul a remarcat similitudinea datelor de investigare intre structura subterana de langa Bagdad si cea interioara din muntifile:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image002.jpgi Bucegi i-a agitat foarte mult pe cei din elita masonilor. Initial aproape devenise panica generala. Panica era datorita faptului ca aceasta structura – mult mai mare si mai complexa decat cea din Irak – se afla pe teritoriul Romaniei. Coreland acest fapt cu unele aspecte referitoare la viitorul Romaniei ajungem la o viziune corecta a motivelor de ingrijorare pe care le au in prezent marii masoni. Oricat de mult ar dori ei sa disimuleze aceasta, actiunile si intentiile lor ne arata cu prisosinta contrariul.
O enigma foarte mare era felul in care reusisera cei care l-au construit sa realizeze structura si golurile direct in interiorul muntelui, fara nici-o corespondenta in afara lui. Massini a furnizat planul corect pentru a ajunge la tunel, asa cum a fost el calculat de specialistii din Pentagon. Cea mai apropiata strapungere era posibila la 60-70 de metri de primul baraj energetic, pe coasta muntelui. Venerabilul a garantat sprijinul tehnologic ultra sofisticat al armatei SUA pentru realizarea strapungerii spre primul baraj energetic. Era vorba de un dispozitiv foarte performant de forare in mare viteza a rocii care utiliza un jet de plasma puternic si un camp magnetic rotitor. Massini a cerut insa respectarea cu strictete a secretului si prezenta lui ferma in acel loc in momentul strapungerii muntelui.

Ziarul

Ziarul a publicat un amplu articol despre muntii Bucegi si ciudateniile semnalate in zona. Iata un extras semnificativ:

"Busteni. Piscurile muntilor se cufunda in nori. Crucea de pe Caraiman impunge cerul cu semetie. Nimic n-ar prevesti ca linistea seculara a naturii ar putea fi tulburata de evenimente neobisnuite. Traian Trufin stie insa ca totul e doar aparenta. Aici a trait cele mai stranii intamplari.
Este convins ca sub Carpatii nostri exista o alta lume. Bucegii sunfile:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image004.jpgt considerati de catre specialisti un punct energetic foarte puternic.
S-au emis ipoteze asupra existentei unor galerii subterane, s-au facut teste radiestezice. Cercetarile au demonstrat ca zona este incarcata energetic mai mult ca oricare alta din Romania. Traian Trufin, muzeograf conservator la Muzeul "Cezar Petrescu" din Busteni, publicist si cercetator al fenomenelor stranii la care a fost martor, a incercat sa gaseasca niste explicatii."
"In 1993, timp de doua saptamani, in partea de sud a orasului, oamenii aveau insomnii, indiferent de varsta. M-am gandit ca sunt emanatii de noxe de la fabrica de hartie. Nici vorba de asa ceva. Era ciudat ca, desi nu dormeau, oamenii nu se simteau obositi. Mi-au confirmat acest lucru cel putin 20 de persoane", povesteste muzeograful. Unii localnici au ajuns sa traiasca adevarate stari de euforie. Manifestarile aveau loc numai in timpul noptii. Dupa ce au bagat in sperieti tot orasul, au incetat la fel de brusc cum aparusera."
"Apoi au inceput cutremurele. Paradoxal, dar acestea n-au putut fi localizate in Bucegi si nici nu aveau vreo legatura cu sursa seismica din Vrancea. Seria de cutremure a inceput in 1994 si a tinut 3 ani. " Se produceau la ore fixe: la ora 20 si la 3 noaptea. In fiecare zi, invariabil. Nu erau insa seisme propriu-zise. Se manifestau dupa alte legi. Aveau un areal redus: Azuga - Busteni - Sinaia. Uneori cuprindeau doar un cartier din Busteni. Se auzea din pamant un vuiet, ca si cum s-ar fi prabusit sub picioarele tale tavanul unei grote. Nu apareau nici miscari orizontale, nici verticale", povesteste Traian. A numarat peste 100 de astfel de miscari seismice."
"Aveam niste casti de radioamator. Receptionam in ele un program de radio.
Dar am observat ca numai in zona Busteni. Iesind din oras, spre Bucuresti sau Brasov, nu mai receptionam nimic. Cred ca exista un puternic cimp energetic in zona care amplifica semnalele radio", crede Traiafile:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image005.jpgn. A mai observat si alte fenomene bizare. In jurul Crucii de pe Caraiman apar deseori aureole ciudate si chiar holograme.
"Traian crede ca toate anomaliile din Busteni sunt cauzate de existenta unor galerii subterane in maruntaiele muntilor. Aceste uriase tunele subterane sunt de natura artificiala si au fost sapate de civilizatii nepamantene. Aici au loc experiente, punctul fierbinte fiind in zona crucii de pe Caraiman. Asa se explica bubuiturile care insotesc cutremurele. Sau receptionarea undelor radio, emise nu din eter, ci din aceste coridoare. Cine produce acele amplificari stranii, in ce scop, cui ii sunt destinate acele comunicari radio bizare, Traian nu poate raspunde. "Convingerea mea este ca exista in subteran o alta lume. Extraterestrii cunosc totul despre lumea de la suprafata. Spectrul lor informational este foarte larg. Dar nu stiu ce fel de activitate desfasoara acolo si nici de ce nu vor sa comunicam. Probabil pentru ca omenirea inca nu este pregatita sa inteleaga niste lucruri", conchide geologul. Spera ca fenomenele se vor intensifica si pana la urma vor deveni o cale de comunicare intre cele doua civilizatii. Oricum, e mai mult decat lipsa de explicatii satisfacatoare pe care au oferit-o pana acum oamenii de stiinta."
"Vizionara Valentina, femeia oarba din Iasi care poate pune diagnostice si prin telefon, sustine ca a descoperit prin metode proprii ca un important suvoi de energie, de aceeasi calitate cu cea care alimenteaza complexul de la Gizeh, scalda si Sfinxul nostru din Bucegi. Iar subteranele nedescoperite ale acestuia comunica cu piramidele din Egipt. "Acolo e trecutul omenirii. Dar nu-i omenirea de acum doua mii de ani. E cu mult mai demult, tare mult inainte. Sfinxul din Bucegi este ocrotitorul pamantului pe care locuim. De fapt, in Bucegi, la Sfinx vine un suvoi foarte puternic de energie. Atunci cand cu stiinta care va fi pe pamant va birui cineva sa ajunga sub Muntii Bucegi, va da peste toate aceste inscrisuri si documente insemnate si, dupa semnele acelea, va sti ce are de facut. Dar asta se va intampla numai dupa ce suvoiul de energie de deasupra va slabi", spune clarvazatoarea care n-a fost niciodata in Bucegi."

Adio secrete!

In ultimile zile ale lunii iulie 2003 a avut loc forarea in interiorul muntelui, insa totul s-a aflat la varfurile puterii de stat: adio secret! Masina a forat mai intai dupa o ciudata deviatie a campului magnetic, apoi insa s-a corectat traiectoria. Galeria semana cu un tunel de metrou, era perfect slefuita si ducea pana la tunelul enigmatic descoperit din satelit. La capatul apropiat al tunelului se afla o poarta imensa din piatra care se deplasase prin culisare spre stanga. Inaintea acestei porti uriase se afla celebrul baraj energetic. Trei oameni din prima echipa de interventie speciala s-au apropiat foarte mult de barajul invizibil si l-au atins imprudent, murind pe loc de stop cardiac. Orice obiect (roca, plastic, metal sau lemn) aruncat spre el se prefacea imediat in praf fin. Doi generali de la Pentagon si consilierul prezidential american erau acolo.

Marea Galerie

Massini stia cel mai mult despre originea acestei descoperiri si avea cunostinte despre cel putin un element care se gasea in sala cea mare semisferica. Dincolo de barajul energetic redutabil, care a cauzat moartea a trei oameni, se afla poarta imensa din roca solida. In peretele tunelului, in fata portii se afla o zona patrata cu latura de 20 cm perfect finisata pe care era trasat cu precizie un triunghi echilateral cu varful in sus. Patratul slefuit se afla intre imensa poarta de piatra si barajul energetic invizibil. Cezar a simtit ca exista o anumita compatibilitate intre energia barajului si cea a lui, ceva in genul unei simpatii reciproce. Atingand usor cu mana suprafata invizibila a barierei energetice, Cezar a simtit fine furnicaturi pe piele. A inaintat si a trecut cu totul prin barajul care nu avea mai mult de un centimetru grosime. Oficialii americani erau absolut uluiti.
Atingand triunghiul de pe patratul de roca slefuita, Cezar a deschis astfel poarta uriasa de piatra care a culisat silentios in perete. Aceasta comanda unica anula barajul energetic si deschidea totodata poarta de piatra. Marea Galerie care se arata acum in toata splendoarea ei era luminata, fara sa contina totusi nici-o sursa de lumina. In mod straniu, imediat dupa dezactivarea primului baraj energetic de la intrarea in Marea Galerie, scutul semisferic urias de la celalalt capat al ei s-a activat brusc trecand la un nivel de vibratie superior si emitand o mare radiatie luminoasa.
La o analiza mai atenta, peretele Marii Galerii era acoperit ce parea sintetic dar crea senzatia ca are si o parte organica in el. Avea culoarea petrolului dar reflexiile erau verzi si chiar albastru inchis. Nuantele culorilor aveau un efect profund relaxant asupra psihicului si modificau sensibil aprecierea corecta a distantei. Materialul peretelui era oarecum aspru la pipait dar nu putea fi nici zgariat si nici indoit. Rezista la orice tentativa de rupere, strapungere zgariere sau taiere. In mod straniu, flacarile focului erau absorbite inauntrul sau: practic, focul nu putea subzista pe acel material. Americanii au recunoscut ca materialul este o stranie combinatie intre materia organica si cea anorganica. La 280 de metri galeria cotea brusc spre dreapta intr-un unghi ascutit. La o distanta mult mai mare, in departare, se vedea o lumina albastra feerica, ce scanteia ca o stea. Inregistrarile din satelit aratau existenta unui spatiu imens la capatul Marii Galerii, dar acesta era si el protejat de un ecran energetic. Lumina albastra de la capatul galeriei este doar reflexia unei portiuni din scutul energetic protector al uriasei sali in forma de aula.

In subsolul Irakului

In ce priveste structura similara din subsolul Irakului, ea a fost descoperita folosind indicatiile oferite de acelasi satelit de spionaj militar care revelase si datele pentru structura din muntii Bucegi. Consilierul american pe probleme de securitate nationala a primit un fax ultrasecret prin care era instiintat de faptul ca scutul energetic semisferic din subsolul Bagdadului se activase brusc, pulsand cu o mare frecventa. Informatia uluitoare era aceea ca in fata lui aparuse o holograma a planetei care prezenta secvential si progresiv continentul Europa, apoi zona de sud-est, apoi teritoriul Romaniei apoi muntii Bucegi si in sfarsit localizarea structurii din interiorul lor aratand coridorul marii galerii si scutul energetic semisferic pulsand cu putere. Era evident ca cele doua scuturi energetice semisferice erau intr-o directa dar misterioasa legatura astfel incat activarea unuia a dus la activarea si a celuilalt. Poate exista chiar o retea de astfel de structuri subpamantene in intreaga lume.

Deconspirarea operatiunilor

Vestea proasta era ca presedintia SUA a fost instiintata si a contactat diplomatia romana prin intermediul serviciilor secrete. In doar cateva zeci de minute, intreaga operatiune fusese deconspirata. Planul seniorului Massini se ducea de rapa. Initial au vrut sa preia controlul la nivel politic, insa politicienii nostri care aveau dreptul sa fie avizati asupra acestor aspecte au intrat in panica si nu puteau face fata evenimentelor. Cezar s-a decis sa dezvaluie toate aspectele, intrigile si planurile care implicau legaturile cu Massini. Tensiunea diplomatica crestea din ce in ce mai mult deoarece presiunile Washingtonului cereau imperios comunicarea cu generalii de la Pentagon aflati la locul operatiunilor.

Sedinta de urgenta a CSAT

Discutiile de la Bucuresti au avut succes, in sensul ca faptele au fost aduse la cunostinta unor persoane cu mare probitate morala si care sunt profund patriotice. O sedinta de urgenta a Consiliului Suprem de Aparare al Tarii (CSAT) a creat un imens val de simpatie pentru Departamentul Zero. Cei mai multi au fost cutremurati de ceea ce au aflat atunci. Dupa decizia CSAT de a se continua cercetarile sub conducerea Departamentului Zero, s-a inventariat tot ceea ce se gasea in uriasa Sala a Proiectiilor. De la Bucuresti, ordinele se succedau unele peste altele, se anulau reciproc, erau cand vehemente, cand evazive, si tradau o mare tensiune. Membrii CSAT erau intr-o sedinta continua, mentinand legatura cu baza din muntii Bucegi. Ei au hotarat sa faca publica aceasta descoperire formidabila din muntii Romaniei, dupa ce in prealabil au dezbatut problema pe toate fetele. Statul roman urma sa faca intregii lumi o declaratie oficiala. Cativa membri CSAT s-au opus cu vehementa.

Declaratia oficiala a Romaniei

Cand diplomatia americana a fost informata ca Romania va transmite un comunicat mondial de presa de o importanta cruciala pentru omenire, totul a devenit un haos. Nimeni nu stia, dar toti banuiau ca se intampla ceva foarte grav si important. Presedintele a fost chemat pentru o convorbire telefonica directa cu Casa Alba. In cateva ore fusesera blocate toate tranzactiile si intelegerile statului roman cu organismele financiare internationale. Se astepta din clipa in clipa ordinul de declarare a starii de urgenta in zona montana si in capitala.
Discutiile dintre oficialii americani care sosisera de urgenta la Bucuresti si partea romana s-au facut fara translator. Au fost atat de violente incat nu putine au fost momentele de criza in care diplomatii strigau unii la altii cat puteau de tare, proferand multiple amenintari cu represalii. Celelalte state ale lumii nu cunosteau nimic din aceasta problema, iar americanii stiau bine ca existau oricand cateva tari foarte puternice care s-ar fi coalizat imediat cu Romania pentru sustinerea declaratiei publice.
Declaratia ar fi cuprins principalele date ale descoperirii din muntii Bucegi, punand la dispozitia intregii lumi dovezi, fotografii si alte elemente esentiale pentru clarificare. Ar fi fost invitati cei mai mari oameni de stiinta pentru studii si cercetari. Dar cel mai important aspect l-ar fi constituit dezvaluirile despre trecutul extrem de indepartat al omenirii si despre istoria reala care a fost aproape complet contrafacuta.

"In nici-un caz!"

Americanii au reactionat cu vehementa pentru ca acea declaratie ar fi spulberat intr-o clipa influenta lor planetara, si poate ar fi aruncat in haos economia si societatea tarii lor. Acesta a fost motivul principal invocat de ei, acela de a nu crea panica. Dar au uitat sa recunoasca ca aceasta posibila stare de angoasa si perturbare sociala ar fi aparut ca rezultat direct al minciunii si manipularii realizata deliberat de-a lungul secolelor de catre francmasonerie. S-a primit si o interventie speciala a Papei care indemna la o mare cumpatare inainte de acest pas fundamental pentru omenire. Papa a transmis chiar ca va pune la dispozitia statului roman anumite documente stravechi din arhiva secreta papala care sunt de o mare importanta pentru Romania si sprijina dovezile descoperirii din munti. Dupa 24 de ore de discutii s-a ajuns la un acord final de colaborare romano-american in niste termeni precisi. Pozitia statului roman a fost aceea de amanare a dezvaluirilor, de prezentare a lor in mod gradat omenirii.

Sala Proiectiilor (sau arhiva Atlanta)
file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image007.jpg

Marea Galerie se termina brusc in aula gigantica din interiorul muntelui care avea o inaltime de 30 de metri si o lungime de 100 metri. Sala Proiectiilor este delimitata de scutul energetic si are dimensiuni mai mici decat aula din munte. Avansand spre scutul energetic, portiunea de scut din fata este delimitata ca o usa si devine stravezie si apoi dispare pentru a putea intra in Sala Proiectiilor. Scutul are rolul de a proteja de diversele influente nefaste din exterior. Odata intrat in Sala, scutul redevine compact. Din interior, scutul are o culoare alb-aurie.
In partea din spate, scutul nu mai cobora pana la nivelul solului, ca in zona din fata: Sala Proiectiilor avea jumatatea din spate acoperita de zidul de roca. In acel masiv perete din piatra, inalt de circa 10-12 metri, sunt dispuse trei guri enorme de tunel: una drept in fata, iar celelalte doua – simetric, de o parte si de alta a acesteia si sunt luminate difuz, intr-o nuanta verzuie. Accesul la aceste tunele este strict interzis, prin protocolul secret care a fost semnat intre statul roman si SUA.

Mese gigantice pentru uriasi

Incepand din fata, de la intrare, Sala Proiectiilor contine un sir de mese imense din piatra, dispuse de-a lungul peretelui din dreapta, urmand curbura acestuia. Similar,
exista un alt sir de-a lungul peretelui din stanga. Nici una dintre mese nu avea o inaltime mai mica de doi metri. Pe grosimea placii de deasupra sunt taiate in relief, cu precizie, semne diferite dintr-o scriere nemaivazuta care seamana cu caracterele cuneiforme din antichitate. Scrierea contine si simboluri mai generale, cum ar fi triunghiul si cercul. Desi semnele nu sunt vopsite, ele ies in evidenta printr-o usoara radiatie fosforescenta, in culori diferite de la o masa la alta.

file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image008.jpgSunt cate cinci mese pe fiecare parte a salii. Pe unele dintre ele exista diferite obiecte care par a fi instrumente tehnice. De la multe dintre ele coboara spre sol o multime de fire albe translucide care se aduna in cutii dreptunghiulare dintr-un material lucios, argintiu, aflate in afara mesei, direct pe sol.
Cablurile fine sunt extrem de flexibile si usoare iar in interiorul lor se observa mici impulsuri luminoase care aluneca pe toata lungimea lor.
La apropierea de oricare dintre mese, se activeaza simultan pe suprafata ei o proiectie holografica care prezinta aspecte dintr-un anumit domeniu stiintific. Imaginile tridimensionale sunt perfecte si foarte mari, cu o inaltime de aproape doi metri si jumatate. Pe suprafata dreptunghiulara a meselor din piatra slefuita exista o fanta ingusta, lunga de cateva zeci de centimetri, paralela cu latura mare a mesei din care apar proiectiile holografice. Proiectiile ruleaza singure insa in acelasi timp ele sunt interactive si depind de cel care le urmareste si atinge suprafata mesei.



Combinatii genetice

Urcand pe un trepied adus special, se poate vedea ca suprafata meselor este acoperita cu o pelicula dintr-un material sticlos, intunecat. Pelicula e impartita in mai multe patrate mari delimitate prin linii drepte, care formeaza un fel de caroiaj. La una dintre mese domeniul proiectiilor este biologia astfel ca se deruleaza imagini cu plante si animale, unele complet necunoscute. Atingand unul dintre patrate, holograma infatiseaza structura corpului uman a celui care dirijeaza proiectia. Se deruleaza imagini holografice ale diferitelor zone ale corpului care se rotesc mereu. Alte patrate arata proiectii ale altor fiinte, de pe alte corpuri ceresti. Atingand simultan doua patrate diferite se infatiseaza o analiza stiintifica complexa prezentand ADN-ul fiintelor respective si posibilitatile de compatibilitate intre ele. Pe lateral, apar linii verticale cu explicatii in ciudata scriere iar in final apare forma mutanta cea mai probabila, ca o combinatie intre cele doua informatii genetice.

Giganti adevarati

Cei care au construit intregul edificiu trebuie ca erau foarte inalti, altfel nu se pot explica dimensiunile gigantice ale tuturor obiectelor din Sala Proiectiilor.
O confirmare a existentei uriasilor pe teritoriul Romaniei o gasim in ziarul Ziarul. "Echipa de la Ziarul este insotita de cercetatorul Vasile Rudan, care a semnalat faptul ca "povestile" oamenilor din comuna Bozioru despre uriasii care au locuit pe acele meleaguri au si dovada concreta: o necropola cu schelete de uriasi. Aceasta a fost descoperita intamplator, in urma cu peste 20 de ani, cand s-a hotarat ca in Scaieni sa se planteze o livada de meri. Sapand pe o colina, satenii au descoperit schelete uriase, masurand in jur de 2,40 metri, chiar mai mult. Dragoi Ilie, unul dintre cei care au lucrat atunci la livada de meri, ne duce la fata locului. Pana la "culmea" unde fusesera plantati pomii, coboram in panta abrupta, pe o ulita inecata de noroi.
O data ajunsi, nea Ilie ne arata intreaga livada, care acum nu mai rodeste: "Peste tot sunt mormintele uriasilor. Faceam gropi, sa plantam puietii, cand dau de o capatana de om, mare cat un dovleac de prasila. Nici ca mai vazusem asa ceva. Ne uitam toti cruciti. Sap mai departe si dau si de niste oase de la picioare, cat aracii de vie. O namila de om fusese raposatu".
Exista multe legende care amintesc despre vremurile cand pe Pamant traiau uriasi. Mitologiile sumeriana, egipteana, hitita, greaca au un intreg "capitol" despre razboaiele purtate de zeii cei batrani cu generatia titanica, fiinte de dimensiuni gigantice, zamislite de zei. Pe atunci, spun legendele, pe Pamant traiau doar zeii. Gigantii aveau si alte defecte in afara de statura colosala. Aveau mai multe brate, capete sau fete, adesea doar un ochi in frunte, din care cauza erau numiti ciclopi, si erau cam tantalai. Buni de munca grea, dar sa nu te fi aflat in calea lor cand se suparau. Aruncau cu stanci colosale de se cutremura pamantul. Fiii "normali" ai zeilor s-au folosit de giganti pentru a acapara puterea si a-i detrona pe zeii batrani. Fotografia alaturata infatiseaza un schelet uman urias gasit de americani in Irak. Lucrurile incep sa se lege ...).

file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image010.jpg

[Adrian Pop]

http://www.fara-secrete.ro/pestera-de-pe-piciorul-babelor-pestera-care-duce-catre-interiorul-masivului-bucegi-spre-complexul-salii-proiectiilor/

Fara-Secrete.ro (https://www.facebook.com/FaraSecrete1?ref=stream) şi alţi 3 (https://www.facebook.com/browse/participants/?q=AeJ0S2-W6bqbSt-jtSKTZVhaNCkZTnKPPKWOvdHDEu_ye5ZSJx-BVQNRIxMMe1cCOxuJT6copu1RM_vcyvZnR09BcKuRaODCQ-IzWT9qw8GN3KH7RvONRZaZxmVgb7ry0klB6RznWng8e4i9kATR CBHA1GNjLJI6rXS7DQiNz0zJTyF2xt3z4tMtoztXbbIcrudDSy 8UAKl_HvruZUa4NvzA0qdet5_8nXpRtka5IeMytCBrAoGAJoWK XisUbZs2K_T9nklLLLggrnfi7eHRIQNX6em1BUZF7LN2QvZzA9 2GLaEWPGgVD0oED8Frshl2SSkX-l6EeW8fJzih2W5S-60guLoaa9k8DQQ3V2HsjQiUapfR3EUCo9JCSdTBF2uYQj718wp eD5yl98AdGkeeAnhXhsU8Z2vYTjjYnxvCfCacD0298TXOwmnoh uMYKoKU94wrTbm7cBF0xpyPcR2JJedDl_TDZ1KbPsaTGer751A V0uMSehYGpxDOSnzhYNHxV3prOyasRVdtw_vD_Zepd-8_JQCfnwSOxCfPfk74sgpxWACCeL9-Re5CN_Ej0CVbJsMrG6JyApnvyfB9Vslu4J9JgVz5RjQsZCsc3z 7JL4mdTSrb2JnXsBaALFrd9m6Sla1AZlSOs9ur0XZqnQkiNWrG B8OP_EXJBzazip4tM2YMljRMSFEdxMnx_9d4ukaqxInk-KOuYw1ksLcq56rRSexJaHV_qQ506rDo6KkxORu-ew) au distribuit un link (http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.fara-secrete.ro%2Fpestera-de-pe-piciorul-babelor-pestera-care-duce-catre-interiorul-masivului-bucegi-spre-complexul-salii-proiectiilor%2F&h=3AQFxa3wJ&s=1).https://fbstatic-a.akamaihd.net/rsrc.php/v2/y4/r/-PAXP-deijE.gif (http://www.fara-secrete.ro/pestera-de-pe-piciorul-babelor-pestera-care-duce-catre-interiorul-masivului-bucegi-spre-complexul-salii-proiectiilor/)Pestera de pe piciorul Babelor - pestera care duce catre interiorul Masivului Bucegi spre...
www.fara-secrete.roPe (http://www.fara-secrete.ro/pestera-de-pe-piciorul-babelor-pestera-care-duce-catre-interiorul-masivului-bucegi-spre-complexul-salii-proiectiilor/) 11 August 2013, eu impreuna cu echipa ce am creat-o, am realizat o expeditie in Bucegi, pentru cautarea “misterioaselor” tuneluri. Trebuie sa precizez ca cele 2 zile in care am stat au fost niste “zile de foc”, deoarece am stat numai pe drumuri, pe tot felul de trasee speciale, care nu sint recom...






Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=99&appid=2309869772&p%5B0%5D=285445214860841&p%5B1%5D=537325916339435&share_source_type=unknown)






https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-ash1/276867_285445214860841_1008943912_q.jpg (https://www.facebook.com/FaraSecrete1?ref=stream)Opţiuni (https://www.facebook.com/#)
Fara-Secrete.ro (https://www.facebook.com/FaraSecrete1?ref=stream&hc_location=stream)
Pestera de pe piciorul Babelor - pestera care duce catre interiorul Masivului Bucegi spre Complexul Salii Proiectiilor!
O pestera despre care nu s-a vorbit multa vreme!

Ce este interesant aici si imi atrage atentia faptul ca pestera aceasta are o adancime de peste 123 m si o lungime de 91 m, ceea ce ma intriga si mai mult avand in vedere ca este plasata oarecum oblic pe Masivul Bucegi. Aceasta pestera stabilea în urma lor un nou record naţional de dezvoltare (lungime) pentru peşterile în conglomerat din munţii noştri, depăşindu-se cu 15 m cifra atinsă în Peştera 1 din Bucşoiu.
Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · 84 (https://www.facebook.com/FaraSecrete1/posts/537325916339435) · acum 23 minute ·



https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-prn1/592126_441816275888284_614908385_q.jpg (https://www.facebook.com/RaduCinamarro?ref=stream)Opţiuni (https://www.facebook.com/#)
Radu Cinamar.ro (https://www.facebook.com/RaduCinamarro?ref=stream&hc_location=stream)
Pestera de pe piciorul Babelor - pestera care duce catre interiorul Masivului Bucegi spre Complexul Salii Proiectiilor!
O pestera despre care nu s-a vorbit multa vreme!

Ce este interesant aici si imi atrage atentia faptul ca pestera aceasta are o adancime de peste 123 m si o lungime de 91 m, ceea ce ma intriga si mai mult avand in vedere ca este plasata oarecum oblic pe Masivul Bucegi. Aceasta pestera stabilea în urma lor un nou record naţional de dezvoltare (lungime) pentru peşterile în conglomerat din munţii noştri, depăşindu-se cu 15 m cifra atinsă în Peştera 1 din Bucşoiu.
Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · 32 (https://www.facebook.com/RaduCinamarro/posts/528059470597297) · acum 23 minute ·



https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-prn2/1086938_497744496979498_1495730630_q.jpg (https://www.facebook.com/DepartamentulZero.ro?ref=stream)Opţiuni (https://www.facebook.com/#)
Departamentul-Zero.ro (https://www.facebook.com/DepartamentulZero.ro?ref=stream&hc_location=stream)
Pestera de pe piciorul Babelor - pestera care duce catre interiorul Masivului Bucegi spre Complexul Salii Proiectiilor!
O pestera despre care nu s-a vorbit multa vreme!

Ce este interesant aici si imi atrage atentia faptul ca pestera aceasta are o adancime de peste 123 m si o lungime de 91 m, ceea ce ma intriga si mai mult avand in vedere ca este plasata oarecum oblic pe Masivul Bucegi. Aceasta pestera stabilea în urma lor un nou record naţional de dezvoltare (lungime) pentru peşterile în conglomerat din munţii noştri, depăşindu-se cu 15 m cifra atinsă în Peştera 1 din Bucşoiu.
Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · 1 (https://www.facebook.com/DepartamentulZero.ro/posts/517866744967273) · acum 23 minute ·



https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-prn2/1076185_100001628776076_1888164695_q.jpg (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians)Opţiuni (https://www.facebook.com/#)
Dragos VS Anunnaki Reptilians (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians?hc_location=stream)
Pestera de pe piciorul Babelor - pestera care duce catre interiorul Masivului Bucegi spre Complexul Salii Proiectiilor!
O pestera despre care nu s-a vorbit multa vreme!

Ce este interesant aici si imi atrage atentia faptul ca pestera aceasta are o adancime de peste 123 m si o lungime de 91 m, ceea ce ma intriga si mai mult avand in vedere ca este plasata oarecum oblic pe Masivul Bucegi. Aceasta pestera stabilea în urma lor un nou record naţional de dezvoltare (lungime) pentru peşterile în conglomerat din munţii noştri, depăşindu-se cu 15 m cifra atinsă în Peştera 1 din Bucşoiu.
Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · 8 (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians/posts/588019477929006) · acum 24 minute ·


Lui Dragos VS Anunnaki Reptilians (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians) şi altor 7 (https://www.facebook.com/browse/likes?id=588019477929006) le place asta.

[Adrian Pop]

