latan.elena
09.11.2019, 13:21
Despărțiri (6) – „Ceea ce nu te omoară te întărește” – o oribilă capcană
S-au inventat medicamente pentru cele mai sinistre boli, s-au dezvoltat tehnologii de eradicare a maladiilor contagioase, ne criogenăm, ne reconstruim pe bază de celule stem, facem terapii holistice, alternative, complementare, psihopedagogice, psihoenergetice, cognitiv-temperamentale, nu le mai știm numărul și denumirile, dar ne scapă încă o rețetă, cât de simplă, să ne scutească de suferința provocată de o despărțire.
În funcție de circumstanțe, ea se produce fie pe neașteptate (din cauza decesului unui partener), fie după o relație tensionată, în care ambele părți, deși au trăit sentimente negative, n-au găsit resurse necesare unei separări reale, fie prin abandon, cauzând efecte complexe la nivelul întregii ființe. Vorbim despre relațiile toxice, pentru că ele dezvoltă cel mai bogat tablou clinic.
Manifestările sunt atât de intense, atât de variate și de versatile, încât, pe bună dreptate, ar putea fi considerată o boală în sine, din moment ce există inclusiv un risc letal. Dacă am avea un tablou complet al simptomelor care se manifestă la nivel fiziologic, psihic, sufletesc și comportamental, cred că ne-am speria și am fi, poate, mai circumspecți sau mai atenți cu noi înșine, măcar, pentru că suntem singurii noștri apărători fideli.
Să vedem cum stau lucrurile, în primul rând, la nivel anatomo-fiziologic, pe scurt (pentru că nu profilul acestei suferințe e miza acestui text, ci o eventuală rețetă a vindecării ei):
creierul o resimte ca pe o dependență, producând secreția unor hormoni ai anxietății (cortizonul și epinefrina), iar stările prin care trec persoanele în cauză echivalează cu etapele unui „doliu” (negarea, furia, negocierea, depresia și acceptarea – spun psihologii);
ochii secretă lacrimi cu conținut mai puțin sărat și mai apoase, rezultatul fiind congestia lor și aspectul de umed, „ochi de căprioară”;
stomacul va reacționa acut la stres (în funcție de intensitate, se poate ajunge la șoc traumatic), prin dezechilibre la nivelul peristaltismului, al digestiei și al mecanismelor reflexe de apărare, prin creșterea nevoii de zahăr și grăsimi, desigur, cauzatoare de creștere în greutate și distrugerea echilibrului glicemic;
pielea va avea de suferit prin sensibilizarea straturilor de suprafață, fiind expusă la acnee, eczeme care se cronicizează sau chiar la psoriazis, una dintre cele mai versatile boli actuale;
durerea în plex, sediul trăirilor fundamentale, se manifestă fizic, datorită unor impulsuri generate de rețele nervoase sensibile la durere, și poate ajunge chiar la atac de cord, precedat de cardiomiopatie (mărirea unei părți a inimii sub afluența hormonilor de stres), care a căpătat un nume științific: Sindromul inimii frânte sau Cardiomiopatia Takotsubo (1991). Atac de cord. Moarte, adică, să fiu mai explicită.
Asta pe lângă faptul că psihicul nostru va fi cel puțin la fel de grav afectat: atacuri de panică, emotivitate crescută, sensibilitate excesivă, manifestări compulsiv-obsesionale sau chiar maniacale, depresie, alienare, izolare socială, forme mai mult sau mai puțin acute de isterie, pierdere a controlului emoțional, posibile amnezii, inclusiv tendințe suicidale (manifestate mai mult la bărbați, spun specialiștii, femeile având capacități de supraviețuire mult mai dezvoltate), explicabile în profilul clinic al acestei, să-i spunem, abateri de la normalitatea și echilibrul psihic.
Dacă am lua în considerare numai sentimentul de singurătate, studiile Asociației Americane de Psihologie arată că ea echivalează cu fumatul a 15 (!) țigări pe timpul unei zile, cu creșterea tensiunii arteriale, a riscului de obezitate sau cu suferința provocată de boli cronice, de ex. diabetul.
