latan.elena
14.03.2019, 13:16
Proserpina – poveste de primavara
de Otilia Mazilu
https://www.astrotext.ro/wp-content/uploads/2013/02/Henry_Siddons_Mowbray_-_The_Marriage_of_Persephonedetail.jpg
“Casatoria Persephonei” (detaliu) de Henry Siddons Mowbray
Mitul Proserpinei
Povestea este cunoscuta atat in mitologia romana cat si in cea greceasca si, fie ca vorbim de Persefona sau de Proserpina, vorbim despre Zeita Primaverii. In ambele mitologii, povestea ei este aproximativ aceeasi. Proserpina era o fata frumoasa care raspandea bunatate, frumusete, abundenta oriunde mergea; si era frumoasa fiica a Zeitei Fertilitatii si a Agriculturii, Protectoarea Recoltelor – Ceres sau Demetra.
Ceres isi iubea fata iar apropierea dintre cele doua era speciala; din relatia pe care o avea cu fiica sa se spune ca se degaja toata abundenta pe care o oferea Ceres pentru tot parcursul anului. Legenda spune ca nenumarate cereri de casatorie au fost prezentate pentru Proserpina, dar toate au fost respinse, caci si fata isi iubea mama la fel de mult si nu voia sa o paraseasca. Dar pe fata frumoasa o voia intunecatul Pluton (Hades), unchi al Proserpinei prin ambii parinti.
Acesta, stiind ca Ceres nu ar fi niciodata de acord cu o casatorie a Proserpinei, a indraznit si a cerut-o lui Jupiter (Zeus), insusi. Neputand sa-si refuze propriul frate, Jupiter a consimtit, cu conditia ca Pluton insusi sa o poata lua in regatul sau pe fata, toata lumea cunoscand faptul ca Proserpina este pazita cu mare atentie de mama ei, Ceres. Si atunci Pluton a pus la cale un plan!
Intr-una din zilele insorite de primavara, ratacind in domeniile Nysian, Proserpina se lasa cuprinsa de mirosul sutelor de narcise inflorite. Pe cand culegea flori impreuna cu alte nimfe, in poiana a vazut un narcis care avea o suta de tulpini si fiecare avea un miros foarte puternic. Indata ce a cules una dintre aceste flori minunate pamantul s-a deschis si frumoasa fata a fost inghitita pe de-a intregul, rapita fiind de unchiul ei, Pluton, ce a dus-o cu el in Infern.
Ceres a cautat-o indurerata, noua zile si noua nopti, cutreierand lumea in lung si-n lat. Nimeni nu a vazut-o, nimeni nu stia unde este Proserpina. Cuprinsa de jale, Ceres paraseste atunci Olimpul si jura sa nu-si reia indatoririle divine si locul in randul zeilor decat in ziua cand ii va fi inapoiata fiica iubita, Proserpina. Fara bunatatea si iubirea fetei, Ceres nu mai dorea sa protejeze culturile si vegetatia. Timp de noua zile, atat cat a cautat-o, pamantul a fost lasat sa se vestejeasca, intreaga vegetatie care era sub obladuirea lui Ceres a murit, caci in aceste zile zeita a coborat printre muritori sa isi caute fiica! In durerea ei, ea a blestemat pamantul astfel incat nimic sa nu creasca: nici plantele sa nu mai rasara, nici fructele sa nu rodeasca; a abatut frigul asupra intregii omeniri.
Atunci muritorii s-au rugat la Jupiter pentru recolte, iar acesta a inteles suferinta oamenilor. La randul sau, Zeus a incercat sa o imbuneze pe Ceres, dar ea a refuzat sa asculte si sa arate orice mila fata de oameni pana cand fiica ei nu se va intoarce inapoi la ea. Era de asteptat ca Zeus sa o roage sa se intoarca in Olimp si stia cu ce conditie va accepta, asa ca a delegat pe mesagerul Mercur sa fie cel care sa poarte tratativele cu Pluton, in locul sau! Si atunci Mesagerul a cerut lui Pluton eliberarea fetei.