Leonardo Firenze (https://www.facebook.com/leonardo.firenze1) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=540058262732867&set=a.384836198255075.85884.285445214860841&type=1) postată de Fara-Secrete.ro (https://www.facebook.com/FaraSecrete1?ref=stream).https://fbcdn-sphotos-d-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/p320x320/1385044_540058262732867_1193606920_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=540058262732867&set=a.384836198255075.85884.285445214860841&type=1&ref=nf)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=540058262732867&set=a.384836198255075.85884.285445214860841&type=1&ref=nf)
DESCOPERIREA DIN BUCEGI DIN 11 AUGUST 2003 - CEA MAI MARE DESCOPERIRE DE PE PLANETA SI CEA MAI MARE DIN TOATE TIMPURILE! ASTA-I FRATE TUNELUL URIASILOR DIN MASIVUL BUCEGI Baza secretă din munţii Bucegi - Pregatirea echipei de specialisti de la Pentagon pentru a fora in Masivul Bucegi pentru a ajunge in interiorul sau in Complexul Salii Proiectiilor (11 August 2003)! Mari tensiuni diplomatice! Presedintele Iliescu (carpa KGB-ista) convoaca o sedinta de urgenta a CSAT sub presiunea colosala exercitata din partea Statelor Unite ale Americii care doreau cu orice pret sa nu se faca publica descoperirea! Cei mai multi oameni din CSAT au fost cutremurati de ce au aflat, insa in acel timp s-a creat un urias val de simpatie patriotica, doar putini au fost cei care s-au opus publicarii acestei descoperiri colosale. In cele din urma carpa KGB-ista Iliescu accepta protocolul de colaborare dintre SUA si Romania care a fost semnat pe 10 ani. Clipa mult aşteptată a sosit in august, într-o dimineaţă însorită am fost contactat prin filiera obişnuită, dar curând aveam să realizez că măsurile de precauţie erau de acea dată mult mai severe. Nu voi intra în amănunte, care oricum nu interesează prea mult. Puţin după prânz am ajuns la una din bazele militare secrete de la poalele munţilor, de unde am fost preluat cu elicopterul Departamentului Zero, fiind însoţit de doi mi¬litari cu uniformă specială, care erau înarmaţi, încă de la Bucureşti, după consemnele ştiute, nici unul dintre cei care mă escortau nu a rostit o vorbă. Schimbările de vehicul şi de pază erau însoţite doar de ordine scurte, la obiect, întreaga acţiune se dovedea a fi rapidă şi precisă. Deşi cunoşteam prea bine aspectele implicate şi motivele pentru care era necesară asigurarea unei maxime secu¬rităţi, mărturisesc totuşi că eram puţin contrariat de stricteţea măsurilor de siguranţă care erau luate, consi-derându-le exagerate. Mi-am dat însă repede seama că nu eram aproape deloc în măsură să apreciez la adevărata ei valoare întreaga operaţiune şi că trebuia să mă consider un tip foarte norocos pentru că mi se oferea nesperata şansă de a avea acces la ceea ce consideram a fi, probabil, cea mai importantă descoperire din timpurile moderne. Faptul că am fost chemat de Cezar şi că măsurile de securitate erau extraordinare îmi oferea certitudinea că, într-adevăr, acolo fusese descoperit ceva de o importanţă colosală. Reflectam la faptul că, în timp ce imensa majoritate a oamenilor îşi duceau traiul zilnic, de multe ori într-un mod cât se poate de banal, această descoperire ar fi putut să transforme radical concepţiile tuturor într-o perioadă foarte scurtă de timp. Zâmbeam amar la gândul că, în conjunctura mondială prezentă, părerea mea era probabil mult prea idealistă. Pentru a determina o trans¬formare de proporţii care să implice o justă analiză şi înţelegere atât a trecutului umanităţii cât şi a semnificaţiei profunde a vieţii, este nevoie de o abilă diplomaţie, de inteligenţă şi de virtuţi nobile pentru a te „strecura" print¬re numeroasele piedici de natură mentală, psihică sau chiar materială care încă domină masele de oameni. Cufundat în aceste gânduri aproape că nu am obser¬vat coborârea elicopterului, care se apropia de noua bază ce fusese construită în munţi. Reflecţiile mele s-au eva¬porat ca prin farmec la vederea ansamblului care se afla la câţiva zeci de metri sub mine. Deşi eram oarecum fami¬liarizat cu operaţiunile de tactică militară şi cu tehnica folosită în astfel de ocazii, totuşi ceea ce puteam să văd atunci întrecea cu mult orice închipuire. In primul rând am realizat prezenţa masivă a forţelor americane datorită numărului mare de vehicule de teren care le sunt caracte¬ristice şi a unor ansambluri masive , ascunse sub nişte prelate uriaşe pe care se vedea desenat steagul SUA. Puteam, de asemenea, să observ singurul drum amenajat, destul de larg, care venea din vale prin pădure, precum şi cele două centuri de securitate militară a accesului în bază; ele apăreau ca un fel de hotare late, formând fiecare aproape un cerc complet înjurul unei intrări mari în peretele stâncos al muntelui, între cele două centuri con¬centrice de securitate exista un parc de camioane militare, câteva autovehicule de teren, precum şi două trei vehicule a căror formă şi scop nu le-am putut identifica pe loc. Am estimat că de-a lungul celor două centuri erau plasaţi aproximativ două sute de militari. Cei de pe centura inte-rioră purtau o uniformă specială, de culoare neagră, iar militarii de pe centura exterioară purtau uniformă obişnuită. Fiecare dintre aceştia avea armă automată, iar distanţa dintre ei era de doar câţiva metri. Am văzut că barăcile soldaţilor erau plasate între cele două hotare, iar cele ale echipei speciale se aflau imediat în spatele celei de-a doua centuri. Drumul era blocat de bariere duble şi masive în dreptul fiecărei centuri, cu dublu pichet de con¬trol de fiecare parte a lui. Am apreciat distanţa între cele două centuri de securitate la aproximativ cincizeci de metri. Se pare că activitatea era frenetică, deoarece obser¬vam un du-te-vino continuu între cele două comanda¬mente, dar mai ales în interiorul perimetrului-focar, până la peretele care fusese tăiat în munte. Observaţiile mele generale au fost întrerupte de ateri¬zarea elicopterului pe un loc amenajat în interiorul perimetrului principal, după a doua centură de securitate. Am coborât şi imediat am fost încadrat de doi militari , care de această dată erau americani. Ne-am deplasat doar vreo douăzeci de metri de la elicopter, cei doi din echipa specială fiind în faţă, iar americanii în spatele meu. Mi s-a spus să mă opresc şi am rămas acolo în picioare, toţi cinci, cam o oră; în mod evident, aşteptau ordinul de pre¬luare a mea. Abia atunci am început să realizez cu adevărat pro¬porţiile operaţiunii care se desfăşura în zonă şi să intuiesc importanţa ei excepţională. Iniţial am fost mirat de „trata¬mentul" la care eram supus; nu pentru că m-aş fi simţit jignit, ci mai ales pentru stricteţea aproape incredibilă cu care se desfăşurau acţiunile în cadrul bazei, îi priveam pe cei patru care mă încadrau politicos, dar foarte ferm; nu s-au clintit din poziţia în care se aflau, nu s-au relaxat, nu au vorbit şi aproape că nici nu au clipit timp de o oră, cât am aşteptat acolo. Complet impasibili, îmi dădeau mai mult impresia unor roboţi, decât a unor făpturi umane. Neavând încotro, am rămas şi eu aproape nemişcat între ei, îndoindu-mă doar din când în când pentru a nu amorţi. Am încercat să aflu motivul aşteptării noastre, precum şi alte amănunte, dar era ca şi cum aş fi vorbit la patru stâlpi de beton. Am înţeles atunci că ordinele erau extrem de severe şi stricte şi nu am mai pus alte întrebări, aşteptând resemnat venirea lui Cezar. Cu toate că era relativ obositor să rămân în picioare un timp destul de îndelungat în acelaşi loc, am folosit acel prilej pentru a observa cu atenţie ceea ce se afla în jurul meu. Emoţia de care fusesem cuprins încă de la plecarea din Bucureşti se amplificase şi mai mult. Mă aflam, prac¬tic, la mai puţin de o sulă de metri de ţinta viselor şi pre¬supunerilor mele, de o fenomenală descoperire care aştepta poate de zeci de mii de ani să fie revelată. Fiorul necunoscutului care plutea în aer cuprindea parcă întrea¬ga bază, insuflând în mod tainic fiecărei persoane de acolo un aer aparte, grav, de enigmatică focalizare inte¬rioară. În faţa mea, puţin lateral dreapta de la locul în care mă aflam, se deschidea în munte gura largă a unui tunel. Puteam să văd sistemul modern de iluminare care fusese montat la intrare şi care continua în interiorul tunelului. Din nefericire, unghiul în care mă aflam şi prezenţa unui mare cort de campanie şi a două construcţii modulare ultramoderne, în formă de emisferă, îmi bloca perspecti¬va, în aceeaşi zonă principală în care mă aflam existau mai multe jeep-uri şi vehicule americane, iar în marginea din stânga mea erau două ansambluri uriaşe, acoperite fiecare cu câte o prelată, care după formă sugerau că adă¬posteau lăzi uriaşe, al cărui conţinut nu îl cunoşteam. Gura tunelului era blocată de o barieră lată din metal, fiind păzită de o parte şi de alta de doi militari americani; uniforma lor sugera că făceau parte din trupele de elită ale puşcaşilor marini. Insă ceea ce mi-a atras îndeosebi privirea era uriaşul hangar săpat în piatra muntelui, care se afla în dreapta tunelului păzit. Era imens, măsurând cam zece metri înălţime şi, din câte am putut eu aprecia, cam cincizeci de metri adâncime. Era perfect realizat, cu pereţii finisaţi şi bolta curbată în mod impecabil. M-am întrebat ce tehnologie au folosit dacă au reuşit să construiască tot ceea ce vedeam în aproximativ o lună. Ulterior aveam să aflu cu stupoare că realizarea forajului în cazul hangaru¬lui nu durase decât o singură zi. În interiorul halei erau stivuite multe lăzi pe o parte, iar pe cealaltă parte se aflau trei construcţii speciale, ca nişte camere lungi al căror scop, cred, nu putea fi decât cel de analiză şi cercetare. De altfel, în interiorul hangaru¬lui era o relativă agitaţie, deoarece puteam să observ multe persoane cu halate albe, care intrau sau ieşeau grăbite din acele mini-laboratoare, purtând în mâini diferite obiecte sau hârtii. Atât pe culoarul din mijloc al hangarului, cât şi afară, aproape de gura tunelului, am văzut mai multe vehicule mici cu motor electric, pe care unii dintre cei de acolo le foloseau pentru a se deplasa în interior. Nici tunelul şi nici hangarul nu erau prevăzute cu uşi culisante, probabil datorită complicaţiilor construc¬tive, care nu erau momentan necesare. Hangarul avea totuşi, în partea de sus, un sistem mecanic de „perdea", confecţionat dintr-un material semitransparent, care nu era lăsat decât pe un sfert din înălţimea intrării. Sistemul de iluminat era impecabil şi am observat două mari ge¬neratoare care funcţionau undeva mai jos, pe coasta muntelui, între cele două centuri de securitate şi control. La o oarecare depărtare de marele cort de campanie, în stânga mea, se afla un şir de barăci moderne iar în spatele lor mai multe corturi de campanie de dimensiuni medii, care cu siguranţă reprezentau adăposturile de noapte pen¬tru personalul de cercetare şi pentru militari. Nu am observat însă nimic care să semene a loc în care se pregăteşte hrana; concluzia mea a fost că aceasta este adusă zilnic cu un camion, probabil cu o pază foarte se¬veră. Ulterior aveam să aflu că bucătăria fusese amenajată câţiva kilometri mai la vale şi că, într-adevăr, un grup de militari din echipa specială a DZ făcea zilnic drumul cu un camion, aducând hrana pentru cei din bază. Această soluţie a fost preferată pentru a reduce şi mai mult activi¬tatea periferică a personalului şi pentru a micşora, de asemenea, riscurile de securitate. Masa era servită separat de fiecare grupă de militari, la barăcile lor. în perimetrul-focar ea era servită în cortul mare de campanie, atât pen¬tru militarii români şi americani, cât şi pentru echipele de cercetători. Am aflat că americanii veniseră cu alimente proprii şi cu bucătarii lor, însă aceştia fuseseră trimişi la un loc cu cei români, în bucătăria de la poalele muntelui. Cele două construcţii semisferice erau reşedinţele staff-ului român şi, respectiv, al celui american. Cezar mi-a dezvăluit ulterior că în una dintre acestea, care era mai mică, locuia el şi generalul Obadea, iar în cealaltă se aflau doi generali de la Pentagon şi un consilier pe probleme de securitate naţională de la Washington. Aceste clădiri extraordinar de ergonomice semănau mai mult cu clădirile unor staţii de cercetare de pe alte planete şi lăsau o impresie foarte plăcută, de comfort şi mare siguranţă. Materialul din care erau făcute avea culoarea albă şi era delimitat în suprafeţe hexagonale, iar în apropierea vâr¬fului exista o bandă lată dintr-un material de culoare albastru închis. Pe această bandă erau dispuse un fel de leduri luminoase uriaşe, despre care mi s-a spus că, atunci când luminau noaptea, creau o atmosferă calmă şi deosebit de frumoasă. Am urmărit un anumit timp activitatea din perimetru; fiecare persoană se mişca rapid şi dădea senzaţia că ştie cu precizie ce are de făcut. Din când în când venea sau pleca un jeep, ori militarii descărcau ceva din lăzile de sub prelată. Din păcate, distanţa şi obstacolele nu mi-au per¬mis să observ cu claritate obiectele care erau deplasate. Eram totuşi mirat de prezenţa relativ masivă a ameri¬canilor, deoarece Cezar mă lăsase să înţeleg că va fi doar o echipă care să mânuiască dispozitivul de forare cu plasmă. Chiar în momentele în care făceam diferite supoziţii cu privire la acest aspect, am remarcat faptul că unul din¬tre militarii români, care se afla în faţa mea a dus o mână la urechea dreaptă, a ascultat cu atenţie şi apoi a rostit repede câteva cuvinte. Imediat după aceea ne-am îndrep¬tat spre gura întunecată a tunelului, care pe măsură ce mă apropiam îmi părea tot mai mare şi mai ameninţătoare. Ne-am oprit în aceeaşi formaţie lângă una dintre cele două construcţii semisferice, la doar câţiva metri în late¬rala tunelului. Inima a început să-mi bată cu putere; din¬colo de bariera lată, păzită de cei doi militari americani inflexibili, se afla poate cel mai teribil mister de pe pla¬netă. Ce se petrecuse în intervalul de o lună şi jumătate de la ultima discuţie pe care am avut-o cu Cezar? Ce s-a descoperit în acea zonă a muntelui? Am observat atunci că prin faţa tunelului şi în interiorul lui, pe o fâşie lată de aproximativ doi metri exista o bandă de cauciuc canelat, pe care erau înşiruite câteva vehicule electrice de pro¬ducţie americană. Vedeam acum interiorul tunelului, luminat discret de instalaţiile cu neon plasate pe tavan şi pe pereţii laterali, însă tunelul se curba spre stânga după doar zece metri, astfel că nu puteam să observ mai mult. Atunci a apărut Cezar. Venea din interiorul coridoru¬lui, conducând un vehicul electric. Lângă el se afla un bărbat în vârstă, cărunt, dar cu un chip având trăsături ferme, pline de hotărâre. Amândoi erau serioşi şi tăcuţi. Cezar a coborât lângă mine şi abia atunci cei patru mili¬tari s-au retras discret, după ce au salutat. Am făcut cunoştinţă cu generalul Obadea, care m-a privit pătrunză¬tor câteva clipe; mi-a strâns mâna cu putere şi după ce am schimbat câteva amabilităţi s-a retras în construcţia se¬misferică. Era evident pentru mine că generalul ştia totul de la Cezar în ceea ce mă privea şi că îşi dăduse con¬simţământul să fiu adus în acel loc. Probabil că această mişcare făcea parte din planul lor de demascare a ac¬ţiunilor masonice şi au considerat că este necesar să fiu şi eu în acel loc. Chiar dacă mă simţeam doar o rotiţă în acest imens angrenaj de elemente misteriose, aspecte şi intrigi, eram foarte bucuros că aveam acea şansă extraor¬dinară şi eram hotărât să mă achit cu cea mai mare responsabilitate de sarcina pe care mi-o asumasem. Marea Galerie — Situaţia este destul de critică, a spus Cezar preocu¬pat. Relaţia cu senior Massini a devenit încordată, însă ceea ce este mai grav e că totul s-a aflat la vârfurile put¬erii de stat. Ne aşteptam la asta, dar în nici un caz atât de repede. Intenţia noastră era să prezentăm datele proble¬mei la un moment din viitor, care trebuia să fie mult mai prielnic. Acum lucrurile sunt foarte tensionate, atât pe plan intern, cât şi pe cel extern. Nu cunoşti multe din câte s-au petrecut în ultima lună. Vino, am să-ţi rezum princi¬palele elemente în timp ce vom merge prin tunel, zise el îndreptându-se spre intrare. În felul acesta câştigam timp; nu am luat un vehicul electric, tocmai pentru ca Cezar să poată să-mi relateze pe scurt felul în care au decurs evenimentele, în plus, aveam posibilitatea să privesc totul îndeaproape şi cu mai multă atenţie. Tunelul era „pavat" cu o folie groasă de cauciuc. De o parte şi de alta a acesteia, până la perefii de piatră ai muntelui era doar stâncă. La intrare şi încă pe o lungime de câţiva metri după aceea erau infiltraţii de apă, însă după ce tunelul cotea lin spre stânga, la aproximativ zece metri de la intrare, totul devenea perfect uscat. Eram uluit de exactitatea forării şi mai ales de finisarea pereţilor din piatră, care aproape că păreau şlefuiţi. Lumina albă scotea în evidenţă într-un mod splendid culorile variate ale diferitelor formaţiuni geologice, luminând discret inte¬riorul tunelului într-un ireal joc de sclipiri şi umbre. Zgomotul paşilor noştri era înăbuşit de covorul de cau¬ciuc, iar în galerie domnea o atmosferă enigmatică dar foarte incitantă pentru mine. Era cam rece pentru felul în care mă îmbrăcasem, însă Cezar mi-a spus că această situ¬aţie nu va dura prea mult. — Maşina a forat la început după o ciudată deviaţie a câmpului magnetic. La scurt timp, însă, am realizat eroarea, astfel că s-a procedat la corecţia traiectoriei. Uite, chiar aici, spuse Cezar, oprindu-se în curba spre stânga a tunelului. M-am oprit şi eu, admirând modul elegant de racor¬dare a galeriei. După curbă, aceasta se întindea perfect dreaptă cale de vreo cincizeci de metri într-un fel foarte asemănător cu un tunel de metrou, deşi era poate ceva mai lată. La capătul acestei distanţe, în inima muntelui am văzut ceva ce semăna cu o poartă imensă, care parcă se deplasase prin culisare spre stânga, ocupând acum mai puţin de un sfert din lăţimea galeriei. Acolo se aflau, de asemenea, doi militari înarmaţi, iar locul era foarte bine luminat pe toată circumferinţa tunelului. Exista şi o gheretă modernă, îngustă dar destul de lungă pe partea dreaptă, imediat înainte de marea intrare într-o altă galerie pe care deja o puteam vedea; această intrare era străjuită de uşa enormă care culisase. Am ştiut atunci că acela era începutul aventurii, al marii descoperiri care fusese făcută. Mi-am adus aminte de schiţa pe care o desenase Cezar la ultima noastră întâlnire şi am realizat că ea co¬respundea realităţii pe care o vedeam atunci, cel puţin în ceea ce privea plasarea misterioasei galerii în munte. — Am fost uluit de tehnologia pe care o aveau la dis¬poziţie americanii, îmi spuse Cezar. Maşina de forat cu plasmă nu are dimensiuni mari, dar necesită un echipa¬ment special pentru cei care se află în preajma ei şi a locu¬lui forat. Este ceva asemănător cu echipamentul de anti-radiaţie atomică. Eu însumi am îmbrăcat un astfel de cos¬tum special şi am urmărit forarea de foarte de aproape. Spectacolul care ţi se înfăţişează atunci în spatele lentilelor care conţin o substanţă sofisticată de protecţie este aproape incredibil. Ai senzaţia că piatra realmente se „topeşte" sub acţiunea jetului de plasmă, dar de fapt roca este făcută foarte maleabilă, până în apropiere de punctul de curgere şi este imediat modelată circular de presiunea exercitată de câmpul magnetic rotitor care direcţionează totodată şi jetul plasmatic. Nu există deloc praf iar res¬turile sunt chiar neglijabile. Viteza de pătrundere este colosală pentru o astfel de lucrare; distanţa de la intrare şi până la cei doi militari pe care îi vezi acolo a fost parcursă în doar cinci ore. în urmă totul rămâne ca şi cum a fost şlefuit şi foarte curat, astfel încât covorul de cauciuc şi instalaţiile erau deja pregătite la gura tunelului înainte ca maşina de forat să fie scoasă afară. În timp ce ne îndreptam spre galeria cea mare, Cezar mi-a relatat faptul că, iniţial au forat într-o altă zonă a muntelui, pentru a urmări să ocolească bariera energetică de la intrarea în tunelul principal din interiorul muntelui. Au ales o locaţie mai sus, pe coastă, la aproximativ trei sute de metri de zona în care fusese stabilită baza şi au forat câteva zile, deoarece distanţa până la tunel era mult mai mare, iar pătrunderea nu era în plan orizontal, ceea ce îngreuna mult procedurile tehnice. Până la urmă au ajuns la peretele tunelului, însă orice efort de a-1 străpunge a fost zadarnic. Nu ceda nici la jetul de plasmă, nici la câm¬pul magnetic şi nici la dinţii frezelor. Au fost nevoiţi să abandoneze acea variantă şi să astupe intrarea în galeria pe care tocmai o foraseră. S-a revenit deci la punctul iniţial şi s-a început străpungerea plană a peretului de rocă, până când au ajuns la bariera de energie. — Forajul era urmărit în fiecare clipă pe monitoarele de control şi era corelat cu distanţa până la zona energe¬tică. Cu câţiva metri înainte de aceasta am dat de începutul galeriei pe care o vezi acum, astfel încât tot ceea ce aveam de făcut era să racordăm cele două tunele, mi-a explicat Cezar. Între timp am ajuns în faţa intrării care era păzită de cei doi militari din forţele speciale. După uniformă şi însemnele de pe ea, unul era român, iar celălalt american. Militarii 1-au salutat pe Cezar, care s-a îndreptat câţiva metri în dreapta, spre gheretă. Americanul a intrat înăun¬tru, unde probabil avea un pupitru de comandă, căci dintr-o nişă a construcţiei a apărut imediat un braţ lung din metal cu un dispozitiv complicat la capăt. Braţul era arti¬culat; Cezar 1-a ridicat la nivelul ochiului şi după câteva secunde s-a auzit un sunet scurt de acces. — Au fost luate toate măsurile de prevedere, îmi zise el, revenind lângă mine. Amprenta irisului meu a fost analizată şi stocată ca o informaţie-cod. Sistemul de secu¬ritate nu reacţionează decât la citirea cu o rază laser a irisului meu sau al generalului Obadea. Acum, de pildă, a fost dezactivat sistemul de senzori cu laser, foarte compli¬cat, care a fost montat exact aici, la intrare. Este invizibil, iar dacă am fi trecut direct ar fi declanşat în mod automat alarma în bază. Noi am refuzat amprentarea iridologică a generalilor americani şi am insistat ca accesul în Marea Galerie să ne aparţină în exclusivitate. De aici au început, de fapt, primele probleme, zise el gânditor. Am observat că ghereta avea o prelungire dincolo de poartă, în Marea Galerie, din care ieşea de asemenea un dispozitiv laser de citire a irisului. Cezar mi-a explicat că acela era pentru revenirea din Marea Galerie. Am aflat de asemenea că el putea anula sistemul de securitate prin aplicarea, simultan cu citirea irisului, a palmei şi a degetelor de la mâna lui dreaptă într-un locaş special. Metoda era folosită atunci când trebuiau să se efectueze transporturi masive prin Marea Galerie. Cezar a mers câţiva metri mai în spate şi a început să-mi explice: — Barajul energetic acţiona aproximativ în această zonă. Este, practic, o proiecţie energetică, dar nu ne-am putut da seama cum a fost realizată. Nu putem înţelege, de asemenea, cum a fost posibil ca acel baraj energetic să subziste continuu, timp de milenii în şir. Nu cunoaştem sursa care îl alimentează şi nici modalitatea tehnologică prin care este realizat acest lucru. Practic, cu excepţia fap¬tului că am reuşit să pătrundem dincolo de el, nu ne-am lămurit în nici o altă privinţă, însă depăşirea lui a implicat un fapt tragic. Mă aflam în spatele lui Cezar, privind tavanul galeriei, acolo unde se realizase racordul cu marele tunel. De fapt, mai întâi erau câţiva metri de galerie în roca muntelui, la un diametru mai mare decât galeria săpată de dispozitivul american cu plasmă; pe această porţiune pereţii nu erau finisaţi, ci neregulaţi, cu multe colţuri, în plus, această zonă a galeriei, care avea aproximativ şase metri în lungime, nu era circulară ci avea secţiunea pătrată. Racordul celor două galerii s-a făcut doar la nivelul solului, care a fost nivelat într-o uşoară pantă descendentă, dinspre galeria noastră către galeria antică, de dimensiuni mai mari. Diferenţa de nivel era cam de un metru şi puteam să o observ foarte bine în zona tavanului, la îmbinarea dintre cele două tuneluri. Forarea a fost aproape concentrică cu galeria antică, însă nimeni nu putea să explice cum a fost posibil ca acest tunel să înceapă brusc, din interiorul muntelui. Ea era în mod evident o lucrare artificială. Posibilitatea ca intrarea să fi fost acoperită pe o distanţă de aproximativ şaizeci de metri nu era credibilă, deoarece structura masivă din piatră era identică cu cea a rocilor din jur. L-am întrebat pe Cezar ce s-a petrecut când au ajuns la bariera energetică. — In acel moment discutam împreună cu generalul Obadea şi cu generalii de la Pentagon anumite aspecte legate de securitatea bazei. Am fost anunţaţi că s-a realizat străpungerea şi unificarea celor două galerii. Până să sosim şi noi, militarii începuseră deja să retragă dispoz¬itivul de plasmă din galerie. Cei trei din prima echipă de intervenţie specială a Departamentului s-au strecurat înăuntru pentru a vedea condiţiile din noua galerie. Aceasta a fost o mare greşeală, deoarece au ignorat protocolul de acţiune. Au sărit treapta de nivel de un metru între cele două galerii şi au început să cerceteze zona de aproximativ patru metri pe care ştiau că o au la dispoziţie până la bariera de energie, care era invizibilă. Din păcate nimeni nu a putut să explice cum s-au petrecut lucrurile. Probabil că cei trei s-au apropiat foarte mult de barajul energetic, deoarece câteva clipe mai târziu s-a auzit un zgomot ciudat, dar puternic, ca un scurt-circuit. I-am găsit prăbuşiţi la baza inferioară a barierei invizibile, cu trupurile ciudat contorsionate, ca şi cum ar fi fost delimitate de marginea precisă a unui perete. Toţi trei erau morţi. Medicii au declarat moartea lor instantanee prin stop cardiac. Acest lucru a creat o oarecare panică, deşi noi ne-am străduit să aplanăm incidentul. După cum aveam să-mi dau seama imediat, panica era determinată mai mult în rândul staff-ului american şi se datora faptu¬lui că temerile iniţiale ale membrilor săi începeau să se adeverească, într-adevăr, în acel moment nu aveam practic nici o cale de acces în galeria antică. Forarea laterală eşuase datorită materialului necunoscut care rezista la orice tentativă de străpungere, iar barajul energetic se dovedea a fi inexpugnabil. Venerabilul Massini era şi el prezent acolo şi mi-a cerut părerea, în acea perioadă, detaşamentul de comando american încă nu venise. Erau doar specialiştii cu dispozitivul de forare, o echipă de cercetători şi reprezen¬tanţii lui senior Massini, care sunt şi acum: doi generali de la Pentagon şi consilierul prezidenţial. Totuşi, nu sunt atât de sigur că preşedintele SUA fusese anunţat de această operaţiune. Era evident o problemă internă, de culise, din care ei doreau să tragă cât mai multe avantaje. Venerabilul ştia mai multe despre originea acestei descoperiri şi, după cum mi-am dat seama, el avea cunoştinţe despre cel puţin un element care se găsea în sala cea mare, în care vom ajunge peste puţin timp. Nerăbdarea masonului era reţi¬nută, dar fermă, în acel moment aş fi putut să dispun înde¬părtarea lor din zona aceasta, dar nu aş fi rezolvat nimic, decât că aş fi complicat foarte mult lucrurile. Influenţa lui senior Massini ar fi condus în cele din urmă chiar la înlocuirea mea şi a generalului Obadea de la conducerea unei operaţiuni care încă nu fusese adusă la cunoştinţa puterii politice. Aveam, desigur, toate justificările şi cir¬cumstanţele atenuante, dar era bine ca informarea să vină de la noi şi nu de la cei străini. Un element cu totul nepre¬văzut a modificat însă radical situaţia, îndreptând-o pe o pantă foarte tensionată şi periculoasă, care există şi în prezent. Sper, totuşi, că aceste tensiuni să nu escaladeze dincolo de un anumit punct, pentru că atunci va fi dificil de spus ce se poate întâmpla. Cezar veni mai aproape de imensa poartă din piatră,care străjuia intrarea în Marea Galerie. Se apropie de peretele din stânga al tunelului, în partea în care culisase poarta, şi îmi spuse : — Acum te afli chiar în zona barierei energetice, atunci când este activată. Vezi ceva pe peretele de lângă mine? M-am uitat cu atenţie şi am observat în roca denive¬lată o porţiune destul de mare, de formă pătrată cu latura de circa douăzeci de centimetri, perfect finisată, care părea încrustată în peretele muntelui. Pe ea era trasată cu precizie forma unui triunghi echilateral cu vârful în sus. — Aceasta este „cheia" pe care ne-au lăsat-o cei care au construit acest ansamblu. Fără ea am fi fost complet neputincioşi. După moartea celor trei militari am venit exact unde te afli tu acum şi am cercetat atent locul cu privirea, observând acest pătrat de piatră foarte bine şlefuit pe care este reprezentat simbolul triunghiular. Atunci, însă, galeria era blocată de poarta uriaşă pe care o vezi aici. Problema era că eu mă aflam foarte aproape de barajul energetic, care se găsea cam la doi metri în faţa porţii, adică acolo unde eşti tu acum. După cum vezi, pătratul şlefuit care este încastrat în roca muntelui se află între imensa poartă de piatră şi bariera energetică. Cum era şi firesc, presupuneam că funcţia lui era aceea de a comanda deschiderea porţii. Dar cum să ajung la el dacă drumul era barat de zidul invizibil de energie? ÎI priveam descumpănit pe Cezar. Cei doi militari intraseră de mult în gheretă, lăsându-ne singuri la intrarea în misteriosul coridor antic. Eram profund marcat de emoţia aflării unor secrete vechi de mii şi mii de ani care mi se revelau acum în mod gradat. Datorită surescitării, corpul îmi părea mai uşor iar cuvintele lui Cezar îmi ajungeau oarecum estompat la urechi. Cu toate acestea, dobândisem o luciditate extraordinară şi înţelegeam totul foarte repede, în mod intuitiv. — Era o problemă de frecvenţă de vibraţie, am spus eu, mirându-mă de calmul cu care am rostit acele cuvinte. Cezar mă privi cu surprindere. — Exact, mi-a confirmat el. Căutând o rezolvare, am închis atunci ochii şi m-am focalizat asupra barajului energetic. După puţin timp am simţit că de fapt acesta era „viu", dar într-un mod foarte special, pe care nu-1 puteam explica celor de faţă. Doar venerabilul cred că ar fi putut înţelege, dar el era chiar cel căruia nu doream să-i dezvălui nimic din tainele pe care le aflam. Am simţit că între mine şi energia barajului exista o anumită „compatibilitate", ceva în genul unei simpatii reciproce şi că testul „vibraţiei personale" îl trecusem cu succes. Nu m-am putut opri, totuşi, să mă întreb ce grad excepţional de dezvoltare tehnologică şi spirituală au avut cei care stabiliseră acest veritabil „prag" de verificare energetică pe care ştiinţa actuală nici măcar nu îl poate concepe, nicicum să-1 realizeze practic. Apoi am luat de jos câteva resturi de rocă şi le-am aruncat spre peretele invizibil de energie. Imediat ce piatra atingea barajul energetic, se transforma într-o pulbere fină care cădea la sol, formând o linie dreaptă. Am cerut să mi se aducă şi alte obiecte din metal, plastic, lemn sau piele. Concluzia era clară: tot ceea ce era alcătuit din substanţă amorfă era prefăcut instantaneau în pulbere şi tot ceea ce reprezenta materie organică era respins, dacă nu avea o anumită frecvenţă înaltă de vibraţie individuală. Am trimis pulbe¬rile la laborator pentru analiză şi apoi am atins uşor cu mâna suprafaţa invizibilă a barierei de energie. Am simţit doar nişte fine furnicături pe piele, care erau foarte plă¬cute, astfel încât am înaintat cu tot trupul, trecând în partea cealaltă a peretelui energetic. Grosimea acestuia am apreciat-o la cel mult un centimetru. Priveam acum feţele uluite ale oficialilor americani şi ai celor câţiva membri din echipa mea, care se aflau în partea cealaltă a barajului de energie. M-am apropiat de perete şi am apăsat pe triunghiul de pe pătratul de rocă perfect şlefuită pe care îl vezi aici. De fapt nu a fost nevoie decât să-1 ating, deoarece el nu are joc, nu se deplasează; doar suprafaţa lui este delimitată în perete. Poarta de piatră, din care tu vezi acum doar o mică parte, a început imediat să culiseze lin şi aproape fără zgomot spre stânga şi s-a oprit în poziţia pe care o are în prezent. Acela a fost momentul când am văzut cu toţii, pentru prima dată, Marea Galerie. A fost un moment de încărcă¬tură emoţională deosebită, în primul rând am fost şocaţi de faptul că ea era luminată, aşa cum o vezi tu acum, fără să conţină totuşi nici o sursă de lumină, cel puţin dintre cele convenţionale pe care noi le cunoaştem. Cezar făcu o scurtă pauză. Eu priveam stupefiat în interiorul Marii Galerii şi abia atunci mi-am dat seama că în ea nu exista nici o sursă de iluminat. Prea absorbit de cele ce îmi relata Cezar şi de propriile mele observaţii ale zonei de fuziune dintre cele două tuneluri, mi-am închipuit că lumina din Marea Galerie provenea, de asemenea, de la instalaţiile de iluminare care probabil fu¬seseră montate de-a lungul ei, aşa cum era cazul tunelului forat de curând. Abia acum realizam însă, uluit, că acea lumină parcă că nu avea nici o sursă, deşi eram tentat să spun că ea provenea din materialul extraordinar care înve¬lea pereţii galeriei. Această lumină era mai puţin intensă decât cea din galeria noastră, dar era foarte plăcută, inducând o evidentă stare de relaxare şi detensionare fi¬zică şi psihică. — Apoi a fost acest sentiment complex şi foarte pro¬fund pe care (i-1 provoacă mărimea coridorului, culoarea şi modelul materialului din care el este alcătuit, a conti¬nuat Cezar să vorbească. Cu greu îi vezi capătul de aici, însă îţi spun că tunelul coteşte brusc către dreapta, cam după trei sute de metri. Te vei convinge imediat şi singur. Să revin însă la barajul energetic. Am atins din nou triunghiul şlefuit, iar poarta a alunecat la loc, închizând accesul spre Marea Galerie. Abia după ce am deschis din nou poarta , trecând prin zona barajului de energie, mi-am dat seama că el era anu¬lat. Deci comanda unică îndepărta obstacolul energetic şi totodată deschidea şi poarta din piatră care bloca accesul spre Marea Galerie. Ulterior, am făcut mai multe experi¬mente, mai ales după ce am delimitat cu precizie zona de acţiune energetică a barajului. Generalul Obadea a venit şi a atins cu buricul unui singur deget suprafaţa invizibilă a barierei energetice dar, deşi nu a păţit nimic grav, totuşi el a fost cuprins de ameţeală şi de o vagă senzaţie de greaţă. Consilierul prezidenţial american a fost însă izbit cu violenţă la pământ, deşi contactul între piele şi zidul energetic nu a fost decât unul foarte fin. Şi-a revenit din leşin mai târziu, sub îngrijirile medicului. După aceea nimeni nu a mai dorit să încerce să străbată zidul ener¬getic. Probabil că cei trei militari care au murit au avut un contact simultan pe o suprafaţă mult mai mare, care le-a fost fatal. Problema este că nici în spatele acestei bariere invi¬zibile, adică între poarta închisă şi zidul energetic, cei care nu îl pot traversa nu pot rămâne prea mult timp. Am făcut probe cu câţiva militari şi, după ce am închis poarta şi sistemul energetic, aceştia mi-au spus că simt o senza¬ţie de sufocare care în timp devine din ce în ce mai acută. Am fost deci nevoiţi să lăsăm deschis atât barajul ener¬getic cât şi poarta de acces, dar după cum ai văzut am plasat doi oameni de pază şi am recurs la sistemul de alar¬mă care previne astfel orice intrare neautorizată în Marea Galerie. Sistemul cu identificarea irisului se resetează după cinci secunde de la anularea lui, care sunt suficiente pentru a traversa linia de intrare în galerie, dincolo de sis¬temul culisant al porţii. Vino lângă mine, vreau să-ţi arăt cum funcţionează poarta. Cezar a atins uşor pătratul din piatră şlefuită. Imensa poartă, care avea o grosime cam de treizeci de centimetri şi înălţimea cât cea a Marii Galerii, adică peste şase metri, se deplasa foarte silenţios, graţie unui sistem de angrenare pe care nu puteam să-1 identific. Când poarta a închis complet intrarea am putut să remarc că era perfect şlefuită, însă fără nici o inscripţie pe suprafaţa ei; era doar un perete imens de rocă aproape lucioasă, cântărind prob¬abil mai mult de douăzeci de tone. Ce anume îl făcea, totuşi, să se mişte atât de uşor şi delicat? Tocmai când căutam răspunsul la această întrebare cercetând cu atenţie marginea inferioară, am simţit că încep să respir cu greu¬tate şi că mă cuprinde o vagă ameţeală. Cezar, care mă urmărea cu atenţie, deschise din nou poarta şi efectul dis¬păru la fel de brusc precum apăruse. El îmi citi din ochi întrebarea. — Nu ştiu ce anume declanşează acest efect specific. Probabil este un gen de acţiune interactivă între suprafaţa porţii, atunci când aceasta este închisă şi bariera de energie, care afectează corespunzător orice organism viu din acest spaţiu intermediar. Nu am reuşit să descifrăm nici taina deplasării porţii, care este gigantică. Dacă priveşti cu atenţie, constaţi că atunci când se deplasează spre dreapta, ea împinge această dală de piatră care acop¬eră spaţiul pe grosimea porţii. Când culisează la stânga, dala de piatră şlefuită revine şi ea, strâns lipită de margi¬nea porţii, ca împinsă de un resort. Totuşi, nu cred că este vorba de o astfel de metodă tehnologică oarecum primi¬tivă, deoarece totul se desfăşoară într-un mod mult prea lin şi silenţios. Trebuie să fie o cu totul altă tehnologie. Generalii americani au venit cu propunerea de a sfărâma pragul de piatră pentru a vedea ce este dedesubt, însă noi nu am acceptat aşa ceva. Mi s-a părut o soluţie infantilă. Am privit cu atenţie calea de rulare a porţii; îmbinările erau incredibil de exacte şi foarte bine şlefuite. Nu putea pătrunde nimic printre ele şi nici nu se putea observa ce era dedesubt. Poarta modelată cu exactitate „ieşea" pur şi simplu din peretele din stânga al galeriei şi culisa până la peretele din dreapta, unde se îmbina perfect cu acesta. — În timp ce făceam aceste experimente şi observaţii după dezactivarea barierei energetice, unul dintre militarii care asigurau paza a venit la grupul nostru şi ne-a anunţat că tehnicienii americani solicitau prezenţa noastră în bază pentru a ne anunţa ceva deosebit, a continuat Cezar să relateze evenimentele care s-au petrecut. Unul dintre cei doi generali americani şi generalul Obadea s-au deplasat repede afară, unde se afla centrul tehnic de interpretare a datelor. Peste puţin timp ei mi-au transmis că, în mod straniu, imediat după dezactivarea primului baraj ener¬getic de la intrarea în Marea Galerie, scutul semisferic uriaş de la celălalt capăt al ei s-a activat brusc trecând la un nivel de vibraţie superior şi emiţând o mare radiaţie luminoasă. Rostind acestea, Cezar se îndreptă către ghereta militarilor. — Să mergem acum, îmi spuse el. E timpul să intrăm în Marea Galerie. Vei putea să te convingi singur de cele ce ţi-am spus. Reluă procedura cu recunoaşterea irisului şi astfel am putut trece pragul porţii, păşind pentru prima dată pe materialul acela atât de straniu şi foarte special al tunelu¬lui antic, în spatele nostru cei doi militari îşi reluară tăcuţi posturile de pază. Chiar la intrarea în Marea Galerie erau două vehicule electrice, dar noi am preferat să mergem pe jos, pentru ca Cezar să aibă timpul necesar să-mi relateze ceea ce s-a petrecut, în timp ce el vorbea, eu studiam cu interes galeria. La o privire superficială se putea spune că pereţii ei şi solul pe care călcam erau chiar din piatra muntelui, atent şlefuită. M-am apropiat de peretele din stânga şi 1-am pipăit: era acoperit cu un material ce părea sintetic, dar în acelaşi timp crea strania senzaţie că are şi o parte organică în el. Avea culoarea petrolului, dar adeseori reflexiile sale erau verzi şi chiar albastru închis. Impresia tulburătoare de ape provenea de la dungile neregulate care îl brăzdau în toate direcţiile. Uimitor era faptul că, atunci când ne deplasam , dungile îşi modificau şi ele poziţia, lăţimea şi culoarea, dar acest lucru se petrecea foarte lin, creând impresia că era doar un efect relativ al mişcării noastre faţă de perete. Nuanţele culorilor aveau un efect profund relaxant asupra psihicului şi modificau sensibil aprecierea corectă a distanţei. Când am remarcat acest lucru, Cezar mi-a spus: — Şi noi am sesizat acelaşi aspect. Am fost nevoiţi să măsurăm distanţa totală şi pe segmente a galeriei şi chiar să plasăm unele indicatoare pe margine. Intr-adevăr, pe partea dreaptă a galeriei se puteau observa borne care indicau distanţa în metri şi în yarzi de la intrarea în tunel. Am observat, de asemenea, că mate¬rialul era oarecum aspru la pipăit, dar nu putea fi nici zgâriat şi nici îndoit. Cezar mi-a spus că rezista la orice tentativă de rupere, străpungere, zgâriere sau tăiere, indiferent cât de ascuţit era dispozitivul folosit, în plus, în mod straniu, flăcările focului erau absorbite înăuntrul său; practic vorbind, focul nu putea subzista pe acel material. — Cercetătorii americani nu se pot pronunţa asupra naturii acestui material, deoarece nu au la dispoziţie nici un eşantion din substanţa lui. Singurul lucru pe care 1-au putut afirma este că materialul reprezintă o stranie combi¬naţie între materia organică şi cea anorganică, însă modul în care acestea sunt organizate în structura lui internă con¬stituie cel mai deplin mister pentru ei. La borna care indica distanţa de două sute optzeci de metri, galeria cotea brusc spre dreapta, într-un unghi ascuţit. Nici raţiunea acestei traiectorii nu a putut fi descifrată. La o distanţă mult mai mare, în depărtare, puteam să întrevăd o lumină albastră feerică, ce scânteia precum o stea. Vâzându-mi emoţia de pe chip, Cezar zâmbi şi îmi spuse: — Acolo se află capătul călătoriei noastre. Dar, într-un fel, el este totodată şi un început pentru ceva încă şi mai grandios, conform datelor pe care le cunosc acum. Modalitatea tehnologică prin care ne-au fost revelate aceste date este colosală, însă din păcate tu nu poţi să ai acces la informaţiile respective. Vei înţelege mai bine când vom ajunge la Sala Proiecţiilor, după cum am con¬venit să o numim. — Înseamnă că au pătruns şi americanii acolo, am spus eu. — Imediat ce am reuşit să rezolv problema primului scut energetic, senior Massini a vrut să intre în coridor şi să ajungă la sala cea mare. Am invocat problemele de risc crescut, care de altfel au determinat şi moartea celor trei militari, precum şi necesitatea unui sistem sever de sigu¬ranţă şi alarmă care trebuia dispus la intrarea în coridorul principal. Nu i-a convenit, dar nu a avut ce face. Urmăream să trag de timp cât mai mult, dar mai ales să ajung în sala cea mare fără să fiu însoţit de nici un mason. Nu ştiam ce voiau ei acolo, dar speram să-mi dau seama imediat ce aş fi intrat în sală şi aş fi inventariat conţinutul ei. înregistrările din satelit arătau existenţa unui spaţiu imens la capătul galeriei mari, dar acesta era şi el protejat de un ecran energetic. Într-o pauză de organizare, profitând de absenţa americanilor şi a lui senior Massini în tunel, am luat un vehicul electric şi am străbătut singur acest coridor - după mai bine de cincizeci de mii de ani în care a fost pustiu - , până la lumina pe care o observi în depărtare, în faţa ta. Totuşi, ceea ce vezi tu scplipind este doar reflexia unei porţiuni din scutul energetic protector al sălii uriaşe în formă de aulă, la care vom ajunge în curând. După cum vei remarca, în partea finală galeria mai face un cot în unghi scurt. Nutream speranţa că puteam să trec şi de această barieră în mod asemănător ca în cazul primului baraj energetic. Când am ajuns acolo, am fost copleşit. Galeria prin care mergem noi acum se deschide brusc într-o sală gigantică, chiar în inima muntelui, care cuprinde un imens scut energetic semisferic; la rândul lui acest scut delimitează Sala Proiecţiilor cu tot ceea conţine ea. Grandoarea ansamblului era neasemuită, însă tocmai când mă pregăteam să studiez modalitatea cea mai potri¬vită de a pătrunde înăuntru, am fost chemat urgent prin radio la bază. Vestea pe care urma să o primesc avea să complice extraordinar de mult lucrurile. Acela a fost un moment crucial, pe care totuşi nu puteam să-1 prevăd. Mari Tensiuni Diplomatice Am ajuns repede înapoi în bază şi am intrat în camera americanilor, unde eram aşteptat şi de generalul Obadea, a continuat Cezar să povestească. Intervenise un element neprevăzut, care dădea peste cap toate planurile, atât ale noastre cât şi ale lui senior Massini. De altfel, venerabilul era aşezat pe un scaun, mai în spate, adâncit în gânduri. Probabil că deja îşi făcea noile calcule, reconsiderându-şi poziţia. — Aflase ceva presa din România? am încercat eu. — Mai rău. Ţii minte că venerabilul îmi spusese despre descoperirea pe care americanii au făcut-o în vecinătatea Bagdadului? Şi că acolo exista de asemenea o barieră energetică ce nu a putut fi străpunsă, dar a cărei natură era identică cu aceea a scutului energetic semisferic care înconjura marea sală de aici, din Munţii Bucegi? Am încuviinţat, înclinând din cap. Descoperirea americanilor nu fusese făcută deloc întâmplător, ci a urmat anumite indicaţii oferite de acelaşi satelit de spi¬onaj militar care revelase şi datele pentru harta aproxima¬tivă a structurii din interiorul munţilor Bucegi. — Ei bine, a continuat Cezar, consilierul american pe probleme de securitate naţională primise un fax ultrase¬cret în care era înştiinţat de faptul că scutul energetic semisferic din subsolul Bagdadului se activase brusc, pul¬sând cu o mare frecvenţă. Informaţia uluitoare era aceea că în faţa lui apăruse o hologramă a planetei care prezen¬ta secvenţial şi progresiv continentul Europa, apoi zona de sud-est a acestuia, apoi teritoriul României, apoi Munţii Bucegi şi în sfârşit localizarea structurii din inte¬riorul lor, arătând coridorul Marii Galerii şi scutul ener¬getic semisferic care pulsa cu putere. Era evident că cele două scuturi energetice semisferice se aflau într-o directă dar misterioasă legătură, astfel încât activarea unuia a dus Ia activarea şi a celuilalt. Cine ştie, poate există chiar o reţea de astfel de structuri subpământene în întreaga lume. Vestea proastă era însă că preşedinţia SUA a fost înştiinţată despre toate aceste lucruri şi a contactat diplo¬maţia română prin intermediul serviciilor secrete de infor¬maţii. In doar câteva zeci de minute, întreaga operaţiune fusese deconspirată. Fusese deja anunţată sosirea iminen¬tă a unei comisii de stat de la Bucureşti, înfiinţată ad-hoc, care să evalueze situaţia la faţa locului. Eram atât de captivat de ceea ce-mi spunea Cezar, încât nici nu-mi dădusem seama că m-am oprit, ascultân-du-1 cu toată atenţia. Mai aveam aproape o sută de metri până la ultimul cot al coridorului şi lumina scutului ener¬getic care se reflecta de pereţii marii Galerii era acum mult mai puternică. — Au vrut să preia controlul la nivelul organismului politic? am întrebat plin de nerăbdare. — Iniţial cred că acesta a fost ordinul, dar problema s-a complicat şi mai mult atunci când au văzut cu adevărat despre ce este vorba. Temerile mele s-au adeverit, pentru că politicienii noştrii - cei care aveau dreptul să fie avizaţi asupra acestor aspecte - au intrat în panică. Era evident că nu puteau face faţă evenimentelor şi că deciziile aveau mari şanse să fie luate într-o stare avansată de stres. Generalul Obadea a fost chemat la Bucureşti; era un moment foarte critic, care punea în joc însăşi existenţa departamentului sau cel puţin a structurii lui indepen¬dente. Generalul trebuia să justifice ocultarea acţiunii faţă de puterea politică la vârf de stat. Acela a fost, poate, momentul cel mai tensionat al întregii operaţiuni, înainte de a pleca spre capitală împreună cu cei din comisie, Obadea s-a sfătuit cu mine şi am decis de comun acord să dezvăluim toate aspectele, intrigile şi planurile din ulti¬mul an, care implicau legăturile mele cu senior Massini. Problema cea mai dificilă era aceea de a găsi exact per¬soanele potrivite pentru a face acel raport de importanţă crucială pentru ţară, pentru că altfel toate intenţiile şi pla¬nurile noastre construite cu atâta grijă până atunci ar fi fost deconspirate iar urmările puteau fi dintre cele mai nefaste atât în ceea ce priveşte persoana mea şi a gene¬ralului, cât şi în ceea ce priveşte siguranţa naţională, între timp, eu fusesem consemnat la bază, toate lucrările fiind oprite. Echipa americană a fost izolată într-un cort şi paza tunelului, precum şi a noastră a fost preluată de un bata¬lion de intervenţie specială a armatei. Tensiunea diplomatică creştea din ce în ce mai mult, pentru că pre¬siunile Washingtonului cereau în mod imperios comuni¬carea cu generalii de la Pentagon şi mai ales cu consilierul pe probleme de securitate. În acele momente, nimeni nu ştia încă ce se află în marea sală care era protejată de scutul energetic. Se sis¬tase orice iniţiativă şi orice operaţiune de cercetare. Nimeni nu avea voie să umble prin bază cu excepţia patrulelor de pază. Noua stare de lucruri era coordonată de doi generali de frunte ai armatei române, care menţineau permanent legătura cu cele mai înalte structuri politice din România. Ei bine, în toată această con¬junctură extrem de tensionată, singurul personaj care a reuşit să se „strecoare" în afara bazei, ca urmare a unui ordin foarte special sosit de la Bucureşti, a fost senior Massini. Din acel moment nu 1-am mai văzut, dar crede-mă că i-am simţit din plin influenţa în modul cum s-au desfăşurat ulterior lucrurile. Mă refer la lupta surdă, dar foarte aprigă, din culisele diplomaţiilor română şi ameri¬cană, precum şi la natura deciziilor politice care au fost luate după aceea, în legătură cu operaţiunea de aici, din munţi. Totul s-a petrecut foarte repede; sunt doar opt zile de la acele evenimente. Ascultând relatarea lui Cezar eram foarte mirat de întorsătura pe care o luaseră lucrurile dar mai ales pentru că eu mă aflam totuşi acolo, ca şi cum nimic din ceea ce aflam nu s-ar fi petrecut în realitate. — Dacă eu sunt aici şi dacă voi, aşa după cum înţe¬leg, aţi reuşit să pătrundeţi în Sala Proiecţiilor, atunci înseamnă că generalul Obadea a avut succes la Bucureşti. Cezar zâmbi enigmatic. — În mare măsură răspunsul este afirmativ. Succesul a constat mai ales în aducerea faptelor la cunoştinţa unor persoane cu o mare probitate morală, care în plus sunt animate de un profund sentiment de patriotism. A fost convocată o şedinţă de urgenţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării - CSAT. Cei mai mulţi au fost cutremuraţi de cele ce au aflat. S-a creat atunci, în mod spontan, un intens val de simpatie pentru general şi pentru acţiunile lui şi s-a hotărât pe loc continuarea cercetărilor sub comanda totală a generalului şi a mea. Cu toate acestea, criza diplomatică nu fusese încă deblocată. Staff-ului american i s-a permis să părăsească ţara a doua zi, însă echipa de cercetători şi specialişti, precum şi toată logis¬tica şi aparatura au fost reţinute în continuare. Pe moment am crezut că lucrurile erau rezolvate şi aproape că mă bucuram că se petrecuseră aşa, deoarece nu mai era nevoie să mă prefac ori să cedez mai mult sau mai puţin în faţa cererilor venerabilului şi a elitei masonice. Din păcate, forţa de influenţă a acestora şi presiunile pe care le exercitau pe cale diplomatică erau enorme. Ajunsesem împreună cu Cezar la capătul coridorului, care cotea din nou brusc, de această dată spre stânga şi doar pentru circa patru metri. Spectacolul care ni se înfăţişa ochilor era cu adevărat grandios. Cupola gigan¬tică pe care o forma scutul energetic avea o culoare splen¬didă de albastru irizant, fiind străbătută continuu de flash-uri intense alb-strălucitoare. Deşi Cezar îmi spusese că Sala Proiecţiilor nu era izolată de exterior printr-o poartă, ca şi în cazul marii galerii, totuşi nu se putea vedea nimic în interiorul ei prin scutul energetic. Coridorul se termina brusc într-o sală imensă, scobită în roca muntelui ca o semisferă. De la pragul coridorului până la scutul ener¬getic nu erau mai mult de şapte-opt metri, în acel interval, de o parte şi de alta a coridorului erau aliniate patru vehicule electrice. Cupola pe care o realiza scutul ener¬getic era inclusă în cavitatea semisferică din munte, dar am observat că zona din spate făcea front comun cu peretele din rocă. Am apreciat că diferenţa de nivel între cupola scutului şi tavanul sălii era de aproximativ zece metri. Lumina feerică pe care o emana scutul energetic se reflecta în minunate sclipiri şi umbre pe pereţii stâncoşi ai muntelui. Frumuseţea şi grandoarea acelui tablou era parcă nepământeană şi îmi înfiora inima de emoţie şi încântare. — Cum ai reuşit să pătrunzi înăuntru? 1-am întrebat pe Cezar, profund tulburat de intensitatea trăirii pe care mi-o provoca acea privelişte. — Să ştii că este mult mai simplu decât te-ai putea aştepta. Probabil că cei care au proiectat întregul ansam¬blu au considerat primul baraj o adevărată „piatră de încercare" pentru eventualii pretendenţi, apreciind că el era suficient pentru securitatea întregii structuri. Trebuie să recunosc că au avut dreptate: nimic nu poate trece de primul baraj energetic dacă nu este o conştiinţă supe¬rioară, profund benefică. Chiar şi în cazul unei deflagraţii atomice ansamblul este foarte bine protejat de munte; poate tocmai de aceea Marea Galerie începe brusc, mult în interiorul acestuia. Nu-mi dau seama, însă, cum au reuşit să realizeze tehnologic întreaga lucrare. Când am primit noile ordine de la Bucureşti am fost foarte bucuros. Intuiam că lupta abia începea, dar cel puţin aveam un sprijin politic important, precum şi con¬ducerea operaţiunii, în aceeaşi zi am intrat în Sala Proiecţiilor pe care o ai în faţă. Atunci am fost singur şi am aflat misterul teribil care este ocultat de cincizeci de mii de ani. Cu greu îţi poţi închipui sentimentele pe care le-am încercat în acele momente. Totuşi, unele aspecte nu ţi le pot destăinui. — Ai mai menţionat acest număr de ani şi înainte, 1-am interpelat eu pe Cezar. De unde ştii că aceasta este perioada de timp de când datează tot ceea ce este aici? — A fost rodul examinării ştiinţifice ulterioare a unor date pe care „ei" ni le-au oferit şi pe care le vei putea vedea şi tu imediat, după ce vom intra în sală. în ultima săptămână s-au petrecut toate evenimentele pe care ţi le relatez. Multe dintre ele s-au desfăşurat foarte repede iar schimbările de situaţie au îmbrăcat uneori forme drama¬tice, îţi voi povesti totul aici, înainte să intrăm în sală, pentru că acolo vei fi foarte captivat de ceea ce vei vedea. Ne-am oprit la linia de demarcaţie dintre Marea Galerie şi aula gigantică din interiorul muntelui, care adă¬postea scutul energetic semisferic, îl ascultam pe Cezar în timp ce priveam fascinat la sclipirile nepământene de pe suprafaţa albastră a semisferei. — După decizia CSAT de a se continua cercetările sub conducerea Departamentului Zero, am pătruns de mai multe ori în Sala Proiecţiilor şi am inventariat totul, împreună cu echipa noastră de specialişti, a spus Cezar. A doua zi, însă, au început să sosească primele semnale con¬tradictorii de la puterea politică. Ordinele se succedau unele peste altele, se anulau reciproc, erau când vehe¬mente, când evazive şi trădau o mare tensiune. Puteam bănui că acolo este teatrul unei adevărate bătălii. Transmisesem deja pe o linie de telefon securizată rezul¬tatul descoperirilor noastre din Sala Proiecţiilor. Se pare că acesta a fost fitilul care a aprins „bomba". Generalul Obadea mi-a povestit acum două zile, după ce s-a întors de la Bucureşti, că membrii CSAT erau într-o şedinţă con¬tinuă, menţinând legătura cu noi. Ei au hotărât să facă publică această descoperire formidabilă din munţii României după ce în prealabil au dezbătut problema pe toate feţele. Generalul Obadea fusese inclus în structura CSAT şi a avut un cuvânt greu în favoarea declaraţiei pe care statul român urma să o facă lumii întregi. El mi-a spus că au fost câţiva membri ai CSAT care s-au opus cu vehemenţă, însă aceştia erau în minoritate. Spiritele s-au încins atât de mult, încât la un moment dat acele persoane s-au ridicat şi au părăsit sala. Consilierii preşedintelui erau într-un continuu du-te-vino, transmiţând informaţiile de la biroul de relaţii diplomatice externe la şedinţa CSAT. Atunci când diplomaţia americană a fost informată că România va transmite un comunicat mondial de presă de o importanţă crucială pentru omenire, totul a devenit un haos. Generalul mi-a relatat că nu mai văzuse niciodată o asemenea agitaţie şi atâta panică printre diplomaţi. Nimeni nu ştia cauza, dar toţi bănuiau că se întâmplă ceva foarte grav şi important. La un moment dat preşedintele a fost chemat pentru a avea o convorbire telefonică directă cu Casa Albă; aceea a fost o discuţie foarte specială şi ultrasecretă. El nu a revenit mult timp după aceea, dar a transmis că spre Bucureşti se îndrepta deja o delegaţie americană la cel mai înalt nivel diplomatic Informaţiile zburau cu iuţeala vântului, în câteva ore fuseseră blocate toate tranzacţiile şi înţelegerile statului român cu organismele financiare internaţionale. Se aştepta din clipă în clipă ordinul care să declare starea de urgenţă în zona montană şi, de asemenea, în capitală. Ministrul Apărării dăduse ordinul de alarmă generală pen¬tru ofiţeri. Au fost momente de mare panică şi chiar de teroare printre cei angrenaţi în operaţiune, deoarece nimeni nu cunoştea cauza reală care declanşase acea stare de lucruri. Discuţiile dintre oficialii americani şi partea română s-au efectuat fără translator. Ele au fost atât de violente , încât nu puţine au fost momentele de criză în care diplo¬maţii strigau unii la alţii cât puteau de tare, proferând multiple ameninţări cu represalii. Partea bună era că cele¬lalte state ale lumii nu cunoşteau încă nimic din această problemă; ori, americanii ştiau prea bine că existau oricând câteva ţări foarte puternice care s-ar fi coalizat imediat cu România pentru a susţine declaraţia acesteia. — Ce voiau să spună în declaraţie? am întrebat eu curios. — În esenţă, aceasta ar fi cuprins principalele date despre descoperirea din Munţii Bucegi, punând totodată la dispoziţia întregii lumi dovezi, fotografii şi alte ele¬mente esenţiale pentru clarificarea diferitelor aspecte legate de această structură din interiorul muntelui. Ar fi fost invitaţi cei mai mari oameni de ştiinţă pentru a efec¬tua studii şi cercetări şi s-ar fi mobilizat toate resursele pentru rezolvarea numeroaselor enigme cu care ne con¬fruntăm acum. însă cel mai important aspect 1-ar fi con¬stituit dezvăluirile cu privire la trecutul extrem de înde¬părtat al omenirii şi la istoria reală care a fost aproape complet contrafăcută, în plus, mai existau unele elemente foarte delicate, pe care nu ţi le voi putea dezvălui decât parţial. — Dar de unde se ştiau toate acestea? — Vei vedea imediat. Mai ai puţină răbdare. Americanii au reacţionat cu vehemenţă, deoarece acea declaraţie ar fi spulberat într-o clipă influenţa lor plane¬tară şi mai mult decât atât, ar fi putut arunca într-un ade¬vărat haos economia şi societatea ţării lor, poate chiar a întregii lumi. De fapt, acesta a fost motivul principal pe care ei 1-au invocat, acela de a nu produce panică şi a nu bulversa populaţiile de pe Pământ. Se pierdea însă din vedere că această posibilă stare de angoasă şi perturbare socială ar fi apărut ca un rezultat direct al minciunii şi manipulării care a fost întreţinută în mod deliberat de-a lungul secolelor de către clasele conducătoare şi mai ales de către organizaţia masonică. Printr-un canal diplomatic foarte special s-a primit chiar şi o intervenţie personală a Papei, care îndemna la o mare cumpătare înainte de a face acest pas fundamental pentru omenire. Vaticanul fusese deja înştiinţat de ameri¬cani, fiind considerat de aceştia un posibil aliat pentru a bloca dezvăluirile, în mod straniu, deşi prezentarea aces¬tor aspecte către lumea întreagă ar fi redus considerabil puterea Vaticanului şi influenţa lui asupra credincioşilor creştini, Papa nu a luat totuşi o poziţie fermă împotrivă, ci a îndemnat la buna cumpănire a aspectelor pro şi contra înaintea prezentării declaraţiei. El a transmis chiar că va pune la dispoziţia statului român anumite documente străvechi din Arhiva Secretă a conducerii papale, care sunt de o mare importanţă pentru România şi sprijină dovezile descoperirii din munţi. În sfârşit, după aproape douăzeci şi patru de ore de discuţii şi deliberări, s-a ajuns la un acord final de cola¬borare româno-americană, în nişte termeni precişi care echilibrau interesele ambelor ţări. Nu îţi pot dezvălui aceşti termeni, dar ştiu că poziţia statului român a fost aceea de amânare a dezvăluirilor sau de prezentare a lor în mod gradat omenirii, în viitor. A doua zi, după ce apele se mai liniştiseră, în baza înţelegerii de colaborare dintre cele două ţări a sosit cu maximă promptitudine o echipă de comando american cu toată logistica necesară, pe care ai văzut-o deja în interiorul bazei. Odată cu ei au revenit şi cei doi generali şi consilierul pe probleme de securitate naţională, probabil având sarcini foarte bine trasate. Apoi a fost forat hangarul imens în munte, pe care 1-au amena¬jat corespunzător. Prin protocolul înţelegerii s-au instituit cele mai stricte măsuri de securitate, protecţie şi supraveghere, care urmează să fie dezvoltate şi în zilele următoare. De aceea, în unele zone din Sala Proiecţiilor nu vei putea avea acces, dar îţi voi spune eu pe scurt ce se găseşte acolo. P.S. Tunelul expus de o echipa de cercetatori mexicani, se pare ca ei stiu si mai bine lucrurile, ii vom avea ca parteneri! — la Masivul Bucegi (https://www.facebook.com/pages/Masivul-Bucegi/152406608184149?ref=stream&viewer_id=100002378853251).



Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=99&appid=2309869772&p%5B0%5D=100002320984309&p%5B1%5D=522825531138142&profile_id=100002378853251&share_source_type=unknown) · acum aproximativ o oră ·

[Adrian Pop]

TUNELURILE DE SUB MUNTI
Secolul XXI este marcat de o descoperire uluitoare: existenta unei retele intinse

http://2.bp.blogspot.com/-p7zp5x32K6Q/UOh3zWmsD-I/AAAAAAAACDI/x5ToMZGSxxQ/s320/1.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-p7zp5x32K6Q/UOh3zWmsD-I/AAAAAAAACDI/x5ToMZGSxxQ/s1600/1.jpg)
de tuneluri subterane, posibil interconectate la nivel mondial. Pe langa grote si pesteri create de natura, peste tot in lume s-au descoperit diverse canale si tuneluri subterane construite, spun oamenii de stiinta, de civilizatiile antice sau de alte civilizatii premergatoare celei umane; spatii, adesea gigantice, ai caror pereti au fost tratati pentru conservare prin metode si tehnologii necunoscute in ziua de azi.

Lacul fara fund

Sergheevka este un catun uitat de lume din regiunea Moscova. Cand si cand, in atentia publicului apar tot soiul de evenimente stranii, ce se petrec in jurul lacului din apropiere. Se spune ca acesta, denumit sugestiv Bezdonii (Fara fund), este conectat cu oceanele, adancimea lui fiind necunoscuta.
Pana si pe hartile militare, profunzimea lui nu este clar stabilita, fiind doar aproximata intre 150 si 200 de metri. Lacul apare mentionat si in scrierile poetului rus Alexandr Blok, in care un padurar din zona povesteste ca aceasta apa este legata prin canale tainice cu marile oceane ale planetei.

http://1.bp.blogspot.com/-SLlRQE3yaqI/UOh4VmI66JI/AAAAAAAACDQ/24uELMVSuOg/s320/2.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-SLlRQE3yaqI/UOh4VmI66JI/AAAAAAAACDQ/24uELMVSuOg/s1600/2.jpg)
Legenda spune ca pe malurile lui, de-a lungul anilor, s-au facut descoperiri misterioase ale unor epave de mult disparute in valtoarea oceanelor. In anul 2003, la suprafata apei a aparut, nu se stie de unde, o vesta de salvare, cu insemnele marinei militare americane. Dupa cercetarile realizate de autoritatile locale, s-a constatat ca vesta apartinea marinarului american Sam Belovski, de pe distrugatorul USS Cole. In octombrie 2000, in portul Aden , din Yemen , s-a declansat un atac terorist asupra navei, soldat cu moartea a 17 militari. In urma atentatului, matelotul Sam Belovski a fost dat disparut, iar trupul sau nu a fost gasit niciodata. Dar cum a putut ajunge dupa trei ani vesta lui de salvare tocmai din Oceanul Indian intr-un lacusor pierdut din Rusia Centrala, la 4000 de kilometri distanta?! Care a fost traseul ei? Oare legendele lacului fara fund sunt reale? Oare exista asemenea cai subterane necunoscute, care unesc diferite puncte ale planetei? Tunelurile subterane si pesterile au fost dintotdeauna un subiect care a atras atat atentia oamenilor de stiinta, cat si pe a celor pasionati de mistere. Poate pentru ca in intuneric se ascund enigme de nepatruns sau pentru simplul fapt ca acestea se deschid si acced catre centrul pamantului. Pe aceasta tema s-au scris o multime de carti si povesti fascinante, s-au realizat sute de filme de aventuri, care au imbogatit si mai mult imaginatia oamenilor.

http://2.bp.blogspot.com/-pfpjt79BO7c/UOh5Y9LRg3I/AAAAAAAACDc/QqX5uCLshFc/s320/3.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-pfpjt79BO7c/UOh5Y9LRg3I/AAAAAAAACDc/QqX5uCLshFc/s1600/3.jpg)
Cert este ca acestea exista peste tot in lume, fie ca vorbim despre galeriile antice recent descoperite sub Ierusalim, despre tunelurile de sub marile piramide din Egipt, sau de canalele subterane sapate dedesubtul Mexicului. Arheologii si oamenii de stiinta au inceput sa isi puna tot mai des intrebarea daca nu cumva aceste retele subterane au fost candva conectate intre ele. Lungimea lor nu a putut fi determinata precis, pierzandu-se intr-un nesfarsit labirint in interiorul pamantului. De asemenea, nimeni nu a putut confirma faptul ca ele au fost construite in aceeasi perioada. Si totusi: cand si cine le-a creat si in ce scop?In regiunea Volgograd din Rusia exista un lant muntos, cunoscut sub numele de Medveditki, care, incepand cu anul 1997, a fost studiat in detaliu de organizatia "Kosmopoisk" (Cercetasii Cosmosului). Aici a fost depistata si cartografiata o retea extinsa de tuneluri, cercetata pe o distanta de zeci de kilometri.

http://4.bp.blogspot.com/-tEOJJEVixrc/UOh5xTAFzMI/AAAAAAAACE4/j0nGaFeVjJU/s1600/4.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-tEOJJEVixrc/UOh5xTAFzMI/AAAAAAAACE4/j0nGaFeVjJU/s1600/4.jpg)
Aceste pasaje subterane au un diametru de 7 pana la 20 de metri si, pe masura ce se apropie de creasta muntelui, se largesc tot mai mult, ajungand pana la 120 de metri, transformandu-se sub munte intr-o sala imensa. De aici, se ramifica alte trei tuneluri in diferite unghiuri. In Uniunea Sovietica, la inceputul anilor '50, la propunerea lui V.I. Stalin, a fost emis un decret secret al Consiliului de ministri al URSS, referitor la construirea unui tunel pe sub Stramtoarea Tatara, care desparte Rusia continentala de insula Sahalin si care leaga Marea Ohotsk, la nord, cu Marea Japoniei, la sud. In conditiile declansarii razboiului rece, pentru a contracara pericolul bazelor militare americane instalate in Japonia, Stalin a ordonat construirea unui pasaj subteran, prevazut cu cale ferata, intre insula Sahalin si Rusia.

http://3.bp.blogspot.com/-_PB9lCtcEwA/UOh6AbuDPbI/AAAAAAAACFA/rAuyKkR1DU4/s320/5.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-_PB9lCtcEwA/UOh6AbuDPbI/AAAAAAAACFA/rAuyKkR1DU4/s1600/5.jpg)
Tunelul fusese trasat si construit tinand cont de geologia dificila a solului de sub fundul apelor. Peretii sai erau foarte netezi, acoperiti cu un material care semana a lava vulcanica. Toti cercetatorii rusi au fost insa de acord ca acel material nu era unul creat de natura. In urma unui studiu aprofundat, s-a ajuns la concluzia ca asupra peretilor se actionase simultan termic si mecanic, iar rezultatul fusese aceasta crusta, cu o grosime de 1,5 mm, deosebit de rezistenta. Conform afirmatiilor doctorului Berman, nici macar tehnologia moderna nu ar fi putut realiza o asemenea lucrare. Totodata, ea a amintit despre gasirea unor obiecte stranii in tunel, a unor mecanisme de neinteles, instrumente si echipamente necunoscute, si chiar despre fosilele unor animale neidentificate. Imediat dupa abandonarea acestui gigantic si ambitios proiect, serviciile secrete sovietice au preluat toate aceste valoroase artefacte, care in decursul deceniilor "s-au pierdut".

http://2.bp.blogspot.com/-LeERzdhucg8/UOh6InFiM7I/AAAAAAAACFI/vuyQMs2h5vM/s320/6.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-LeERzdhucg8/UOh6InFiM7I/AAAAAAAACFI/vuyQMs2h5vM/s1600/6.jpg)
Conform articolului, exploratorul G.E. Kincaid, in timpul expeditiei sale in Marele Canion, a facut o descoperire uluitoare: un intreg oras subteran, cu o retea de tuneluri, in care s-au gasit dovezi ce indica faptul ca civilizatiile antice au migrat in America din Orient prin aceste cai subpamantene. Cercetatorul a demonstrat, aparent convingator, ca populatia care locuia in aceste caverne misterioase, adanc sapate in stanca, era de origine orientala, posibil din Egipt. In publicatie se relateaza ca echipa coordonata de Kincaid a descoperit o camera gigant, de aproximativ 1500 de picioare (450 metri), din care porneau zeci de pasaje, "ca spitele unei roti". Recent, arheologii au descoperit un tunel vechi de 1800 de ani, care duce in directia unui intreg sistem de galerii, aflat la 12 metri sub Templul Sarpelui cu Pene din Mexic. Orasul Teotihuacan a fost construit de o populatie relativ putin cunoscuta, care a atins apogeul intre anii 100 i.Chr si 750 d.Chr. Templul a fost ridicat intre anii 150-200 d.Chr. Din motive necunoscute, orasul a fost abandonat pana la venirea in zona a populatiilor aztece, in 1300 d.Chr. Acestia din urma au dat si denumirea de Teotihuacan , care semnifica "locul unde oamenii devin zei".

In zona Europei Centrale, pe teritoriile Cehiei, Poloniei si Slovaciei, se intind Carpatii Beskizi. La granita dintre Polonia si Slovacia, se afla cea mai inalta culme, Babia ( Babia Gora ), cu o altitudine de 1725 m. In folclorul celor doua popoare exista multe legende legate de acest varf. Se spune ca locuitorii zonei pastreaza secreta existenta unui tunel sub munte. In urma cu cativa ani, intr-un ziar local polonez, a aparut relatarea unuia dintre locuitorii satului Zawoja, Stanislaw Poniatowski.

http://4.bp.blogspot.com/-0O1KVsAhuJ0/UOh6c_zKISI/AAAAAAAACFQ/6y_zfO6mWl8/s1600/7.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-0O1KVsAhuJ0/UOh6c_zKISI/AAAAAAAACFQ/6y_zfO6mWl8/s1600/7.jpg)
El a povestit ca, in anii '60, tatal sau i-a dezvaluit taina muntilor. Au plecat impreuna din sat catre " regina Babia" si, ajungand la o inaltime de aproximativ 600 de metri, tatal lui s-a oprit si i-a spus ca acolo va vedea o alta lume, va afla un secret care este transmis din generatie in generatie. Cu un efort imens, au dat la o parte o stanca si dedesubtul ei Stanislaw a vazut un put cu o deschidere larga, ce ducea catre miezul pamantului. "Peretii erau netezi si luciosi, de parca ar fi fost acoperiti cu sticla. Tata a aruncat o franghie si am inceput coborarea. In interior, in mod straniu, aerul era uscat. Am coborat cativa metri pana am dat de un tunel. Apoi, ne-am continuat calatoria prin tunelul usor inclinat catre interiorul pamantului, pana la o sala spatioasa, cu o forma ovala. De acolo plecau mai multe tuneluri, in toate directiile. Tata mi-a spus ca, urmand traseul lor, de aici se poate ajunge in alte tari si chiar pe alte continente. Tunelurile din stanga duc in Germania si mai departe, in Anglia, pana in America, iar cele din dreapta se intind prin Rusia si apoi prin China si Japonia, tot pana in America, unde se innoada iarasi cu tunelul din stanga".

http://3.bp.blogspot.com/-yN6MIA67L5Q/UOh6tnDTgPI/AAAAAAAACFY/ICW0v7mBTJY/s320/8.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-yN6MIA67L5Q/UOh6tnDTgPI/AAAAAAAACFY/ICW0v7mBTJY/s1600/8.jpg)
"Multe dintre ele s-au prabusit, altele nici macar nu au fost descoperite, de aceea este foarte grea munca de dovedire a acestei ipoteze. Acum lucram la o harta prin care sa reprezentam reteaua. Insa, deocamdata totul este aproximativ, deoarece nu avem informatii complete si nu au fost studiate Africa, India si Australia ", declara P. Mirosnicenko, unul dintre cercetatorii LSP. Potrivit afirmatiilor sale, se crede ca aceste tuneluri au fost create de civilizatii stravechi sau de alte civilizatii necunoscute pentru a se putea refugia in caz de catastrofe naturale. In mod ciclic, planeta noastra este lovita de fel de fel de calamitati naturale, cum ar fi cutremure, tsunami, eruptii vulcanice, ciocnirea cu asteroizi, asa cum s-a intamplat acum aproximativ 65 de milioane de ani cand, in urma impactului cu un asteroid, au disparut dinozaurii si majoritatea vietuitoarelor planetei.
Munţii României sunt străbătuţi de tuneluri subterane, puţine persoane, chiar şi în zilele noastre, cunoascând existenşa acestora.

http://4.bp.blogspot.com/-hxPOgsfn38g/UOh66Ua6k8I/AAAAAAAACFg/H55OU4N6aC0/s1600/9.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-hxPOgsfn38g/UOh66Ua6k8I/AAAAAAAACFg/H55OU4N6aC0/s1600/9.jpg)
Pe timpul dacilor aceste tuneluri şi trecerile subterane erau cunoscute doar de sacerdoţi şi câţiva nobili. Cei din urmă cunoşteau doar câteva treceri strategice. Secretele preoţilor daci au fost preluate de preoţii creştini, retransmise mai departe numai călugărilor virtuali. Munţii Bucegi ascund o parte din secretul nostru existenţial. Totul a început pe vremea primului domnitor din dinastia Basarabilor, când platoul Bucegilor a fost interzis pentru oamenii de rând. Acolo se antrena cavaleria domnitorului, acei oşteni „roşii" (denumire dată de îmbrăcămintea pe care o purtau), care formau unităţile de elită ale armatei domnitorului din Ţara Romînească, folosite doar în caz de mare primejdie.

http://4.bp.blogspot.com/-HeFhgS4uQe0/UOh6_ORf8sI/AAAAAAAACFo/FQebKGO-sh0/s1600/10.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-HeFhgS4uQe0/UOh6_ORf8sI/AAAAAAAACFo/FQebKGO-sh0/s1600/10.jpg)
Şi mai puţini cunosc de ce a fost ales platoul Bucegilor. Deoarece, în vremurile de primejdie, tezaurul Ţării era ascuns în tunelurile subterane din zonă şi păzit de oştenii „roşii". Legendele locale vorbesc şi despre existenţa unor tezaure deosebit de valoroase, acumulat de-a lungul a zeci de generaţii de conducători şi păstrat în zonă. Este un tezaur sfânt pe care fiecare domnitor era obligat să-l sporească pe timpul domniei sale. Dar nu avea voie să folosească nimic din acest tezaur. Cei care nu ţineau seama de aceasta erau crunt loviţi. Se spune că blestemul i-a lovit şi urmărit pe cei din ramura Drăculeştilor şi cea a Dăneştilor. Pentru că au încercat să folosească tezaurul Ţării în scop personal ei şi familiile lor au fost asasinaţi.

„În ultimii ani, în zona Bucegilor s-au efectuat măsurători energetice care au constatat existenţa unor câmpuri de forţă extraordinară şi a unor treceri subterane care traversează munţii dintr-o parte în alta.

http://3.bp.blogspot.com/-kU0XvKWVjwI/UOh7Mrc4xVI/AAAAAAAACFw/e8T6xrKYPpw/s320/11.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-kU0XvKWVjwI/UOh7Mrc4xVI/AAAAAAAACFw/e8T6xrKYPpw/s1600/11.jpg)
Mai mult, aceste măsurători au arătat existenţa a două treceri subterane care merg din zona Bucegilor până în apropiere de Peştera Urşilor din Carpaţii Occidentali, acestea fiind întretăiate din când în când de diverse tunele mai mici sau mai lungi. Ceea ce este uirmitor este altceva. Privite de sus (ipotetic) aceste tunele nu străbat haotic munţii ci sub forma unor linii care figurează imaginea unui lup imens, având gura deschisă, ca atunci când se aruncă asupra prăzii. Capul lupului este în Munţii Apuseni iar coada coboară până în apropiere de Pietroşiţa, judeţul Dâmboviţa, Întrebarea logică este dacă aceste tuneluri subterane au fost făcute de mâna oamenilor sau dacă au fost doar descoperite şi folosite de oameni? Este o întrebare la care, deocamdată, nu are cine să răspundă. Poate doar misticii, care au avut curajul să afirme că totul a fost construit de Zamolxis atunci când Marele Zeu a decis să apere acest pământ sfânt şi pe cei care-l locuiesc" În anii 1993-1994 în zona Buşteni-Sinaia s-au petrecut mai multe fenomene stranii.

http://1.bp.blogspot.com/-IfyX2T1QYP0/UOh7WCg7q7I/AAAAAAAACF4/pJR-GoI_IiE/s1600/12.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-IfyX2T1QYP0/UOh7WCg7q7I/AAAAAAAACF4/pJR-GoI_IiE/s1600/12.jpg)
Oamenii acuzau stări de agitaţie inexplicabile care le afectau sănătatea. Însă numai pe timpul nopţii. Apoi s-au produs mai multe cutremure, constatându-se că nu aveau epicentrul în Vrancea sau Bucegi, cum era normal. Locuitorii mai relatau că au prins frica de a pune mâna pe obiecte metalice deoarece se curentau imediat. Cercetarea acestor fenomene nu a dus la nici un rezultat. Peste un an intensitatea cutremurelor a sporit. Ciudat era faptul că, de fiecare dată înainte de producerea acestora, se auzea un tunet înfundat. Aceste cutremure se produceau, invariabil, la ore fixe: ora 20.000 şi 3.00 noaptea. După producerea lor s-au semnalat semnale radio! Ceea ce nu era normal.

"Vizionara Valentina, femeia oarba din Iasi care poate pune diagnostice si prin telefon, sustine ca a descoperit prin metode proprii că un important şuvoi de energie, de aceeasi calitate cu cea care alimenteaza complexul de la Gizeh, scalda si Sfinxul nostru din Bucegi.

http://2.bp.blogspot.com/-pNLlm0h4deI/UOh7irCI0KI/AAAAAAAACGA/tthYKoxZxCk/s1600/13.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-pNLlm0h4deI/UOh7irCI0KI/AAAAAAAACGA/tthYKoxZxCk/s1600/13.jpg)
Iar subteranele nedescoperite ale acestuia comunica cu piramidele din Egipt. "Acolo e trecutul omenirii. Dar nu-i omenirea de acum doua mii de ani. E cu mult mai demult, tare mult inainte. Sfinxul din Bucegi este ocrotitorul pamantului pe care locuim. De fapt, in Bucegi, la Sfinx vine un suvoi foarte puternic de energie. Atunci cand cu stiinta care va fi pe pamant va birui cineva sa ajungă sub Muntii Bucegi, va da peste toate aceste inscrisuri si documente insemnate si, dupa semnele acelea, va sti ce are de facut. Dar asta se va intampla numai dupa ce suvoiul de energie de deasupra va slabi", spune clarvazatoarea care n-a fost niciodata in Bucegi." După 1999 toate au încetat. Specialiştii de la Centrul de Fizică a Pământului şi cei de la Staţia Seismică de la Cheia nu au găsit nici o explicaţie acestor fenomene. Se ştia de existenţa tunelurilor subterane. S-a emis ipoteza că aici aveau loc diferite experienţe, centrul fiind zona crucii de pe Caraiman! Dar cine le făcea şi cu ce scop? Mister total!!...

http://4.bp.blogspot.com/-ZhTvMkd4JBE/UOh7s6umMQI/AAAAAAAACGI/q48bDHzt_-I/s320/14.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-ZhTvMkd4JBE/UOh7s6umMQI/AAAAAAAACGI/q48bDHzt_-I/s1600/14.jpg)
Sarmisegetusa, din cauza unor fenomene ciudate care au loc în zona respectivă, este numită „zona crepusculară a Europei". În sanctuarul dacic dela Racoş s-au găsit cuie dacice de fier care nu ruginesc. Testate cu raze X, s-a descoperit că, într-adevăr, cuiele au 2000 de ani. În componenţa lor intră fier pur (99,97%), magnetită, oxid de fier şi alumino-silicaţi. Cuiul nu rugineşte. În lume mai sunt două exemple de astfel de fier inoxidabile: stâlpul de fier de la Delhi şi discul din Mongolia , cercetate de NASA. S-au mai găsit şi nişte calupuri de fier decic de peste 40 de kg. La acea vreme, romanii nu puteau să topească în cuptoarele lor bucăţi mai mari de 25 kg" (5)…

Muntele Toaca este o piramidă cu baza pătrată, formă extrem de rară în natură.

http://4.bp.blogspot.com/-5aL1N2Vn2B0/UOh78e1tlWI/AAAAAAAACGQ/XGa3B4x3jQc/s320/15.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-5aL1N2Vn2B0/UOh78e1tlWI/AAAAAAAACGQ/XGa3B4x3jQc/s1600/15.jpg)
Latura are lumgimea dublă faţă de piramida lui Keops. Unghiul pantei vestice are aceeaşi mărime cu unghiurile piramidei. La Cucuteni, cultură aflată în apropiere, s-a descoperit, incizat în ceramică neolitică, un motiv unic reprezentând proiecţia în plan a unei piramide cu baza pătrată. Diagonalele şi apotemele sunt trasate cu mare precizie. Unghiul dintre Carpaţii Meridionali şi cei Orientali este de 52 de grade. 51 de grade 50 de minute este unghiul dintre feţele piramidei lui Keops (Khufu) şi baza acestuia. Vasile Pârvan susţine teoria Ceahlăului ca munte sfânt al dacilor. Muntele Retezat este un monolit de proporţii gigantice cu înfăţişarea unui trunchi de piramidă.



Sursa: Anatol Basarab (http://anatolbasarab.blogspot.ro/)

[Adrian Pop]

TUNELURILE DE SUB MUNTI
Secolul XXI este marcat de o descoperire uluitoare: existenta unei retele intinse

http://2.bp.blogspot.com/-p7zp5x32K6Q/UOh3zWmsD-I/AAAAAAAACDI/x5ToMZGSxxQ/s320/1.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-p7zp5x32K6Q/UOh3zWmsD-I/AAAAAAAACDI/x5ToMZGSxxQ/s1600/1.jpg)
de tuneluri subterane, posibil interconectate la nivel mondial. Pe langa grote si pesteri create de natura, peste tot in lume s-au descoperit diverse canale si tuneluri subterane construite, spun oamenii de stiinta, de civilizatiile antice sau de alte civilizatii premergatoare celei umane; spatii, adesea gigantice, ai caror pereti au fost tratati pentru conservare prin metode si tehnologii necunoscute in ziua de azi.

