Adrian Pop
21.02.2012, 01:40
Deci se poate !!!!
[Li_chingYuen]
,,Uimitorul bărbat care a trăit 250 de ani”
Autor: TIMUC
Acesta a fost titlul unui articol apărut în New York Times la data de 6 mai 1933, când ziarul anunţa moartea lui Li Ching Zuen, un vin*de*că*tor chinez, născut în anul 1677. Documentele vremii atestau că guvernul chinez l-a felicitat cu ocazia împlinirii vârstei de 150 de ani, iar apoi la 200 de ani. „În momentul morţii sale arăta ca un bărbat de 50 de ani”, aşa cum dovedeşte şi o fotografie făcută în anul 1927. „Vindecătorul acesta s-a alăturat armatei chineze la vârsta de 71 de ani ca instructor de arte marţiale şi consultant tactic”, spune Susan Shumsky în cartea cu titlul „Ascensiunea – comuniunea cu maeştrii nemuritori şi cu fiinţele de lumină”(Ed. For You). Aceeaşi sursă citează descrierea ui*mitorului bărbat, făcută de generalul Yang Shen într-un raport militar, intitulat „O relatare reală referitoare la un bătrân în vârstă de 250 de ani, purtător de noroc”: „Se poate deplasa foarte rapid prin munţi, deşi are aproape 250 de ani.(...) La o singură masă consumă trei farfurii de orez, pui şi alte tipuri de carne”. Secretul vieţii lungi, descris chiar de Li Ching Zuen, este acesta; „Omul trebuie să aibă inima liniştită, să rămână la fel de calm ca o broască ţestoasă, să meargă la fel de sprinţar ca un porumbel şi să doarmă la fel de adânc ca un câine”.
Secretul vieţii lungi, dezvăluit de un om care a trăit o viaţă nefiresc de lungă, conţine trei ele*mente esenţiale; pacea interioară, calmul „broaştei ţestoase”, mersul sprinten, deci miş*carea şi somnul bun. Dar, cea mai importantă din**tre toate, cea din care se nasc toate, şi miş*ca**rea sprintenă, şi somnul bun este, de fapt, com**ponenta interioară; „pacea”. „Dacă oa*me*nii ar avea inima liniştită şi ar sta mereu într-o stare de pace interioară, ar putea trăi şi un secol”, spunea acelaşi vindecător. Consul*tând biografia lui, însă, constatăm că el era ins*truit în domeniul vindecării cu ajutorul plan*te*lor medicinale şi, poate, că acesta este un alt in*gre*dient indispensabil vieţii lungi, dar unul pe care nu l-a menţionat în descrierea citată mai înainte. Este probabil, însă, ca farmacia naturii să fie doar ceea ce Dumnezeu ne-a dăruit pentru cazurile în care ne pierdem pacea lăuntrică şi, o dată cu ea, ne pierdem vitalitatea, capaci*ta*tea de a ne mişca rapid, precum şi somnul bun.
Noi dobândim energie şi vitalitate prin mişcare, prin efort fizic constant, făcut zi de zi, dar şi prin somn, unde ne încărcăm bateriile uzate în stare de veghe. Uzura esenţială nu pro*vine din mişcarea fizică; consumul de energie şi lipsa de vitalitate nu au cauza într-un exces de ordin fizic, ci în unul mental, interior.
Ne obo*seşte şi ne vlăguieşte neliniştea, nu mişcarea. Ne surmenează grija şi stresul, nu munca. Ne îm*bătrâneşte ura şi iritarea, supărarea şi ne*mul*ţumirea, ne pierdem energia şi vitalitatea prin consum nervos, mai degrabă decât prin consum fizic. Un somn bun ne realimentează fizic şi psihic, ne hrăneşte cu energie şi cu pu*te**re pentru că în somn ne reconectăm cu sursa vieţii, cu puterea „păcii interioare”, pe care n-o mai frânge mintea, nici n-o mai tulbură emoţiile şi grijile noastre. Dacă izbutim să rămânem într-o stare de calm interior şi de pace în timpul activităţilor zilnice noi rămânem în contact cu „sursa vieţii”, cu adevărul care ne că*lău*zeş*te şi ne îngrijeşte. Pacea interioară este starea noastră naturală, cum tendinţa de a ne face griji continuu şi a ne irita, a ne simţi nemulţumiţi şi nefericiţi indică tocmai faptul că ne „scoatem din priză” sau ne deconectăm de la Sinele nostru. Nu doar că suntem mai puţin inspiraţi prin ne*mulţumire şi nelinişte, nu doar că ne sugru*măm singuri energia, nu doar că întrerupem re**laţia cu bateriile naturale ale vieţii, dar îm*bă*trâ*nim mai repede şi trăim mai puţin. „Nu te în*grijora pentru ziua de mâine, căci Dumnezeu ştie ce-ţi trebuie şi îţi va da”, spunea Iisus şi, într-un fel, spunea că mintea noastră nu ne adu*ce lucrurile de care avem nevoie, dar con*tac*tul cu pacea lăuntrică o poate face. Căci în pa**cea aceasta tace mintea, dar vorbeşte Dum*ne**zeu. În pacea aceasta, Egoul se topeşte, dar se aude şi se vede puterea energiei care susţine via*ţa în întregul univers. Poate că de aceea Bi*blia spune „Pacea să fie cu voi”. Căci da*că pacea-i cu noi, este tot ce avem nevoie pentru via*ţă, inclusiv ce avem nevoie pentru o via*ţă lungă.