Trebuie spus ca nici Proserpina nu era mai fericita. Aflata pe teritoriile subpamantene, ea a refuzat orice mancare sau bautura! In cele din urma, dupa o mediere lunga si dureroasa, exasperat de incapatanarea fetei si indurerat de tristetea acesteia, sau, poate mai degraba, sigur pe strategiile sale, Pluton i-a permis fetei sa se intoarca la mama sa, nu inainte de a-i oferi un ultim omagiu: cateva seminte de rodie, sa aiba la indemana daca ii va fi sete. Frumoasa fata a mancat trei dintre acestea si a plecat, iar martor al acestui gest a fost Ascalaphus, ce a vazut-o pe Proserpina infruptandu-se din acest fruct considerat simbol al consumarii sexuale. In felul acesta, Proserpina s-a legat, odata pentru totdeauna, de lumea subpamanteana, iar intoarcerea ei nu mai era posibila.
Cand fata s-a intors la suprafata, revedera dintre ea si mama a fost plina de bucurie. Pamantul a inceput sa rodeasca, vegetatia sa se trezeasca la viata si insasi Soarele era fericit de aceasta revedere. Insa, atunci cand Ceres a aflat ca fiica ei a mancat semintele de rodie, a realizat ca fusese inselata, si prin acest simplu gest, Proserpina putea fi considerata casatorita cu Pluton. Ceres nu mai putea face altceva decat sa accepte un compromis: sa isi revada fata timp de 9 luni de zile si pentru alte trei luni ea sa se intoarca in Infern, langa Pluton.
Primavara si evolutia neintrerupta a anotimpurilor
Iata cum in fiecare an Primavara (Proserpina/Persefona) soseste alaturi de mama ei, Natura (Ceres), pentru a reincepe ciclicitatea anotimpurilor, pentru a readuce la viata toata vegetatia. Cele 9 zile si 9 nopti de cautari ale lui Ceres au devenit cele 9 luni calendaristice (Primavara-Vara- Toamna) pe care mama si fiica le vor petrece impreuna, in timp ce ultimele 3 luni, echivalente ale semintelor de rodie mancate de Proserpina, vor insemna anotimpul Iernii, atunci cand cele doua vor sta departe una de alta.
Cat timp Proserpina era plecata de pe pamanat, Ceres comanda pamantului sa fie neroditor, pana la reintoarcerea ei, in Primavara urmatoare. Sunt unele legende in care se afirma ca plecarea sau revenirea Proserpinei pe pamant se indeplinea odata la 6 luni, or celebrarea ei se organiza in luna Martie!
Proserpina in astrologie
Introducerea Proserpinei (Persefonei) in astrologie schimba cumva simbolistica acesteia, pastrand doar in mica masura “aerul primavaratic” al personajului. Daca cele doua mitologii, romana si greaca, cad de acord in privinta povestii personajului nostru, totusi, cele doua culturi vorbesc despre personaje putin diferite.
Pentru romani – Proserpina (Core), Ceres, Pluton si Jupiter sunt personajele protagoniste; in timp ce grecii le divinizau sub nume diferite: Persephona (Kore), Demeter, Hades (Ade), Zeus.
Povestile grecesti spun ca adevaratul nume al fetei era Kore si numai dupa rapirea ei de catre Ade (Hades) , ea si-a asumat o alta identitate: Persephone, ce deriva din Persephassa: ruina, distrugere si razbunare!
Diferentele se pastreaza si in astrologie unde vorbim despre doi asteroizi diferiti.
Asteroid 26 Proserpina (mitologia romana) a fost descoperit in data de 5 Mai 1853 de catre R. Luther. Perioada orbitala este de 4.33 ani. Cuvinte cheie: final de etapa si inceputul alteia, situatii alternante; casatorie aranjata, fara dragoste, de convenienta, interferenta materna, diferenta de varsta sau generatii in cadrul relatiei, pierderea romantismului in relatia de cuplu.
Asteroid 399 Persephone (denumire recunoscuta in mitologia greaca) a fost descoperit in data de 23 februarie 1895 de catre Maximilian F.J.C. Wolf, avand o perioada orbitala de 5,34 ani. Despre 399 Persephone se cunosc mai multe detalii tehnice; a fost descoperit in zodia Fecioarei, in apropierea stelei fixe Mizar (Constelatia Ursa Mare) si este un asteroid de natura martiana. In momentul descoperirii se afla in cuadratura cu Neptun. Cuvinte cheie: reinnoire, forta si rezistenta, tenacitate; personalitate puternica, decisa, hotarata; buna capacitate de a evolua, de a depasi obstacole; puterea de a-si pastra si sustine propria opinie, fara teama; obstinatie, incapatanare, convingerea ca are dreptate; capacitate persuasiva.*
Dar nu numai Proserpina este omagiata in fiecare inceput de primavara. Zeitele Primaverii sunt celebrate peste tot in jurul lumii, si acestea sunt numai cateva exemple:
Anna Perenna (Roman): Asociata cu ciclurile anilor si reinnoirea. Ea este sarbatorita pe Idele lui Marte (de primavara in emisfera nordica).