Lacul fara fund

Sergheevka este un catun uitat de lume din regiunea Moscova. Cand si cand, in atentia publicului apar tot soiul de evenimente stranii, ce se petrec in jurul lacului din apropiere. Se spune ca acesta, denumit sugestiv Bezdonii (Fara fund), este conectat cu oceanele, adancimea lui fiind necunoscuta.
Pana si pe hartile militare, profunzimea lui nu este clar stabilita, fiind doar aproximata intre 150 si 200 de metri. Lacul apare mentionat si in scrierile poetului rus Alexandr Blok, in care un padurar din zona povesteste ca aceasta apa este legata prin canale tainice cu marile oceane ale planetei.

http://1.bp.blogspot.com/-SLlRQE3yaqI/UOh4VmI66JI/AAAAAAAACDQ/24uELMVSuOg/s320/2.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-SLlRQE3yaqI/UOh4VmI66JI/AAAAAAAACDQ/24uELMVSuOg/s1600/2.jpg)
Legenda spune ca pe malurile lui, de-a lungul anilor, s-au facut descoperiri misterioase ale unor epave de mult disparute in valtoarea oceanelor. In anul 2003, la suprafata apei a aparut, nu se stie de unde, o vesta de salvare, cu insemnele marinei militare americane. Dupa cercetarile realizate de autoritatile locale, s-a constatat ca vesta apartinea marinarului american Sam Belovski, de pe distrugatorul USS Cole. In octombrie 2000, in portul Aden , din Yemen , s-a declansat un atac terorist asupra navei, soldat cu moartea a 17 militari. In urma atentatului, matelotul Sam Belovski a fost dat disparut, iar trupul sau nu a fost gasit niciodata. Dar cum a putut ajunge dupa trei ani vesta lui de salvare tocmai din Oceanul Indian intr-un lacusor pierdut din Rusia Centrala, la 4000 de kilometri distanta?! Care a fost traseul ei? Oare legendele lacului fara fund sunt reale? Oare exista asemenea cai subterane necunoscute, care unesc diferite puncte ale planetei? Tunelurile subterane si pesterile au fost dintotdeauna un subiect care a atras atat atentia oamenilor de stiinta, cat si pe a celor pasionati de mistere. Poate pentru ca in intuneric se ascund enigme de nepatruns sau pentru simplul fapt ca acestea se deschid si acced catre centrul pamantului. Pe aceasta tema s-au scris o multime de carti si povesti fascinante, s-au realizat sute de filme de aventuri, care au imbogatit si mai mult imaginatia oamenilor.

http://2.bp.blogspot.com/-pfpjt79BO7c/UOh5Y9LRg3I/AAAAAAAACDc/QqX5uCLshFc/s320/3.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-pfpjt79BO7c/UOh5Y9LRg3I/AAAAAAAACDc/QqX5uCLshFc/s1600/3.jpg)
Cert este ca acestea exista peste tot in lume, fie ca vorbim despre galeriile antice recent descoperite sub Ierusalim, despre tunelurile de sub marile piramide din Egipt, sau de canalele subterane sapate dedesubtul Mexicului. Arheologii si oamenii de stiinta au inceput sa isi puna tot mai des intrebarea daca nu cumva aceste retele subterane au fost candva conectate intre ele. Lungimea lor nu a putut fi determinata precis, pierzandu-se intr-un nesfarsit labirint in interiorul pamantului. De asemenea, nimeni nu a putut confirma faptul ca ele au fost construite in aceeasi perioada. Si totusi: cand si cine le-a creat si in ce scop?In regiunea Volgograd din Rusia exista un lant muntos, cunoscut sub numele de Medveditki, care, incepand cu anul 1997, a fost studiat in detaliu de organizatia "Kosmopoisk" (Cercetasii Cosmosului). Aici a fost depistata si cartografiata o retea extinsa de tuneluri, cercetata pe o distanta de zeci de kilometri.

http://4.bp.blogspot.com/-tEOJJEVixrc/UOh5xTAFzMI/AAAAAAAACE4/j0nGaFeVjJU/s1600/4.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-tEOJJEVixrc/UOh5xTAFzMI/AAAAAAAACE4/j0nGaFeVjJU/s1600/4.jpg)
Aceste pasaje subterane au un diametru de 7 pana la 20 de metri si, pe masura ce se apropie de creasta muntelui, se largesc tot mai mult, ajungand pana la 120 de metri, transformandu-se sub munte intr-o sala imensa. De aici, se ramifica alte trei tuneluri in diferite unghiuri. In Uniunea Sovietica, la inceputul anilor '50, la propunerea lui V.I. Stalin, a fost emis un decret secret al Consiliului de ministri al URSS, referitor la construirea unui tunel pe sub Stramtoarea Tatara, care desparte Rusia continentala de insula Sahalin si care leaga Marea Ohotsk, la nord, cu Marea Japoniei, la sud. In conditiile declansarii razboiului rece, pentru a contracara pericolul bazelor militare americane instalate in Japonia, Stalin a ordonat construirea unui pasaj subteran, prevazut cu cale ferata, intre insula Sahalin si Rusia.

http://3.bp.blogspot.com/-_PB9lCtcEwA/UOh6AbuDPbI/AAAAAAAACFA/rAuyKkR1DU4/s320/5.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-_PB9lCtcEwA/UOh6AbuDPbI/AAAAAAAACFA/rAuyKkR1DU4/s1600/5.jpg)
Tunelul fusese trasat si construit tinand cont de geologia dificila a solului de sub fundul apelor. Peretii sai erau foarte netezi, acoperiti cu un material care semana a lava vulcanica. Toti cercetatorii rusi au fost insa de acord ca acel material nu era unul creat de natura. In urma unui studiu aprofundat, s-a ajuns la concluzia ca asupra peretilor se actionase simultan termic si mecanic, iar rezultatul fusese aceasta crusta, cu o grosime de 1,5 mm, deosebit de rezistenta. Conform afirmatiilor doctorului Berman, nici macar tehnologia moderna nu ar fi putut realiza o asemenea lucrare. Totodata, ea a amintit despre gasirea unor obiecte stranii in tunel, a unor mecanisme de neinteles, instrumente si echipamente necunoscute, si chiar despre fosilele unor animale neidentificate. Imediat dupa abandonarea acestui gigantic si ambitios proiect, serviciile secrete sovietice au preluat toate aceste valoroase artefacte, care in decursul deceniilor "s-au pierdut".

http://2.bp.blogspot.com/-LeERzdhucg8/UOh6InFiM7I/AAAAAAAACFI/vuyQMs2h5vM/s320/6.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-LeERzdhucg8/UOh6InFiM7I/AAAAAAAACFI/vuyQMs2h5vM/s1600/6.jpg)
Conform articolului, exploratorul G.E. Kincaid, in timpul expeditiei sale in Marele Canion, a facut o descoperire uluitoare: un intreg oras subteran, cu o retea de tuneluri, in care s-au gasit dovezi ce indica faptul ca civilizatiile antice au migrat in America din Orient prin aceste cai subpamantene. Cercetatorul a demonstrat, aparent convingator, ca populatia care locuia in aceste caverne misterioase, adanc sapate in stanca, era de origine orientala, posibil din Egipt. In publicatie se relateaza ca echipa coordonata de Kincaid a descoperit o camera gigant, de aproximativ 1500 de picioare (450 metri), din care porneau zeci de pasaje, "ca spitele unei roti". Recent, arheologii au descoperit un tunel vechi de 1800 de ani, care duce in directia unui intreg sistem de galerii, aflat la 12 metri sub Templul Sarpelui cu Pene din Mexic. Orasul Teotihuacan a fost construit de o populatie relativ putin cunoscuta, care a atins apogeul intre anii 100 i.Chr si 750 d.Chr. Templul a fost ridicat intre anii 150-200 d.Chr. Din motive necunoscute, orasul a fost abandonat pana la venirea in zona a populatiilor aztece, in 1300 d.Chr. Acestia din urma au dat si denumirea de Teotihuacan , care semnifica "locul unde oamenii devin zei".

In zona Europei Centrale, pe teritoriile Cehiei, Poloniei si Slovaciei, se intind Carpatii Beskizi. La granita dintre Polonia si Slovacia, se afla cea mai inalta culme, Babia ( Babia Gora ), cu o altitudine de 1725 m. In folclorul celor doua popoare exista multe legende legate de acest varf. Se spune ca locuitorii zonei pastreaza secreta existenta unui tunel sub munte. In urma cu cativa ani, intr-un ziar local polonez, a aparut relatarea unuia dintre locuitorii satului Zawoja, Stanislaw Poniatowski.

http://4.bp.blogspot.com/-0O1KVsAhuJ0/UOh6c_zKISI/AAAAAAAACFQ/6y_zfO6mWl8/s1600/7.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-0O1KVsAhuJ0/UOh6c_zKISI/AAAAAAAACFQ/6y_zfO6mWl8/s1600/7.jpg)
El a povestit ca, in anii '60, tatal sau i-a dezvaluit taina muntilor. Au plecat impreuna din sat catre " regina Babia" si, ajungand la o inaltime de aproximativ 600 de metri, tatal lui s-a oprit si i-a spus ca acolo va vedea o alta lume, va afla un secret care este transmis din generatie in generatie. Cu un efort imens, au dat la o parte o stanca si dedesubtul ei Stanislaw a vazut un put cu o deschidere larga, ce ducea catre miezul pamantului. "Peretii erau netezi si luciosi, de parca ar fi fost acoperiti cu sticla. Tata a aruncat o franghie si am inceput coborarea. In interior, in mod straniu, aerul era uscat. Am coborat cativa metri pana am dat de un tunel. Apoi, ne-am continuat calatoria prin tunelul usor inclinat catre interiorul pamantului, pana la o sala spatioasa, cu o forma ovala. De acolo plecau mai multe tuneluri, in toate directiile. Tata mi-a spus ca, urmand traseul lor, de aici se poate ajunge in alte tari si chiar pe alte continente. Tunelurile din stanga duc in Germania si mai departe, in Anglia, pana in America, iar cele din dreapta se intind prin Rusia si apoi prin China si Japonia, tot pana in America, unde se innoada iarasi cu tunelul din stanga".

http://3.bp.blogspot.com/-yN6MIA67L5Q/UOh6tnDTgPI/AAAAAAAACFY/ICW0v7mBTJY/s320/8.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-yN6MIA67L5Q/UOh6tnDTgPI/AAAAAAAACFY/ICW0v7mBTJY/s1600/8.jpg)
"Multe dintre ele s-au prabusit, altele nici macar nu au fost descoperite, de aceea este foarte grea munca de dovedire a acestei ipoteze. Acum lucram la o harta prin care sa reprezentam reteaua. Insa, deocamdata totul este aproximativ, deoarece nu avem informatii complete si nu au fost studiate Africa, India si Australia ", declara P. Mirosnicenko, unul dintre cercetatorii LSP. Potrivit afirmatiilor sale, se crede ca aceste tuneluri au fost create de civilizatii stravechi sau de alte civilizatii necunoscute pentru a se putea refugia in caz de catastrofe naturale. In mod ciclic, planeta noastra este lovita de fel de fel de calamitati naturale, cum ar fi cutremure, tsunami, eruptii vulcanice, ciocnirea cu asteroizi, asa cum s-a intamplat acum aproximativ 65 de milioane de ani cand, in urma impactului cu un asteroid, au disparut dinozaurii si majoritatea vietuitoarelor planetei.
Munţii României sunt străbătuţi de tuneluri subterane, puţine persoane, chiar şi în zilele noastre, cunoascând existenşa acestora.

http://4.bp.blogspot.com/-hxPOgsfn38g/UOh66Ua6k8I/AAAAAAAACFg/H55OU4N6aC0/s1600/9.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-hxPOgsfn38g/UOh66Ua6k8I/AAAAAAAACFg/H55OU4N6aC0/s1600/9.jpg)
Pe timpul dacilor aceste tuneluri şi trecerile subterane erau cunoscute doar de sacerdoţi şi câţiva nobili. Cei din urmă cunoşteau doar câteva treceri strategice. Secretele preoţilor daci au fost preluate de preoţii creştini, retransmise mai departe numai călugărilor virtuali. Munţii Bucegi ascund o parte din secretul nostru existenţial. Totul a început pe vremea primului domnitor din dinastia Basarabilor, când platoul Bucegilor a fost interzis pentru oamenii de rând. Acolo se antrena cavaleria domnitorului, acei oşteni „roşii" (denumire dată de îmbrăcămintea pe care o purtau), care formau unităţile de elită ale armatei domnitorului din Ţara Romînească, folosite doar în caz de mare primejdie.

http://4.bp.blogspot.com/-HeFhgS4uQe0/UOh6_ORf8sI/AAAAAAAACFo/FQebKGO-sh0/s1600/10.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-HeFhgS4uQe0/UOh6_ORf8sI/AAAAAAAACFo/FQebKGO-sh0/s1600/10.jpg)
Şi mai puţini cunosc de ce a fost ales platoul Bucegilor. Deoarece, în vremurile de primejdie, tezaurul Ţării era ascuns în tunelurile subterane din zonă şi păzit de oştenii „roşii". Legendele locale vorbesc şi despre existenţa unor tezaure deosebit de valoroase, acumulat de-a lungul a zeci de generaţii de conducători şi păstrat în zonă. Este un tezaur sfânt pe care fiecare domnitor era obligat să-l sporească pe timpul domniei sale. Dar nu avea voie să folosească nimic din acest tezaur. Cei care nu ţineau seama de aceasta erau crunt loviţi. Se spune că blestemul i-a lovit şi urmărit pe cei din ramura Drăculeştilor şi cea a Dăneştilor. Pentru că au încercat să folosească tezaurul Ţării în scop personal ei şi familiile lor au fost asasinaţi.

„În ultimii ani, în zona Bucegilor s-au efectuat măsurători energetice care au constatat existenţa unor câmpuri de forţă extraordinară şi a unor treceri subterane care traversează munţii dintr-o parte în alta.

http://3.bp.blogspot.com/-kU0XvKWVjwI/UOh7Mrc4xVI/AAAAAAAACFw/e8T6xrKYPpw/s320/11.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-kU0XvKWVjwI/UOh7Mrc4xVI/AAAAAAAACFw/e8T6xrKYPpw/s1600/11.jpg)
Mai mult, aceste măsurători au arătat existenţa a două treceri subterane care merg din zona Bucegilor până în apropiere de Peştera Urşilor din Carpaţii Occidentali, acestea fiind întretăiate din când în când de diverse tunele mai mici sau mai lungi. Ceea ce este uirmitor este altceva. Privite de sus (ipotetic) aceste tunele nu străbat haotic munţii ci sub forma unor linii care figurează imaginea unui lup imens, având gura deschisă, ca atunci când se aruncă asupra prăzii. Capul lupului este în Munţii Apuseni iar coada coboară până în apropiere de Pietroşiţa, judeţul Dâmboviţa, Întrebarea logică este dacă aceste tuneluri subterane au fost făcute de mâna oamenilor sau dacă au fost doar descoperite şi folosite de oameni? Este o întrebare la care, deocamdată, nu are cine să răspundă. Poate doar misticii, care au avut curajul să afirme că totul a fost construit de Zamolxis atunci când Marele Zeu a decis să apere acest pământ sfânt şi pe cei care-l locuiesc" În anii 1993-1994 în zona Buşteni-Sinaia s-au petrecut mai multe fenomene stranii.

http://1.bp.blogspot.com/-IfyX2T1QYP0/UOh7WCg7q7I/AAAAAAAACF4/pJR-GoI_IiE/s1600/12.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-IfyX2T1QYP0/UOh7WCg7q7I/AAAAAAAACF4/pJR-GoI_IiE/s1600/12.jpg)
Oamenii acuzau stări de agitaţie inexplicabile care le afectau sănătatea. Însă numai pe timpul nopţii. Apoi s-au produs mai multe cutremure, constatându-se că nu aveau epicentrul în Vrancea sau Bucegi, cum era normal. Locuitorii mai relatau că au prins frica de a pune mâna pe obiecte metalice deoarece se curentau imediat. Cercetarea acestor fenomene nu a dus la nici un rezultat. Peste un an intensitatea cutremurelor a sporit. Ciudat era faptul că, de fiecare dată înainte de producerea acestora, se auzea un tunet înfundat. Aceste cutremure se produceau, invariabil, la ore fixe: ora 20.000 şi 3.00 noaptea. După producerea lor s-au semnalat semnale radio! Ceea ce nu era normal.

"Vizionara Valentina, femeia oarba din Iasi care poate pune diagnostice si prin telefon, sustine ca a descoperit prin metode proprii că un important şuvoi de energie, de aceeasi calitate cu cea care alimenteaza complexul de la Gizeh, scalda si Sfinxul nostru din Bucegi.

http://2.bp.blogspot.com/-pNLlm0h4deI/UOh7irCI0KI/AAAAAAAACGA/tthYKoxZxCk/s1600/13.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-pNLlm0h4deI/UOh7irCI0KI/AAAAAAAACGA/tthYKoxZxCk/s1600/13.jpg)
Iar subteranele nedescoperite ale acestuia comunica cu piramidele din Egipt. "Acolo e trecutul omenirii. Dar nu-i omenirea de acum doua mii de ani. E cu mult mai demult, tare mult inainte. Sfinxul din Bucegi este ocrotitorul pamantului pe care locuim. De fapt, in Bucegi, la Sfinx vine un suvoi foarte puternic de energie. Atunci cand cu stiinta care va fi pe pamant va birui cineva sa ajungă sub Muntii Bucegi, va da peste toate aceste inscrisuri si documente insemnate si, dupa semnele acelea, va sti ce are de facut. Dar asta se va intampla numai dupa ce suvoiul de energie de deasupra va slabi", spune clarvazatoarea care n-a fost niciodata in Bucegi." După 1999 toate au încetat. Specialiştii de la Centrul de Fizică a Pământului şi cei de la Staţia Seismică de la Cheia nu au găsit nici o explicaţie acestor fenomene. Se ştia de existenţa tunelurilor subterane. S-a emis ipoteza că aici aveau loc diferite experienţe, centrul fiind zona crucii de pe Caraiman! Dar cine le făcea şi cu ce scop? Mister total!!...

http://4.bp.blogspot.com/-ZhTvMkd4JBE/UOh7s6umMQI/AAAAAAAACGI/q48bDHzt_-I/s320/14.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-ZhTvMkd4JBE/UOh7s6umMQI/AAAAAAAACGI/q48bDHzt_-I/s1600/14.jpg)
Sarmisegetusa, din cauza unor fenomene ciudate care au loc în zona respectivă, este numită „zona crepusculară a Europei". În sanctuarul dacic dela Racoş s-au găsit cuie dacice de fier care nu ruginesc. Testate cu raze X, s-a descoperit că, într-adevăr, cuiele au 2000 de ani. În componenţa lor intră fier pur (99,97%), magnetită, oxid de fier şi alumino-silicaţi. Cuiul nu rugineşte. În lume mai sunt două exemple de astfel de fier inoxidabile: stâlpul de fier de la Delhi şi discul din Mongolia , cercetate de NASA. S-au mai găsit şi nişte calupuri de fier decic de peste 40 de kg. La acea vreme, romanii nu puteau să topească în cuptoarele lor bucăţi mai mari de 25 kg" (5)…

Muntele Toaca este o piramidă cu baza pătrată, formă extrem de rară în natură.

http://4.bp.blogspot.com/-5aL1N2Vn2B0/UOh78e1tlWI/AAAAAAAACGQ/XGa3B4x3jQc/s320/15.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-5aL1N2Vn2B0/UOh78e1tlWI/AAAAAAAACGQ/XGa3B4x3jQc/s1600/15.jpg)
Latura are lumgimea dublă faţă de piramida lui Keops. Unghiul pantei vestice are aceeaşi mărime cu unghiurile piramidei. La Cucuteni, cultură aflată în apropiere, s-a descoperit, incizat în ceramică neolitică, un motiv unic reprezentând proiecţia în plan a unei piramide cu baza pătrată. Diagonalele şi apotemele sunt trasate cu mare precizie. Unghiul dintre Carpaţii Meridionali şi cei Orientali este de 52 de grade. 51 de grade 50 de minute este unghiul dintre feţele piramidei lui Keops (Khufu) şi baza acestuia. Vasile Pârvan susţine teoria Ceahlăului ca munte sfânt al dacilor. Muntele Retezat este un monolit de proporţii gigantice cu înfăţişarea unui trunchi de piramidă.



Sursa: Anatol Basarab (http://anatolbasarab.blogspot.ro/)

[Adrian Pop]

Orasul subteran al zeilor din Rosia Montana





2 (http://www.pinterest.com/pin/create/button/?url=http%3A%2F%2Fwww.efemeride.ro%2Forasul-subteran-al-zeilor-din-rosia-montana&media=http%3A%2F%2Fwww.efemeride.ro%2Fmistere444%2 Fuploads%2F2013%2F10%2Frosia-montana.jpg&guid=83zFEGwV9rxG-0&description=Orasul%20subteran%20al%20zeilor%20din% 20Rosia%20Montana)







La începutul anilor 1990, subsolul din zona Carpaților Occidentali a fost sondat de un satelit rusesc, care căuta situri antice și preistorice. Cu această ocazie, s-a descoperit un imens oraș subteran, întins pe o suprafață de peste două sute de kilometri pătrați, foarte bogat în aur. În zona numită Vârtoape din Munții Orăștiei, pe o suprafață de aproximativ patru kilometri pătrați există șaptezeci și cinci de gropi conice, de diferite dimensiuni (unele cu diametre de până la șaptezeci de metri), din care pleacă mai multe tuneluri către munții din apropiere (unul ajungând chiar sub sanctuarele din Sarmizegetusa Regia, fiind probabil cel prin care armata lui Decebal a plecat din calea romanilor, traversând munții în două zile). În zona Vârtoape, aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunică între ele, precum camerele unei locuințe, multe dintre ele comunicând cu platoul de deasupra prin drumuri antice. În această zonă și în imediata apropiere se află vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare făcute din andezit (piatră pe care astăzi o putem tăia doar cu diamantul), construcții cu o vechime mult mai mare decât cele de la Sarmizegetusa, acolo aflându-se centrul mega-orașului pre-dacic. Acest oraș subteran se întinde nu numai sub Sarmizegetusa Regia, ci și sub Simeria (locul de origine al sumerienilor), Tărtăria (unde s-a descoperit cea mai veche scriere din lume), Deva (zona din care au plecat arienii în Asia) și Roșia Montană. În Pergamentul Secret, Radu Cinamar vorbea despre un tunel foarte lung sub munții Orăștiei, la capătul căruia s-ar afla o cameră imensă din aur pur, în care s-au descoperit o lumină albastră stranie și șapte scaune capabile să susțină umanoizi de aproape trei metri înălțime. Referiri la acest oraș subteran se întâlnesc și în poveștile grecilor antici, care spun că în ținutul arimilor (adică în aceeași zonă) locuia în vremurile de demult gigantul Typhon, bine ascuns sub pământ, închis acolo de către Zeus. În Teogonia, Hesiod scria că în țara Arima trăia Echidna, o creatură jumătate nimfă și jumătate șarpe, ce locuia într-o peșteră adâncă, făcută de zei, ce seamănă cu un palat strălucitor, de unde păzea întreg ținutul. De altfel, grecii antici considerau că în subsolul Carpaților Occidentali se afla Tartarul, lumea subterană în care au fost închiși titanii, primii zei, probabil fiind vorba despre acest uriaș oraș subteran. S-a descoperit și că nu doar sub Munții Apuseni, ci sub întregul lanț Carpatic de pe teritoriul țării noastre, există o rețea întreagă de tuneluri, despre care legendele dacice susțin că au fost construite de zeul Zamolxis pentru a proteja ținutul și poporul dac. Iar Roșia Montană se pare că reprezintă intrarea principală în acest oraș subteran al zeilor. În luna februarie a anului 2012, o echipă româno-canadiană de geologi urmărea rămăşiţele filonului de aur la una dintre galeriile săpate de agatârşi în urmă cu 5.500 de ani la Roşia Montană. Atunci, echipa a făcut aparent din întâmplare o descoperire colosală, ce ar putea modifica istoria omenirii dacă s-ar face publică. Geologii români și canadieni au descoperit la baza galeriei cavernecapătul dreptunghiular al unei lespezi aurii, care nu părea a fi o rocă naturală. După prelevarea unei mostre, rezultatele de laborator au arătat că era vorba despre o piatră compozită, obţinută după o tehnologie imposibil de reprodus în condiţiile ştiinţei actuale, compusă din 15% praf de granit, 30% wolfram și 55% pulbere de aur de 50 de karate. În luna aprilie, în timpul discuțiilor purtate cu ușile închise la Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei, canadienii au cerut ca această descoperire să nu fie făcută publică iar galeria să fie închisă urgent. Românii au fost de acord cu păstrarea secretului, însă au insistat să continue cercetările și să trimită acolo o echipă de arheologi. Zona a fost închisă imediat cu sârmă ghimpată și pusă sub pază. De la începutul lunii mai până pe 23 iunie s-au derulat în secret săpăturile în jurul lespezii. Măsurătorile au stabilit faptul că aceasta, perfect șlefuită, cântărea aproximativ 1.700 de tone (cu 100 de tone mai mult decât cea de la Baalbek, în Liban), avea o lungime de 12 metri, o lățime de 6 metri și o înălțime de 3 metri, iar aurul din ea reprezenta 935 de tone, de 150 de ori mai mult decât tot aurul extras la Roșia Montană de daci, romani, austro-ungari și români la un loc. Într-un final, lespedea a fost segmentată în 80 de calupuri egale, încărcată în containere și transportată noaptea, sub escortă militară, spre o destinație necunoscută. Din anumite informații reiese că fragmentele au ajuns la Combinatul Siderurgic din Galați, unde au fost topite și transformate în lingouri de aur și wolfram, despre care nu se știe unde au fost depozitate. Un lucrător care a participat la dezmembrarea lespezii susține că un bătrân arheolog de prestigiu, ce avea o cicatrice în colțul ochiului stâng, a realizat un set de fotografii, care au fost date spre studiu unui paleolingvist, ce a atras atunci atenția autorităților că lespedea are o valoare istorică și culturală inestimabilă nu doar pentru români, ci pentru întreaga omenire. Ca argument, în respectivele fotografii se poate observa că întreaga suprafață a lespezii era acoperită de o scriere în basorelief de culoare verde smarald, total necunoscută, posibil pelasgă. Cu toate acestea, autoritățile române au ignorat atenționările paleolingvistului și au dispus tăierea și topirea lespezii, urmând ca, după vânzarea aurului, să primească 19,31% din câștig, conform înțelegerii cu partea canadiană. Bătrânul arheolog, care a ales să-și păstreze ascunsă identitatea, a declarat presei la vremea respectivă: „Lucrurile însă au devenit de-a dreptul uluitoare atunci când la ridicarea lespezii s-a putut observa un soi de puţ cu diametrul de 4 metri, în interiorul căruia cobora o scară elicoidală, ale cărei trepte erau săpate în pereţii puţului, de parcă fuseseră tăiate cu laserul. Din interiorul puţului emana o lumină lăptoasă, violacee. Deşi cei câţiva lucrători, geologi şi arheologi care au fost martori la ridicarea lespezii şi-au revenit după o vreme din uimire, în afara paleolingvistului care s-a precipitat ca un apucat pe scări în jos, nimeni n-a mai avut curajul să coboare ca să vadă ceea ce se afla în puţ, iar a doua zi era deja prea târziu. Am aşteptat cu toţii ca paleolingvistul să apară, dar el nu s-a mai ridicat la suprafaţă. Peste noapte, SRI-ul şi armata au acoperit cu scânduri intrarea în puţul care ducea spre interiorul muntelui, au turnat ciment şi au sigilat-o. A doua zi a fost închisă gura puţului exterior, precum şi intrarea în galeria săpată în vremuri imemoriale de agatârşi. Tot a doua zi, eu, dimpreună cu toţi martorii care au asistat la prelevarea lespezii și la descoperirea puţului din adâncul minei, precum şi cei care au participat la ştergerea urmelor, am fost puşi să semnăm nişte documente care garantau păstrarea «secretului de stat» şi am plecat cu toţii, speriaţi, înapoi pe la casele noastre”. La sediile Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei şi al Institutului de Arheologie din Bucureşti, nimeni nu ştie nimic, domnind peste toți o tăcere ca de mormânt. Există voci care susțin că persoane sus-puse de la Guvern au muşamalizat afacerea şi că bancherii elveţieni îşi freacă mâinile satisfăcuţi. Ultima dată când s-a mai putut discuta cu bătrânul arheolog şi cu lucrătorul martor a fost pe 28 iulie 2012, cei doi dispărând apoi fără urmă. Galeria unde a fost descoperită lespedea, aflată pe Valea Cornei, sub satul Cornea de la Roșia Montană, a fost supranumită Galeria Hiperboreeană. Ea a mai fost cercetată în 1976 și, după o descoperire uluitoare, a fost sigilată de către Securitate. Dintre cei care au participat atunci la săpături, doar patru persoane mai sunt astăzi în viață. Trei dintre ei refuză să-și amintească întâmplarea de acum 37 de ani, doar unul dintre ei, Ion Moiș, fost șef de echipă, a acceptat să rupă tăcerea. http://www.efemeride.ro/mistere444/uploads/2013/10/rosia-montana.jpg (http://www.efemeride.ro/mistere444/uploads/2013/10/rosia-montana.jpg) Iată ce a povestit el Presei: „Poate că n-ar trebui să zic nimic, că doară am jurat la comunişti, dar eu mă trag de fel din Albac, chiar din neamul de moţi al lui Avram Iancu, aşa că nu pot să tac. Uite cum a fost: În iarna lu’ 76, am fost chemat de inginerul şef şi am primit dispoziţie să redeschid, să consolidez şi să electrific vechea galerie 13, rămasă închisă încă de pe vremea austro-ungarilor, urmând ca după consolidare să vină doi tovarăşi geologi să prospecteze. Galeria era veche, rămasă aşa neexploatată încă de pe vremea agatârşilor, care la vremea aceea scoteau din ea şi prelucrau aurul şi argintul pentru daci, iar filonul fusese epuizat cu multe secole înainte să ajungă romanii stăpâni pe minele de aur, sau Alburnus Maior cum spuneau ei. E drept că se văd urme de căutare şi din partea romanilor, dar e limpede că s-au lămurit repede şi au abandonat. Lucrările de consolidare şi electrificare au durat până în vara lui ‘76 şi am avut nişte probleme cu golirea de apă a unei părţi a galeriei care se inundase. Atât valvele din mină, cât şi electrovalvele de la pompe ne-au fost de mare ajutor. Tot atunci am găsit şi un os spălat de ape, aşa de mare, cum nu mai văzusem niciodată. După ce l-am arătat directorului minei, el l-a predat securistului Întreprinderii Miniere de Stat Roşia Montană, iar pe noi ne-a anchetat Procuratura vreo patru zile. Că unde era osul când l-am găsit? Că în ce poziţie? Că cine a mai fost cu noi în mină? Că cine mai ştie de existenţa lui? Câţi am intrat şi câţi am ieşit din şut în ziua aia? Mă rog, tot felul de întrebări, ca să ne sperie şi să ne facă să tăcem. Am tăcut cu toţii, iar după ce ne-au pus să semnăm declaraţiile, ne-au trimis înapoi în galerie. Acasă n-am suflat o vorbă. Mi-era frică pentru ai mei. Când treaba noastră a fost terminată, au intrat în mină doi oameni de la Bucureşti din care unul sigur era geolog. Ce au lucrat ei acolo nu ştiu, dar aşa, ca la vreo săptămână, s-a prezentat un al treilea, unul foarte tânăr, cu o cicatrice la ochiul stâng, care a zis că e arheolog. La două zile după el, a venit o echipă întreagă de civili dar şi câţiva arheologi cu nişte echipamente cam ciudate, împreună cu un echipaj de Miliţie care a blocat accesul la galeria 13 şi a început să ne controleze legitimaţiile la poartă. După încă vreo lună jumate am fost chemaţi din nou, eu şi ortacii mei, cei care ne-am ocupat de consolidări şi care deja semnaserăm declaraţiile, să cărăm sterilul din fundul galeriei 13 şi să-l scoatem cu vagonetele afară din mină. Atunci am văzut grozăvia. Arheologii scoseseră la iveală din stâncă un schelet uriaş, cam de 10 metri lungime, care zăcea pe o parte cu picioarele strânse. Osul pe care îl găsisem eu era legat cu o fundă roşie şi de-abia atunci am văzut că era de fapt o vertebră. Mamă, da’ ce vertebră! Civilii se foiau de colo-colo! Unii îşi notau câte ceva din ce ziceau arheologii, alţii făceau poze cu blitzul. Ziceau ceva de unu’ Densuşianu, apoi ceva de hiperboreeni, apoi unul a sărit cu gura mare că să-şi vadă de treabă, că Densuşianu era avocat, nu istoric, apoi a dat-o cu partidu’ şi cu securitatea. Altul, şi ăsta era arheologul cel tânăr, că l-am recunoscut după cicatrice, a scăpat una cum că scheletul ăla era de hiperborean şi că ar putea fi chiar strămoşul nostru! «Nu se poate tavarişce! Ce hiperborean visezi!» – a răcnit rosia_montana_sechelet_29021600la el unul gras în haină de piele şi cu accent rusesc! – «Omul se trage din maimuţă! Unde ai mai pomenit tu maimuţă de 10 metri? Gata! Scheletul ăsta pleacă la Moscova! Ia luaţi-l pă reacţionaru’ ăsta d-aici!». Atunci ne-a cuprins groaza pe toţi. Doi gealaţi au sărit pe el, l-au legat şi l-au târât afară din mină. «Ia hai! Strângeţi, împachetaţi în lăzi şi duceţi totul la gară! Şi dacă mai suflă vreunul vreo vorbă v-arunc kaghebeu-n ceafă!». Tot pe noi a căzut măgăreaţa cu strânsul şi cu căratul. S-a făcut dimineaţă când am terminat de împachetat, de cărat şi urcat lăzile în tren. Dar nici pe noi nu ne-au lăsat să mai mergem acasă. Ne-au suit în două dube fără geamuri şi ne-au dus undeva. Unde, nu ştiu. Dar ştiu că am mâncat bătaie şi că m-au pus să semnez că n-am văzut şi că nu cunosc nimic, că am un unchi legionar care e bandit şi împuşcă securişti prin munţi şi mi-au zis că dacă suflu vreo vorbă îmi saltă nevasta şi copiii iar pe mine mă bagă în puşcărie. Am semnat şi am tăcut, ce era să fac… Nici cu ortacii mei n-am mai vorbit despre asta. Ceva de bine totuşi mi s-a întâmplat după aceea. La o săptămână după ce m-am întors la mină, unul de-l aveam mereu coadă după mine când intram şi ieşeam din şut a venit la birt şi s-a aşezat la masa mea. Cinstit să fiu, când l-am văzut, mi-a îngheţat sângele în vine. «Uite Ioane, – mi-a zis – şi eu sunt moţ ca şi tine. Şi tot ca şi la tine, neam de neamul meu au fost băieşi la Roşia Montană. Am fost acolo când s-a descoperit scheletul uriaşului. Acum e la Moscova. Ca şi tine, am fost și eu martor. Ia plicul ăsta şi păstrează-l ca pe ochii din cap. Înăuntru ai poza. Să ştii de la mine că acolo, în galerie, era scheletul unui dac, strămoş de-al nostru. Păstrează poza şi arat-o nepoţilor tăi. Eu nu ştiu dacă scap, pentru că am fost iradiat. Pe voi v-au speriat bine, dar de noi, ăştia din securitate, care nu ne speriem aşa de uşor, se descotorosesc altfel. Nu te cunosc, nu mă cunoşti. Nu ţi-am dat nimic! Ai priceput?». «Da, am priceput!». S-a ridicat şi a ieşit repede pe uşă. Doar două zile l-am mai văzut cum păşea ca o umbră în urma mea, apoi nu l-am mai văzut niciodată. În schimb, mai am poza cu hiperboreanul de la el”. Așadar, deasupra lespezii extrase în 2012 se aflase cu 36 de ani în urmă scheletul uriașului, în Galeria 13 sau Galeria Hiperboreeană. Iar același arheolog cu cicatrice în colțul ochiului stâng a fost martorul ambelor descoperiri, din 1976 și 2012. La Roșia Montană se află intrarea în orașul subteran al zeilor, supranumit Tartar de către grecii antici. Dacă în trecut secretele zeilor erau păzite întotdeauna de sfincși, creaturi mitice cu cap de Sfinxul-Rosiei-Montaneom, corp de leu, picioare de taur și aripi de vultur, și la Roșia Montană există unul aparent natural. Sfinxul Roșiei Montane este situat pe unul dintre cele mai înalte puncte ale Masivului Cârnic și are două capete: unul mare și încă unul mai mic, numit Sfinxișorul, deasupra celui mare. Unii localnici chiar susțin că evreii nu vor putea pune mâna pe aurul nostru atât timp cât Sfinxul va păzi Roșia Montană. E posibil ca acest oraș subteran al zeilor să fie adevărata țintă a miliardarilor evrei George Soros și Beny Steinmetz? Am aflat deja că amândoi au investit sume colosale pentru a-și pune ghearele pe Roșia Montană, am văzut implicarea SRI-ului atât în povestea copilului ucis pe 2 septembrie, cât și în descoperirea din Galeria Hiperboreeană. Am văzut implicarea clasei politice de vârf atât în mușamalizarea înțelegerii secrete cu evreii, cât și în regizarea crimei copilului, apoi în deturnarea atenției publicului către maidanezi. Am văzut și manipularea fără ascunziș a mass-mediei în aceste cazuri. Pentru a afla dacă interesul miliardarilor evrei este orașul subteran sau aurul (alături de celelalte metale prețioase), nu trebuie decât să aruncăm o privire către planul proiectului minier de la Roșia Montană. Acesta este unul dintre cele mai mari proiecte de exploatare auriferă din lume, cu riscuri mult peste toate celelalte. În absolut toate țările Uniunii Europene se utilizează în astfel de exploatări aproximativ 1.000 de tone de cianuri; la Roșia Montană se dorește utilizarea a 13.000 de tone de cianuri pe an. Intervenția se va face pe un perimetru de 1.258 de hectare; se vor rade patru munți și se va săpa la o adâncime de 400 de metri, creându-se un crater gigantic, cu un diametru de aproximativ 8 kilometri, vizibil și de pe Lună. http://www.efemeride.ro/mistere444/uploads/2013/10/sfinxul-rosiei-montane.jpg (http://www.efemeride.ro/mistere444/uploads/2013/10/sfinxul-rosiei-montane.jpg) Proiectul va duce la excavarea a 500 de milioane de tone de steril în urma utilizării cianurilor. În urma acestui proiect, România va rămâne pentru totdeauna cu un lac imens de cianuri (adică 215 milioane de metri cubi de cianuri), și un baraj ce ar trebui să reziste veșnic (lucru puțin probabil). Pentru întreținerea și supravegherea acestui baraj, Roșia Montană Gold Corporation ne oferă doar 150 de milioane de euro, deși Agenția de Mediu a Statelor Unite ale Americii a evaluat costurile la 2,6 miliarde de dolari. Exploatarea se va face la suprafață, nu în galerii ca până acum, distrugându-se aproape complet respectiva zonă. Deși sunt și alte tehnologii pentru extracția aurului, nepericuloase pentru mediu, cea cu cianuri este cea mai ieftină și cea mai periculoasă. Evident că o firmă se gândește doar la profitul propriu, alegând cheltuieli cât mai mici. Și evident că jurnaliștii noștri cumpărați de evrei, precum Mihai Gâdea și Mircea Badea de la Antena 3, ascund publicului variantele alternative, încercând să ne convingă că extracția aurului cu ajutorul cianurilor este singura modalitate. Chiar un inginer chimist din Baia Mare a inventat încă din anul 2000 o metodă alternativă, care nici nu pune în pericol mediul, și este și mai eficientă, metodă respinsă de către Roșia Montană Gold Corporation. De ce evreii de la Gabriel Resources resping metodele alternative de extracție a aurului, unele chiar mai eficiente, preferând-o doar pe cea distrugătoare? De ce vor neapărat să folosească 13.000 de tone de cianuri pe an, când peste tot în lume este vorba doar despre 1.000 de tone? Răspunsul nu poate fi decât unul singur: pentru a distruge zona. De ce și-ar dori distrugerea acelei zone? Nu poate fi decât un motiv viabil: pentru a bloca accesul către / din orașul subteran al zeilor. Am văzut deja că Securitatea a sigilat intrarea în Galeria Hiperboreeană încă din 1976 iar în 2012, după ce a fost extrasă enorma lespede, SRI-ul și armata au au cimentuit puțul care ducea spre interiorul muntelui, blocând și intrarea în galerie. Un imens lac de cianuri ar sigila intrarea către acel oraș pentru totdeauna. Nimeni nu ar putea intra vreodată acolo și, mai ales, nimeni și nimic nu ar putea ieși de acolo. Dacă miliardarii evrei de la Gabriel Resources urmăresc într-adevăr distrugerea intrării orașului zeilor și îngroparea acestuia sub 215 milioane de metri cubi de cianuri, de ce ar face asta? Pentru a afla răspunsul, trebuie să cunoaștem adevărata religie a evreilor, ascunsă maselor dar cunoscută la cel mai înalt nivel. sursa (http://secretelezeilor.wordpress.com/tag/politica/)

[Adrian Pop]

http://www.fara-secrete.ro/misterioasa-calatorie-a-echipei-romano-americane-printr-unul-dintre-tunelurile-de-sub-masivul-bucegi-tocmai-pana-in-egipt-ajungand-la-260-metri-adancime-sub-marea-piramida-intr-o-camera-oculta/

(http://www.fara-secrete.ro/misterioasa-calatorie-a-echipei-romano-americane-printr-unul-dintre-tunelurile-de-sub-masivul-bucegi-tocmai-pana-in-egipt-ajungand-la-260-metri-adancime-sub-marea-piramida-intr-o-camera-oculta/)Fara-Secrete.ro (https://www.facebook.com/FaraSecrete1?ref=stream) · 6.365 apreciază asta
acum aproximativ o oră ·

Misterioasa calatorie a echipei romano-americane printr-unul dintre tunelurile de sub masivul Bucegi tocmai pana in Egipt ajungand la 260 metri adancime sub Marea Piramida intr-o Camera Oculta!
Acolo au descoperit o Masina de Calatorit in timp si o serie de proiectii holografice cu toata istoria omenirii!

