Adrian Pop
23.02.2012, 00:08
Sent: Tuesday, February 21, 2012 6:12 PM
Subject: Fwd: Fw: [actiuneaverde] FILON VERCA, PREZENT !
http://www.fgmanu.ro/sentinela.php#s51
http://pentrupatrie.ro/old/acasa/11-ne-vom-intoarce-intr-o-zi/176-filon-verca-a-trecut-la-domnul
http://www.buciumul.ro/2012/02/22/filon-verca-a-trecut-la-domnul/
http://www.miscarea.net/verca-fragment1.htm
http://www.miscarea.net/verca-parasutati.htm
PREZENT!
"Comandantul ne adreseaza apoi ultimele cuvinte, pornite din marea grija pentru cei ce pleaca la lupta, pentru o cauza sfânta tuturor.
«As pleca cu voi, locul meu e acolo, alaturi de cei ce sufera si mor. N-o pot face, ma tine pe loc alta datorie, dar sufletul meu va însoteste pe fiecare. Sa traiti pâna ce ne vom întâlni acolo. Sa regasiti si sa refaceti organizatia.Prin ea vom trai.»Juca o mare carte, ultima ce ne-a mai ramas, înainte ca neamul întreg sa sucombe.
Ne-a strâns mâna pe rând, simtindu-i emotia. Era actiunea lui, si de ea depindea unitatea Miscarii, elementul cel mai puternic, care poate sa
mobilizeze cu capacitatea ei de jertfa, de hotarâre toata rezistenta româneasca dezorientata. Viitorul îi va aproba sau îi va condamna actiunea.
Noi avem datoria sa-l urmam, constienti ca, uniti în jurul lui, vom învinge orice vrajmasie.El gândea mai mult decât ne putea spune. Îi citeam în ochi, în suflet. Parca voia sa strige: «Strângeti tot poporul în jurul unei credinte si nu-l lasati sa piara în disperare. Înca nu e pierdut totul. În fata lui Antichrist, se va ridica o alta lume daca va mai crede în Dumnezeu. Voi fiti ostasii ce salveaza steagul, în jurul caruia toata nadejdea româneasca, crestina, sa se regaseasca în momente de grea cumpana. Nu-l lasati sa cada în disperare, va fi mai rau atunci. Mentineti scânteia rezistentei în sufletul lor! Împartasiti soarta cu ei, ca dusmanul sa nu va sparga, sa nu va împrastie».
Ce puteam face noi, o mâna de oameni, în fata colosului ce se pravalea peste lume în proportii apocaliptice? Sa întretinem vie flacara românismului, sa formam un orizont de calauza în întunericul ce va înghiti lumina."
"Eu însa pastrez în suflet un gând, un ideal mai presus de necesitatile elementare. La fel fac apel, pentru a-mi continua drumul în pacostea ce s-a abatut peste un neam întreg!
Eram oare convinsi ca vom face mare lucru? Azi, idealul nostru îsi desfasoara steagul sa prinda sub fâlfâitul lui revolta toata ce mocneste,
asteapta semnalul. Care semnal? Sa eliberam tara o mâna de oameni, împotriva armatelor ce au învins vitejia prusaca traditionala?
Nu, nu asta! Sa fim alaturi de cei robiti, sa împartim cu ei aceeasi soarta, sa fim ultimii a ne pierde nadejdea, înainte ca lumea toata sa-si dea
seama ca bolsevismul va deveni o amenintare pentru restul lumii, libere astazi! Sa rascolim permanent rezistenta româneasca.