Suferința înseamnă inhibarea instinctelor de supraviețuire.
https://www.catchy.ro/wp-content/uploads/2018/05/5df53badab77319e7809b69878c1033d.jpg
Continuare:Despărțiri (6) - „Ceea ce nu te omoară te întărește" - o oribilă capcană - Catchy (https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.catchy.ro%2Fdespartiri-6-ceea-ce-nu-te-omoara-te-intareste-o-oribila-capcana%2F129539%3Ffbclid%3DIwAR1ZYDkzL1iuucUG7FC3 wZmZoyoqndSnr3-OftSP_nkJgJgqXj3JO0qe8Rc&h=AT01Dinu09GBcnoq2MQ36Uz5tXN-Uqk_ngW1R3Xv7h-6Nvs9OUjIdsvL7cQMUru6kYBAhFvIO715TdGF5Ruyv-x2fXFrFcDii8ERMRKQkWOTz-7RlMgppgqxNJckEOUiyPJcfHmqXpdclI3lmOAyYwEQ56Ht2M-K1RMNvMAyJ67FElAbUg27o7UqxJnHfKfYwbM5S1zDx9vfwVcap U2rdeEfTVJ7A5U01ajEyNIx59VQwf3IuPUW6nX-8TzRJFE5cKmnJTdXXqmxd2G-kYpG7yH_29S2KsIfcqEkwBgojhmFjtcarHgSYRzzkHyyR541Hx Z2J6YGfggn6uPhCjAI50mF5Hztx3fmboWQ5fKWz9wx1QlMt5yi uktem60Nbtlbm1QKeYtDm-OukOXesitklHqSAitYVK9EZCQns_H-4uC1cLLddiHmcCjSaugZHOz9ZSKceWAdyu2t-F1Ho7bPbHDT2Sy_Eer7Tm-DjEdCy36mcbAOF7jFYgYnGAxykkmOzlHWfUF1pOAr2ZF9dsgHL QhOr4MnrfFowAyGIQr1sh8iT9aREFp8J9SZSgh0misxc3FR2Dj QA6JcSmuyyDfRC_Xe1iLmhzhfRPtaPERGP2JIz627R9pS8dTI3 Lo5ANKAlJB2ZTkvjzgloLEZ8ZHW2G_7txq31RmeAaK4Qbo6aTb 4P_j0mq0)
S-au inventat medicamente pentru cele mai sinistre boli, s-au dezvoltat tehnologii de eradicare a maladiilor contagioase, ne criogenăm, ne reconstruim pe bază de celule stem, facem terapii holistice, alternative, complementare, psihopedagogice, psihoenergetice, cognitiv-temperamentale, nu le mai știm numărul și denumirile, dar ne scapă încă o rețetă, cât de simplă, să ne scutească de suferința provocată de o despărțire.
În funcție de circumstanțe, ea se produce fie pe neașteptate (din cauza decesului unui partener), fie după o relație tensionată, în care ambele părți, deși au trăit sentimente negative, n-au găsit resurse necesare unei separări reale, fie prin abandon, cauzând efecte complexe la nivelul întregii ființe. Vorbim despre relațiile toxice, pentru că ele dezvoltă cel mai bogat tablou clinic.
Manifestările sunt atât de intense, atât de variate și de versatile, încât, pe bună dreptate, ar putea fi considerată o boală în sine, din moment ce există inclusiv un risc letal. Dacă am avea un tablou complet al simptomelor care se manifestă la nivel fiziologic, psihic, sufletesc și comportamental, cred că ne-am speria și am fi, poate, mai circumspecți sau mai atenți cu noi înșine, măcar, pentru că suntem singurii noștri apărători fideli.
