Hortensia Papadat Bengescu- ”Rămân a voastră ascultătoare copilă care vă iubeşte din

[latan.elena]

Hortensia Papadat Bengescu- ”Rămân a voastră ascultătoare copilă care vă iubeşte din tot sufletul”

http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/03/Hortensia-Papadat-Bengescu-300x158.jpg (http://www.istorie-pe-scurt.ro/?p=9845)

Hortensia Papadat-Bengescu s-a născut pe 8 decembrie 1876 în comuna Ivești din județul Galați. Părinți îi erau căpitanul Dimitrie Bengescu şi profesoara Zoe. Va studia la Institutul de domnişoare „Bolintineanu” din Bucureşti. Acolo le scria colegelor, încă din primii ani de şcoală, compunerile în schimbul rezolvării problemelor de matematică. Era foarte atașată de părinți și de aceea le trimite scrisori în care formulările stereotipe abundă, dar dincolo de care se simte o afecţiune nedisimulată pentru ei. Mămuţei, evocate într-un jurnal din perioada 1947- 1949, îi trimite ştiri despre situaţia şcolară, despre lecturile zilnice, ori despre cei apropiaţi.

http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/03/Hortensia-Papadat-Bengescu1.jpg (http://www.istorie-pe-scurt.ro/hortensia-papadat-bengescu-raman-a-voastra-ascultatoare-copila-care-va-iubeste-din-tot-sufletul/hortensia-papadat-bengescu-2/)

Dragi părinţi,
Joia este pentru mine o zi foarte plăcută, îmi dă ocazia prin aceste cuvinte să mă informez despre sănătatea voastră. Acum câteva zile am primit o scrisoare de la Alice, vă trimite omagii. Draga mamă, dacă te vei fotografia, trimite-mi fotografia, căci o am şi pe a tatei şi vreau să o am şi pe a dumitale. Nu ştiu care este cauza pentru care nu am mai avut de mult timp plăcerea să o văd pe mătuşa Gabriela. Pe aici am avut câteva zile care au adus a primăvară. Îmi continui bine studiile şi media mea de săptămâna trecută a fost 9.25. Ah! Cât aştept momentul în care aş putea să o aud pe Hortensia de la tine. O sărut pe mămuţa de o mie de ori la fel ca şi şi pe dumneata Rămân a voastră ascultătoare copilă care vă iubeşte din tot sufletul,
Hortense

http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/03/Hortensia-Papadat-Bengescu2-205x300.jpg (http://www.istorie-pe-scurt.ro/hortensia-papadat-bengescu-raman-a-voastra-ascultatoare-copila-care-va-iubeste-din-tot-sufletul/hortensia-papadat-bengescu-3/)

Dragi părinţi,
Scrisoarea voastră m-a copleşit de bucurie. Nu sunt decât două săptămâni de când mă aflu la pension şi deja micul meu calendar suferă căci şterg fiecare zi care trece. Număr minutele şi orele nu doar până la Paşti, ci şi până la examenele finale. N-am mai primit veşti de la mătuşa Gabriela. La noi este un ianuarie splendid. Cât regret că nu mai găsesc nimic să vă spun decât că vreau din tot sufletul să rămân fetiţa voastră cuminte. Îi sărut mâinile mămuţei şi vă sărut de milioane şi milioane de ori,
Copilul vostru care vă iubeşte,
Hortense

http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/03/Hortensia-Papadat-Bengescu3-298x300.jpg (http://www.istorie-pe-scurt.ro/hortensia-papadat-bengescu-raman-a-voastra-ascultatoare-copila-care-va-iubeste-din-tot-sufletul/hortensia-papadat-bengescu-4/)