Sa respingem resemnarea celor parasiti, abandonati, sa strigam înainte de sfârsit ca de veacuri multe, aici, românul e stapân, ca nici mortii nu
accepta înstrainarea pamântului si limbii românesti. Ca înainte de a abandona în mâna lor ceea ce stramosii ne-au lasat prin mostenire, va trebui sa epuizam din noi ultima scânteie de viata. Popoarele ce renunta la lupta sub orice forma îsi merita soarta, iar cele ce-si amesteca istoria cu pagini straine vor sfârsi în rusine si blestem! Resemnarea consuma sufletele. Urmeaza apoi disparitia în masa fluida
fara margini, ce niveleaza si descompune. Trebuie sa avem permanent, clar, în fata lumii, spectrul descompunerii ce trebuie evitat. Sa cream rezistenta contra bolsevizarii. Iata o misiune ce renaste nadejdea zilei de mâine, iata lupta în care fiecare român îsi gaseste
sarcina de împlinit! Cât vom putea face? Daca însa n-o face nimeni? Lipsa actelor curajoase, sublime, rupe firul ce leaga prezentul de viitor, rupe legatura cu urmasii, chemati sa afirme dreptul pe acest pamânt! Faptele istorice din trecut cer întotdeauna urmasi de aceleasi dimensiuni. Noi va trebui sa începem primii, chiar de vom sfârsi pe primele baricade, numai asa vom putea transmite celor ce vin dupa noi posibilitatea de a continua istoria pe arii demne de trait.
Nu e o sarcina usoara. E uriasa si ea va cere tot atâtea jertfe, care nu se vor termina o data cu noi! Cu toata inutilitatea aparenta a oricarei actiuni disproportionate, trebuie sa îndraznim pâna la sacrificiu. E vremea marilor daruiri, dar si a unei uriase sperante.Ramasi departe de ai nostri, ne-om pierde graiul comun, cugetul tot,printre straini. Ei, la fel, în disperare, îl vor pierde aici, unde s-au nascut,coplesiti de numarul cotropitorilor. Numai cei ce simt aceleasi dureri se cauta. Numai fratii se cauta la mare nevoie! Cei îndepartati uita, sunt uitati,
si se desprind încet din familia neamului.
Iata ratiunea suprema, legitima, care sa motiveze întoarcerea noastra acasa când potopul risca sa înece totul.
«Chiar acum ti-ai gasit sa te întorci?» îmi suna în creier, în suflet,reprosul batrânului, plin de îngrijorare.
Da! Acum sau niciodata. Aici îmi este locul."
http://www.elibrarie.ro/carti/verca.pdf
From: Petru Aros <petruaros@yahoo.com>
To: "actiuneaverde@yahoogroups.com" <actiuneaverde@yahoogroups.com>; Alexandru Onofrei <lightguardangel@yahoo.com>; "ReintregireaRomaniei@yahoogroups.com" <ReintregireaRomaniei@yahoogroups.com>
Sent: Tuesday, February 21, 2012 5:28 PM
Subject: [actiuneaverde] PREZENT !
20 Februarie 2012
Filon Verca (1915-2012)
Pe data de 20 februarie a.c., la Meaux, Franţa, s-a mutat la Domnul cel care a fost Filon Verca, una din figurile simbol ale Mişcării Legionare şi a luptei anticomuniste. Născut în anul 1915 în Petroşniţa, jud. Caraş-Severin, îl are între anii 1933-1934 ca profesor la liceul “Traian Doda” din Caransebeş pe Horia Sima, cel care avea să devină Comandantul Mişcării Legionare. Încă de pe băncile liceului intră în Frăţiile de Cruce. Ceva mai târziu devine legionar şi se implică în bătălia electorală din judeţul natal, unde este ales ca deputat Ilie Gârneaţă, unul dintre membrii fondatori ai Legiunii. Între anii 1941-1944 este refugiat în Germania, unde este deţinut în lagărul de la Buchenwald. După 23 August 1944 se implică în lupta anticomunistă organizată de Guvernul legionar de la Viena. În decembrie 1944 este paraşutat în România, cu misiunea de a organiza rezistenţa anticomunistă din ţară. Este prins, dar în 1948 reuşeşte să evadeze şi să părăsească ţara. Participă la lupta anticomunistă a exilului, în special pe tărâm publicistic şi memorialistic. Autor al cărţilor: “Paraşutaţi în România vândută”, “Exilul amar”, “Pe meleaguri străine”. Dumnezeu să-l odihnească!
Fie ca Bunul Dumnezeu sa primeasca Alaturea pe totii Fii Neamului Sau romanesc!!!