Mai multe puteti citii aici despre tunelurile descoperite in 2001 de cercetatorii de la Pentagon in colaborare cu guvernul egiptean, tuneluri ce au ramas la categoria "secret de stat" -> http://www.fara-secrete.ro/misterioasele-tuneluri-de-sub-piramidele-din-egipt-descoperite-in-anul-2001-de-catre-cei-de-la-pentagon-in-colaborare-cu-guvernul-egiptean/ (http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.fara-secrete.ro%2Fmisterioasele-tuneluri-de-sub-piramidele-din-egipt-descoperite-in-anul-2001-de-catre-cei-de-la-pentagon-in-colaborare-cu-guvernul-egiptean%2F&h=UAQFHAuMIAQEQMX1_gltHhuJ6D6jY5zkvCHJJtTxRQUtRrg&s=1)

Pregatirea pentru marea expeditie

"Dimineaţa, când am coborât în sala de instructaj, am fost îndrumat spre helioportul de afară, unde lângă un elicopter de dimensiuni mari am văzut trei bărbaţi tineri care discutau. Alături erau câteva lăzi speciale de serviciu ale armatei, precum şi alte genţi, obiecte şi aparate a căror folosinţă nu am putut să o identific. Am înţeles că acela era echipamentul expediţiei în care trebuia să plecăm. După saluturile amabile pe care le-am schimbat, mi-am dat seama că doi dintre ei erau americani, iar cel de-al treilea era român.

Un calcul simplu mi-a arătat că, dacă nu intervenea modificări, expediţia noastră avea să fie formată din cinci per¬soane, incluzându-mă pe mine şi pe Cezar, care era conducătorul ei. Unul dintre cei doi străini era ofiţer profesionist în Marina Americană, având gradul de locotenent; celălalt era un civil care mi s-a recomandat cu numele de Aiden şi, ca să fiu sincer, prezenţa lui m-a contrariat puţin. Era un tip de statură medie, cu părul şaten spre blond, dezordonat şi cu privirea neas¬tâmpărată; m-a frapat în special pentru că era destul de slab şi mai mereu agitat. Nu-i înţelegeam rolul în acea expediţie, dar bănuiam că voi primi ulterior unele lămuriri de la Cezar.

A treia persoană era locotenentul Nicoară, ofiţer în cadrul Departamentului Zero, care după câte am înţeles mai târziu era considerat unul dintre oamenii de bază ai acelui serviciu secret.
Americanul s-a recomandat cu numele Trujo; făcuse parte, ca şi locotenentul Nicoară, din coman¬doul primei expediţii prin tunel, care avusese loc cu doi ani înainte. Avea origini mexicane şi, pentru că stăpâ¬neam bine limba spaniolă, i-am dat câteva replici în limba lui natală. Aceasta 1-a surprins în mod plăcut şi atmosfera a devenit imediat foarte prietenoasă."

Eram aşa de încân¬tat de noua mea descoperire, încât am început să mă apăs mai tare pe platformă şi să mă las când pe spate, când în faţă, pentru a vedea cum reacţionează. Am remarcat că atunci când eram prezent cu toată greu¬tatea pe ea, platforma antigravitaţională devenea foarte rigidă şi nu se mai înclina deloc. Dacă însă forţa de apăsare era mică, placa metalică putea să aibă un foarte mic tangaj. În cele din urmă, m-am urcat în picioare pe ea, privind triumfător în sală. Cezar tocmai încheiase discuţia cu cei doi locotenenţi şi se îndrepta râzând spre mine.
— Să vedem, ştii la ce foloseşte? mă întrebă el.
— Cred că e un mijloc de deplasare, i-am răspuns. Altfel, nu prea văd ce scop ar avea.
— Exact. E un vehicul simplu, antigravitaţional. în loc să te deplasezi cu bicicleta sau pe jos, foloseşti această placă din aur. De fapt, din analizele noastre a rezultat că doar o porţiune cu grosimea de aproape patru milimetri este dintr-un aliaj special din aur; apoi mai este un strat dintr-un metal pe care nu-1 cunoaştem, cam de un milimetru grosime. Restul pare a fi gol în interior. Şi, desigur, mai este şi acest cristal care reprezintă piesa principală a ansamblului.
În principiu, vedeam că lucrurile nu sunt prea complicate.
— Bine, şi cum funcţionează? am întrebat eu nerăb¬dător.
Amuzat, Cezar mi-a explicat că, deşi piesa era rela¬tiv simplă din punct de vedere constructiv, totuşi pen¬tru omul modern era destul de complicat să o folosească.

Priveam gânditor ansamblul întregii săli. Deşi nu existau multe obiecte în ea, totuşi încăperea îmi părea cumva „plină". Chiar în mijloc am remarcat o copie fidelă, la scară, a cilindrului aflat pe piedestalul din Sala Proiecţiilor. Acelaşi tip de trepte, aceeaşi cons¬trucţie a cilindrului pe jumătate, aproximativ aceeaşi instalaţie interioară, cu o bandă metalică pe care erau aplicaţi ceea ce semăna cu nişte senzori speciali, cel mai probabil realizaţi din cristale, după câte mi-am putut da seama de la distantă. Am urcat cele cinci trepte ale piedestalului şi am privit cu atenţie înăun¬trul semicilindrului; avea o porţiune de sprijin cam la şaptezeci de centimetri de bază, în mod evident pentru a te aşeza pe ea. Întregul dispozitiv era conceput pen¬tru a putea fi folosit cu uşurinţă de o fiinţă umană de înălţime medie, dar utilitatea lui rămânea încă o necunoscută pentru mine.
Am coborât apoi de pe piedestal şi m-am oprit în dreptul a ceea ce m-a şocat încă de când am pătruns în cameră, dar faţă de care am evitat să mă. raportez ime¬diat, tocmai pentru a-mi oferi un răgaz de acomodare. La aproximativ doi metri de cilindrul din centrul Camerei Oculte, puţin în dreapta lui, se afla, plutind în aer, o platformă dintr-un metal galben, care am presu¬pus că era aur. Platforma nu era prea mare; am apre¬ciat că suprafaţa ei era de aproximativ doi metri pătraţi, fiind mai mult lungă decât lată. Semăna foarte bine cu o placă de surf. Grosimea ei era destul de mică; nu cred că depăşea trei centimetri. Era atât de bine lustruită, încât din anumite unghiuri strălucea foarte tare. Pe partea superioară avea gravată o suprafaţă în formă de dreptunghi, care lăsa un spaţiu de vreo zece centimetri până la marginile laterale şi cam cincizeci de centimetri până la cea pe care eu am interpretat-o ca fiind „faţa" platformei. În partea din „spate", mar¬ginea dreptunghiului lăsa, de asemenea, o distanţă de aproximativ zece centimetri.

Singurul accesoriu al platformei era un cristal de culoare albastru închis, în formă de piramidă, încastrat simetric faţă de laturile platformei în porţiunea liberă de aproape jumătate de metru, de la suprafaţa delimitată de dreptunghi şi marginea din faţă.
Aceasta a fost o problemă la care ne-am chinu¬it mai multe ore în expediţia trecută. Iniţial, am crezut că lipseşte ceva, că trebuie să existe un element ajută¬tor. După un timp mi-am pus întrebarea dacă nu cumva trebuie să existe o legătură mult mai subtilă între cel ce foloseşte platforma şi frecvenţa ei de vibraţie, mo¬dulată de cristal. Mi-am adus aminte că remarcabilii constructori care au realizat toate acestea obişnuiau să includă în tehnologia lor extraordinară elementul pur uman, conştiinţa fiinţei, care în acest plan este în mare parte exprimată de condiţia şi activitatea minţii. De aceea, am urmărit să mă acordez cumva, să intru în legătură cu vibraţia specifică a cristalului. A fost nece¬sar doar să-mi focalizez puţin gândul asupra lui, că platforma a reacţionat prompt; atunci ea a căpătat o vibraţie aparte. Deplasarea a fost apoi direcţionată fără probleme de puterea gândului, care totuşi trebuie să fie focalizat.

— Dar altfel ce se întâmplă? am întrebat eu şovăiel¬nic. Platforma se prăbuşeşte la sol?
—Nu, nu se prăbuşeşte, dar încetineşte şi apoi se opreşte în aer. Este semnalul cel mai bun că trebuie să-ţi redirecţionezi gândul pentru a continua depla¬sarea. Tot astfel obţii şi viteza pe care o doreşti. Se pare că acest cristal a fost reconfigurat şi setat ener¬getic pe anumite benzi de frecvenţe, astfel încât să uşureze foarte mult procesul interacţiunii cu mintea fiinţei umane, iar deplasarea să se efectueze cât mai uşor. Oricum, el nu provine de pe această planetă.

Masina timpului descoperita sub Marea Piramida din camera oculta!

"M-am apropiat de acel obiect fascinant şi, pe măsură ce distanţa între mine şi el se micşora, simţeam un straniu curent prin tot trupul, care mă înfiora. L-am atins uşor cu degetele; era rece, dar forţa energetică pe care simţeam că o transmite mă tulbura mult. Senzaţia pregnantă era cea de ameţeală, astfel încât m-am îndepărtat la o distanţă de aproximativ un metru.
Configuraţia camerei s-a modificat brusc ca la iniţierea unui program. Am observat că se resetează doar distorsiunea care face posibilă apariţia cristalului. Aşa cum a calculat şi Aiden puţin mai înainte, este vorba despre o defazare de la realitatea noastră. Practic, cristalul este aici tot timpul, dar noi nu-1 putem vedea decât în anumite condiţii. Explicaţia aces¬tui fapt este însă un mister şi pentru noi. Poate că vechii constructori au dorit să aibă o minimă protecţie asupra lui, pentru orice eventualitate. Însă ştiu aproape sigur că funcţia lui principală este aceea de a susţine efectul deplasării în timp cu acest dispozitiv.
Îl priveam pe Cezar cu gravitate. Deşi aflasem cu puţin timp înainte că era vorba de un fel de „maşină de călătorit în timp", totuşi m-am simţit din nou cuprins de o vie emoţie. Parcă mintea mea refuza să creadă că aşa ceva ar fi posibil.
— Adică... ai călătorit în timp? am întrebat cu voce întretăiată. Deci asta semnifică această instalaţie...
Eram copleşit şi întreaga mea fiinţă se înfiora la gândul anticipării unei călătorii în timp pe care, poate, mi se va permite să o efectuez.
— Da, aşa după cum ţi-am spus este un dispozitiv care te poate proiecta în timp, în viitor sau în trecut. Nu a fost uşor însă să înţelegem felul în care funcţionează. În plus, există nişte „bariere" de ordin subtil care sunt impuse de tehnologia extrem de avansată. Totuşi, mi se pare că nu îţi este clar un lucru; este o călătorie în timp reală, dar la nivel de conştiinţă. Nu este vorba despre deplasarea în timp cu corpul fizic; trupul rămâne aici, dar conştiinţa trăieşte acel fragment temporal ca şi cum ai fi acolo cu trupul. Avantajul este că în acest caz eşti în poziţia unui obser¬vator din exterior; vezi şi simţi totul, exact aşa cum s-a petrecut atunci, fără să fii condiţionat de limitările ine¬rente trupului. Dezavantajul, dacă putem vorbi despre aşa ceva, ar fi acela că nu poţi să acţionezi, adică nu te poţi integra personal în vremea respectivă.

Din câte mi-am putut da seama, aceasta implică aproape tot ceea ce a fost legat de intervenţia sau acţiunea reprezentanţilor civilizaţiei respective de-a lungul timpului. Nu ştiu prea bine cum să interpretez aceasta. La urma urmelor poate fi vorba şi despre o „modestie cosmică". Totuşi, am reuşit să găsesc o singură referire într-un clişeu temporal foarte vechi, în care o altă civilizaţie extraterestră care a poposit pe Pământ câteva sute de ani, în Australia, a lăsat o referire la acest dispozitiv de deplasare în timp, o schemă aproximativă a lui, şi a menţionat că fiinţele care l-au construit sunt dintr-o altă galaxie. Au precizat schematic galaxia, dar astronomii nu au reuşit încă să o identifice, din cauza dificultăţilor de înţelegere a schiţei modelată în piatră, care era parţial distrusă. Există o mare probabilitate să fie vorba despre aceeaşi civilizaţie care a construit şi ansamblul din Bucegi, şi Camera Ocultă. Putem eventual să constatăm efectele acestor acţiuni, dar nu şi pe cei care le-au făptuit, nici alte elemente legate de ei. Ceea ce rămâne însă este atât de vast şi uluitor, încât informaţiile codate pălesc în importanţă.
— Ai călătorit şi în viitor? am întrebat oarecum nesigur.
— Aşteptam această întrebare, a spus Cezar râzând. Da, am accesat şi unele zone ale viitorului, dar aici lucrurile sunt mai complicate. Evenimentele par să nu fie sigure, iar uneori pur şi simplu se disipează. În fine, îţi voi explica mai în detaliu toate acestea, legate de „maşina de călătorit în timp". Dar puţin mai târziu, pentru că acum trebuie să mă consult cu Aiden în pri¬vinţa unui aspect bizar. Computerul i-a indicat un tunel săpat chiar la baza piramidei lui Keops către această cameră."

Locotenentul Trujo şi tunelul secret

"Am venit cu toţii lângă Aiden, care-şi montase computerul la o mică distanţă de zidul din piatră.
— Iată, proiecţia e clară şi arată un tunel netermi¬nat, săpat de la Marea Piramidă exact pe direcţia noas¬tră, ne-a explicat el, arătându-ne imaginea holografică pe care o înfăţişa computerul. Totuşi, văd că la un moment dat tunelul a luat alt sens, care este greşit. Nu ar fi ajuns la Camera Ocultă.
Priveam reprezentarea schematică redată de computer. Galeria pornea de sub Piramida lui Keops şi, pe o distanţă destul de mare, înainta direct spre Camera Ocultă. Apoi brusc, cam pe la două treimi din drum, el cotea cumva spre în jos, spre adâncime, dar nu mai înainta mult; cred că noul traseu nu depăşea douăzeci-treizeci de metri, după care întreaga lucrare părea că fusese abandonată pe neaşteptate.
Aiden lucra febril pe „tastatura" lui eterică. Aştep¬tam eventuale explicaţii, pentru că niciunul dintre noi nu înţelegea rostul acelui tunel. După câteva minute de linişte, timp în care imaginea tridimensională s-a modificat de mai multe ori, apărând sub unghiuri diferite, Aiden ne oferi primele sale concluzii:
— În primul rând, este evident că tunelul a fost săpat cu intenţia clară de a ajunge aici. Asta înseamnă că, într-un fel sau altul, au depistat prezenţa Camerei Oculte şi au forţat către ea. întrebarea este: cum şi-au putut da seama de existenţa acestui loc? Ce mijloace au folosit? Eu, de exemplu, cu tehnologia la
care am acces acum, nu pot să descopăr această cavitate subpămân¬teană, dacă mă aflu la nivelul solului. La urma urmei, suntem aproape la două sute şaizeci de metri sub pământ, dar să zicem că nu asta ar fi problema princi¬pală; nu putem descoperi această construcţie pentru că este protejată de un câmp energetic special. Este primul lucru pe care mi 1-a indicat computerul, dar a fost posibil numai pentru că noi am creat legătura camerei cu tunelul prin care am venit. în condiţiile astea, cum au ştiut cei care au săpat noul tunel că există totuşi o cameră aici, sub pământ, la această adâncime? Sau poate sursa informaţiei lor era mult mai veche, adăugă el gânditor.
— Chiar şi într-un astfel de caz, traiectoria tunelu¬lui este foarte exactă în prima parte, a intervenit Cezar. Pare că cei care au săpat erau foarte siguri unde se îndreaptă. Asta înseamnă că aveau măsurători şi reglaje permanente, din moment ce la început au urmat direcţia bună. Interesant de aflat este ce a putut determina modificarea traiectoriei corecte a tunelului.
După câteva clipe de pauză, locotenentul Trujo rosti cu o voce joasă:
— Este posibil ca la un moment dat să se fi declanşat un sistem de protecţie redundant. Poate un fel de bruiere.
— M-am gândit şi eu la asta, a intervenit Aiden. Şi cred că e singura explicaţie pentru ceea ce ne arată computerul. Totuşi, cred că lucrurile au fost mai com¬plicate.
Zicând acestea, Aiden se focaliză din nou asupra tastaturii eterice şi a informaţiilor ciudate afişate holo¬grafic de computerul lui portabil. Urmăream cu toţii în linişte mişcările rapide ale degetelor lui, precum şi imaginile tridimensionale care se succedau cu repezi¬ciune.
— Da, aşa după cum am bănuit, probabil că au fost lupte de interese între cei care au construit piramida sau care au avut acces la ea, a spus Aiden. În prima parte a tunelului, cea dreaptă, pare că a fost un con¬sens în acţiune; în partea deviată a tunelului care văd că este mult mai neglijent realizată, se pare că se mai află câteva relicve. Apar înregistrări ca nişte rămăşiţe de obiecte, dar nu pot preciza clar natura lor. Mie mi se pare că au fost neînţelegeri; cred că au avut dispute."

Guvernul egiptean cunoaste descoperirea camerei oculte de sub Marea Piramida insa o tin secret

"Abia ulterior mi-am dat seama că însuşi locotenentul Trujo fusese mirat de faptul că Aiden descoperise tunelul şi că acum puteam să rea¬lizăm cu toţii adevărata ţintă spre care ar fi vrut să se îndrepte constructorii lui. Pentru că era totuşi un om integru şi poate datorită unei anumite consideraţii pro¬fesionale pe care i-o acorda lui Cezar, Trujo a început să vorbească despre acţiunea derulată în celălalt tunel. Cu toate acestea, curând am sesizat că el nu prezenta decât unele elemente şi acelea destul de lapidar, făcând abstracţie de aspectele cu adevărat importante care, de fapt, ne interesau cel mai mult. În plus, apărea evident că partea americană nu dăduse dovadă de transpa¬renţă totală, aşa cum se stabilise prin contractul cu ţara noastră, referitor la marea descoperire din Munţii Bucegi. Acea acţiune secretă prin tunelul din platoul Gizeh, de lângă Cairo, fusese ignorată în prezentarea comună, deşi se ştia că plasarea camerei oculte era re¬lativ aproape de el. Ar fi putut să existe o eroare de informare în această privinţă, dar personal mă îndo¬iesc asupra acestui lucru.
— Tunelul a fost descoperit în anul 2001, de o echipă de cercetători americani şi britanici, şi-a conti¬nuat locotenentul Trujo relatarea. Trec peste alte detalii şi ajung la partea în care am fost direct implicat. S-a realizat curând că tunelul nu făcea parte dintr-un „cadru turistic" şi că reprezenta ceva cu totul special. Am primit ordin să mă alătur unei mici echipe care avea ca obiectiv cercetarea şi inventarierea tunelului, în acel moment nivelul de securitate a. informaţiei devenise maxim. Am pătruns în tunel şi pot să vă spun că prima porţiune a sa, pe care traiectoria este dreap¬tă, e integral căptuşită cu un material dur, un aliaj spe¬cial care a fost analizat ulterior în laboratoarele noas¬tre. De fapt, s-a dovedit a fi o peliculă destul de fină, de culoare ciudată, care varia între galben şi argintiu. Aşa cum apare şi în hologramă, m-a uimit mai ales forma tunelului, care este aceea a unui triunghi cu vâr¬ful în sus.
—Ai găsit ceva în interior? am întrebat eu cu nerăbdare, dar în spaniolă.
—Da, au fost mai multe obiecte, a răspuns Trujo destul de evaziv. Către sfârşitul porţiunii drepte am găsit un fel de placă informatică precum un computer portabil; de fapt era o „foaie" metalică, surprinzător de uşoară, cu o grosime de maxim trei milimetri, care în jumătatea de jos avea anumite suprafeţe uşor reliefate de diferite culori şi forme geometrice. Ceva ce am putea asimila cu o tastatură.
Aici locotenentul Trujo făcu o mică pauză şi privi cu gravitate în pământ:
—Erau multe semne necunoscute pe acea placă, precum un fel de scriere. Nu era pământeană. în jumă¬tatea de sus, placa era ca o oglindă şi mi-am dat seama că acela putea fi un fel de mic ecran.
— Dar care este punctul precis de pornire a Tunelului din Marea Piramidă? 1-a întrebat atunci Cezar. Ce traseu aţi folosit să ajungeţi acolo? Aţi urmat galeria principală?
— Acesta e un punct de vedere, dar mai sunt şi altele, am intervenit eu. De pildă, ce altceva aţi mai găsit în interiorul tunelului? Care au fost concluziile finale la care s-a ajuns? Şi mai ales cum aţi obţinut aprobarea guvernului egiptean?
Locotenentul Trujo păstra o mină impenetrabilă, amânând răspunsul. După câteva secunde, uşor jenat, spuse:
— Unele aspecte nu le pot destăinui. Nici nu ştiu dacă am făcut bine vorbind acum despre aceasta. La urma urmei a fost o surpriză şi pentru mine să constat că Aiden a descoperit tunelul şi să înţeleg care a fost ţinta reală spre care acesta urma să se îndrepte. Acum lucrurile par a fi clare, dar în acea perioadă de cerce¬tare nimeni nu a înţeles semnificaţia reală a tunelului cu direcţie frântă, pentru că nu existau alte informaţii.
Văzând că are tendinţa să se depărteze de la între¬bările care i-au fost adresate, Cezar 1-a rugat din nou să ne lămurească.
— A existat un acord secret cu guvernul egiptean, dar acel acord nu a fost bilateral, a explicat Trujo. A fost o intervenţie oarecum particulară care a determi¬nat colaborarea oficialilor egipteni. Totul s-a desfăşurat într-un aşa mare secret, încât nici măcar custodele muzeului din Cairo, care are în subordine întregul com¬plex arhitectural de la Gizeh, nu a primit permisiunea să intre în tunel. Îmi pare rău, dar mai multe nu pot să vă destăinui. Ceea ce pot să spun însă cu siguranţă este că cei care au construit tunelul de la Marea Piramidă reprezintă o altă civilizaţie decât cea care a realizat Camera Ocultă sau Sala Proiecţiilor. În acest caz avem chiar dovezi palpabile.
L-am privit atunci cu toţii întrebători pe Trujo. După o scurtă ezitare, acesta a spus cu voce înceată:
—Da, sunt diferiţi, atât de noi, cât şi de această misterioasă civilizaţie ai cărei reprezentanţi par a fi uriaşi. Cei care au avut acces la piramidă şi au realizat tunelul sunt de tip reptoid (n.red. reptilieni). Am găsit scheletul unuia dintre ei în tunel.
În cameră era o linişte apăsătoare.
— Implicaţiile sunt mult mai complexe, a continuat Trujo. A existat, evident, o luptă la un moment dat în tunel dintr-un anumit motiv. Unul dintre combatanţi a fost omorât şi părăsit acolo. Tunelul a fost sigilat; intrarea lui este ascunsă într-un mod foarte complicat în arhitectura piramidei. Datarea în laborator indică, păstrând o marjă relativ mică de eroare, perioada 8500-9000 î.Hr.
Chiar şi Aiden asculta stupefiat ceea ce a relatat locotenentul Trujo. Am încercat să mai aflu şi alte informaţii, dar m-am izbit de un refuz politicos."
Misterioasa calatorie a echipei romano-americane printr-unul dintre tunelurile de sub masivul...
www.fara-secrete.roCartile (http://www.fara-secrete.ro/misterioasa-calatorie-a-echipei-romano-americane-printr-unul-dintre-tunelurile-de-sub-masivul-bucegi-tocmai-pana-in-egipt-ajungand-la-260-metri-adancime-sub-marea-piramida-intr-o-camera-oculta/) lui Radu Cinamar, celebrul autor al celor 4 carti: Viitor cu cap de mort vol.1, 12 zile – o initiere secreta vol.2, Misterul din Egipt – primul tunel vol.3 si Pergamentul Secret vol.4 au pus realmente majoritatea oamenilor care au auzit despre aceste lucruri sau care au studiat in intregime…





5 (https://www.facebook.com/shares/view?id=552327148172645)Îmi place (https://www.facebook.com/FaraSecrete1/posts/552327148172645#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=99&appid=2309869772&p%5B0%5D=285445214860841&p%5B1%5D=552327148172645&profile_id=285445214860841&share_source_type=unknown)



(http://www.fara-secrete.ro/misterioasa-calatorie-a-echipei-romano-americane-printr-unul-dintre-tunelurile-de-sub-masivul-bucegi-tocmai-pana-in-egipt-ajungand-la-260-metri-adancime-sub-marea-piramida-intr-o-camera-oculta/)

[Adrian Pop]

Orasul subteran al zeilor din Rosia Montana (http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/10/18/orasul-subteran-al-zeilor-din-rosia-montana/) De Gabriela Dobrescu (http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/author/p2baghera/) 18/10/2013 (http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/10/18/orasul-subteran-al-zeilor-din-rosia-montana/)
http://www.enational.ro/wp-content/uploads/2011/07/gaurile-de-aur.jpg (http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=SqllirPMUTfM2M&tbnid=I1rTuCMfnY1PcM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.enational.ro%2Fdezvaluiri%2Fr omania-mea%2Ftablitele-cerate-de-la-rosia-montana-un-tezaur-al-europei-49380.html%2F&ei=KWthUsjIN8SVtAao2IDgCg&bvm=bv.54934254,d.Yms&psig=AFQjCNEWiddd3M4CDIUIsDOj3NkCTJd4Zg&ust=1382201556065983)
La începutul anilor 1990, subsolul din zona Carpaților Occidentali a fost sondat de un satelit rusesc, care căuta situri antice și preistorice. Cu această ocazie, s-a descoperit un imens oraș subteran, întins pe o suprafață de peste două sute de kilometri pătrați, foarte bogat în aur. http://cdn1.tion.ro/2013/09/Rosia-Montana.jpg (http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=j72bLhyTCtoD2M&tbnid=wjxfaoHn8CHtkM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.tion.ro%2Fprotestele-continua-la-rosia-monta-33-de-mineri-raman-in-continuare-in-subteran%2F1333651&ei=mWlhUo3TMY_DtAaagIHICw&bvm=bv.54934254,d.Yms&psig=AFQjCNEWiddd3M4CDIUIsDOj3NkCTJd4Zg&ust=1382201556065983)
În zona numită Vârtoape din Munții Orăștiei, pe o suprafață de aproximativ patru kilometri pătrați există șaptezeci și cinci de gropi conice, de diferite dimensiuni (unele cu diametre de până la șaptezeci de metri), din care pleacă mai multe tuneluri către munții din apropiere (unul ajungând chiar sub sanctuarele din Sarmizegetusa Regia, fiind probabil cel prin care armata lui Decebal a plecat din calea romanilor, traversând munții în două zile). În zona Vârtoape, aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunică între ele, precum camerele unei locuințe, multe dintre ele comunicând cu platoul de deasupra prin drumuri antice. În această zonă și în imediata apropiere se află vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare făcute din andezit (piatră pe care astăzi o putem tăia doar cu diamantul), construcții cu o vechime mult mai mare decât cele de la Sarmizegetusa, acolo aflându-se centrul mega-orașului pre-dacic. http://epochtimes-romania.com/news_images/2011/08/2011_08_24_1988485_rsz.jpg Acest oraș subteran se întinde nu numai sub Sarmizegetusa Regia, ci și sub Simeria (locul de origine al sumerienilor), Tărtăria (unde s-a descoperit cea mai veche scriere din lume), Deva (zona din care au plecat arienii în Asia) și Roșia Montană. În Pergamentul Secret, Radu Cinamar vorbea despre un tunel foarte lung sub munții Orăștiei, la capătul căruia s-ar afla o cameră imensă din aur pur, în care s-au descoperit o lumină albastră stranie și șapte scaune capabile să susțină umanoizi de aproape trei metri înălțime. http://turismrosia.files.wordpress.com/2009/07/picture-046.jpg?w=633&h=845 (http://turismrosia.files.wordpress.com/2009/07/picture-046.jpg)
Referiri la acest oraș subteran se întâlnesc și în poveștile grecilor antici, care spun că în ținutul arimilor (adică în aceeași zonă) locuia în vremurile de demult gigantul Typhon, bine ascuns sub pământ, închis acolo de către Zeus. În Teogonia, Hesiod scria că în țara Arima trăia Echidna, o creatură jumătate nimfă și jumătate șarpe, ce locuia într-o peșteră adâncă, făcută de zei, ce seamănă cu un palat strălucitor, de unde păzea întreg ținutul. De altfel, grecii antici considerau că în subsolul Carpaților Occidentali se afla Tartarul, lumea subterană în care au fost închiși titanii, primii zei, probabil fiind vorba despre acest uriaș oraș subteran. http://www.rompress.info/wp-content/uploads/2013/09/minele-romane-din-rosia-montana-lorin-niculae.jpg (http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=X3JG6-UUVymqpM&tbnid=W-jknUc3s2VKJM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.rompress.info%2Fce-se-intampla-cu-patrimoniul-de-la-rosia-montana%2F&ei=sWdhUonVC4jFtQbr94C4BA&bvm=bv.54934254,d.Yms&psig=AFQjCNEWiddd3M4CDIUIsDOj3NkCTJd4Zg&ust=1382201556065983)
S-a descoperit și că nu doar sub Munții Apuseni, ci sub întregul lanț Carpatic de pe teritoriul țării noastre, există o rețea întreagă de tuneluri, despre care legendele dacice susțin că au fost construite de zeul Zamolxis pentru a proteja ținutul și poporul dac. Iar Roșia Montană se pare că reprezintă intrarea principală în acest oraș subteran al zeilor. În luna februarie a anului 2012, o echipă româno-canadiană de geologi urmărea rămăşiţele filonului de aur la una dintre galeriile săpate de agatârşi în urmă cu 5.500 de ani la Roşia Montană. Atunci, echipa a făcut aparent din întâmplare o descoperire colosală, ce ar putea modifica istoria omenirii dacă s-ar face publică. Geologii români și canadieni au descoperit la baza galeriei cavernecapătul dreptunghiular al unei lespezi aurii, care nu părea a fi o rocă naturală. După prelevarea unei mostre, rezultatele de laborator au arătat că era vorba despre o piatră compozită, obţinută după o tehnologie imposibil de reprodus în condiţiile ştiinţei actuale, compusă din 15% praf de granit, 30% wolfram și 55% pulbere de aur de 50 de karate. http://l1.yimg.com/bt/api/res/1.2/KYd4sZY5.AW.xklLjkHfFg--/YXBwaWQ9eW5ld3M7Zmk9ZmlsbDtoPTM4NjtweW9mZj0wO3E9OD U7dz01Nzk-/http://l.yimg.com/os/publish-images/news/2013-09-24/ddf6d01d-2798-46dc-9235-ac133aa26c01_0-IMG_0301.jpg În luna aprilie, în timpul discuțiilor purtate cu ușile închise la Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei, canadienii au cerut ca această descoperire să nu fie făcută publică iar galeria să fie închisă urgent. Românii au fost de acord cu păstrarea secretului, însă au insistat să continue cercetările și să trimită acolo o echipă de arheologi. Zona a fost închisă imediat cu sârmă ghimpată și pusă sub pază. De la începutul lunii mai până pe 23 iunie s-au derulat în secret săpăturile în jurul lespezii. Măsurătorile au stabilit faptul că aceasta, perfect șlefuită, cântărea aproximativ 1.700 de tone (cu 100 de tone mai mult decât cea de la Baalbek, în Liban), avea o lungime de 12 metri, o lățime de 6 metri și o înălțime de 3 metri, iar aurul din ea reprezenta 935 de tone, de 150 de ori mai mult decât tot aurul extras la Roșia Montană de daci, romani, austro-ungari și români la un loc. http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2013/08/28/521e2845c7b855ff562155ab/646x404.jpg (http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=lmOB51Uu56ekDM&tbnid=RjK9eODawL_aLM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fadevarul.ro%2Feconomie%2Fstiri-economice%2Fsondaj-doi-trei-romani-sustin-proiectul-rosia-montana-1_52235653c7b855ff56349ce5%2F&ei=cothUti7OsbItAbKu4D4BQ&bvm=bv.54934254,d.Yms&psig=AFQjCNHC1g5JLDu8WtaPqQ2Hvhlt3nRqyw&ust=1382202998042533)
Într-un final, lespedea a fost segmentată în 80 de calupuri egale, încărcată în containere și transportată noaptea, sub escortă militară, spre o destinație necunoscută. Din anumite informații reiese că fragmentele au ajuns la Combinatul Siderurgic din Galați, unde au fost topite și transformate în lingouri de aur și wolfram, despre care nu se știe unde au fost depozitate. Un lucrător care a participat la dezmembrarea lespezii susține că un bătrân arheolog de prestigiu, ce avea o cicatrice în colțul ochiului stâng, a realizat un set de fotografii, care au fost date spre studiu unui paleolingvist, ce a atras atunci atenția autorităților că lespedea are o valoare istorică și culturală inestimabilă nu doar pentru români, ci pentru întreaga omenire. http://turismrosia.files.wordpress.com/2009/07/100_3696.jpg?w=737&h=983 (http://turismrosia.files.wordpress.com/2009/07/100_3696.jpg) Ca argument, în respectivele fotografii se poate observa că întreaga suprafață a lespezii era acoperită de o scriere în basorelief de culoare verde smarald, total necunoscută, posibil pelasgă. Cu toate acestea, autoritățile române au ignorat atenționările paleolingvistului și au dispus tăierea și topirea lespezii, urmând ca, după vânzarea aurului, să primească 19,31% din câștig, conform înțelegerii cu partea canadiană. Bătrânul arheolog, care a ales să-și păstreze ascunsă identitatea, a declarat presei la vremea respectivă: „Lucrurile însă au devenit de-a dreptul uluitoare atunci când la ridicarea lespezii s-a putut observa un soi de puţ cu diametrul de 4 metri, în interiorul căruia cobora o scară elicoidală, ale cărei trepte erau săpate în pereţii puţului, de parcă fuseseră tăiate cu laserul. Din interiorul puţului emana o lumină lăptoasă, violacee. http://arq.ro/media/news/151546/Raluca-Olaru-Rosia-Montana.jpg (http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=j72bLhyTCtoD2M&tbnid=wjxfaoHn8CHtkM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Farq.ro%2Fveste-buna-pentru-rosia-montana&ei=LGlhUtLFI8PQtAbB14DwAg&bvm=bv.54934254,d.Yms&psig=AFQjCNEWiddd3M4CDIUIsDOj3NkCTJd4Zg&ust=1382201556065983) Deşi cei câţiva lucrători, geologi şi arheologi care au fost martori la ridicarea lespezii şi-au revenit după o vreme din uimire, în afara paleolingvistului care s-a precipitat ca un apucat pe scări în jos, nimeni n-a mai avut curajul să coboare ca să vadă ceea ce se afla în puţ, iar a doua zi era deja prea târziu. Am aşteptat cu toţii ca paleolingvistul să apară, dar el nu s-a mai ridicat la suprafaţă. Peste noapte, SRI-ul şi armata au acoperit cu scânduri intrarea în puţul care ducea spre interiorul muntelui, au turnat ciment şi au sigilat-o. A doua zi a fost închisă gura puţului exterior, precum şi intrarea în galeria săpată în vremuri imemoriale de agatârşi. Tot a doua zi, eu, dimpreună cu toţi martorii care au asistat la prelevarea lespezii și la descoperirea puţului din adâncul minei, precum şi cei care au participat la ştergerea urmelor, am fost puşi să semnăm nişte documente care garantau păstrarea «secretului de stat» şi am plecat cu toţii, speriaţi, înapoi pe la casele noastre”. La sediile Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei şi al Institutului de Arheologie din Bucureşti, nimeni nu ştie nimic, domnind peste toți o tăcere ca de mormânt. http://img.9am.ro/article_pictures/248250_main.jpg (http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=GA3BhbktvwHepM&tbnid=4XzzSHDiuJzbSM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.9am.ro%2Fstiri%2FSocial%2F248 250%2Fprotest-rosia-montana-25-mineri-blocat-subteran.html&ei=IIphUom7KoSftAa6zoDYCA&bvm=bv.54934254,d.Yms&psig=AFQjCNHC1g5JLDu8WtaPqQ2Hvhlt3nRqyw&ust=1382202998042533)
Există voci care susțin că persoane sus-puse de la Guvern au muşamalizat afacerea şi că bancherii elveţieni îşi freacă mâinile satisfăcuţi. Ultima dată când s-a mai putut discuta cu bătrânul arheolog şi cu lucrătorul martor a fost pe 28 iulie 2012, cei doi dispărând apoi fără urmă. Galeria unde a fost descoperită lespedea, aflată pe Valea Cornei, sub satul Cornea de la Roșia Montană, a fost supranumită Galeria Hiperboreeană. Ea a mai fost cercetată în 1976 și, după o descoperire uluitoare, a fost sigilată de către Securitate. Dintre cei care au participat atunci la săpături, doar patru persoane mai sunt astăzi în viață. Trei dintre ei refuză să-și amintească întâmplarea de acum 37 de ani, doar unul dintre ei, Ion Moiș, fost șef de echipă, a acceptat să rupă tăcerea. Iată ce a povestit el Presei: „Poate că n-ar trebui să zic nimic, că doară am jurat la comunişti, dar eu mă trag de fel din Albac, chiar din neamul de moţi al lui Avram Iancu, aşa că nu pot să tac. Uite cum a fost: În iarna lu’ 76, am fost chemat de inginerul şef şi am primit dispoziţie să redeschid, să consolidez şi să electrific vechea galerie 13, rămasă închisă încă de pe vremea austro-ungarilor, urmând ca după consolidare să vină doi tovarăşi geologi să prospecteze.