[Li_chingYuen]
,,Uimitorul bărbat care a trăit 250 de ani”
Autor: TIMUC
Acesta a fost titlul unui articol apărut în New York Times la data de 6 mai 1933, când ziarul anunţa moartea lui Li Ching Zuen, un vin*de*că*tor chinez, născut în anul 1677. Documentele vremii atestau că guvernul chinez l-a felicitat cu ocazia împlinirii vârstei de 150 de ani, iar apoi la 200 de ani. „În momentul morţii sale arăta ca un bărbat de 50 de ani”, aşa cum dovedeşte şi o fotografie făcută în anul 1927. „Vindecătorul acesta s-a alăturat armatei chineze la vârsta de 71 de ani ca instructor de arte marţiale şi consultant tactic”, spune Susan Shumsky în cartea cu titlul „Ascensiunea – comuniunea cu maeştrii nemuritori şi cu fiinţele de lumină”(Ed. For You). Aceeaşi sursă citează descrierea ui*mitorului bărbat, făcută de generalul Yang Shen într-un raport militar, intitulat „O relatare reală referitoare la un bătrân în vârstă de 250 de ani, purtător de noroc”: „Se poate deplasa foarte rapid prin munţi, deşi are aproape 250 de ani.(...) La o singură masă consumă trei farfurii de orez, pui şi alte tipuri de carne”. Secretul vieţii lungi, descris chiar de Li Ching Zuen, este acesta; „Omul trebuie să aibă inima liniştită, să rămână la fel de calm ca o broască ţestoasă, să meargă la fel de sprinţar ca un porumbel şi să doarmă la fel de adânc ca un câine”.
Secretul vieţii lungi, dezvăluit de un om care a trăit o viaţă nefiresc de lungă, conţine trei ele*mente esenţiale; pacea interioară, calmul „broaştei ţestoase”, mersul sprinten, deci miş*carea şi somnul bun. Dar, cea mai importantă din**tre toate, cea din care se nasc toate, şi miş*ca**rea sprintenă, şi somnul bun este, de fapt, com**ponenta interioară; „pacea”. „Dacă oa*me*nii ar avea inima liniştită şi ar sta mereu într-o stare de pace interioară, ar putea trăi şi un secol”, spunea acelaşi vindecător. Consul*tând biografia lui, însă, constatăm că el era ins*truit în domeniul vindecării cu ajutorul plan*te*lor medicinale şi, poate, că acesta este un alt in*gre*dient indispensabil vieţii lungi, dar unul pe care nu l-a menţionat în descrierea citată mai înainte. Este probabil, însă, ca farmacia naturii să fie doar ceea ce Dumnezeu ne-a dăruit pentru cazurile în care ne pierdem pacea lăuntrică şi, o dată cu ea, ne pierdem vitalitatea, capaci*ta*tea de a ne mişca rapid, precum şi somnul bun.
Noi dobândim energie şi vitalitate prin mişcare, prin efort fizic constant, făcut zi de zi, dar şi prin somn, unde ne încărcăm bateriile uzate în stare de veghe. Uzura esenţială nu pro*vine din mişcarea fizică; consumul de energie şi lipsa de vitalitate nu au cauza într-un exces de ordin fizic, ci în unul mental, interior.
Ne obo*seşte şi ne vlăguieşte neliniştea, nu mişcarea. Ne surmenează grija şi stresul, nu munca. Ne îm*bătrâneşte ura şi iritarea, supărarea şi ne*mul*ţumirea, ne pierdem energia şi vitalitatea prin consum nervos, mai degrabă decât prin consum fizic. Un somn bun ne realimentează fizic şi psihic, ne hrăneşte cu energie şi cu pu*te**re pentru că în somn ne reconectăm cu sursa vieţii, cu puterea „păcii interioare”, pe care n-o mai frânge mintea, nici n-o mai tulbură emoţiile şi grijile noastre. Dacă izbutim să rămânem într-o stare de calm interior şi de pace în timpul activităţilor zilnice noi rămânem în contact cu „sursa vieţii”, cu adevărul care ne că*lău*zeş*te şi ne îngrijeşte. Pacea interioară este starea noastră naturală, cum tendinţa de a ne face griji continuu şi a ne irita, a ne simţi nemulţumiţi şi nefericiţi indică tocmai faptul că ne „scoatem din priză” sau ne deconectăm de la Sinele nostru. Nu doar că suntem mai puţin inspiraţi prin ne*mulţumire şi nelinişte, nu doar că ne sugru*măm singuri energia, nu doar că întrerupem re**laţia cu bateriile naturale ale vieţii, dar îm*bă*trâ*nim mai repede şi trăim mai puţin. „Nu te în*grijora pentru ziua de mâine, căci Dumnezeu ştie ce-ţi trebuie şi îţi va da”, spunea Iisus şi, într-un fel, spunea că mintea noastră nu ne adu*ce lucrurile de care avem nevoie, dar con*tac*tul cu pacea lăuntrică o poate face. Căci în pa**cea aceasta tace mintea, dar vorbeşte Dum*ne**zeu. În pacea aceasta, Egoul se topeşte, dar se aude şi se vede puterea energiei care susţine via*ţa în întregul univers. Poate că de aceea Bi*blia spune „Pacea să fie cu voi”. Căci da*că pacea-i cu noi, este tot ce avem nevoie pentru via*ţă, inclusiv ce avem nevoie pentru o via*ţă lungă.