Prezent!
Subject: Fwd: Fw: [actiuneaverde] FILON VERCA, PREZENT !
http://www.fgmanu.ro/sentinela.php#s51
http://pentrupatrie.ro/old/acasa/11-ne-vom-intoarce-intr-o-zi/176-filon-verca-a-trecut-la-domnul
http://www.buciumul.ro/2012/02/22/filon-verca-a-trecut-la-domnul/
http://www.miscarea.net/verca-fragment1.htm
http://www.miscarea.net/verca-parasutati.htm
PREZENT!
"Comandantul ne adreseaza apoi ultimele cuvinte, pornite din marea grija pentru cei ce pleaca la lupta, pentru o cauza sfânta tuturor.
«As pleca cu voi, locul meu e acolo, alaturi de cei ce sufera si mor. N-o pot face, ma tine pe loc alta datorie, dar sufletul meu va însoteste pe fiecare. Sa traiti pâna ce ne vom întâlni acolo. Sa regasiti si sa refaceti organizatia.Prin ea vom trai.»Juca o mare carte, ultima ce ne-a mai ramas, înainte ca neamul întreg sa sucombe.
Ne-a strâns mâna pe rând, simtindu-i emotia. Era actiunea lui, si de ea depindea unitatea Miscarii, elementul cel mai puternic, care poate sa
mobilizeze cu capacitatea ei de jertfa, de hotarâre toata rezistenta româneasca dezorientata. Viitorul îi va aproba sau îi va condamna actiunea.
Noi avem datoria sa-l urmam, constienti ca, uniti în jurul lui, vom învinge orice vrajmasie.El gândea mai mult decât ne putea spune. Îi citeam în ochi, în suflet. Parca voia sa strige: «Strângeti tot poporul în jurul unei credinte si nu-l lasati sa piara în disperare. Înca nu e pierdut totul. În fata lui Antichrist, se va ridica o alta lume daca va mai crede în Dumnezeu. Voi fiti ostasii ce salveaza steagul, în jurul caruia toata nadejdea româneasca, crestina, sa se regaseasca în momente de grea cumpana. Nu-l lasati sa cada în disperare, va fi mai rau atunci. Mentineti scânteia rezistentei în sufletul lor! Împartasiti soarta cu ei, ca dusmanul sa nu va sparga, sa nu va împrastie».
Ce puteam face noi, o mâna de oameni, în fata colosului ce se pravalea peste lume în proportii apocaliptice? Sa întretinem vie flacara românismului, sa formam un orizont de calauza în întunericul ce va înghiti lumina."
"Eu însa pastrez în suflet un gând, un ideal mai presus de necesitatile elementare. La fel fac apel, pentru a-mi continua drumul în pacostea ce s-a abatut peste un neam întreg!
Eram oare convinsi ca vom face mare lucru? Azi, idealul nostru îsi desfasoara steagul sa prinda sub fâlfâitul lui revolta toata ce mocneste,
asteapta semnalul. Care semnal? Sa eliberam tara o mâna de oameni, împotriva armatelor ce au învins vitejia prusaca traditionala?
Nu, nu asta! Sa fim alaturi de cei robiti, sa împartim cu ei aceeasi soarta, sa fim ultimii a ne pierde nadejdea, înainte ca lumea toata sa-si dea
seama ca bolsevismul va deveni o amenintare pentru restul lumii, libere astazi! Sa rascolim permanent rezistenta româneasca.