[Adrian Pop]

http://turismrosia.files.wordpress.com/2009/07/100_3691.jpg?w=683&h=911 (http://turismrosia.files.wordpress.com/2009/07/100_3691.jpg)

Galeria era veche, rămasă aşa neexploatată încă de pe vremea agatârşilor, care la vremea aceea scoteau din ea şi prelucrau aurul şi argintul pentru daci, iar filonul fusese epuizat cu multe secole înainte să ajungă romanii stăpâni pe minele de aur, sau Alburnus Maior cum spuneau ei. E drept că se văd urme de căutare şi din partea romanilor, dar e limpede că s-au lămurit repede şi au abandonat. Lucrările de consolidare şi electrificare au durat până în vara lui ‘76 şi am avut nişte probleme cu golirea de apă a unei părţi a galeriei care se inundase. Atât valvele din mină, cât şi electrovalvele de la pompe ne-au fost de mare ajutor. Tot atunci am găsit şi un os spălat de ape, aşa de mare, cum nu mai văzusem niciodată. http://talentirosit.ro/wp-content/uploads/2011/08/galeriile-romane-Rosia-Montana.jpg (http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=3GJAJWGP0w4vxM&tbnid=ayiGhkx7UHrwrM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Ftalentirosit.ro%2Fturist-in-romania-ii-galeriile-romane-de-la-rosia-montana-bijuteria-apusenilor-foto%2F&ei=oIphUtioA4mRtQaL8oDoAg&bvm=bv.54934254,d.Yms&psig=AFQjCNHC1g5JLDu8WtaPqQ2Hvhlt3nRqyw&ust=1382202998042533)
După ce l-am arătat directorului minei, el l-a predat securistului Întreprinderii Miniere de Stat Roşia Montană, iar pe noi ne-a anchetat Procuratura vreo patru zile. Că unde era osul când l-am găsit? Că în ce poziţie? Că cine a mai fost cu noi în mină? Că cine mai ştie de existenţa lui? Câţi am intrat şi câţi am ieşit din şut în ziua aia? Mă rog, tot felul de întrebări, ca să ne sperie şi să ne facă să tăcem. Am tăcut cu toţii, iar după ce ne-au pus să semnăm declaraţiile, ne-au trimis înapoi în galerie. Acasă n-am suflat o vorbă. Mi-era frică pentru ai mei. Când treaba noastră a fost terminată, au intrat în mină doi oameni de la Bucureşti din care unul sigur era geolog. Ce au lucrat ei acolo nu ştiu, dar aşa, ca la vreo săptămână, s-a prezentat un al treilea, unul foarte tânăr, cu o cicatrice la ochiul stâng, care a zis că e arheolog. http://www.antena3.ro/thumbs/big2/2011/08/05/un-tanar-de-29-de-ani-gasit-mort-intr-o-galerie-de-mina-din-zona-localitatii-rosia-montana-103621.jpg (http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=j72bLhyTCtoD2M&tbnid=wjxfaoHn8CHtkM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.antena3.ro%2Fromania%2Fun-tanar-de-29-de-ani-gasit-mort-intr-o-galerie-de-mina-din-zona-localitatii-rosia-montana-132887.html&ei=1GhhUpO_LYiItQbAkoGYAw&bvm=bv.54934254,d.Yms&psig=AFQjCNEWiddd3M4CDIUIsDOj3NkCTJd4Zg&ust=1382201556065983)
La două zile după el, a venit o echipă întreagă de civili dar şi câţiva arheologi cu nişte echipamente cam ciudate, împreună cu un echipaj de Miliţie care a blocat accesul la galeria 13 şi a început să ne controleze legitimaţiile la poartă. După încă vreo lună jumate am fost chemaţi din nou, eu şi ortacii mei, cei care ne-am ocupat de consolidări şi care deja semnaserăm declaraţiile, să cărăm sterilul din fundul galeriei 13 şi să-l scoatem cu vagonetele afară din mină. Atunci am văzut grozăvia. Arheologii scoseseră la iveală din stâncă un schelet uriaş, cam de 10 metri lungime, care zăcea pe o parte cu picioarele strânse. Osul pe care îl găsisem eu era legat cu o fundă roşie şi de-abia atunci am văzut că era de fapt o vertebră. Mamă, da’ ce vertebră! Civilii se foiau de colo-colo! Unii îşi notau câte ceva din ce ziceau arheologii, alţii făceau poze cu blitzul. http://cartitaplimbareata.ro/wp-content/uploads/IMG_6894_resize.jpg (http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=3GJAJWGP0w4vxM&tbnid=ayiGhkx7UHrwrM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fcartitaplimbareata.ro%2Findex.php %2F3309%2Fsalvati-rosia-montana-2%2F&ei=6YphUvHyFMamtAaOvYHoAg&bvm=bv.54934254,d.Yms&psig=AFQjCNHC1g5JLDu8WtaPqQ2Hvhlt3nRqyw&ust=1382202998042533)
Ziceau ceva de unu’ Densuşianu, apoi ceva de hiperboreeni, apoi unul a sărit cu gura mare că să-şi vadă de treabă, că Densuşianu era avocat, nu istoric, apoi a dat-o cu partidu’ şi cu securitatea. Altul, şi ăsta era arheologul cel tânăr, că l-am recunoscut după cicatrice, a scăpat una cum că scheletul ăla era de hiperborean şi că ar putea fi chiar strămoşul nostru! «Nu se poate tavarişce! Ce hiperborean visezi!» – a răcnit rosia_montana_sechelet_29021600la el unul gras în haină de piele şi cu accent rusesc! – «Omul se trage din maimuţă! Unde ai mai pomenit tu maimuţă de 10 metri? Gata! Scheletul ăsta pleacă la Moscova! Ia luaţi-l pă reacţionaru’ ăsta d-aici!». Atunci ne-a cuprins groaza pe toţi. Doi gealaţi au sărit pe el, l-au legat şi l-au târât afară din mină. «Ia hai! Strângeţi, împachetaţi în lăzi şi duceţi totul la gară! Şi dacă mai suflă vreunul vreo vorbă v-arunc kaghebeu-n ceafă!». http://fundatia-culturala-rosia-montana.com/wp-content/uploads/2013/03/Gallery-Beautiful.jpg (http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=Q8cldH2QArUYlM&tbnid=q2iZjAR52J3vAM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Frosia-montana-cultural-foundation.com%2Fheritage%2F&ei=q2phUpqgL4LbswbUhoGoDg&bvm=bv.54934254,d.Yms&psig=AFQjCNEWiddd3M4CDIUIsDOj3NkCTJd4Zg&ust=1382201556065983)
Tot pe noi a căzut măgăreaţa cu strânsul şi cu căratul. S-a făcut dimineaţă când am terminat de împachetat, de cărat şi urcat lăzile în tren. Dar nici pe noi nu ne-au lăsat să mai mergem acasă. Ne-au suit în două dube fără geamuri şi ne-au dus undeva. Unde, nu ştiu. Dar ştiu că am mâncat bătaie şi că m-au pus să semnez că n-am văzut şi că nu cunosc nimic, că am un unchi legionar care e bandit şi împuşcă securişti prin munţi şi mi-au zis că dacă suflu vreo vorbă îmi saltă nevasta şi copiii iar pe mine mă bagă în puşcărie. Am semnat şi am tăcut, ce era să fac… Nici cu ortacii mei n-am mai vorbit despre asta. Ceva de bine totuşi mi s-a întâmplat după aceea. La o săptămână după ce m-am întors la mină, unul de-l aveam mereu coadă după mine când intram şi ieşeam din şut a venit la birt şi s-a aşezat la masa mea. Cinstit să fiu, când l-am văzut, mi-a îngheţat sângele în vine. «Uite Ioane, – mi-a zis – şi eu sunt moţ ca şi tine. Şi tot ca şi la tine, neam de neamul meu au fost băieşi la Roşia Montană. Am fost acolo când s-a descoperit scheletul uriaşului. Acum e la Moscova. Ca şi tine, am fost și eu martor. Ia plicul ăsta şi păstrează-l ca pe ochii din cap. Înăuntru ai poza. Să ştii de la mine că acolo, în galerie, era scheletul unui dac, strămoş de-al nostru. Păstrează poza şi arat-o nepoţilor tăi. Eu nu ştiu dacă scap, pentru că am fost iradiat. Pe voi v-au speriat bine, dar de noi, ăştia din securitate, care nu ne speriem aşa de uşor, se descotorosesc altfel. Nu te cunosc, nu mă cunoşti. Nu ţi-am dat nimic! Ai priceput?». «Da, am priceput!». S-a ridicat şi a ieşit repede pe uşă. Doar două zile l-am mai văzut cum păşea ca o umbră în urma mea, apoi nu l-am mai văzut niciodată. În schimb, mai am poza cu hiperboreanul de la el”. http://stirile.rol.ro/images/stories/galerie-mina-rosia-montana.jpg (http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=j72bLhyTCtoD2M&tbnid=wjxfaoHn8CHtkM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fstirile.rol.ro%2Fadevarul-din-spatele-proiectului-de-exploatare-miniera-de-la-rosia-montana-890589.html&ei=8mhhUqTyBImGtAa_sYHADw&bvm=bv.54934254,d.Yms&psig=AFQjCNEWiddd3M4CDIUIsDOj3NkCTJd4Zg&ust=1382201556065983)
Așadar, deasupra lespezii extrase în 2012 se aflase cu 36 de ani în urmă scheletul uriașului, în Galeria 13 sau Galeria Hiperboreeană. Iar același arheolog cu cicatrice în colțul ochiului stâng a fost martorul ambelor descoperiri, din 1976 și 2012. La Roșia Montană se află intrarea în orașul subteran al zeilor, supranumit Tartar de către grecii antici. Dacă în trecut secretele zeilor erau păzite întotdeauna de sfincși, creaturi mitice cu cap de Sfinxul-Rosiei-Montaneom, corp de leu, picioare de taur și aripi de vultur, și la Roșia Montană există unul aparent natural. Sfinxul Roșiei Montane este situat pe unul dintre cele mai înalte puncte ale Masivului Cârnic și are două capete: unul mare și încă unul mai mic, numit Sfinxișorul, deasupra celui mare. Unii localnici chiar susțin că evreii nu vor putea pune mâna pe aurul nostru atât timp cât Sfinxul va păzi Roșia Montană. E posibil ca acest oraș subteran al zeilor să fie adevărata țintă a miliardarilor evrei George Soros și Beny Steinmetz? Am aflat deja că amândoi au investit sume colosale pentru a-și pune ghearele pe Roșia Montană, am văzut implicarea SRI-ului atât în povestea copilului ucis pe 2 septembrie, cât și în descoperirea din Galeria Hiperboreeană. Am văzut implicarea clasei politice de vârf atât în mușamalizarea înțelegerii secrete cu evreii, cât și în regizarea crimei copilului, apoi în deturnarea atenției publicului către maidanezi. http://www.zda.ro/wp-content/uploads/2011/05/mina-Polonia.jpg (http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=j72bLhyTCtoD2M&tbnid=wjxfaoHn8CHtkM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fziaruldeapuseni.ro%2Frosia-montana-locul-i-in-topul-longevitatii_3420.html&ei=DWlhUrPUKczEswamp4FQ&bvm=bv.54934254,d.Yms&psig=AFQjCNEWiddd3M4CDIUIsDOj3NkCTJd4Zg&ust=1382201556065983)
Am văzut și manipularea fără ascunziș a mass-mediei în aceste cazuri. Pentru a afla dacă interesul miliardarilor evrei este orașul subteran sau aurul (alături de celelalte metale prețioase), nu trebuie decât să aruncăm o privire către planul proiectului minier de la Roșia Montană. Acesta este unul dintre cele mai mari proiecte de exploatare auriferă din lume, cu riscuri mult peste toate celelalte. În absolut toate țările Uniunii Europene se utilizează în astfel de exploatări aproximativ 1.000 de tone de cianuri; la Roșia Montană se dorește utilizarea a 13.000 de tone de cianuri pe an. Intervenția se va face pe un perimetru de 1.258 de hectare; se vor rade patru munți și se va săpa la o adâncime de 400 de metri, creându-se un crater gigantic, cu un diametru de aproximativ 8 kilometri, vizibil și de pe Lună. http://www.curierulnational.ro/poze-cnr/187238maxim.jpg (http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=Pk3xoULxW_rX5M&tbnid=Cg6ck_ft6X-JDM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.curierulnational.ro%2FEvenime nt%2F2013-09-14%2FMineri%2Bde%2Bla%2BRosia%2BMontana%2Bproteste aza%2Bin%2Bcontinuare%2Bblocati%2Bin%2Bsubteran&ei=iIlhUqaGBMjKsga31IGQAQ&bvm=bv.54934254,d.Yms&psig=AFQjCNHC1g5JLDu8WtaPqQ2Hvhlt3nRqyw&ust=1382202998042533)
Proiectul va duce la excavarea a 500 de milioane de tone de steril în urma utilizării cianurilor. În urma acestui proiect, România va rămâne pentru totdeauna cu un lac imens de cianuri (adică 215 milioane de metri cubi de cianuri), și un baraj ce ar trebui să reziste veșnic (lucru puțin probabil). Pentru întreținerea și supravegherea acestui baraj, Roșia Montană Gold Corporation ne oferă doar 150 de milioane de euro, deși Agenția de Mediu a Statelor Unite ale Americii a evaluat costurile la 2,6 miliarde de dolari. Exploatarea se va face la suprafață, nu în galerii ca până acum, distrugându-se aproape complet respectiva zonă. Deși sunt și alte tehnologii pentru extracția aurului, nepericuloase pentru mediu, cea cu cianuri este cea mai ieftină și cea mai periculoasă. Evident că o firmă se gândește doar la profitul propriu, alegând cheltuieli cât mai mici. Și evident că jurnaliștii noștri cumpărați de evrei, precum Mihai Gâdea și Mircea Badea de la Antena 3, ascund publicului variantele alternative, încercând să ne convingă că extracția aurului cu ajutorul cianurilor este singura modalitate. Chiar un inginer chimist din Baia Mare a inventat încă din anul 2000 o metodă alternativă, care nici nu pune în pericol mediul, și este și mai eficientă, metodă respinsă de către Roșia Montană Gold Corporation. De ce evreii de la Gabriel Resources resping metodele alternative de extracție a aurului, unele chiar mai eficiente, preferând-o doar pe cea distrugătoare? De ce vor neapărat să folosească 13.000 de tone de cianuri pe an, când peste tot în lume este vorba doar despre 1.000 de tone? Răspunsul nu poate fi decât unul singur: pentru a distruge zona. De ce și-ar dori distrugerea acelei zone? Nu poate fi decât un motiv viabil: pentru a bloca accesul către / din orașul subteran al zeilor. Am văzut deja că Securitatea a sigilat intrarea în Galeria Hiperboreeană încă din 1976 iar în 2012, după ce a fost extrasă enorma lespede, SRI-ul și armata au au cimentuit puțul care ducea spre interiorul muntelui, blocând și intrarea în galerie. http://amfostacolo.ro/FOTO/GENUINE/4543/12687_15651_24.jpg (http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=SqllirPMUTfM2M&tbnid=I1rTuCMfnY1PcM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Famfostacolo.ro%2Fuser-foto.php%3Fuid%3D12687%26din%3Dcu-masina-prin-apuseni-excursii-si-calatorii-prin-crisana%26hid%3D4543&ei=XmthUrnZJ4zBswazxIHICg&bvm=bv.54934254,d.Yms&psig=AFQjCNEWiddd3M4CDIUIsDOj3NkCTJd4Zg&ust=1382201556065983)
Un imens lac de cianuri ar sigila intrarea către acel oraș pentru totdeauna. Nimeni nu ar putea intra vreodată acolo și, mai ales, nimeni și nimic nu ar putea ieși de acolo. Dacă miliardarii evrei de la Gabriel Resources urmăresc într-adevăr distrugerea intrării orașului zeilor și îngroparea acestuia sub 215 milioane de metri cubi de cianuri, de ce ar face asta? Pentru a afla răspunsul, trebuie să cunoaștem adevărata religie a evreilor, ascunsă maselor dar cunoscută la cel mai înalt nivel. http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/11335409/1/6029237-mediafax-foto-mihai-dascalescu.jpg?width=630 (http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=Fb6alzeS4zlagM&tbnid=8COIFl-gaIVOEM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.gandul.info%2Fstiri%2Fmajorit atea-minerilor-din-subteran-la-rosia-montana-se-afla-in-a-cincea-zi-de-protest-ei-nu-renunta-11335409&ei=O25hUp-kNYjIswbm44G4CQ&bvm=bv.54934254,d.Yms&psig=AFQjCNHC1g5JLDu8WtaPqQ2Hvhlt3nRqyw&ust=1382202998042533)

sursa http://www.efemeride.ro/orasul-subteran-al-zeilor-din-rosia-montana (http://secretelezeilor.wordpress.com/tag/politica/) cititi si RASPUNS LA ARTICOLUL: ORASUL SUBTERAN AL ZEILOR DIN ROSIA MONTANA: http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/11/02/raspuns-la-articolul-orasul-subteran-al-zeilor-din-rosia-montana/

[Adrian Pop]

Istoria lumii începe LA NOI? Misterele MUNŢILOR ROMÂNIEI / VIDEO
(P) Joaca GRATUIT Remi si poti CASTIGA bani reali! Joaca si tu! (http://ringieradro.hit.gemius.pl/hitredir/id=.KGVfPBIkbJmPhVeJIkMXHXofQUB_e_GIqfD3VrQ72L.n7/stparam=kilopnjrmk/fastid=gstxdqujpkmyycdwbcnxaqcjgtmf/sarg=0000000F272D9A24/url=http://www.remiroyal.ro/1-5777-12420-454-105254)

Autor: Roxana Roseti (http://www.evz.ro/de-acelasi-autor/autor/roxana-roseti.html)
Legende transmise de-a lungul timpului, din generaţie în generaţie. Multe mistere, care i-au uluit şi pe specialişti. Toate legate de Munţii Bucegi, iar unele dintre ele chiar ridică mari semne de întrebare.




1 (http://www.evz.ro/#)


Una dintre legende susţine că Munţii Carpaţi sunt străbătuţi de tuneluri subterane atât de lungi încât ating şi sute de kilometri. Nimeni nu poate spune dacă au fost făcute de mâna omului sau de forţa naturii...

Impresionant de mari

Iar asemenea tuneluri ar exista şi în Bucegi. Se vorbeşte şi despre faptul că pe Vârful Omu ar fi fost un sanctuar dacic, aşa cum au mai fost şi pe alte creştete ale munţilor, în Retezat şi Ceahlău. Acesta este supranumit “triunghiul de aur” al Daciei datorită energiilor impresionat de mari care se presupune că se regăsesc în cele trei puncte.

http://ringierro.adocean.pl/files/mdrqlmhhaa/xajkevmjdv/300x2501.gif (http://ringieradro.hit.gemius.pl/hitredir/id=15ZLmSew0AyVu1JZNi1epeVDDtvd4udIHsE8VWLcTSP.j7/stparam=tjdmhrslld/fastid=jxmznxaieakxirnvsqgkbjpippmk/sarg=0000000F272D9A24/url=http%3A%2F%2Fwww.capital.ro%2Fdetalii-articole%2Fstiri%2F189305.html)


De-a lungul vremii s-a descoperit că pe crestele Bucegilor se înregistrează un nivel foarte mare de radiaţii. Nu se ştie cu exactitate de unde provin aceste radiaţii sau ce le provoacă iar cercetările sporadice de până acum nu au reuşit să demonstreze nimic.
Singura explicaţie pe care au dat-o unii dintre specialiştii care s-au încumetat să explice într-un fel legendele şi misterele legate de Bucegi este aceea că nivelul radiaţiilor foarte mari de pe crestele Bucegilor s-ar datora faptului că aici a fost un mare sanctuar dacic, piatra de temelie a poporului român.
Primele cercetări cu privire la Munţii Bucegi s-au efectuat abia în anul 1927, în partea estică a masivului, pe Valea Ialomiţei, într-o zonă cunoscută sub numele de “şapte izvoare”. Aici s-a făcut o analiză a apei şi spre stupoarea cercetătorilor s-a constatat că apa din acest izvor are zero bacterii. Acest fapt este unic în lume. Alte cercetări au fost realizate în anii 80.

În fiecare zi

Specialiştii au constatat că izvorul se “alimentează” dintr-un lac subteran imens. Se spune că, din această zonă, a “celor şapte izvoare”, venea în fiecare zi măreţul Zamolxe pentru a bea apă...Totul a început pe vremea primului domnitor din dinastia Basarabilor, când platoul Bucegilor a fost interzis pentru oamenii de rând. Acolo se antrena cavaleria domnitorului-oşteni „roşii”, denumire dată de îmbrăcămintea pe care o purtau.
Aceştia formau unităţile de elită ale armatei domnitorului din Ţara Românească, folosite doar în caz de mare primejdie. Platoul Bucegilor a fost ales deoarece în vremurile de primejdie, tezaurul Ţării era ascuns în tunelurile subterane din zonă şi păzit de oştenii „roşii”.
Se mai afirmă, de asemenea, că Bucegii ar ascunde ceva care poate fi asimilat cu legendara “Gură de Rai”. E vorba despre o pantă cu o suprafaţă de aproximativ un kilometru pătrat, unde se manifestă o anomalie magnetică atipică, după cum o definesc specialiştii, zonă care are efecte benefice uluitoare asupra organismului uman.
În tradiţia populară românească, ”Gura de Rai” este un mediu intre cer şi pământ cu un caracter sacru, un drum spre Rai, un loc benefic. Ca poziţionare geografică, ”Gura de Rai” este situată pe un picior de munte şi se deschide într-o pajişte înaltă sau un gol de munte.

Praf fin

În cartea "Viitor cu cap de mort" de Radu Cinamar se dezvăluie faptul că în Munţii Bucegi ar fi fost descoperite de către sateliţii Pentagonului (Departamentul american al apărării) mai multe tuneluri şi încăperi "secrete" care nu aveau nici o comunicare cu exteriorul.
Se menţionează faptul că în anul 2003 s-a forat muntele pentru a se ajunge la acele încăperi, şi s-ar fi descoperit că aceastea ascund "aparate" extrem de sofisticate care permit vizualizarea întregului trecut al omenirii. De asemenea, tunelurile subterane ar fi de fapt imense, şi ar fi legate de alte locaţii considerate "sacre" de pe pământ. În plus, Pentagonul nu ar fi străin de faptul că sub Bucegi s-ar afla o poartă imensă din piatră (legendele locale amintesc şi despre o poartă spre altă lume), înaintea acestei porţi un baraj energetic, iar orice obiect aruncat spre el se transformă în praf fin.

Lup imens

Legendele locale vorbesc şi despre existenţa unor tezaure deosebit de valoroase, comori îngropate, acumulate de-a lungul a zeci de generaţii de conducători şi păstrat în zonă. Este vorba despre un tezaur sfânt pe care fiecare domnitor era obligat să-l sporească pe timpul domniei sale (dar nu avea voie să folosească nimic din acest tezaur).
După cum menţionează pasionaţii care au studiat îndeaproape ”fenomenul”, dacă este să fie privite de sus, aceste tunele nu ar străbate haotic munţii ci sub forma unor linii care reprezintă imaginea unui lup imens, având gura deschisă, ca atunci când se aruncă asupra prăzii! Oricum ar fi, misterul în ceea ce priveşte Munţii Bucegi rămâne nedezlegat. Se spune că totul a fost construit de Zamolxis atunci când Marele Zeu a decis să apere acest pământ sfânt şi pe cei care îl locuiesc.
Scepticii consideră că totul este exagerat. Dar susţinătorii teoriei şi nu numai afirmă că istoria lumii începe în România...


TOP 3 RECOMANDĂRI EVZ.RO:







Citiţi mai mult: Istoria lumii începe LA NOI? Misterele MUNŢILOR ROMÂNIEI / VIDEO - Actualitate > EVZ.ro (http://www.evz.ro/detalii/stiri/istoria-lumii-incepe-la-noi-misterele-muntilor-romaniei-video-1070043.html#ixzz2mEKD8Nn1) http://www.evz.ro/detalii/stiri/istoria-lumii-incepe-la-noi-misterele-muntilor-romaniei-video-1070043.html#ixzz2mEKD8Nn1
EVZ.ro

[Adrian Pop]

Adrian Pop (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop?hc_location=stream)
O sa discut cu Traian Stanciulescu sa-mi spuna ce-a vazut si sa confirme cele spuse de domnul Constantin Bursuc. In echipa de cercetare neconventionala cu care am lucrat in ultimii 20 de ani, ing. Dragos Ungureanu, a vizitat inainte de 1989 tuneluri de sub Intorsura Buzaului. Mi-a povestit ca acestea au peste 2 m inaltime, sunt pietruite si chiar boltite si ca se mergea calare prin ele. Interesant este ca mi-a spus ca au participat la aceste explorari si calugari veniti din Grecia, dar care, nu au fost lasati sa intre...cazand pietre din tavan la intrarea lor. Pe-ai nostri calugari erau lasati in pace sa viziteze tot ce vor. Lor nu li se intampla nimic. Generalul Ceausescu avea o echipa de paranormali cu care facea astfel de cercetari, inclusiv cartarea pesterilor de la distanta, imi povestea Dragos. Erau echipe de speologi care cartau pesterile de la fata locului si echipe care cartau aceleasi pesteri concomitent, dar mergand pe de-asupra, prin muntii respectivi. Impreuna cu el am gasit astfel de tuneluri in Oltenia, precizandu-le cu acuratete adancimea, nodurile de retea si traseele. Toate aveau legatura cu Manastirile din zona si din nordul Olteniei, dupa care traseele treceau pe sub Munti....In Agentia de Turism de explorari Sarmizegetusa, pe langa ce-am vazut si le-am povestit tinerilor cu care eram, vom continua cercetarile. Important este ca finantarea acestor explorari sa fie facuta cu bani obtinuti din Munca Cinstita si doar decatre tineri curati la Suflet, pentru ca altfel nu se va intra in rezonanta cu Natura si in consonanta cu Entitatile care pazesc aceste mistere ale Neamului nostru. Trebuie inteles bine asta. Ce se face in momentul de fata ca explorare a celor 98 % din ce ascunde Pamantul Romaniei este surogat...pentru ca banii obtinuti pentru finatarea acestora sunt obtinuti prosteste. De cele mai multe ori prin mana intinsa, ca milogii, cerandu-se tot felul de sponsorizari, de donatii, etc...Si le tot spun asta factorilor de decizie, dar vad ca n-o prind....Bag seama ca n-au cu ce. Istoria Neamului nostru este departe de a fi scrisa, dar exista un inceput, prin Prietenul meu de Suflet, Prof dr Tudor Diaconu, Mosu, de la Pitesti.
[9:52:46 PM] Pop Adrian : http://www.realitatea.net/declaratia-halucinanta-a-unui-profesor-exista-o-retea-de-tunele-fizice-reale-sub-toata-romania_1336904.html



https://fbstatic-a.akamaihd.net/rsrc.php/v2/y4/r/-PAXP-deijE.gif (http://www.realitatea.net/declaratia-halucinanta-a-unui-profesor-exista-o-retea-de-tunele-fizice-reale-sub-toata-romania_1336904.html)Declaraţia HALUCINANTĂ a unui profesor: "Există o reţea de tunele fizice, reale, sub toată România"
www.realitatea.netProfesorul Constantin Bursuc afirmă că a pătruns într-o vastă reţea de galerii subterane artificiale. "Există o reţea de tunele fizice, reale, sub toată România. Eu am cartat, prin măsurători la faţa locului, doar unele dintre aceste căi de comunicaţie subterane, care se află la 4-5 km adâncime sub…

(http://www.realitatea.net/declaratia-halucinanta-a-unui-profesor-exista-o-retea-de-tunele-fizice-reale-sub-toata-romania_1336904.html)





Îmi place (https://www.facebook.com/groups/203961636347554/548638145213233/?notif_t=like#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=99&appid=2309869772&p%5B0%5D=100002378853251&p%5B1%5D=544239558998668&profile_id=203961636347554&share_source_type=group) ·

[Adrian Pop]

andreyavram: http://www.fara-secrete.ro/descoperirea-din-bucegi-din-anul-2003-cea-mai-mare-descoperire-arheologica-de-pe-planeta-si-din-toate-timpurile/
andreyavram: descoperire care a fost prevazut de parintele Boca in 89
andreyavram: la intalnirea cu tanarul care urma sa fie protagonistul descoperirii

[Adrian Pop]

https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-frc3/t1/c17.5.64.64/p74x74/969065_640730762618905_629392123_a.jpg (https://www.facebook.com/paul.buica.5)Paul Buica (https://www.facebook.com/paul.buica.5) via Humans Are Free (https://www.facebook.com/HumansAreFree)
Tuneluri sub piramide
https://fbexternal-a.akamaihd.net/safe_image.php?d=AQDKGYBDU_HV8u80&w=398&h=208&url=http%3A%2F%2F2.bp.blogspot.com%2F_u3D7kCdnYZs% 2FTUv_T0y9lFI%2FAAAAAAAAAuQ%2FW5BsGcFikKE%2Fs640%2 Fpyramids3.jpg&cfs=1
(http://shar.es/QBNvZ)Extensive System of Caves Discovered Under the Pyramids | Humans Are Free
humansarefree.com

Dear Friends,HumansAreFree.com is and will always be...


(http://shar.es/QBNvZ)



Îmi place (https://www.facebook.com/paul.buica.5/posts/737728512919129?notif_t=close_friend_activity#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=99&appid=2309869772&p%5B0%5D=100000459619490&p%5B1%5D=737728512919129&share_source_type=unknown)

[Adrian Pop]

Extensive System of Caves Discovered Under the Pyramids 18 (http://humansarefree.com/2011/02/something-extremely-strange-is.html#comment-form)
Pyramids (http://humansarefree.com/search/label/Pyramids)
4:17 PM
A+ (http://humansarefree.com/2011/02/something-extremely-strange-is.html#A+) A- (http://humansarefree.com/2011/02/something-extremely-strange-is.html#A-) Share on printPrint (http://humansarefree.com/2011/02/something-extremely-strange-is.html#) Share on emailEmail (http://humansarefree.com/2011/02/something-extremely-strange-is.html#)


9404 12 Google +21 StumbleUpon3414

Something extremely strange is happening in Giza, both under the pyramids and in the office of Dr. Hawass. Even skeptics of the "Hall of Records" from Atlantis are now forced to admit that something big is being hidden.

In August of 2008 a system of caves was discovered under the pyramids. Certainly this is very big news. But look at the reaction of Dr. Hawass on his website:

Surely Hawass is intimately aware of such a discovery.

So Why deny it? What is he trying to hide? Dies this have anything to do with the wall that is being built to surround the Giza complex? What secrets don't they want us to know?


http://2.bp.blogspot.com/_u3D7kCdnYZs/TUv_T0y9lFI/AAAAAAAAAuQ/W5BsGcFikKE/s640/pyramids3.jpg (http://2.bp.blogspot.com/_u3D7kCdnYZs/TUv_T0y9lFI/AAAAAAAAAuQ/W5BsGcFikKE/s1600/pyramids3.jpg)


Inside Giza's cave underworld

In December 2009, after denying that they existed, Egypt's leading Egyptologist, Dr Zahi Hawass, has had to admit that an excavation team under his charge is investigating an ancient tomb at the centre of claims regarding the alleged discovery of a cave underworld beneath the Pyramids of Giza.


This is a surprising announcement for several reasons, not the least being that the "alleged" cave system has already been explored and photographed by British writer and explorer Andrew Collins. In August 2008, Collins announced that he had rediscovered the entrance to a previously unexplored cave system, entered via a mysterious tomb several hundred meters west of the Great Pyramid.




http://3.bp.blogspot.com/_u3D7kCdnYZs/TUv_mwYnC3I/AAAAAAAAAuU/cz1aN2dH9jk/s640/zz02+hawass.deny.jpg (http://3.bp.blogspot.com/_u3D7kCdnYZs/TUv_mwYnC3I/AAAAAAAAAuU/cz1aN2dH9jk/s1600/zz02+hawass.deny.jpg)


As Always, Hawass is a LIAR


Collins also found clues left in the 200-year-old memoirs of British diplomat and explorer Henry Salt. Salt wrote how, in 1817, he and Italian explorer Giovanni Caviglia had investigated cave "catacombs" at Giza for a distance of "several hundred yards" before coming across a "spacious" chamber. This chamber linked to three others of equal size, from which went various labyrinthine passages, one of which the Italian later explored for a distance of "300 feet further".


Collins decided to look for these caves in the area where the unmarked star of Cygnus would align in relation to the three pyramids. He discovered a series of catacombs, as Henry Salt had described, but no sign of any caves. Then, as he was about to leave the site he noticed a break in the catacomb wall which eventually revealed the entrance to this huge complex network of caves.


Excited by this monumental discovery, Collins immediately went to inform the Egyptian authorities and expected them to be as excited as he was. Wrong!


Egyptian Authorities Try to Hide the Cave's Discovery

According to Collins,

"Dr Hawass [Secretary General for Egypt's Supreme Council of Antiquities] actually denied the existence of the caves. He has done this publicly. Why he has done this is a matter of debate.The most easiest explanation is that the preliminary investigations that he did following our visit to inform him of the discovery of this cave, in April 2008, meant that his people went in the tomb overlooked the entrance, as we did initially."
Fifteen months later, bowing to the inquiries made by the press and Egyptian scholars, Dr Hawass confirmed that he has ordered an all-Egyptian team to explore the tomb at the center of the "controversy". Controversy? How could a discovery on such a scale be controversial?

"We are clearing this system now, and it is a Late Period catacomb, like many others around Egypt," he stated this week. "There is no mystery about it, and there is no connection with esoteric topics. We will publish our results as part of our normal process."
While applauding Dr Hawass's new interest in the site, Collins remains sceptical of his motives.

"We knew in August that he had started clearing the tomb," he said. "The excavations began almost immediately after knowledge of the cave discovery hit the internet."
Collins is also unconvinced by Hawass's explanation of what he calls the "catacomb". "Does his use of the term 'system' now suggest that he has found and entered the caves, which he previously denied even existed? he asks.


"My colleagues and I have examined photographic evidence of dynastic catacombs throughout Egypt, and these all appear to be carved by human hands." -Hawass

But photographs don't lie.



http://1.bp.blogspot.com/_u3D7kCdnYZs/TUwBuREvjlI/AAAAAAAAAug/Lxs0IsyF3mI/s320/zzz+pyramidcaves.side.jpg (http://1.bp.blogspot.com/_u3D7kCdnYZs/TUwBuREvjlI/AAAAAAAAAug/Lxs0IsyF3mI/s1600/zzz+pyramidcaves.side.jpg)

Collins says, "Those at Giza are natural, and penetrate the bedrock for many hundreds of metres, perhaps following the course of local geological faulting."



Although Dr Hawass suggests there is no mystery surrounding the "catacomb", Collins suspects that the caves extend beneath the Second Pyramid, where ancient tradition puts the legendary Tomb of Hermes, Egypt's legendary founder. This is significant because Hermes is known as the Great Wisdom Bringer and Collins suspects that the chambers could possibly reveal something left behind by Hermes - something like the legendary Hall of Records.



http://1.bp.blogspot.com/_u3D7kCdnYZs/TUwAYwxC2TI/AAAAAAAAAuY/kkn5lzI5CHM/s320/zz+pyramidcaves.hermes.jpg (http://1.bp.blogspot.com/_u3D7kCdnYZs/TUwAYwxC2TI/AAAAAAAAAuY/kkn5lzI5CHM/s1600/zz+pyramidcaves.hermes.jpg)



The Hall of Records - as Prophesied by Edgar Cayce


http://4.bp.blogspot.com/_u3D7kCdnYZs/TUwA9myC3KI/AAAAAAAAAuc/hsPdnUu6M78/s320/Edgar+Cyce.jpg (http://4.bp.blogspot.com/_u3D7kCdnYZs/TUwA9myC3KI/AAAAAAAAAuc/hsPdnUu6M78/s1600/Edgar+Cyce.jpg)
According to the legendary psychic, Edgar Cayce, the pyramids were constructed by an ancient civilization that had its origins in Atlantis. This great civilization existed somewhere around 10,000 to 11,000 BC and was responsible for building the Great Pyramid, and for burying the lost history of mankind in a chamber called "The Hall of Records."


"The records are one... (contain)... a record of Atlantis from the beginnings of those periods when the spirit took form or began the encasements in that land." - Cayce




The records extend through the first destructions of that ancient civilization, the exodus of Atlanteans to other lands, and the final destruction of Atlantis.

They contain a description of the building of the Great Pyramid, as well as a prophecy of "who, what, where, would come [to make] the opening of the records."


Collins says,

"This has never been found. So perhaps it is still there, awaiting discovery, somewhere close to where Salt and Caviglia reached nearly 200 years ago.

"I do believe that the caves that we have entered are part of a much larger complex that stretches right beneath the entire Giza plateau."
Collins explains that the network of caves are natural and resemble Swiss Cheese. He believes they were formed long before the pyramids were built and suggests that they could be the reason the pyramids were built on this site. The early civilizations believed that part of the dying process involved traversing the so-called "underworld" and these caves might have been viewed as the entrance to this underworld. There is evidence of human activity in the deepest parts of the caves.



Satellite images help verify the caves

According to Collins, "Satellite images would tend to suggest that the caves... go all the way to the Second Pyramid." A little west of here archaeologists have found a collection of bird mummies. Since the constellation of Cygnus is historically depicted as a bird, specifically a swan, it is theorized that worshippers left mummified birds as an offering associated with this star configuration or perhaps to Socar, the bird-like figure that was the ruler of the underworld.



http://3.bp.blogspot.com/_u3D7kCdnYZs/TUwB-_niTkI/AAAAAAAAAuk/E6PxjEkXHQ0/s640/zz+pyramidcaves.bottom.jpg (http://3.bp.blogspot.com/_u3D7kCdnYZs/TUwB-_niTkI/AAAAAAAAAuk/E6PxjEkXHQ0/s1600/zz+pyramidcaves.bottom.jpg)


From the entrance of the caves it appears that you can travel towards the Second Pyramid and directly under the spot where the Cygnus star, Deneb, would be aligned with the three pyramids and the wings of Cygnus. Is this where we will find the famed "Hall of Records"? Will the Egyptian government allow the world to know about what's really there? Why are they being so secretive?


What's in the caves

As of February 2010, Dr Zahi Hawass revealed that the system of caves was being probed by a host of experts.


"We have experts in all fields working with us," he revealed this week. "Archaeologists, geologists, engineers, and architects, to name a few... I will be posting information about our excavation at Giza on my web site and will be publishing the results of our work in due course."


Work at the cave-tomb, designated "NC2" by American Egyptologist George A. Reisner, has discovered two new rock-cut shafts and stairways leading into a maze of underground chambers and galleries never seen before in recorded history. Dr Hawass has suggested that they may date to the Old kingdom period. It appears that the caves were originally used as catacombs but leter were used for a bird necropolis, where mummified birds and other small animals were offered as sacrifices.


A British man named Richard Gabriel and his partner Judith was able to gain access to the tomb and cave system and take a sequence of breathtaking pictures. The top 5 photos are from the actual tomb.


http://1.bp.blogspot.com/_u3D7kCdnYZs/TUwEK_pA4cI/AAAAAAAAAuo/JYfp13lxVok/s640/zzz+cave+system.png (http://1.bp.blogspot.com/_u3D7kCdnYZs/TUwEK_pA4cI/AAAAAAAAAuo/JYfp13lxVok/s1600/zzz+cave+system.png)


Notice the many electrical cables (above, left) indicating the level of activity currently being undertaken in the caves (Are they taking out anything of interest? Are they covering up the signs of past civilizations? Are they hiding the entrances to the underground tunnels?).

Do you remember the YouTube videos about the night time excavations from under the Sphinx? They took out from the tunnels massive covered boxes and sent them to Cairo's airport. The boxes had been loaded into C-17's cargo airplanes belonging to the US Air Force.

The boxes had been transported ONLY during the night time! The officials denied it, of course!

One photo displays rock simulacrum in the form of a snake's head, making sense of local folk stories which claim that the caves are haunted by a giant snake called el-Nahash (Not again! Every time we dig deep enough, there is always a reptilian figure lurking in the underground!).

