Eşti ţara mea ! [Arhivă] - Sfatul Batranilor

Adrian Pop

16.10.2011, 20:03

Eşti ţara mea.
Moşu - Tudor Diaconu

Eşti Ţara mea, de aceea te iubesc
Şi te adun în suflet la tot pasul.
N-am ochi pe cât aş vrea să te privesc
Şi nici ureche să-ţi cuprindă glasul.
Vii de departe, ţară din străbuni
Şi urci în mine ca o sevă coaptă,
Unind strâmtoarele furtuni
Cu reverii de gânduri şi de faptă.
Bunicii n-au putut să-o vadă,
Că li s-au tras zăvoarele la şcoală,
Dar şi-au lăsat mormintele pe-aci,
Să nu rămână Cartea Vremii goală.
Iţi ştiu povestea vieţii pe de rost,
Îngemănând minunea şi firescul.
Când spune codrul despre tot ce-a fost
În el, simt uriaş pe Eminescu.
Sau dacă-aud vreun ţipăt de haiduc
Şi dor cu dor prin prag mai întârzie,
Parcă mă uit, în drum, după Coşbuc
Şi dacă nu e... îl aştept să vie.

De-oi învăţa şi eu să cânt, aş vrea,

Cântarile, să mi le spună-ntruna
Şi munţi şi apele din ţara mea
În vorba vie, veche şi străbună.
Că dragi mi-au fost şi crânguri şi izvoare
Şi munca grea şi visul. Nu odată
iubirea fetelor. Şi munţii-n soare
Şi marea cea albastră... viaţa toată.
Eu, pentru om, în inimă adun,
Şi-n gandul meu curajul şi tăria.
Vreau, peste vremuri, omului să-i spun:
Găseşti în versuri dreaptă mărturie.
Să pier mai bine-n clipa de pierzare,
Când gândul meu s-ar depărta de tine
Şi blestemat să fie versul care
Se-nchină în faţa porţilor străine.
Popor Român, izvor de-nvăţătură,
Statornicia ta mi-e o povaţă,
Să-mi afli-n vers şi fulgerul din gură
Şi duioşia dragostei de viaţă.

Thu Jun 18, 2009
ZAMFIR_CATALIN

http://www.youtube.com/watch?v=EVLEBLhE7Yg
Recita chiar de Mos, atunci cand i-am facut amandoi o vizita anul trecut la Domnul Justin Capra acasa.

Adrian Pop

16.10.2011, 20:25

Stimate domn,

Este o legatura intrinseca intre Suflet si minte, in sensul ca nu te lasa Sufletul sa nu gandesti profund la solutii de Renastere a societatii umane. Si asta mai ales daca observi degradarea morala a intregii societati si mai si-ti pasa.

La Izverna ma duc des. Este locul unde vom construi Statiunea Montana Darius. Tot in zona, alaturi de Tinerii pe care-i " modelez " in Scoala de afaceri online Zalmoxa, vom infiinta Orasul Sanatatii Vega si Satul Dacic la Marga - Topolnita.
http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/30-STATIUNEA-MONTANA-DARIUS
http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/32-ORASUL-SANATATII-VEGA-VALERIU-POPA
http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/31-SATUL-DACIC-MARGA

Pentru realizarea acestor proiecte este nevoie de bani foarte multi, numai ca nu orice fel de ban trebuie acceptat sa fie introdus in Sistem, ci decat acela obtinut prin MUNCA CINSTITA.

Accesul constient la subconstient putini il au, mai ales cand inconstientul este indepartat prin vointa proprie. Cu cat scopul ales este mai Nobil, cu cat implicarea tinde spre 100 % si este facuta continuu, cu atat Izvoarele " interioare " la care ai acces sunt mai cristaline.

Metru cub de manuscrise al Mosului ( Tudor Diaconu - Prietenul meu de Suflet si unul din ADEVARATII " Uriasii in gandire " ai Neamului nostru ), o sa fie postat pe forum si tradus ulterior in cat mai multe limbi de circulatie internationala.

http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/24-Prof.-Dr.-Tudor-Diaconu

Sufletul AVII-lor
http://www.youtube.com/watch?v=dt4nhnU_J58&fmt=18

Eşti ţara mea.
Moşu - Tudor Diaconu

Eşti Ţara mea, de aceea te iubesc
Şi te adun în suflet la tot pasul.
N-am ochi pe cât aş vrea să te privesc
Şi nici ureche să-ţi cuprindă glasul.
Vii de departe, ţară din străbuni
Şi urci în mine ca o sevă coaptă,
Unind strâmtoarele furtuni
Cu reverii de gânduri şi de faptă.
Bunicii n-au putut să-o vadă,
Că li s-au tras zăvoarele la şcoală,
Dar şi-au lăsat mormintele pe-aci,
Să nu rămână Cartea Vremii goală.
Iţi ştiu povestea vieţii pe de rost,
Îngemănând minunea şi firescul.
Când spune codrul despre tot ce-a fost
În el, simt uriaş pe Eminescu.
Sau dacă-aud vreun ţipăt de haiduc
Şi dor cu dor prin prag mai întârzie,
Parcă mă uit, în drum, după Coşbuc
Şi dacă nu e... îl aştept să vie.