Dragi părinţi,
Am primit scrisoarea voastră şi am fost bucuroasă aflând că sunteţi bine. Credeţi-mă, dragi părinţi, că am să încerc altă dată să nu merit reproşurile voastre. Am început deja Norma şi sper să am mult de câştigat din asta. Dragi părinţi, mai multe domnişoare doresc să aibă fotografia mea. Dacă aţi avea bunătatea să o reproduceţi, aş fi foarte mulţumită. Scrisorile voastre îmi produc o bucurie enormă, de aceea dragi părinţi, scrieţi-mi cât mai curând posibil. O îmbrăţişez pe Mămuţa şi pe voi de milioane de ori.
Rămân fiica voastră recunoscătoare,
Hortense

http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/03/Hortensia-Papadat-Bengescu4-300x225.jpg (http://www.istorie-pe-scurt.ro/hortensia-papadat-bengescu-raman-a-voastra-ascultatoare-copila-care-va-iubeste-din-tot-sufletul/hortensia-papadat-bengescu-5/)

La 20 de ani se mărită cu magistratul Nicolae Papadat. Cariera literară e amânată din pricina transferurilor soţului dintr-un loc în altul (Turnu-Măgurele, Buzău, Focşani, Constanţa) şi de grija arătată celor 4 copii: Nen, Zoe, Marcela, Elena. Debutează în presa culturală cu articole în limba franceză (1912). Va scrie şi poezii în această limbă. Formarea sa literară a fost marcată de personalitatea lui Garabet Ibrăileanu, cel care o ajută sa apară pentru prima oară în 1913 la prestigioasa revista Viaţa românească. Debuteaza editorial in 1919 cu volumul “Ape adânci”, lăudat de același Garabet Ibrăileanu. În timpul Primului Război Mondial lucrează ca infirmieră voluntară la Crucea Roşie, experienţa fiind apoi relatată în romanul ”Balaurul”. Din 1919 începe să colaboreze cu cenaclul criticului Eugen Lovinescu şi să publice în revista Sburătorul. Rolul hotărâtor în orientarea prozatoarei spre romanul european modern, îl are Eugen Lovinescu, unul din puţinii susţinători ai scriitoarelor femei. Toate romanele sale vor fi citite întâi în cenaclu şi apoi publicate. Scriitorul preferat al autoarei este Marcel Proust, a cărui metodă de creaţie o regăsim, mai mult sau mai puţin, şi în romanele ei. Autoarea scrie şi publică mai multe volume de nuvele.

http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/03/Eugen-Lovinescu.jpg (http://www.istorie-pe-scurt.ro/hortensia-papadat-bengescu-raman-a-voastra-ascultatoare-copila-care-va-iubeste-din-tot-sufletul/eugen-lovinescu/)

La îndemnul lui Eugen Lovinescu, evoluează spre o proza “obiectivă”, aşa cum se va vedea în ciclul familiei Hallipa (Fecioarele despletite, Concert din muzica de Bach, Drumul ascuns, Rădăcini). Din 1933, se stabileşte în Capitală. În 1946 obţine Premiul Naţional pentru proză. Restul proiectelor de romane rămân nefinalizate. Interzisă de regimul comunist şi trăind la bătrâneţe fără mijloace de subzistenţă, Hortensia Papadat-Bengescu a murit dată complet uitării de colegi şi de criticii literari, la data de 5 martie 1955 la Bucureşti, la vârsta de 79 de ani. După 1965 a fost treptat reintegrată în circuitul literar si academic.

http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/03/Hortensia-Papadat-Bengescu5-300x200.jpg (http://www.istorie-pe-scurt.ro/hortensia-papadat-bengescu-raman-a-voastra-ascultatoare-copila-care-va-iubeste-din-tot-sufletul/hortensia-papadat-bengescu-6/)

Sursa:http://www.istorie-pe-scurt.ro/hortensia-papadat-bengescu-raman-a-voastra-ascultatoare-copila-care-va-iubeste-din-tot-sufletul/

[latan.elena]

Hortensia Papadat-Bengescu


Hortensia Papadat-Bengescu (n. 8 decembrie (http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/8_decembrie) 1876 (http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1876), com. Iveşti, jud. Galaţi – d. 5 martie (http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/5_martie) 1955 (http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1955), Bucureşti (http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Bucure%C5%9Fti)). Prozatoare.

Biografie

Fiica generalului Dimitrie Bengescu şi a profesoarei Zoe (născută Ştefănescu), nepoata gen. G. Bengescu-Dabija, junimist, studiază, în perioada 1887–1894, la pensionul pentru domnişoare „Bolintineanu” din Bucureşti.