Source: Viewzone.com (http://viewzone.com/);



What if the cave system leads somewhere deeper? Maybe to an underground city. The history of Atlantis is filled with stories of underground cities. A huge underground city has been discovered in Romania (it has 200 square kilometers) - click to read. (http://humansarefree.com/2010/11/true-history-lessons.html)


Do you remember my reference about RA's coming from the Pleiades in a flying disc? After his arrival he moved in his underground city. Read More (http://humansarefree.com/2010/12/anunnaki-chronology-of-events-part.html#more);

- See more at: http://humansarefree.com/2011/02/something-extremely-strange-is.html#sthash.WOks9vKz.JG31UTCN.dpuf

[Adrian Pop]

“Tunelul iubirii”, unul dintre cele mai romantice locuri din România Inedit (http://romania-redescoperita.ro/index.php/component/k2/itemlist/category/30-inedit)
15 Feb 2014

dimensiunea fontului http://romania-redescoperita.ro/components/com_k2/images/system/blank.gif (http://romania-redescoperita.ro/index.php/component/k2/item/45-tunelul-iubirii-unul-dintre-cele-mai-romantice-locuri-din-romania#) http://romania-redescoperita.ro/components/com_k2/images/system/blank.gif (http://romania-redescoperita.ro/index.php/component/k2/item/45-tunelul-iubirii-unul-dintre-cele-mai-romantice-locuri-din-romania#)
Fi primul care postează comentarii! (http://romania-redescoperita.ro/index.php/component/k2/item/45-tunelul-iubirii-unul-dintre-cele-mai-romantice-locuri-din-romania#itemCommentsAnchor)


Pe calea feratăCaransebeș – Boutari există unul dintre cele mai romantice locuri din România, plin de magie, parca rup de realitate, pe care l-am putea denumi ’’Tunelul Iubirii”. Daca va intrebati unde este si ce este cu acest loc, iata câteva informatii: Linia CF Caransebeș-Bouțari-Subcetate este o cale ferată secundară în România. Linia este simplă, neelectrificată și a fost inaugurată la 11 noiembrie 1908 pe distanța Caransebeș - Bouțari, respectiv la 01 mai 1909 pe distanța Bouțari - Subcetate. Datorită declivităților foarte mari de până la 50 mm/m, pe distanța Bouțari - Sarmizegetusa, circulația trenurilor se efectua pe linie cu cremalieră. În perioada 1908 - 1978 (an în care tronsonul Bouțari - Sarmizegetusa a fost închis circulației trenurilor de călători) tracțiunea a fost asigurată pe întreaga distanță de locomotive cu abur.
În 1995, se închide al doilea tronson de linie pentru circulația trenurilor de călători, și anume Sarmizegetusa - Hațeg, pentru ca în cursul anului 2000, linia pe distanța Bouțari - Hațeg să fie dezafectată și trecută în administrarea SAAF. În prezent pe distanța Caransebeș - Bouțari circulă trenuri de călători și marfă iar pe segmentul Hațeg - Subcetate, ocazional, doar transport de marfă.
Fotografiile pe care le vedeți mai jos au fost realizate și publicate de artistul fotograf Florin Avramescu, tocmai pentru a demonstra că acest loc special este în România. Pe internet circulă fotografii asemănătoare cu localizarea în Ucraina...
http://2.bp.blogspot.com/-wvXCWb7UKPg/Uj2MAa2B6jI/AAAAAAAABB8/YF5h-goB-00/s640/1135p.jpg


Vedere catre Otelul -Rosu: http://1.bp.blogspot.com/-iVu1W8nNsfY/Uj2kgeTHteI/AAAAAAAABCM/WTz4blPFMgc/s640/818p.jpg



Vedere catre Caransebes:
http://4.bp.blogspot.com/-27XGubhtsP0/Uj2mGCiJKII/AAAAAAAABCY/I2pSeTzJGMo/s640/830p.jpg


Tunelul verde de primavara:
http://2.bp.blogspot.com/-dYQSj3VNfg0/Uj2pS_SgdKI/AAAAAAAABCk/-iAfiaXoRQs/s640/979p.jpg


http://1.bp.blogspot.com/-F0KIPKI1F7E/Uj2ri1PGq1I/AAAAAAAABCw/KzY7CKoMQsg/s640/DSC_1109.JPG

http://1.bp.blogspot.com/-OydnWnFUb0Q/Uj2wf0OkTAI/AAAAAAAABDA/S_5XHgn42yo/s640/1007p.jpg


http://4.bp.blogspot.com/-93D_Vmrr1Tw/Uj2xFfVzXMI/AAAAAAAABDQ/oSEkzjLR5e8/s640/1043p.jpg

http://2.bp.blogspot.com/-LdVcNuuvycc/Uj3rtJ2DlhI/AAAAAAAABEI/OQ-AfIylRGw/s640/1021p.jpg

http://2.bp.blogspot.com/-Gylstt9ivdo/Uj3r_ZWN20I/AAAAAAAABEU/X9fpmcHi8oQ/s640/DSC_3364.JPG


Tunelul cu colorit de toamna:
http://4.bp.blogspot.com/-nfTiODIqcsw/Uj3zdociB8I/AAAAAAAABE0/wD4Hsbk781A/s640/DSC_1110.JPG

http://3.bp.blogspot.com/-kFEXteVa9AU/Uj3zXHKvKlI/AAAAAAAABEs/9fRTQ8IOhMQ/s640/DSC_1114.JPG



Vezi povestea integrală aici: http://florinavramescu.blogspot.ro/2013/09/tunelul-mai-explicit.html

[Adrian Pop]

https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-frc1/t1/1780628_663522307045389_1554895414_n.jpg

[Adrian Pop]

Leonardo Firenze (https://www.facebook.com/leonardo.firenze1) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=663522307045389&set=a.222033121194312.56231.100001628776076&type=1) postată de Dragos Anunnaki (https://www.facebook.com/dragos.vsanunnakireptilians).

https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-frc1/t1/s403x403/1780628_663522307045389_1554895414_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=663522307045389&set=a.222033121194312.56231.100001628776076&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=663522307045389&set=a.222033121194312.56231.100001628776076&type=1)

Descoperirea din Masivul Bucegi din August 2003 - cum au incercat americanii sa foreze in interiorul Masivului Bucegi si dupa, au fost prinsi de catre cei din SRI care au raportat Guvernului lui Nastase si totul a devenit un scandal monstru!!!

BUCEGI FACILITY - EYES ONLY!

Structura tunelului din interiorul Masivului Bucegi este urmatoarea: acesta se afla intr-o pozitie perfect paralela cu baza Masivului Bucegi, plecand de la o treime de baza, are o lungime de 280 m, dupa care coteste brusc spre stanga intr-un unghi de 26 de grade, continuand apoi cu 200 m lungime, terminandu-se in interiorul unei aule gigantice in interiorul Masivului Bucegi. Aula are un diametru de 100 m si o inaltime de 30 m. Verticala la suprafata corespunde stancilor de pe creasta care poarta denumirea de Babele, verticana iesind astfel intre Sfinx si Babele!

Climatul politic era „fierbinte”, aceea fiind chiar perioada critică înainte de alegeri.
Este chiar posibil ca anumiţi factori politici să fi fost radical influenţaţi de noile descoperiri şi dovezi care au fost aduse. Am aflat că membrii comisiei de audiere au fost atât de bulversaţi de datele raportului şi de dovezile care le-au fost prezentate, încât ore în şir ei nu au fost capabili să ia vreo hotărâre şi nici să transmită în mod coerent informaţiile la vârf de stat. Întregul lor sistem de valori a fost atunci complet răsturnat şi nu se întrezăreau alte puncte de sprijin care să le susţină vechile concepţii. Poate tocmai de aceea s-a ajuns la concluzia că era nece¬sară o modificare radicală a sistemului şi a influenţelor oculte în ţară.

Este uimitor cum lanţul de evenimente care a început cu marea descoperire din Munţii Bucegi şi a continuat cu expediţia de amploare prin tunelurile subpământene a modificat aproape integral atât gândirea, cât şi destinul unor oameni.

Descoperirea din Masivul Bucegi din August 2003 - un secret teribil in topul secretelor de pe lista proiectelor negre ale U.S.A.P.

U.S.A.P. sau "proiectele negre" se traduc prin "operatiune ultrasecreta si complet inchisa recunoasterii oficiale". Practic acestea nu exista oficial si nici chiar presedintii de state nu au acces la asemenea date. In esenta, datele sint de acest gen, despre ce discutam noi, doar ca ei au dovezile palpabile, empirice...

Romania nu si-a luat un angajament definitiv in ceea ce priveste secretul descoperirii din Masivul Bucegi, insa din ce am aflat acel protocol semnat de carpa KGB-ista, Iliescu, a fost semnat pe 10 ani, el expirand in August 2013.

Descoperirea din Masivul Bucegi a zguduit efectiv eşafodajul politic, ştiinţific şi religios al celei mai mari puteri actuale, care sunt Statele Unite ale Americii. A instituit imediat cel mai teribil secret mondial şi a impli¬cat o luptă diplomatică teribilă şi presiuni politice extra¬ordinare, deoarece România a dorit să prezinte această descoperire lumii întregi.

Prin specificul ei, descoperirea ameninţă însăşi influenţa
politico-ideologică a Vaticanului şi spulberă iremediabil atât concepţia antropologică a ştiinţei moderne, cât şi ideile despre isto¬ria planetei noastre şi a omenirii. Felul în care s-au precipitat însă evenimentele, incredibilele conexiuni şi sursele care au concurat la realizarea descoperirii îmi dau posibilitatea acum, când cunosc toate elementele implicate, să am o viziune fascinantă şi de ansamblu a întregului angrenaj, uluitor de complex, care a condus la momentul epocalei
descoperiri. Ea apare astfel ca un punct-focar, ca o primă „staţie" foarte importantă pe calea transformării conştiinţei umanităţii şi mi se pare cu atât mai remarcabil şi sugestiv faptul că ea s-a produs în România.

Aşa după cum se va vedea, descoperirea reprezintă de fapt o „antecameră" la alte realităţi chiar mai tulburătoare, pe care Cezar, împreună cu o echipă de specialişti formată din reprezentanţi ai SUA şi ai României, le-a investigat în cadrul unei „mari expediţii" pe parcursul unui an (din luna octombrie 2003, până în luna iulie 2004). Problema publicării acestor informaţii rămâne totuşi foarte controversată. Iniţial, statul român a vrut să anunţe această descoperire lumii în¬tregi şi să o pună la dispoziţia cercetătorilor. Se considera că aceasta nu mai reprezenta neapărat o problemă de interes naţional, ci una de interes mondial. Lupta de culise pentru a împiedica această dezvăluire de o importanţă excepţională pentru omenire a fost determinată de intervenţia majoră a SUA. Deliberările diplomatice, argu¬mentele pro şi contra, precum şi promisiunile sau ameninţările au durat aproximativ două luni
(august-septembrie, 2003).

în urma unui acord ultra-secret care a fost semnat între cele două state, România s-a angajat să nu prezinte lumii întregi descoperirea de pe teritoriul ei. Probabil că, printre altele, primirea în NATO care s-a efectuat în grabă, în primăvara lui 2004, a făcut şi ea parte din pachetul secret de „compensaţii" pentru această hotărâre, în acest context, plasarea unor baze militare americane pe teritoriul României poate să devină o certitudine în următorii ani, constituind o „pavăză" puternică pentru locaţia din Munţii Bucegi. Aspectele sunt foarte complicate şi secrete. Nu cunosc deocamdată care sunt avantajele ţării noastre în raporturile bilaterale cu SUA, dar anumite semne clare de ciudată bunăvoinţă la cel mai înalt nivel diplomatic au început deja să apară.

Cu toate acestea, „mişcările de culise" ale SUA tre¬buie să se desfăşoare cu mare precauţie, pentru a nu atrage prea repede nedumeriri şi întrebări stânjenitoare din partea celorlalte state şi puteri ale lumii, care ar putea observa dar nu ar înţelege interesul Americii pentru România. Secretul descoperirii este practic absolut. Nu am mai văzut niciodată aşa ceva, „sarcina" asigurării lui fiind preluată în mare parte de americani. Voi descrie la timpul potrivit aceste aspecte, dar pot să afirm anticipat că nu există nici un document, scris, filmat sau fotografiat, care să fi părăsit zona descoperirii. A fost construit un hangar subteran imens, pentru depozitarea şi manipularea echipamentului tehnic precum şi a dovezilor. Este ca o adevărată uzină, complet utilată, iar ideea construirii lui s-a dovedit foarte inspirată.

Totuşi, din informaţiile pe care le deţin, România nu şi-a luat un angajament definitiv în ceea ce priveşte menţinerea secretului marii descoperiri, însă termenii contractuali nu îmi sunt deocamdată cunoscuţi, în prezent, metodele care sunt folosite pentru anihilarea oricărei tentative de a cunoaşte ceva despre această descoperire sunt dezinformarea şi lipsa oricăror dovezi materiale. Sarcina nu este uşoară, însă din câte ştiu, ea a fost realizată cu succes până în prezent, în opinia mea, însă, această stare de lucruri nu poate continua mult timp de acum înainte. Vom analiza însă aceste aspecte după ce voi prezenta toate elementele care au condus în mod gradat la efectuarea acestei descoperiri de excepţie pe teritoriul României.

Practic ansamblul descoperit sub Masivul Bucegi in 2002, de catre
cercetatorii de la Pentagon folosind satelitii geostationari care au la baza tehnologia bionica si cea a undelor de forma. La data de 11 August 2003, dupa o pregatire ca la carte o echipa romano-americana patrunde in interiorul Masivului Bucegi (nu mai descriu toata povestea), asta dupa ce foreaza de mai multe ori in incercarea vehementa de a patrunde in interior desi barajele energetice nu permiteau. Intr-un final s-a reusit
strapungerea barierei energetice si unificarea galeriilor.

Baza secretă din munţi (Unitatea militara Dichiu)

Clipa mult aşteptată a sosit puţin după mijlocul lunii august, într-o dimineaţă însorită am fost contactat prin fi¬liera obişnuită, dar curând aveam să realizez că măsurile de precauţie erau de acea dată mult mai severe. Nu voi intra în amănunte, care oricum nu interesează prea mult. Puţin după prânz am ajuns la una din bazele militare secrete de la poalele munţilor, de unde am fost preluat cu elicopterul Departamentului Zero, fiind însoţit de doi mi¬litari cu uniformă specială, care erau înarmaţi, încă de la Bucureşti, după consemnele ştiute, nici unul dintre cei care mă escortau nu a rostit o vorbă. Schimbările de vehicul şi de pază erau însoţite doar de ordine scurte, la obiect, întreaga acţiune se dovedea a fi rapidă şi precisă.

Deşi cunoşteam prea bine aspectele implicate şi motivele pentru care era necesară asigurarea unei maxime secu¬rităţi, mărturisesc totuşi că eram puţin contrariat de stricteţea măsurilor de siguranţă care erau luate, consi-derându-le exagerate. Mi-am dat însă repede seama că nu eram aproape deloc în măsură să apreciez la adevărata ei valoare întreaga operaţiune şi că trebuia să mă consider un tip foarte norocos pentru că mi se oferea nesperata şansă de a avea acces la ceea ce consideram a fi, probabil, cea mai importantă descoperire din timpurile moderne. Faptul că am fost chemat de Cezar şi că măsurile de securitate erau extraordinare îmi oferea certitudinea că, într-adevăr, acolo fusese descoperit ceva de o importanţă colosală. Reflectam la faptul că, în timp ce imensa majoritate a oamenilor îşi duceau traiul zilnic, de multe ori într-un mod cât se poate de banal, această descoperire ar fi putut să transforme radical concepţiile tuturor într-o perioadă foarte scurtă de timp.

Zâmbeam amar la gândul că, în conjunctura mondială prezentă, părerea mea era probabil mult prea idealistă. Pentru a determina o trans¬formare de proporţii care să implice o justă analiză şi înţelegere atât a trecutului umanităţii cât şi a semnificaţiei profunde a vieţii, este nevoie de o abilă diplomaţie, de inteligenţă şi de virtuţi nobile pentru a te „strecura" print¬re numeroasele piedici de natură mentală, psihică sau chiar materială care încă domină masele de oameni.
Cufundat în aceste gânduri aproape că nu am obser¬vat coborârea elicopterului, care se apropia de noua bază ce fusese construită în munţi. Reflecţiile mele s-au eva¬porat ca prin farmec la vederea ansamblului care se afla la câţiva zeci de metri sub mine. Deşi eram oarecum fami¬liarizat cu operaţiunile de tactică militară şi cu tehnica folosită în astfel de ocazii, totuşi ceea ce puteam să văd atunci întrecea cu mult orice închipuire. In primul rând am realizat prezenţa masivă a forţelor americane datorită numărului mare de vehicule de teren care le sunt caracte¬ristice şi a unor ansambluri masive , ascunse sub nişte prelate uriaşe pe care se vedea desenat steagul SUA.

Puteam, de asemenea, să observ singurul drum amenajat, destul de larg, care venea din vale prin pădure, precum şi cele două centuri de securitate militară a accesului în bază; ele apăreau ca un fel de hotare late, formând fiecare aproape un cerc complet înjurul unei intrări mari în peretele stâncos al muntelui, între cele două centuri con¬centrice de securitate exista un parc de camioane militare, câteva autovehicule de teren, precum şi două trei vehicule a căror formă şi scop nu le-am putut identifica pe loc. Am estimat că de-a lungul celor două centuri erau plasaţi aproximativ două sute de militari. Cei de pe centura inte-rioră purtau o uniformă specială, de culoare neagră, iar militarii de pe centura exterioară purtau uniformă obişnuită. Fiecare dintre aceştia avea armă automată, iar distanţa dintre ei era de doar câţiva metri. Am văzut că barăcile soldaţilor erau plasate între cele două hotare, iar cele ale echipei speciale se aflau imediat în spatele celei de-a doua centuri. Drumul era blocat de bariere duble şi masive în dreptul fiecărei centuri, cu dublu pichet de con¬trol de fiecare parte a lui. Am apreciat distanţa între cele două centuri de securitate la aproximativ cincizeci de metri. Se pare că activitatea era frenetică, deoarece obser¬vam un du-te-vino continuu între cele două comanda¬mente, dar mai ales în interiorul perimetrului-focar, până la peretele care fusese tăiat în munte.
Observaţiile mele generale au fost întrerupte de ateri¬zarea elicopterului pe un loc amenajat în interiorul perimetrului principal, după a doua centură de securitate. Am coborât şi imediat am fost încadrat de doi militari , care de această dată erau americani. Ne-am deplasat doar vreo douăzeci de metri de la elicopter, cei doi din echipa specială fiind în faţă, iar americanii în spatele meu. Mi s-a spus să mă opresc şi am rămas acolo în picioare, toţi cinci, cam o oră; în mod evident, aşteptau ordinul de pre¬luare a mea.

Abia atunci am început să realizez cu adevărat pro¬porţiile operaţiunii care se desfăşura în zonă şi să intuiesc importanţa ei excepţională. Iniţial am fost mirat de „trata¬mentul" la care eram supus; nu pentru că m-aş fi simţit jignit, ci mai ales pentru stricteţea aproape incredibilă cu care se desfăşurau acţiunile în cadrul bazei, îi priveam pe cei patru care mă încadrau politicos, dar foarte ferm; nu s-au clintit din poziţia în care se aflau, nu s-au relaxat, nu au vorbit şi aproape că nici nu au clipit timp de o oră, cât am aşteptat acolo. Complet impasibili, îmi dădeau mai mult impresia unor roboţi, decât a unor făpturi umane. Neavând încotro, am rămas şi eu aproape nemişcat între ei, îndoindu-mă doar din când în când pentru a nu amorţi. Am încercat să aflu motivul aşteptării noastre, precum şi alte amănunte, dar era ca şi cum aş fi vorbit la patru stâlpi de beton. Am înţeles atunci că ordinele erau extrem de severe şi stricte şi nu am mai pus alte întrebări, aşteptând resemnat venirea lui Cezar.

Cu toate că era relativ obositor să rămân în picioare un timp destul de îndelungat în acelaşi loc, am folosit acel prilej pentru a observa cu atenţie ceea ce se afla în jurul meu. Emoţia de care fusesem cuprins încă de la plecarea din Bucureşti se amplificase şi mai mult. Mă aflam, prac¬tic, la mai puţin de o sulă de metri de ţinta viselor şi pre¬supunerilor mele, de o fenomenală descoperire care aştepta poate de zeci de mii de ani să fie revelată. Fiorul necunoscutului care plutea în aer cuprindea parcă întrea¬ga bază, insuflând în mod tainic fiecărei persoane de acolo un aer aparte, grav, de enigmatică focalizare inte¬rioară.

În faţa mea, puţin lateral dreapta de la locul în care mă aflam, se deschidea în munte gura largă a unui tunel. Puteam să văd sistemul modern de iluminare care fusese montat la intrare şi care continua în interiorul tunelului. Din nefericire, unghiul în care mă aflam şi prezenţa unui mare cort de campanie şi a două construcţii modulare ultramoderne, în formă de emisferă, îmi bloca perspecti¬va, în aceeaşi zonă principală în care mă aflam existau mai multe jeep-uri şi vehicule americane, iar în marginea din stânga mea erau două ansambluri uriaşe, acoperite fiecare cu câte o prelată, care după formă sugerau că adă¬posteau lăzi uriaşe, al cărui conţinut nu îl cunoşteam. Gura tunelului era blocată de o barieră lată din metal, fiind păzită de o parte şi de alta de doi militari americani; uniforma lor sugera că făceau parte din trupele de elită ale puşcaşilor marini.
Insă ceea ce mi-a atras îndeosebi privirea era uriaşul hangar săpat în piatra muntelui, care se afla în dreapta tunelului păzit. Era imens, măsurând cam zece metri înălţime şi, din câte am putut eu aprecia, cam cincizeci de metri adâncime. Era perfect realizat, cu pereţii finisaţi şi bolta curbată în mod impecabil. M-am întrebat ce tehnologie au folosit dacă au reuşit să construiască tot ceea ce vedeam în aproximativ o lună. Ulterior aveam să aflu cu stupoare că realizarea forajului în cazul hangaru¬lui nu durase decât o singură zi.

În interiorul halei erau stivuite multe lăzi pe o parte, iar pe cealaltă parte se aflau trei construcţii speciale, ca nişte camere lungi al căror scop, cred, nu putea fi decât cel de analiză şi cercetare. De altfel, în interiorul hangaru¬lui era o relativă agitaţie, deoarece puteam să observ multe persoane cu halate albe, care intrau sau ieşeau grăbite din acele mini-laboratoare, purtând în mâini diferite obiecte sau hârtii. Atât pe culoarul din mijloc al hangarului, cât şi afară, aproape de gura tunelului, am văzut mai multe vehicule mici cu motor electric, pe care unii dintre cei de acolo le foloseau pentru a se deplasa în interior. Nici tunelul şi nici hangarul nu erau prevăzute cu uşi culisante, probabil datorită complicaţiilor construc¬tive, care nu erau momentan necesare. Hangarul avea totuşi, în partea de sus, un sistem mecanic de „perdea", confecţionat dintr-un material semitransparent, care nu era lăsat decât pe un sfert din înălţimea intrării. Sistemul de iluminat era impecabil şi am observat două mari ge¬neratoare care funcţionau undeva mai jos, pe coasta muntelui, între cele două centuri de securitate şi control. La o oarecare depărtare de marele cort de campanie, în stânga mea, se afla un şir de barăci moderne iar în spatele lor mai multe corturi de campanie de dimensiuni medii, care cu siguranţă reprezentau adăposturile de noapte pen¬tru personalul de cercetare şi pentru militari. Nu am observat însă nimic care să semene a loc în care se pregăteşte hrana; concluzia mea a fost că aceasta este adusă zilnic cu un camion, probabil cu o pază foarte se¬veră.

Ulterior aveam să aflu că bucătăria fusese amenajată câţiva kilometri mai la vale şi că, într-adevăr, un grup de militari din echipa specială a DZ făcea zilnic drumul cu un camion, aducând hrana pentru cei din bază. Această soluţie a fost preferată pentru a reduce şi mai mult activi¬tatea periferică a personalului şi pentru a micşora, de asemenea, riscurile de securitate. Masa era servită separat de fiecare grupă de militari, la barăcile lor. în perimetrul-focar ea era servită în cortul mare de campanie, atât pen¬tru militarii români şi americani, cât şi pentru echipele de cercetători. Am aflat că americanii veniseră cu alimente proprii şi cu bucătarii lor, însă aceştia fuseseră trimişi la un loc cu cei români, în bucătăria de la poalele muntelui.
Cele două construcţii semisferice erau reşedinţele staff-ului român şi, respectiv, al celui american. Cezar mi-a dezvăluit ulterior că în una dintre acestea, care era mai mică, locuia el şi generalul Obadea, iar în cealaltă se aflau doi generali de la Pentagon şi un consilier pe probleme de securitate naţională de la Washington. Aceste clădiri extraordinar de ergonomice semănau mai mult cu clădirile unor staţii de cercetare de pe alte planete şi lăsau o impresie foarte plăcută, de comfort şi mare siguranţă. Materialul din care erau făcute avea culoarea albă şi era delimitat în suprafeţe hexagonale, iar în apropierea vâr¬fului exista o bandă lată dintr-un material de culoare albastru închis. Pe această bandă erau dispuse un fel de leduri luminoase uriaşe, despre care mi s-a spus că, atunci când luminau noaptea, creau o atmosferă calmă şi deosebit de frumoasă.

Am urmărit un anumit timp activitatea din perimetru; fiecare persoană se mişca rapid şi dădea senzaţia că ştie cu precizie ce are de făcut. Din când în când venea sau pleca un jeep, ori militarii descărcau ceva din lăzile de sub prelată. Din păcate, distanţa şi obstacolele nu mi-au per¬mis să observ cu claritate obiectele care erau deplasate. Eram totuşi mirat de prezenţa relativ masivă a ameri¬canilor, deoarece Cezar mă lăsase să înţeleg că va fi doar o echipă care să mânuiască dispozitivul de forare cu plasmă.
Chiar în momentele în care făceam diferite supoziţii cu privire la acest aspect, am remarcat faptul că unul din¬tre militarii români, care se afla în faţa mea a dus o mână la urechea dreaptă, a ascultat cu atenţie şi apoi a rostit repede câteva cuvinte. Imediat după aceea ne-am îndrep¬tat spre gura întunecată a tunelului, care pe măsură ce mă apropiam îmi părea tot mai mare şi mai ameninţătoare.

Ne-am oprit în aceeaşi formaţie lângă una dintre cele două construcţii semisferice, la doar câţiva metri în late¬rala tunelului. Inima a început să-mi bată cu putere; din¬colo de bariera lată, păzită de cei doi militari americani inflexibili, se afla poate cel mai teribil mister de pe pla¬netă. Ce se petrecuse în intervalul de o lună şi jumătate de la ultima discuţie pe care am avut-o cu Cezar? Ce s-a descoperit în acea zonă a muntelui? Am observat atunci că prin faţa tunelului şi în interiorul lui, pe o fâşie lată de aproximativ doi metri exista o bandă de cauciuc canelat, pe care erau înşiruite câteva vehicule electrice de pro¬ducţie americană. Vedeam acum interiorul tunelului, luminat discret de instalaţiile cu neon plasate pe tavan şi pe pereţii laterali, însă tunelul se curba spre stânga după doar zece metri, astfel că nu puteam să observ mai mult.

Atunci a apărut Cezar. Venea din interiorul coridoru¬lui, conducând un vehicul electric. Lângă el se afla un bărbat în vârstă, cărunt, dar cu un chip având trăsături ferme, pline de hotărâre. Amândoi erau serioşi şi tăcuţi. Cezar a coborât lângă mine şi abia atunci cei patru mili¬tari s-au retras discret, după ce au salutat. Am făcut cunoştinţă cu generalul Obadea, care m-a privit pătrunză¬tor câteva clipe; mi-a strâns mâna cu putere şi după ce am schimbat câteva amabilităţi s-a retras în construcţia se¬misferică. Era evident pentru mine că generalul ştia totul de la Cezar în ceea ce mă privea şi că îşi dăduse con¬simţământul să fiu adus în acel loc. Probabil că această mişcare făcea parte din planul lor de demascare a ac¬ţiunilor masonice şi au considerat că este necesar să fiu şi eu în acel loc. Chiar dacă mă simţeam doar o rotiţă în acest imens angrenaj de elemente misteriose, aspecte şi intrigi, eram foarte bucuros că aveam acea şansă extraor¬dinară şi eram hotărât să mă achit cu cea mai mare responsabilitate de sarcina pe care mi-o asumasem.

Panica si groaza dupa moartea unor militari romani care au atins barajul energetic din greseala!

— In acel moment discutam împreună cu generalul Obadea şi cu generalii de
la Pentagon anumite aspecte legate de securitatea bazei. Am fost anunţaţi
că s-a realizat străpungerea şi unificarea celor două galerii. Până să
sosim şi noi, militarii începuseră deja să retragă dispoz¬itivul de plasmă
din galerie. Cei trei din prima echipă de intervenţie specială a
Departamentului s-au strecurat înăuntru pentru a vedea condiţiile din noua
galerie. Aceasta a fost o mare greşeală, deoarece au ignorat protocolul de
acţiune. Au sărit treapta de nivel de un metru între cele două galerii şi
au început să cerceteze zona de aproximativ patru metri pe care ştiau că o
au la dispoziţie până la bariera de energie, care era invizibilă. Din
păcate nimeni nu a putut să explice cum s-au petrecut lucrurile.

Probabil
că cei trei s-au apropiat foarte mult de barajul energetic, deoarece
câteva clipe mai târziu s-a auzit un zgomot ciudat, dar puternic, ca un
scurt-circuit. I-am găsit prăbuşiţi la baza inferioară a barierei
invizibile, cu trupurile ciudat contorsionate, ca şi cum ar fi fost
delimitate de marginea precisă a unui perete. Toţi trei erau morţi.
Medicii au declarat moartea lor instantanee prin stop cardiac. Acest lucru
a creat o oarecare panică, deşi noi ne-am străduit să aplanăm incidentul.
După cum aveam să-mi dau seama imediat, panica era determinată mai mult în
rândul staff-ului american şi se datora faptu¬lui că temerile iniţiale ale
membrilor săi începeau să se adeverească, într-adevăr, în acel moment nu
aveam practic nici o cale de acces în galeria antică.

Forarea laterală eşuase datorită materialului necunoscut care rezista la orice tentativă de străpungere, iar barajul energetic se dovedea a fi inexpugnabil.
Venerabilul Massini era şi el prezent acolo şi mi-a cerut părerea, în acea
perioadă, detaşamentul de comando american încă nu venise. Erau doar
specialiştii cu dispozitivul de forare, o echipă de cercetători şi
reprezen¬tanţii lui senior Massini, care sunt şi acum: doi generali de la
Pentagon şi consilierul prezidenţial.

“O a doua întâlnire cu marele mason Massini a avut loc în vila luxoasă a unei diplomaţii străine. Deşi întâlnirea a ţinut mai puţin de o oră, informaţia oferită de Massini a fost ca o bombă. El a spus că dispune de o informaţie ultrasecretă care provine direct de la Statul Major al Pentagonului, şi că acea informaţie se referă la un anumit loc din România.
Mărturisind că grupul Bilderberg are reprezentanţi în cele mai importante dintre organismele politice, economice şi militare ale SUA, a afirmat că există câteva grupuri oculte a căror putere este foarte mare. Dincolo chiar si de aceste grupări foarte puternice, există formaţiuni de elită care supervizează viaţa ştiinţifică şi tehnologia pe întreaga planetă, economia mondială şi curentele politice globale. Deasupra tuturor se află grupul Bilderberg. Tot ceea ce e mai important şi se descoperă pe planetă este adus imediat la cunoştinţa celor din elita mondială. Acesta a fost şi cazul observaţiilor secrete în ceea ce priveşte teritoriul României.

Pentagonul spionează cu sateliţi

Pentagonul are mai multe programe militare secrete şi de spionaj geodezic, folosind mai mulţi sateliţi geostaţionari de înaltă tehnologie. Unul dintre aceştia, care se bazează pe tehnologia bionică şi pe cea a undelor de formă, a reperat în anul 2002 o structură aparte într-o anumită zonă a munţilor Bucegi. În primul rând, spaţiul gol identificat în interiorul muntelui nu comunica cu exteriorul, ci începea direct din interiorul muntelui, la o anumită distanţă de panta acestuia. În al doilea rând, avea forma unui tunel foarte regulat care cotea brusc spre centrul muntelui, sub un unghi de 26 de grade. Traseul tunelului era perfect plan. Cel de-al treilea element a pus pe gânduri echipa Pentagonului.
Scanarea din satelit a muntelui a evidenţiat două blocaje majore ale structurii din interiorul solid de piatră care mărgineau începutul tunelului şi sfârşitul lui şi respingeau orice tip de sondare sau analiză, ca şi cum ar fi protejat ceva în acel loc. Erau baraje energetice artificiale: primul era plan, drept ca un zid, ca un perete care bloca accesul în tunel. Al doilea era imens, ca o cupolă sau semisferă, care se afla la capătul opus tunelului, aproape de centrul muntelui. Massini a recunoscut că acolo se afla ceva extrem de important şi care era foarte bine protejat. Ansamblul tunel-hemisferă se afla într-un plan paralel cu solul, iar barajul hemisferic se află pe verticala ce corespunde stâncilor de pe creastă numite Babele. De fapt, verticala ieşea la aproximativ 40 de metri între Babele şi Sfinxul din Bucegi.

O amforă misterioasă

După tabloul de comandă există un pătrat mare cu latura de trei metri pe care se află o amforă. Conţinutul ei reprezintă unul dintre punctele forte ale descoperirii. Aceasta este ceea ce îşi dorea cu atâta ardoare venerabilul Massini pentru el şi pentru elita masonilor. Amfora conţine un praf alb foarte fin. Cercetătorii americani au rămas consternaţi să constate că substanţa are o structură cristalină necunoscută a aurului monoatomic care este foarte dificil de obţinut mai ales în formula de puritate foarte mare.
Venerabilul Massini era informat încă înainte de a pătrunde în sală de existenţa amforei. Pulberea de aur în forma ei pură stimulează foarte mult anumite fluxuri şi schimburi energetice la nivel celular şi neuronal. Adică provoacă un proces accelerat de întinerire. Teoretic, un om poate să trăiască în acelaşi corp fizic timp de mai multe mii de ani cu condiţia să consume, la anumite intervale de timp, şi în cantitate bine determinată, pulbere de aur monoatomic. Aşa se explică multe aspecte enigmatice legate de longevitatea incredibilă a unor personaje importante şi arată intenţiile ascunse ale elitei mondiale ale masonilor.

Declaraţia oficială a României

Când diplomaţia americană a fost informată că România va transmite un comunicat mondial de presă de o importanţă crucială pentru omenire, totul a devenit un haos. Nimeni nu ştia, dar toţi bănuiau că se întâmplă ceva foarte grav şi important. Preşedintele a fost chemat pentru o convorbire telefonică directă cu Casa Albă. În câteva ore fuseseră blocate toate tranzacţiile şi înţelegerile statului român cu organismele financiare internaţionale. Se aştepta din clipă în clipă ordinul de declarare a stării de urgenţă în zona montană şi în capitală.
Discuţiile dintre oficialii americani care sosiseră de urgenţă la Bucureşti şi partea română s-au făcut fără translator. Au fost atât de violente încât nu puţine au fost momentele de criză în care diplomaţii strigau unii la alţii cât puteau de tare, proferând multiple ameninţări cu represalii. Celelalte state ale lumii nu cunoşteau nimic din această problemă, iar americanii ştiau bine că existau oricând câteva ţări foarte puternice care s-ar fi coalizat imediat cu România pentru susţinerea declaraţiei publice.
Declaraţia ar fi cuprins principalele date ale descoperirii din munţii Bucegi, punând la dispoziţia întregii lumi dovezi, fotografii şi alte elemente esenţiale pentru clarificare. Ar fi fost invitaţi cei mai mari oameni de ştiinţă pentru studii şi cercetări. Dar cel mai important aspect l-ar fi constituit dezvăluirile despre trecutul extrem de îndepărtat al omenirii şi despre istoria reală care a fost aproape complet contrafăcută.

“În nici-un caz!”

Americanii au reacţionat cu vehemenţă pentru că acea declaraţie ar fi spulberat într-o clipă influenţa lor planetară, şi poate ar fi aruncat în haos economia şi societatea ţării lor. Acesta a fost motivul principal invocat de ei, acela de a nu crea panică. Dar au uitat să recunoască că această posibilă stare de angoasă şi perturbare socială ar fi apărut ca rezultat direct al minciunii şi manipulării realizată deliberat de-a lungul secolelor de către francmasonerie. S-a primit şi o intervenţie specială a Papei care îndemna la o mare cumpătare înainte de acest pas fundamental pentru omenire. Papa a transmis chiar că va pune la dispoziţia statului român anumite documente străvechi din arhiva secretă papală care sunt de o mare importanţă pentru România şi sprijină dovezile descoperirii din munţi. După 24 de ore de discuţii s-a ajuns la un acord final de colaborare româno-american în nişte termeni precişi. Poziţia statului român a fost aceea de amânare a dezvăluirilor, de prezentare a lor în mod gradat omenirii.”

P.S. Mare grija trebuie sa avem noi (echipa noastra) cand la primavara vom intra pur si simplu in interiorul Masivului Bucegi. Aceste baraje energetice alimentate artificial din cristale sint invizibile ochiului uman, adica se afla in alta gama a frecventei luminii in afara celor 7 culori ROGVAIV.

De aceea, pentru asta o sa avem in dotarea noastra camere care filmeaza in infrarosu, camere cu termoviziune care pot capta si inregistra aceste lumini!

[Adrian Pop]

Tunelul misterios, de 12000 de ani vechime, care leagă Scoția de Turcia

Paul Buica (https://www.facebook.com/paul.buica.5) a distribuit un link (http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.efemeride.ro%2Ftunelul-misterios-de-12000-de-ani-vechime-care-leaga-scotia-de-turcia&h=2AQEexOwQAQHa_POgxA673lEI9jg8-dKfs01juBLcBd0PBA&enc=AZMWh6K-n-YrQtmEPs660e87N5GG5STi6pnREPYJY0_sKfO-GRuS-BEGX3aMGvMZPk7bc0XKiC77Z-bytpSbeF26&s=1).

acum 22 minute

Tunelul misterios, de 12000 de ani vechime, care leagă Scoția de Turcia

https://fbstatic-a.akamaihd.net/rsrc.php/v2/y4/r/-PAXP-deijE.gif

Tunelul misterios, de 12000 de ani vechime, care leagă Scoția de Turcia
(http://www.efemeride.ro/tunelul-misterios-de-12000-de-ani-vechime-care-leaga-scotia-de-turcia)www.efemeride.ro (http://www.efemeride.ro)




Îmi place (https://www.facebook.com/paul.buica.5#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=99&appid=2309869772&p%5B0%5D=100000459619490&p%5B1%5D=742104875814826&profile_id=100000459619490&share_source_type=unknown)






Feb 18th, 2014 · 16 Comments (http://www.efemeride.ro/tunelul-misterios-de-12000-de-ani-vechime-care-leaga-scotia-de-turcia#comments)
Arheologul german Heinrich Kush a descoperit o rețea de tuneluri, veche de peste 12.000 de ani, care leagă Scoția de Turcia. Descoperirea este una senzațională pentru că atunci când se vor descoperi mai multe elemente, istoria omenirii va trebui rescrisă încă cu prima pagină. Descoperirea tunelului uriaș a fost efectuată imediat după ce misteriosul sit arheologic de la Göbekli Tepe a fost supus unor cercetări amănunțite în 1994. Arheologul german Heinrich Kush a văzut că orașul antic este conectat la o rețea impresionantă de tuneluri și în acest fel a început explorarea lor. Concluzia a fost una de excepție, pentru că un tunel sau mai bine spus o imensă rețea de tuneluri traversează întreaga Europă, legând astfel Scoția de Turcia. Se presupune că aceste tuneluri misterioase au fost săpate cu peste 12.000 de ani în urmă. Acest fapt schimbă radical perspectiva istoricilor asupra neoliticului, pentru că oamenii din acea vreme trebuiau să aibă nu doar unelte speciale, dar și viziune asupra modului de lucru. Înălțimea tunelurilor este de circa 70 de metri și pe alocuri există anumite zone de depozitare și refugiu. Această rețea imensă, de peste 1000 de tuneluri interconectate, este precum o autostradă din zilele noastre, pe care oamenii din neolitic o foloseau ori de câte ori aveau nevoie. Oare de ce aveau nevoie de un tunel atât de lung? Arheologii sunt de părere că acesta este mai mult un refugiu dar și o cale de scăpare din fața pericolului.


Bineînțeles că nimeni nu poate să spună cu certitudine despre ce pericol era vorba, dar este limpede că ceva impresionant amenința specia umană la suprafața pământului. Mai mult de atât, nu putem să ne întrebăm cărui motiv i se datorează lungimea de mii de kilometri a rețelei subterane. De ce oamenii primitivi aveau nevoie să circule tocmai din Scoția și până în Turcia? http://i1.wp.com/www.efemeride.ro/mistere444/uploads/2014/02/tunel.jpg?zoom=1.5&resize=320%2C250 (http://i1.wp.com/www.efemeride.ro/mistere444/uploads/2014/02/tunel.jpg) Deocamdată aceste întrebări rămân fără un răspuns clar, cu toate că există numeroase legende care susțin că de fapt în epocile îndepărtate au existat numeroase civilizații care și-au dus existența în interiorul planetei.