De-oi învăţa şi eu să cânt, aş vrea,

Cântarile, să mi le spună-ntruna
Şi munţi şi apele din ţara mea
În vorba vie, veche şi străbună.
Că dragi mi-au fost şi crânguri şi izvoare
Şi munca grea şi visul. Nu odată
iubirea fetelor. Şi munţii-n soare
Şi marea cea albastră... viaţa toată.
Eu, pentru om, în inimă adun,
Şi-n gandul meu curajul şi tăria.
Vreau, peste vremuri, omului să-i spun:
Găseşti în versuri dreaptă mărturie.
Să pier mai bine-n clipa de pierzare,
Când gândul meu s-ar depărta de tine
Şi blestemat să fie versul care
Se-nchină în faţa porţilor străine.
Popor Român, izvor de-nvăţătură,
Statornicia ta mi-e o povaţă,
Să-mi afli-n vers şi fulgerul din gură
Şi duioşia dragostei de viaţă.

http://www.youtube.com/watch?v=EVLEBLhE7Yg
Recita chiar de Mos, atunci cand i-am facut amandoi o vizita anul trecut la Domnul Justin Capra acasa.

Multa sanatate si succes in tot ce faceti.

Cu respect,
Adrian Pop
From: Gigi Bardan
To: adi pop ; Geo Stroe ; David Aurel ; adina mutar
Sent: Sunday, October 16, 2011 3:48 PM
Subject: Re: De retinut si de meditat....la ce le spunem Tinerilor.

Stimate domn

Pentru mine, sufletul este produsul activităţii mentale umane.
”Greşala” de care vorbiţi a distrus mondialismul acelor vremuri (imperiul pelasg) şi a permis dezvoltarea tuturor neamurilor spre conceptul de naţiune, ţară etc. Aceasta confruntare (la Izverna) s-a dat între ultimul adept al anticului mondialism, Gruia a lui Novac - mehendinţeanul - ultimul rod al incestiosului Uran - , fratele târfei zeilor şi Joe/Zeus, acompaniat de Hermes şi Vulcan.
De acord: banul, în societate, este răul necesar. Tezaurizat, adunat în puţine mâini, banul devine malefic. Societatea care limitează tezaurizarea aurului este o societate în care statul deţine controlul majoritar asupra mijloacelor de producţie şi în care este primul acţionar. Statul social este un stat pentru cei mulţi. Statul capitalist este statul pentru cei puţini... |Nu de religie este nevoie acum (reciţiţi În oraşul cu 300 de biserici / Minulescu) ci de un stat naţional, liber de a decreta legi pentru naţiunea pe care o conduce şi idependent în plan extern. Dacă banul nu este o monedă naţională, oamenii vor fi slugile stăpânilor banilor internaţionali. Vezi dumneata, odată cu lovitura de stat din decemebrie 1989 s-a aruncat leşia dar şi pruncul din copaie ... Asta trebuie să le spui dumneata românilor!
Vrei să afli câte ceva despre ...Zalmoxe? Să-ţi spun ceva din ...interior. Îţi spun în versurile unui mare iniţiat: George Coşbuc. Şi ne oprim deocamdată aici cu rugămintea de a studia cu atenţia Dacia preistorică, N. Densuşianu.

Vom face cât cerul de nalt
Mormanul cadavrelor crunte
Şi munte vom pune pe munte
Şi cerului da-vom asalt.
Pe-al vostru Zalmoxe-pigmeu
L-om prinde de barbă-nhăţându-l,
Cu tronu-i cu tot răsturnându-l
Din cer, căci acel Dumnezeu
Ce lasă pe-al vostru pământ
Să crească atâta urgie,
Acela nu poate să fie
Nici mare, nici tare, nici sfânt.

(Un cântec barbar, de George Coşbuc).

Vă doresc din tot sufletul, adică din toată mintea mea, multă sănătate şi împlinirea tuturor dorinţelor Dvs.
Cu stimă,
Gheorghe Bârdan-Raine
Bucureşti
16 10 2011 (7519).