Căsătoria, la 20 de ani, cu magistratul Nicolae Papadat (pe care îl va urma în numeroase transferuri prin ţară) şi viaţa de familie (avea cinci copii) i-au întârziat cariera literară.
Debutul literar, precedat în 1912 de articole în presa de limbă franceză şi în 1913 de versuri lipsite de valoare şi proză poematică, şi-l va face, practic în 1919, la vârsta de 43 de ani, cu un volum de proze scurte, Ape adânci, salutat de Garabet Ibrăileanu şi Tudor Vianu. În acelaşi an a devenit membru fondator al cenaclului „Sburătorul”, al cărui mentor spiritual a fost Eugen Lovinescu.

Foarte mândră de această realizare, Hortensia Papadat-Bengescu afirma: „Aparţin acum unei grupări literare. Acei ce nu cunosc gustul izolării, nu cunosc nici preţul unei ambianţe”. Toate scrierile sale vor fi citite mai întâi în cenaclu şi apoi publicate, cu puternică susţinere din partea criticului literar.

Următorul an se dovedeşte a fi unul de bun augur pentru ea: acum publică prozele Sfinxul şi Romanul Adrianei şi este pusă în scenă piesa Bătrânul.

Din 1923 devine membră a Societăţii Autorilor Dramatici Români. La îndemnul lui E. Lovinescu, evoluează spre o proză „obiectivă”, fapt vizibil în ciclul familiei Hallipa: Fecioarele despletite (1926), Concert din muzică de Bach (1927), Drumul ascuns (1933), Rădăcini (1938) şi Străina (1948, pierdut), o incisivă cronică a societăţii realizată cu mijloacele narative ale literaturii proustiene.

„Romanele ciclului Hallipa […], deşi scrise la intervale mari de timp şi relativ independente unul de altul, alcătuiesc a doua noastră cronică de familie, după aceea a lui Duiliu Zamfirescu, şi trebuie considerate împreună” (Nicolae Manolescu).
Din 1933, se stabileşte în Bucureşti. În 1936 primeşte Marele Premiu al Societăţii Scriitorilor Români, iar în 1946, Premiul Naţional pentru proză.

În ultima perioadă a vieţii se îmbolnăveşte grav şi, în afară de nuvela autobiografică Spovedanie, păstrată în manuscris, toate celelalte proiecte literare rămân neterminate.
Romanele sale sunt, prin acuitatea observaţiei şi prin complexitatea tehnicilor de analiză, printre primele mostre autentice ale prozei psihologice româneşti. „Scriitoarea care a contribuit cel mai mult la rafinarea literaturii române, dându-i consistenţă şi cerebralitate, urbanitate şi stil, într-o perioadă când literatura română era încă rurală şi inhibată, cvasiprimitivă, a fost Hortensia Papadat-Bengescu” (Simona Popescu).

Bibliografie



George Marcu (coord.), Enciclopedia personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2012




(https://ro.wikipedia.org/wiki/Hortensia_Papadat-Bengescu)Sursa:http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Hortensia_Papadat-Bengescu
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Hortensia_Papadat-Bengescu)

[latan.elena]

Hortensia Papadat-Bengescu - Wikipedia


https://ro.wikipedia.org › wiki › Hortensia_Papadat-Bengescu
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Hortensia_Papadat-Bengescu)


Începuturile literare ale Hortensiei Papadat-Bengescu, situate sub semnul colaborării cu revista Viața românească, se caracterizează printr-o proză de fină ...‎Biografie (https://ro.wikipedia.org/wiki/Hortensia_Papadat-Bengescu#Biografie) · ‎Debutul literar (https://ro.wikipedia.org/wiki/Hortensia_Papadat-Bengescu#Debutul_literar) · ‎Opera literară (https://ro.wikipedia.org/wiki/Hortensia_Papadat-Bengescu#Opera_literar%C4%83) · ‎Opera antumă și postumă (https://ro.wikipedia.org/wiki/Hortensia_Papadat-Bengescu#Opera_antum%C4%83_%C8%99i_postum%C4%83)