[Adrian Pop]

Declaraţia HALUCINANTĂ a unui profesor: “Există o reţea de tuneluri fizice, reale, sub toată România” Mar 12th, 2014 · 0 Comment (http://www.efemeride.ro/declaratia-halucinanta-a-unui-profesor-exista-o-retea-de-tuneluri-fizice-reale-sub-toata-romania#respond)


Profesorul Constantin Bursuc afirmă că a pătruns într-o vastă reţea de galerii subterane artificiale. „Există o reţea de tuneluri fizice, reale, sub toată România. Eu am cartat, prin măsurători la faţa locului, doar unele dintre aceste căi de comunicaţie subterane, care se află la 4-5 km adâncime sub pământ,” afirmă profesorul Constantin Bursuc. Deocamdată domnia sa nu poate spune cu precizie cine şi cu ce scop a făcut aceste construcţii misterioase, dar continuă cercetările, urmând a face publice rezultatele obţinute. Susţine însă că în realizarea acestora sunt implicate inteligenţe din alte lumi din Univers sau din alte dimensiuni spaţio-temporale. Profesorul relatează: „Am fost contactat de anumite entităţi subtile din Univers care mi-au comunicat că trebuie să facem un sistem de semnalizare pentru aterizarea navelor extraterestre de mare capacitate, să-i zicem un fel de aeroport aerospaţial. Pentru a îndeplini acest lucru, mi s-a permis să pot face decorporalizări şi salturi în spaţiu şi timp. Am început investigaţiile în urmă cu trei ani, timp în care am fost însoţit de două entităţi terestre care au contact permanent cu civilizaţiile extraterestre”. Nu putem publica momentan detaliile tehnicilor de dedublare, nici informaţii despre entităţile respective sau despre locaţiile exacte unde se desfăşoară cercetările. Printre preocupările profesorului şi ale entităţilor care îl ghidează se află şi localizarea reţelei de tuneluri din subsolul României. Labirintul subteran „Am început cercetările din Suceava, unde se află o poartă de intrare spre aceste construcţii. Trebuie să vă spun că există, la 5km sub pământ, un «Centru spiritual», în care am avut acces numai în urma unei comenzi speciale, transmisă de entităţile care m-au însoţit,” a precizat dl Bursuc. Apoi, a descris o sală imensă, luminoasă, cu pereţii din bazalt lustruit, luminescenţi şi cu un soare mare, de aur, pe peretele dinspre răsărit.

Profesorul susţine că a intrat efectiv (nu prin dedublare) într-un tunel din Ceahlău, însoţit fiind până la intrare de prof. Traian Stănciulescu, director tehnic la Institutul de Inventică, filiala Iaşi. Tunelul respectiv era în pantă, avea cam 10m lăţime şi 15m înălţime, cu boltă, iar în el gravitaţia se anula parţial, astfel că deplasarea în interior se făcea în salturi. Acest fenomen, pe care nu îl poate explica deplin, i-a permis să parcurgă distanţe destul de mari într-un timp scurt prin aceste labirinturi subterane. Conform hărţilor profesorului, un asemenea tunel misterios, aflat la o adâncime de 1.500 m sub pământ, leagă Munţii Retezat (Sargesia) de Bucegi(Buşteni), Ceahlău (Sucidava) şi Satu Mare, iar toate aceste tuneluri ar avea forma unui cap de lup, simbolul dacilor. În vara anului 2007, dl profesor Bursuc a efectuat cercetări în Masivul Godeanu, la vest de Mânăstirea Tismana, unde a găsit alte construcţii subpământene. Există mai multe afirmaţii privitoare la existenţa unor enigmatice construcţii în adâncurile pământului României, unele dintre ele fiind cunoscute şi păzite cu străşnicie chiar de autorităţi. Modul în care au fost realizate din punct de vedere tehnic aceste tuneluri este o enigmă. În ceea ce priveşte destinaţia lor, cea mai plauzibilă ipoteză este că ele fac parte din reţeaua de tuneluri care există pe întreaga planetă şi care fac legătura cu lumea misterioasă a Shambalei. http://i1.wp.com/www.efemeride.ro/mistere444/uploads/2014/03/ceahlau.jpg?zoom=1.5&resize=450%2C300 (http://i1.wp.com/www.efemeride.ro/mistere444/uploads/2014/03/ceahlau.jpg) Profesorul ieşean Constantin Bursuc este posesorul unor inedite brevete de invenţie, printre care menţionăm motorul reactiv cu plasmă turbionară folosit cu succes în construcţia rachetelor. El este şi autorul volumului „Construiţi-vă cu mijloace proprii un OZN”, apărut la editura Miracol.

[Adrian Pop]

SECRETUL de sub Marea NEAGRĂ: TUNELURI săpate pentru a-şi duce ţăranii oile în Turcia? / VIDEO

Autor: Roxana Roseti

Era Securitatea la curent cu existenţa acestor tuneluri megalitice? De ce nimănui nu îi era permis să se apropie de căile de acces?


1

Potrivit efemeride.ro, într-o cronică scrisă înaintea Primului Război Mondial este relatată o poveste stranie, în care se vorbeşte despre faptul că ţăranii din Dobrogea foloseau tuneluri subterane de mii de kilometri lungime, săpate sub Marea Neagră, pentru a-şi duce oile în Turcia!

Din întâmplare

Nu se poate spune cu exactitate cine a construit aceste doua tuneluri si nici motivul pentru care ele traversează prin subteran Marea Neagra.

După cum notează efemeride.ro., în anii '80, soldaţii care erau concentraţi la muncă pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, au descoperit din întâmplare o altă gură de acces ale tunelurilor. Aceasta aflându-se într-un cimitir din Murfatlar şi fiind folosită în dese rânduri de muncitorii de la canal pentru a trece în Bulgaria.

Potrivit cronicii menţionate, exportul nu se realiza pe uscat sau cu vasele, ci prin cele două tuneluri de dimensiuni impresionante. Cele două tuneluri ar porni din sudul Dobrogei actuale şi din Cadrilater şi traversează Marea Neagră. Erau folosite mai ales de ţărani, pentru a-şi transporta turmele de oi în Imperiul Otoman. Nu se poate spune cu exactitate cine a construit aceste doua tuneluri si nici motivul pentru care ele traverseaza prin subteran Marea Neagra.
În timpul războiului, gurile de acces au fost astupate din motive de siguranţă naţională şi au fost păzite.
Se mai spune că, în perioada comunistă, Securitatea era la curent cu existenţa acestor tuneluri megalitice şi nimanui nu îi era permis să se apropie de căile de acces.

Încă relative

În altă ordine de idei, potrivit unor supoziţii care se vehiculează de ceva vreme, la 45 de kilometri nord-vest de Sulina, în Marea Neagră, se află un misterios Triunghi al Bermudelor, unde se presupune că au dispărut păsări, corăbii şi chiar mici insule. Zona este cunoscută din Evul Mediu, însă explicaţiile fenomenului sunt încă relative. Conform dacialiberă.com, anomalia se deplasează spre litoralul românesc. Supranumit „Vârtejul morţii”, micul Triunghi al Bermudelor unde s-au petrecut diversele ciudăţenii se află în apropierea Insulei Şerpilor, iar primii care au vorbit despre el au fost turcii...

ARTICOLE POPULARE:

A făcut 145 operaţii estetice ca să fie versiunea umană a lui Ken, partenerul păpuşii Barbie | GALERIE


Citiţi mai mult: SECRETUL de sub Marea NEAGRĂ: TUNELURI săpate pentru a-şi duce ţăranii oile în Turcia? / VIDEO - Panorama > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/secretul-de-sub-marea-neagra-tuneluri-sapate-pentru-a-si-duce-taranii-oile-in-turcia-v-1086706.html?utm_source=export&utm_medium=rss&utm_campaign=gdsro#ixzz2vys5DwVV
EVZ.ro

[Adrian Pop]

Elena Latan a distribuit un link.
13 martie
SECRETUL de sub Marea NEAGRĂ: TUNELURI săpate pentru a-şi duce ţăranii oile în Turcia? / VIDEO -...
www.evz.ro
Distribuie

[Adrian Pop]

TUNELURILE DIN MUNŢII CARPAŢI

Sunt foarte putini cei care stiu că Munţii Carpaţi sunt străbătuţi de tuneluri care se întind pe zeci şi sute de kilometri, formând o adevărată reţea subterană. Nimeni nu ştie nici cine le-a făcut şi nici care era destinaţia lor iniţială.






file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image001.jpg (http://2.bp.blogspot.com/_O2ma-djc3Xg/TH5jQwLuBII/AAAAAAAAAG4/prQMSFMotRM/s1600/radiestezie+tuneluri+munti+comori.jpg)

Aceste tuneluri sunt locuri unde tezaurul dacilor putea fi ascuns cu usurinta, apoi acoperite cu stanci sau surpata intrarea. Toti pasionatii cautatori de comori scormonesc pamantul pentru a gasi aurul dacilor, dar daca acest tezaur este ascuns in astfel de tuneluri ? Usor de ascuns, greu de gasit, simplu de recuperat dupa ce a trecut pericolul invadatorilor. Ai vrea sa gasesti aceste comori fabuloase ? Asta daca stii locul, ca oricum un detector de metale nu cred ca trece prin kilometri de stanca...


file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image002.jpg (http://4.bp.blogspot.com/_O2ma-djc3Xg/TH5kauxtRtI/AAAAAAAAAHQ/2MT1jaKk5HU/s1600/comoara+aur.jpg)

Cele mai vechi atestări ale tunelurilor de sub munţi sunt de pe vremea dacilor, mai exact din timpul celor două războaie ale lui Decebal cu romanii, când armatele dacilor dispăreau efectiv din faţa romanilor de fiecare dată când sorţii unei bătălii dată în munţi înclina de partea duşmanilor. Aceleaşi tuneluri au fost folosite de regele dac pe timp de iarnă, pentru a ajunge la Dunăre şi a prelua comanda trupelor aliate cu dacii. A urmat un atac distrugător, la sud de Danubiu, dacii şi aliaţii lor necruţând nici un supus roman. Din păcate, la întoarcerea lor, din cauza vremii care s-a încălzit brusc, inexplicabil, o mare parte dintre călăreţi înecându-se în Dunăre, gheaţa cedând sub greutatea lor.




file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image003.jpg (http://4.bp.blogspot.com/_O2ma-djc3Xg/TH5j9g6BmUI/AAAAAAAAAHI/I8x0cUWfLZY/s1600/pestera+comoara.jpg)

După secole bune, trecerile subterane din Carpaţi au fost folosite de domnitorii români, care-şi trimiteau aici familiile şi vistieria ţării, în vremuri de restrişte. Mai mult, sute de ani platoul Bucegilor a fost interzis accesul oamenilor de rând, acolo fiind antrenate trupele de elită ale Ţării Româneşti, celebrii călăreţi roşii, proveniţi doar din rândul boierilor.


file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image004.jpg (http://1.bp.blogspot.com/_O2ma-djc3Xg/TH5jcUJT2LI/AAAAAAAAAHA/UMGM5reQrKI/s1600/munti+comori.jpg)

În ultimii ani, în zona Bucegilor s-au efectuat măsurări radiestezice care au arătat existenţa unor câmpuri de forţă care traversează munţii dintr-o parte în cealaltă. Se presupune că liniile de forţă ar urma tunelurile străvechi. În plus, privită de sus, harta acestor linii energetice apare sub forma unui imens lup stilizat, având gura deschisă, ca înainte de a-şi ataca prada. Capul lupului este în Munţii Apuseni, iar coada coboară până în apropiere de Pietroşiţa, în judeţul Dâmboviţa.


HARTA COMORILOR DIN LUME (http://vanatoaredecomori.blogspot.ro/2012/07/harta-comorilor-din-lume.html)

Căutătorii de comori au primit, prin intermediul revistei Bild, ponturi preţioase de la experţii in arheologie şi istorie consultaţi de cotidianul german Bild. Aceştia au realizat o hartă a celor mai importante comori pierdute de-a lungul vremii, in diverse colţuri ale lumii. Fie că sunt cufere cu monede de aur ori vapoare întregi cu lingouri sau statuete din preţiosul metal, pasionaţii de comori ar putea da lovitura dacă scormonesc bine în locurile indicate de specialişti. Unele dintre averile pierdute valorează, la ora actuală, miliarde de euro.




file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image005.jpg (http://1.bp.blogspot.com/_O2ma-djc3Xg/TI3fAx-2KWI/AAAAAAAAAp8/HPtKfSZqK5w/s1600/Harta+comorilor+din+lume.jpg)


Victorio Peak, New Mexico, SUA

În 1937, exploratorul Milton “Doc“ Noss a descoperit un labirint de peşteri la poalele muntelui Victorio Peak. În interior erau depozitate, probabil de către apaşi, 16.000 de lingouri de aur, monede şi bijuterii. O parte le-a scos la suprafaţă, până când intrarea în galerii a fost blocată de o explozie. Valoare: miliarde de euro.

Insula Kokos din Oceanul Pacific

Mai multe comori ale piraţilor ar fi dosite pe insula din Pacific. Această poveste a fost şi sursa de inspiraţie pentru romanul “Insula Comorilor”, al lui Robert Louis Stevenson. Pe Insula Kokos ar fi ascunsă şi comoara bisericii din Lima, Peru, care a dispărut în 1821. Valoare: sute de milioane de euro.

Munţii Llanganati, Ecuador

Când spaniolii au descoperit America de Sud, incaşii au ascuns comori de o valoare inestimabilă, de frică să nu fie prădaţi. Potrivit expertului în comori Reinhold Ostler, există o hartă a comorilor din secolul XVI, însă expediţiile de până acum nu au dus la nici o descoperire. Valoare: necunoscută.

Grunewald, Berlin, Germania

Fraţii Franz şi Erich Sass au jefuit, în 1929, seiful unei mari companii din Berlin, Germania. Se crede că cea mai mare parte din captură a fost ascunsă în Grunewald, o pădurice de lângă capitala Germaniei. Valoare: 10 milioane de euro.

Râul Inn, Germania

După Războiul de 30 de ani, conducătorul Bavariei, Maximilian I, a fugit, în 1648, de soldaţii suedezi. Comorile lui au fost îmbarcate şi trimise pe râul Inn, spre Austria. Una dintre bărci s-a scufundat şi tot argintul a ajuns pe fundul apei. Valoare: necunoscută.

Cetatea Gisors, Normandia, Franţa

Ordinul Templierilor din Franţa a strâns, în secolele XII şi XIII, averi semnificative. Mulţi dintre cei înscrişi în acest ordin au fost arşi pe rug, după 1307. Înainte de a fi complet exterminaţi, templierii şi-au ascuns comorile în mai multe locuri din Franţa. Valoare: necunoscută.

Ruta Pretoria - Maputo, Africa de Sud

Preşedintele Ohm Krueger a fugit de britanicii din Pretoria în 1900. A dus cu el o mulţime de lingouri de aur. Comoara de aur ar fi ascuns-o pe lângă şinele de tren. Ajuns în Maputo, Krueger s-a suit la bordul unui vas, care l-a dus în Olanda. Valoare: aproximativ 500.000.000 de euro.

Marea Barents, nordul Rusiei

Crucişătorul “HMS Edinburgh” a fost scufundat în Marea Barents, în 1942, lovit de o torpilă a unui submarin german. La bord ar fi fost 5,5 tone de aur. Căutătorul de comori Keith Jessop a găsit, în 1981, epava vasului şi o mare parte din aur. Valoare: aproximativ 70.000.000 de euro.

Germania, Austria şi Argentina

Cu puţin înainte de sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, naziştii ar fi dosit o adevărată avere, în principal aur capturat în război. Unii spun că ar fi ascunsă în Argentina, alţii, pe fundul lacului Toplitz (Austria). Americanii au găsit în 1945, în Thuringia, Germania, o parte din aurul trezoreriei germane. Valoare: aproximativ 3,9 miliarde de euro.

Undeva, ascuns în Elveţia

Când s-a destrămat Imperiul Habsburgic, în 1918, toate averile au fost puse în cutii şi duse în Elveţia. Printre obiectele preţioase se afla şi diamantul de 137,2 carate “Florentine”, al patrulea din lume ca mărime, care a dispărut fără urmă. Valoare: necunoscută.

Lacul Baikal, Siberia, Rusia

În iarna din timpul războiului civil din 1919- 1920, soldaţii din “Armata Albă”( forţe ruse antibolşevice) au însoţit un transport cu 180 de tone de aur peste lacul Baikal, care era îngheţat. Stratul de gheaţă a crăpat şi comoara a dispărut în adâncuri. Valoare: aproximativ 485.000.000 de euro.

Nord-vestul Australiei

Căutătorul de aur Lewis Harold Lasseter afirma, în 1893, că ar fi descoperit o mină de aur uriaşă, în Australia. În 1930 a fost demarată o acţiune de căutare, fără să se înregistreze vreun succes. Lasseter nu a lăsat indicii despre descoperirea sa. Valoare: necunoscută.

Filipine

Japonezii au capturat, în al Doilea Război Mondial, averi imense, pe care le-au ascuns în mai multe locuri din Filipine. Un filipinez a găsit în 1970 o parte din comoară, lingouri de aur şi o statuie a lui Buddha, tot din aur. Dictatorul Marcos şi-a însuşit însă tezaurul. Valoare: aproximativ 15 miliarde de euro.
HARTA COMORILOR DIN ROMANIA (http://vanatoaredecomori.blogspot.ro/2012/07/harta-comorilor-din-romania.html)

Cautatorii de comori specializati pe acest domeniu au aparut, din cate se stie, prin secolul al XIX-lea, cu tot ce presupune aceasta indeletnicire: harti, legende, aventuri, chiar si crime. Asociatia Cautatorilor de Comori si Tezaure din Romania a fost infiintata dupa 1990 si a emis cam 100 de legitimatii. 'Tezaurele scoase la lumina pana acum la noi nu reprezinta decat 10 la suta din cantitatea de comori ascunse in Romania in toate timpurile, incepand cu stravechimea. Restul de 90 la suta e inca sub pamant. Am dori o legislatie occidentala in acest domeniu, pentru ca noi vrem sa scoatem la lumina aceste bunuri, in beneficiul tuturor', spune Ioan Blaj, unul din membrii fondatori ai asociatiei. Autoritatile au chemat insa in instanta asociatia, pentru a o desfiinta. 'Incepand cu anul 2000, legea nu mai permite cautarea de comori pe teritoriul Romaniei decat de arheologi atestati. Facem demersurile legale pentru ca aceasta asociatie sa fie desfiintata, deoarece activitatea ei este in contradictie cu actele normative. Descoperirea intamplatoare a unei comori trebuie anuntata oficialitatilor, iar cel care a gasit-o este recompensat cu pana la 40% din valoarea ei'.


file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image006.jpg (http://2.bp.blogspot.com/_O2ma-djc3Xg/TQVY2FoicYI/AAAAAAAABtY/18IT4CqtCXw/s1600/harta_mare_color_cu_comori_final_de_tipar_2010.jpg )

Din cate se stie oficial, pe teritoriul Romaniei au fost descoperite aproximativ 50 de tezaure, din diferite epoci. Greutatea lor insumeaza cateva zeci de kilograme, iar valoarea lor este inestimabila. Cele mai multe se afla la Muzeul National de Istorie din Bucuresti, iar cateva, la muzeele din teritoriu. Exista insa tezaure, descoperite in zona noastra, care se afla la muzee din Austria si Budapesta, in colectii particulare sau in posesia unor banci.
Istoricii greci din antichitate povesteau ca toate neamurile tracice, inclusiv dacii, erau mari iubitoare de aur. Homer spune in Iliada ca aliatii troienilor, luptatorii traci, aveau zale si arme din aur.

Cele mai vechi podoabe facute din metalul pretios gasite pe teritoriul tarii noastre, in judetul Bacau, au o vechime de 7.000 de ani. Apartin Culturii Cucuteni, pe cand omenirea se afla, cronologic vorbind, in ultima faza a epocii de piatra. Deci, la capitolul bijuterii avem o traditie foarte veche. Comorile prezentate pe harta au fost gasite intamplator, in general, sau in urma unor sapaturi arheologice.

Tezaurele de la Simleul Silvaniei, judetul Salaj
Tezaurul 1, descoperit in 1797. Cuprinde un faimos colier cu pandantive simbolice, 13 medalii romane transformate in medalioane si alte obiecte. Se afla la Muzeul din Viena.
Tezaurul 2, descoperit in 1889, cuprinde 10 perechi de fibule de argint aurit, 3 vase de aur semisferice, 2 bratari si alte fragmente datate la inceputul secolului al V-lea d.Hr. Se afla la Muzeul din Budapesta

Tezaurul de la Sannicolaul Mare, Timis
Este cel mai bogat tezaur descoperit pe teritoriul Romaniei. Format din 23 de vase, cantareste aproape 10 kilograme. Veacul al X-lea d.Hr. Obiectele se afla la Muzeul din Viena

Fitireaz, Arad
Este format din 16 bratari de aur cu capetele terminate in spirale. Dateaza din secolul al VII-lea i.Hr.

Muzeul de Istorie Budapesta

Tezaurul de la Someseni, judetul Cluj (1)
Descoperit in 1956-1957, este tezaurul funerar al unei printese gepide crestine. Bijuteriile erau produse in Imperiul Roman, special, probabil, pentru a le oferi conducatorilor germanici. A doua jumatate a secolului al V-lea d.Hr.

Muzeul National de Istorie Bucuresti

Inel de aur - Turda, judetul Cluj (2)
A fost descoperit in 1996 in mormantul unei printese gepide, in interiorul castrului roman Potaissa. Secolul V d.Hr. Muzeul de Istorie Turda

Sacosu Mare, Timis
12 bratari, sase spirale, un inel si sapte alte fragmente. Secolul VIII i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Biia, judetul Alba (4)
Descoperit in 1845, este alcatuit dintr-o cana ritualica si o bratara din secolul al VII-lea i.Hr. O piesa se afla la Muzeul National de Istorie Bucuresti, iar alta la Viena

Lingou roman de aur - Feldioara, judetul Brasov (3)
A fost descoperit in 1880, are o greutate de 393,2 grame si este datat intre anii 379-380 d.Hr., dupa una din stampile, ce reprezinta 3 imparati romani. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Hinova, judetul Mehedinti
A fost descoperit in 1976, are o greutate de 5 kg si e compus dintr-un numar mare de obiecte de podoaba. Secolul al VIII-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Sacuieni, jud. Bihor

Secolul al X-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Graniceni, judetul Arad
Este compus din 3 falere mari din aur din secolul al VIII-lea i.Hr. Muzeul Budapesta

Apahida, judetul Cluj
Descoperit in doua etape, intre 1968-1969, intr-un mormant al unei printese gepide. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Geoagiu-Bai, Hunedoara
Secolele II-III d.Hr. Muzeul de Istorie din Deva

Pecica, Arad
48 de conuri din tabla de aur gaurite si o falera - sec. al VII-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurele de kosoni - Gradistea Muncelului, judetul Hunedoara
Intre anii 1992-2001 braconierii arheologici au jefuit mai multe tezaure de moneda de aur de tip koson, cunoscute doar pe teritoriul Transilvaniei, din zona muntilor Orastiei. Imita denarii romani republicani emisi de Brutus, dar cu adaosul “Koson”. Secolul I i.Hr. Se gasesc in diverse muzee, colectii particulare si banci

Sarasau, jud. Satu Mare
Tezaur din secolele X - VII i.Hr. Este imprastiat pe la mai multe muzee. Aici o piesa de la Muzeul de Istorie din Budapesta

Sarmasag, Salaj
Secolul al XVI-lea i.Hr. Muzeul de Istorie Cluj-Napoca

Tezaurul de la Moigrad, judetul Salaj
Descoperit inainte de 1912, se compune din patru piese, din care una este cel mai mare obiect neolitic din aur descoperit la noi in tara. Aceasta piesa este realizata prin ciocanire si decupare din aur nativ. Prima jumatate a mileniului al IV-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul din primul mormant princiar de la Apahida, judetul Cluj, zis al lui "Omharus"
Descoperit in 1989. S-au gasit podoabe de vesmant si harnasament ce au apartinut probabil unui important personaj de neam germanic-gepid. A doua jumatate a secolului al V-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Velt, jud. Sibiu
Secolul al V-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Bratarile dacice de aur
Descoperite in zona Sarmisegetuza Regia (Gradistea Muncelului, judetul Hunedoara) prin braconaj arheologic, intre anii 2000-2001, in doua locuri diferite, si comercializate ilegal. Statul romana a recuperat pana in ianuarie 2008, 9 din cele 15 bratari descoperite. Apartin epocii dacice clasice, secolele I i.Hr. - I d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Diadema de nunta de la Goranu, judetul Valcea
Este o piesa de import din vestul Europei - secolul al XII-lea. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Ostrovul Mare, judetul Mehedinti
Descoperit in 1921, este format din 33 de falere, 10 inele si 3 bratari. Epoca de mijloc a bronzului - secolul al XVI-lea. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Stancesti, judetul Botosani
Descoperit intr-o asezare getica in timpul unor excavatii in 1960, este datat din secolul al V-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Bratara de aur
Descoperita intr-un loc necunoscut din Transilvania. Epoca de mijloc a bronzului, aproximativ secolul al XVI-lea i. Hr.

Se pastreaza la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca

Bratara de la Pipea, judetul Mures
A fost faurita in secolul al V-lea i.Hr. Muzeul National din Budapesta

Smig, Sibiu
Apartine epocii bronzului (secolul al XV-lea i.Hr.)

Bratara de aur de la Vlad, jud. Brasov
Se afla la Muzeul de Istorie din Viena. Inca doua bratari asemanatoare se afla la Muzeul National din Budapesta

Podoabele de la Curtea de Arges
Atribuite lui Vladislav Vlaicu (voievod intre 1364-1366). Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Persinari, judetul Dambovita
11 pumnale si un fragment de spada de tip micenian. Secolul al XVI-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Turnu Magurele, jud. Teleorman
Este un ansamblu de piese descoperite in 1880. Secolul al V-lea i. Hr. Se afla la Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Radeni, judetul Neamt
In 1966 s-au descoperit 3 cesti cu toarte din aur, unice pe teritoriul Romaniei. Secolul V i.Hr. Muzeul din Neamt

Tezaurul de la Œufalau, judetul Covasna
Initial avea greutatea de 3 kg. Doar o mica parte a fost salvata. Secolul al VIII-lea i.Hr. Se afla la Muzeul de Istorie din Viena

Coiful getic de aur de la Poiana-Cotofenesti, jud. Prahova
Descoperit intamplator in 1928, este un coif de ceremonie de tip getic bogat decorat prin ciocanire. Secolul al IV-lea i.Hr. Se afla la Muzeul National de Istorie din Bucuresti

Pandantiv, Gumelnita, judetul Calarasi
Mileniul III i.Hr. Se afla la Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Baiceni, comuna Cucuteni, judetul Iasi
A fost descoperit intamplator in 1959. Arta traco-getica din secolul al IV-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Brad, jud. Bacau
Sunt cele mai vechi obiecte din aur, au fost faurite cu 7.000 de ani in urma si apartin Culturii Cucuteni A.

Muzeul din Roman

Tezaurul de la Harsova, judetul Tulcea
Cuprinde fibule si aplice de aur ce apartin unui ofiter roman de rang inalt si familiei sale - secolul al IV-lea d.Hr.

Muzeul de Istorie Constanta

Cercel de aur, Buzau

Este arta romano-bizantina din secolele IV-V d. Hr. Se afla in colectiile Muzeului National de Istorie Bucuresti

Diadema princiara de la Bunesti, judetul Vaslui
Descoperita in cetatea geto-daca de aici in 1984, bijuteria, fara echivalent in Romania, este, probabil, un obiect de import. Secolele IV-II i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Diadema hunica de la Gheraseni, jud. Buzau
O alta diadema asemanatoare a fost descoperita si la Buhaieni, judetul Iasi. Ambele sunt date in primul sfert al veacului al V-lea d.Hr. Muzeul Judetean Buzau

Tezaurul de la Pietroasa, Buzau
Cunoscut si sub numele de “Closca cu puii de aur”. A fost descoperit in 1837. Initial, depozitul a avut 22 de obiecte, dintre care autoritatile au recuperat doar 12, in greutate de circa 19 kilograme. Tezaurul este format din vase si podoabe de lux lucrate in epoci diferite, dar apropiate. Au apartinut lui Athanaric, regele vizigotilor (secolul V). Faimoasa comoara a avut parte, de la descoperire, de numeroase “aventuri”, fiind descompletata, distrusa, recuperata, furata si partial distrusa in 1875, salvata de la incendiu in 1876, restaurata la Berlin, plecata la Moscova intre 1917 - 1956. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Cruce, comuna Jijia, judetul Tulcea
Descoperita in 1950 in fosta cetate romano-bizantina Dinogetia, in straturile apartinand secolului al X-lea d.Hr.

Muzeul National de Istorie Bucuresti

Inel din aur, judetul Tulcea
Arta bizantina din secolul al XI-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Crucea de aur - Histria, judetul Constanta
Arta romano-bizantina, secolul al VI-lea d. Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Galesu, judetul Constanta
Datare anul 500 i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Cercei elenistici de aur - secolul al II-lea i. Hr.
Descoperiti la Mangalia, judetul Constanta. Se afla la Muzeul de Istorie Constanta

Tezaur funerar roman din Constanta
Descoperit in 1986 in necropola tomitana. Contine peste 60 de obiecte de podoaba de aur. Muzeul de Istorie Constanta

Tezaur funerar roman (Mormantul de la Neptun, jud. Constanta)
Descoperit in anul 1972, la 2 kilometri de Mangalia (anticul Callatis). Intr-un sarcofag sigilat se afla scheletul unei nobile cu un bogat inventar. Muzeul de Istorie Constanta


Arheologul german Heinrich Kush a descoperit o rețea de tuneluri, veche de peste 12.000 de ani,
care leagă Scoția de Turcia,.



Descoperirea este una senzațională pentru că atunci când se vor descoperi mai multe elemente, istoria omenirii va trebui rescrisă, scrie efemeride.ro (http://efemeride.ro/).

Descoperirea tunelului uriaș a fost efectuată imediat după ce misteriosul sit arheologic de la Göbekli Tepe a fost supus unor cercetări amănunțite în 1994.
Arheologul german Heinrich Kush a văzut că orașul antic este conectat la o rețea
impresionantă de tuneluri și în acest fel a început explorarea lor.


file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image008.jpg



file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image010.jpg


Concluzia a fost una de excepție, pentru că un tunel sau mai bine spus o imensă rețea de tuneluri traversează întreaga Europă, legând astfel Scoția de Turcia.
Se presupune că aceste tuneluri misterioase au fost săpate cu peste 12.000 de ani în urmă.

file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image011.gif
Acest fapt schimbă radical perspectiva istoricilor asupra neoliticului, pentru că oamenii din acea vreme trebuiau să aibă nu doar unelte speciale, dar și viziune asupra modului de lucru.
Înălțimea tunelurilor este de circa 70 de centimetri și pe alocuri există anumite zone de depozitare și refugiu.
Această rețea imensă, de peste 1000 de tuneluri interconectate, este precum o autostradă din zilele noastre, pe care oamenii din neolitic o foloseau ori de câte ori aveau nevoie.
Oare de ce aveau nevoie de un tunel atât de lung?
Arheologii sunt de părere că acesta este mai mult un refugiu dar și o cale de scăpare din fața pericolului.
Bineînțeles că nimeni nu poate să spună cu certitudine despre ce pericol era vorba, dar este limpede că ceva impresionant amenința specia umană la suprafața pământului.
Mai mult de atât, nu putem să ne întrebăm cărui motiv i se datorează lungimea de mii de kilometri a rețelei subterane.
De ce oamenii primitivi aveau nevoie să circule tocmai din Scoția și până în Turcia?

[Adrian Pop]

file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image001.jpg (http://4.bp.blogspot.com/_O2ma-djc3Xg/TH5kauxtRtI/AAAAAAAAAHQ/2MT1jaKk5HU/s1600/comoara+aur.jpg)

[Adrian Pop]

Ingrid Irina (https://www.facebook.com/ariana2001) şi alţi 2 prieteni (https://www.facebook.com/#) au distribuit actualizarea de stare (https://www.facebook.com/christianadventure/posts/829559620412330) postată de Christian Adventure (https://www.facebook.com/christianadventure).
https://scontent-a-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xpa1/v/t1.0-9/10641188_829559363745689_570640893478395430_n.jpg? oh=8770b3dadb2fff9aebf067a8881f0929&oe=545C5EA6
(https://www.facebook.com/christianadventure/photos/pcb.829559620412330/829559363745689/?type=1)https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xpa1/t1.0-9/q88/p75x225/10606308_829559360412356_6299445754124610793_n.jpg
(https://www.facebook.com/christianadventure/photos/pcb.829559620412330/829559360412356/?type=1)https://scontent-b-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xpf1/t1.0-9/p228x119/10425036_829559393745686_7991050445208716276_n.jpg
(https://www.facebook.com/christianadventure/photos/pcb.829559620412330/829559393745686/?type=1)https://fbcdn-sphotos-e-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xfa1/v/t1.0-9/p296x100/10404439_829559367079022_8562736451923829115_n.jpg ?oh=1d0206116a11f4452076719164f58690&oe=5472DE58&__gda__=1416553866_9635f472fc761271d10199a84f5c2ce 9
(https://www.facebook.com/christianadventure/photos/pcb.829559620412330/829559367079022/?type=1)

Christian Adventure (https://www.facebook.com/christianadventure?ref=stream) a adăugat 7 fotografii noi — cu Alin Sorin Arpastoan (https://www.facebook.com/alinsorin.arpastoan).
AXA LUMII
În miturile sumeriene, mayașe și chinezești se vorbește despre fluviul ceresc al creației, numit ba coloana de susținere a cerului, ba crocodil, ba dragon. Cu siguranță toate aceste denumiri se refereau la punctul de legătură dintre cer și pământ, fiind o poartă asociată cu Universul, ceea ce anticii o denumeau Axis Mundi (Axa Lumii).
Datorită unei teorii controversate, dar nu lipsită de argumente, prin această axă a lumii, favorizată de puternicul flux energetic au debarcat extratereștrii, creând oamenii primordiali. După unii cercetători, axa lumii trecea prin maximul energetic al planetei, situat în Masivul Godeanu, după alții ar trece prin muntele sacru al dacilor, numit Kogaionon.
Despre tainele muntelui sacru Kogaionon
În Bucegi, în zona Vârfului Omu se află cel mai important Centru Energetic-Informaţional natural al planetei, existenţa lui este semnalată de toate tradiţiile, sub numele său mai exact prin conceptul de „Centru”.
Zona care conţine acest Centru este Sanctuarul principal Altarul Kogaiononului. Deci muntele Sacru al dacilor se află în Bucegi; el este structurat pe trei niveluri care corespundeau la tot atâtea trepte de iniţiere:
• Primul nivel: Peştera lui Zalmoxis identificată cu Peştera Ialomiţei.
• Al doilea nivel: Platoul Babelor unde se află Sfinxul de la care a început totul.
• Al treilea nivel: Zona Vârfului Omu, care este Sanctuarul principal.
Strămoşii noştri nu au ales întâmplător acest munte; ei cunoşteau existenţa acestui Centru precum şi legile care guvernează „funcţionalitatea” lui căci, după cum afirma Herodot, geţii, cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci, ştiau a se face nemuritori.
„Vârstele umanităţii” sunt determinate de variaţia activităţii energetic-informaţionale a acestui Centru, activitate supusă legilor ciclice universale.
Legile care guvernează acest Centru planetar conexiunile, funcţia şi activitatea lui prin generalizare, conduc la cheia problemelor fundamentale rămase fără răspuns ale cosmogoniei şi cosmologiei.











https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-xap1/v/t1.0-1/p80x80/936665_882478525100154_7052730381936027655_n.jpg?o h=71f877b7b36319d644a813ddb6084860&oe=54798BB8&__gda__=1416360239_1b1de08b013faba7f3783734a019dfb f (https://www.facebook.com/ariana2001?fref=nf)
Ingrid Irina (https://www.facebook.com/ariana2001) a distribuit actualizarea de stare (https://www.facebook.com/christianadventure/posts/829559620412330) postată deChristian Adventure (https://www.facebook.com/christianadventure?ref=stream).

[Adrian Pop]

Se află în România: Cărarea pe care dacă păşeşti, POŢI SĂ DISPARI PENTRU TOTDEAUNA. Fenomen paranormal periculos?



http://www.directproprietar.ro/poze/stiri_156288_0_mica.jpg (http://www.directproprietar.ro/poze/stiri_156288_0_ok.jpg)
Dar acestea nu sunt singurele cazuri. Se spune că probabil, unul dintre cele mai periculoase fenomene paranormale din zona Bucegilor este cărarea ireală.
Dacă se merge pe Valea Comorii şi se urcă pe Jepii Mici, se poate ajunge în zona unde se petrece acest fenomen ciudat.
Nu există
Este vorba de o cărare care nu există în realitate, dar care, uneori, în anumite condiţii, se formează apărând paralel cu cărarea adevărată. Această cărare ireală este mică, ea măsurând în jur de aproximativ 20 de centimetri, şi toţi cei care părăsesc cărarea adevărată şi a*jung să meargă pe cea ireală mor sau dispar pentru totdeauna.
Specialiştii nu au nicio explicaţie, aşa cum nu există explicaţie nici pentru faptul că pe vârfurile Bucegilor au fost înregistrate nivele mari ale radiaţiilor care nu au putut fi explicate. În par*tea de est a masivului Bucegi, se află zona numită Şapte Izvoare.




În urma cercetărilor făcute pe probe de apă recoltate de aici, s-a dovedit că încărcătura de bacterii este zero, lucru unic pe glob. Locul se numeşte "Zona nemuririi”, iar legendele vorbesc despre un sistem de tuneluri subterane, care circulă pe sub munţi.




Data articol: 28/09/2014

[Adrian Pop]

Mioara Florescu Socatiu (https://www.facebook.com/mioara.socatiu) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/christianadventure/photos/a.626870367347924.1073741863.145302448838054/651962504838710/?type=1) postată deChristian Adventure (https://www.facebook.com/christianadventure).
4 octombrie la 19:20 (https://www.facebook.com/mioara.socatiu/posts/761177277283023) ·






https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xfp1/v/t1.0-9/994015_651962504838710_604874032_n.jpg?oh=37707388 d859ecd0f4a0262e450f3f54&oe=54BD9E80&__gda__=1422079634_15cc82f48413561676e3415dee70822 8
(https://www.facebook.com/christianadventure/photos/a.626870367347924.1073741863.145302448838054/651962504838710/?type=1)


Christian Adventure (https://www.facebook.com/christianadventure) cu Iren Bucur (https://www.facebook.com/iren.bucur) şi alţi 2 (https://www.facebook.com/#)
Rasfoind internetul am gasit asta , oare este interiorul celebrului tunel din Bucegi???
EL TUNEL SECRETO DE RUMANIA.
El acceso a estos túneles estaba terminantemente prohibido por el protocolo secreto que firmaron Rumanía y Estados Unidos.









Îmi place (https://www.facebook.com/#)Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=145302448838054&p%5B1%5D=1073743863&share_source_type=unknown)

[Adrian Pop]

http://www.fara-secrete.ro/misterioasa-calatorie-a-echipei-romano-americane-printr-unul-dintre-tunelurile-de-sub-masivul-bucegi-tocmai-pana-in-egipt-ajungand-la-260-metri-adancime-sub-marea-piramida-intr-o-camera-oculta/