Să vedem cum stau lucrurile, în primul rând, la nivel anatomo-fiziologic, pe scurt (pentru că nu profilul acestei suferințe e miza acestui text, ci o eventuală rețetă a vindecării ei):
creierul o resimte ca pe o dependență, producând secreția unor hormoni ai anxietății (cortizonul și epinefrina), iar stările prin care trec persoanele în cauză echivalează cu etapele unui „doliu” (negarea, furia, negocierea, depresia și acceptarea – spun psihologii);
ochii secretă lacrimi cu conținut mai puțin sărat și mai apoase, rezultatul fiind congestia lor și aspectul de umed, „ochi de căprioară”;
stomacul va reacționa acut la stres (în funcție de intensitate, se poate ajunge la șoc traumatic), prin dezechilibre la nivelul peristaltismului, al digestiei și al mecanismelor reflexe de apărare, prin creșterea nevoii de zahăr și grăsimi, desigur, cauzatoare de creștere în greutate și distrugerea echilibrului glicemic;
pielea va avea de suferit prin sensibilizarea straturilor de suprafață, fiind expusă la acnee, eczeme care se cronicizează sau chiar la psoriazis, una dintre cele mai versatile boli actuale;
durerea în plex, sediul trăirilor fundamentale, se manifestă fizic, datorită unor impulsuri generate de rețele nervoase sensibile la durere, și poate ajunge chiar la atac de cord, precedat de cardiomiopatie (mărirea unei părți a inimii sub afluența hormonilor de stres), care a căpătat un nume științific: Sindromul inimii frânte sau Cardiomiopatia Takotsubo (1991). Atac de cord. Moarte, adică, să fiu mai explicită.
Asta pe lângă faptul că psihicul nostru va fi cel puțin la fel de grav afectat: atacuri de panică, emotivitate crescută, sensibilitate excesivă, manifestări compulsiv-obsesionale sau chiar maniacale, depresie, alienare, izolare socială, forme mai mult sau mai puțin acute de isterie, pierdere a controlului emoțional, posibile amnezii, inclusiv tendințe suicidale (manifestate mai mult la bărbați, spun specialiștii, femeile având capacități de supraviețuire mult mai dezvoltate), explicabile în profilul clinic al acestei, să-i spunem, abateri de la normalitatea și echilibrul psihic.
Dacă am lua în considerare numai sentimentul de singurătate, studiile Asociației Americane de Psihologie arată că ea echivalează cu fumatul a 15 (!) țigări pe timpul unei zile, cu creșterea tensiunii arteriale, a riscului de obezitate sau cu suferința provocată de boli cronice, de ex. diabetul.
Suferința înseamnă inhibarea instinctelor de supraviețuire.
https://www.catchy.ro/wp-content/uploads/2018/05/5df53badab77319e7809b69878c1033d.jpg
Continuare:Despărțiri (6) - „Ceea ce nu te omoară te întărește" - o oribilă capcană - Catchy (https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.catchy.ro%2Fdespartiri-6-ceea-ce-nu-te-omoara-te-intareste-o-oribila-capcana%2F129539%3Ffbclid%3DIwAR1ZYDkzL1iuucUG7FC3 wZmZoyoqndSnr3-OftSP_nkJgJgqXj3JO0qe8Rc&h=AT01Dinu09GBcnoq2MQ36Uz5tXN-Uqk_ngW1R3Xv7h-6Nvs9OUjIdsvL7cQMUru6kYBAhFvIO715TdGF5Ruyv-x2fXFrFcDii8ERMRKQkWOTz-7RlMgppgqxNJckEOUiyPJcfHmqXpdclI3lmOAyYwEQ56Ht2M-K1RMNvMAyJ67FElAbUg27o7UqxJnHfKfYwbM5S1zDx9vfwVcap U2rdeEfTVJ7A5U01ajEyNIx59VQwf3IuPUW6nX-8TzRJFE5cKmnJTdXXqmxd2G-kYpG7yH_29S2KsIfcqEkwBgojhmFjtcarHgSYRzzkHyyR541Hx Z2J6YGfggn6uPhCjAI50mF5Hztx3fmboWQ5fKWz9wx1QlMt5yi uktem60Nbtlbm1QKeYtDm-OukOXesitklHqSAitYVK9EZCQns_H-4uC1cLLddiHmcCjSaugZHOz9ZSKceWAdyu2t-F1Ho7bPbHDT2Sy_Eer7Tm-DjEdCy36mcbAOF7jFYgYnGAxykkmOzlHWfUF1pOAr2ZF9dsgHL QhOr4MnrfFowAyGIQr1sh8iT9aREFp8J9SZSgh0misxc3FR2Dj QA6JcSmuyyDfRC_Xe1iLmhzhfRPtaPERGP2JIz627R9pS8dTI3 Lo5ANKAlJB2ZTkvjzgloLEZ8ZHW2G_7txq31RmeAaK4Qbo6aTb 4P_j0mq0)