Sa respingem resemnarea celor parasiti, abandonati, sa strigam înainte de sfârsit ca de veacuri multe, aici, românul e stapân, ca nici mortii nu
accepta înstrainarea pamântului si limbii românesti. Ca înainte de a abandona în mâna lor ceea ce stramosii ne-au lasat prin mostenire, va trebui sa epuizam din noi ultima scânteie de viata. Popoarele ce renunta la lupta sub orice forma îsi merita soarta, iar cele ce-si amesteca istoria cu pagini straine vor sfârsi în rusine si blestem! Resemnarea consuma sufletele. Urmeaza apoi disparitia în masa fluida
fara margini, ce niveleaza si descompune. Trebuie sa avem permanent, clar, în fata lumii, spectrul descompunerii ce trebuie evitat. Sa cream rezistenta contra bolsevizarii. Iata o misiune ce renaste nadejdea zilei de mâine, iata lupta în care fiecare român îsi gaseste
sarcina de împlinit! Cât vom putea face? Daca însa n-o face nimeni? Lipsa actelor curajoase, sublime, rupe firul ce leaga prezentul de viitor, rupe legatura cu urmasii, chemati sa afirme dreptul pe acest pamânt! Faptele istorice din trecut cer întotdeauna urmasi de aceleasi dimensiuni. Noi va trebui sa începem primii, chiar de vom sfârsi pe primele baricade, numai asa vom putea transmite celor ce vin dupa noi posibilitatea de a continua istoria pe arii demne de trait.
Nu e o sarcina usoara. E uriasa si ea va cere tot atâtea jertfe, care nu se vor termina o data cu noi! Cu toata inutilitatea aparenta a oricarei actiuni disproportionate, trebuie sa îndraznim pâna la sacrificiu. E vremea marilor daruiri, dar si a unei uriase sperante.Ramasi departe de ai nostri, ne-om pierde graiul comun, cugetul tot,printre straini. Ei, la fel, în disperare, îl vor pierde aici, unde s-au nascut,coplesiti de numarul cotropitorilor. Numai cei ce simt aceleasi dureri se cauta. Numai fratii se cauta la mare nevoie! Cei îndepartati uita, sunt uitati,
si se desprind încet din familia neamului.
Iata ratiunea suprema, legitima, care sa motiveze întoarcerea noastra acasa când potopul risca sa înece totul.
«Chiar acum ti-ai gasit sa te întorci?» îmi suna în creier, în suflet,reprosul batrânului, plin de îngrijorare.
Da! Acum sau niciodata. Aici îmi este locul."
http://www.elibrarie.ro/carti/verca.pdf
From: Petru Aros <petruaros@yahoo.com>
To: "actiuneaverde@yahoogroups.com" <actiuneaverde@yahoogroups.com>; Alexandru Onofrei <lightguardangel@yahoo.com>; "ReintregireaRomaniei@yahoogroups.com" <ReintregireaRomaniei@yahoogroups.com>
Sent: Tuesday, February 21, 2012 5:28 PM
Subject: [actiuneaverde] PREZENT !
20 Februarie 2012
Filon Verca (1915-2012)
Pe data de 20 februarie a.c., la Meaux, Franţa, s-a mutat la Domnul cel care a fost Filon Verca, una din figurile simbol ale Mişcării Legionare şi a luptei anticomuniste. Născut în anul 1915 în Petroşniţa, jud. Caraş-Severin, îl are între anii 1933-1934 ca profesor la liceul “Traian Doda” din Caransebeş pe Horia Sima, cel care avea să devină Comandantul Mişcării Legionare. Încă de pe băncile liceului intră în Frăţiile de Cruce. Ceva mai târziu devine legionar şi se implică în bătălia electorală din judeţul natal, unde este ales ca deputat Ilie Gârneaţă, unul dintre membrii fondatori ai Legiunii. Între anii 1941-1944 este refugiat în Germania, unde este deţinut în lagărul de la Buchenwald. După 23 August 1944 se implică în lupta anticomunistă organizată de Guvernul legionar de la Viena. În decembrie 1944 este paraşutat în România, cu misiunea de a organiza rezistenţa anticomunistă din ţară. Este prins, dar în 1948 reuşeşte să evadeze şi să părăsească ţara. Participă la lupta anticomunistă a exilului, în special pe tărâm publicistic şi memorialistic. Autor al cărţilor: “Paraşutaţi în România vândută”, “Exilul amar”, “Pe meleaguri străine”. Dumnezeu să-l odihnească!
Fie ca Bunul Dumnezeu sa primeasca Alaturea pe totii Fii Neamului Sau romanesc!!!
Prezent!