Artio (Swiss): Zeita Urs care hiberneaza in timpul iernii anunta intoarcerea inceputului de primavara.
Beiwe (Finlandeza): o zeita Saami asociata cu fertilitatea plantelor si a renilor.
Blodewedd (Celtic): Zeita florilor de primavara.
Brighid (Celtic): In emisfera nordica, festivalul de Imbolc, care celebreaza primele semne de primavara.
Dziewanna (Europa de Est): Zeita Primaverii si Agriculturii, onorata de catre fermierii locali.
Flora (Roman): Zeita plantelor, florilor si fructelor. Festivalul ei, Floralia, are loc in aprilie / inceputul lunii mai.
Freya (nordic): Acesta zeita a fertilitatii este asociata cu cresterea florilor de primavara.
Gefn (Norse): Asociata cu zeita Nordica, Freya.
Hare Ke (Africa de Vest): Zeita a apelor dulci si a ploilor de primavara care readuc fertilitatea pamantului.
Hebe (greaca): Zeita tineretii vesnice si a primaverii.
Kono-Hana-Sakuya-Hime (japonez): Asociata cu primavara si florile de cires, asociata cu “Doamna care infloreste copacii”. Ea este, de asemenea, zeita a templului de pe Muntele Fuji.
Kostroma (Rusa): O zeita a fertilitatii si personificarea primaverii. In mitologia rusa ea moare la sfarsitul fiecarei primaveri, urmand sa reinvie la sfarsitul iernii urmatoare.
Lada (Europa de Est): Ca zeita a primaverii si dragostei a fost venerata in Lituania, Polonia si Rusia.
Libera (Roman): Impreuna cu Ceres, ea facea parte dintr-o triada de zei si zeite antice romane responsabile pentru fertilitatea terenurilor.
Maia (greaca): Aceasta zeita a primaverii a reprezentat reintoarcerea razelor calde ale Soarelui.
Olwen (Celtic): Zeita luminii si a soarelui ea a reaparea in fiecare primavara, lasand in urma ei ghirlande de trifoi.
Rafu-Sen (japonez): Zeita florilor de prun.
Sita (hindus): Zeita a primaverii si a agriculturii si pamantului.
Sursa:https://www.astrotext.ro/2013/02/proserpina-poveste-de-primavara/
de Otilia Mazilu
https://www.astrotext.ro/wp-content/uploads/2013/02/Henry_Siddons_Mowbray_-_The_Marriage_of_Persephonedetail.jpg
“Casatoria Persephonei” (detaliu) de Henry Siddons Mowbray
Mitul Proserpinei
Povestea este cunoscuta atat in mitologia romana cat si in cea greceasca si, fie ca vorbim de Persefona sau de Proserpina, vorbim despre Zeita Primaverii. In ambele mitologii, povestea ei este aproximativ aceeasi. Proserpina era o fata frumoasa care raspandea bunatate, frumusete, abundenta oriunde mergea; si era frumoasa fiica a Zeitei Fertilitatii si a Agriculturii, Protectoarea Recoltelor – Ceres sau Demetra.
Ceres isi iubea fata iar apropierea dintre cele doua era speciala; din relatia pe care o avea cu fiica sa se spune ca se degaja toata abundenta pe care o oferea Ceres pentru tot parcursul anului. Legenda spune ca nenumarate cereri de casatorie au fost prezentate pentru Proserpina, dar toate au fost respinse, caci si fata isi iubea mama la fel de mult si nu voia sa o paraseasca. Dar pe fata frumoasa o voia intunecatul Pluton (Hades), unchi al Proserpinei prin ambii parinti.
Acesta, stiind ca Ceres nu ar fi niciodata de acord cu o casatorie a Proserpinei, a indraznit si a cerut-o lui Jupiter (Zeus), insusi. Neputand sa-si refuze propriul frate, Jupiter a consimtit, cu conditia ca Pluton insusi sa o poata lua in regatul sau pe fata, toata lumea cunoscand faptul ca Proserpina este pazita cu mare atentie de mama ei, Ceres. Si atunci Pluton a pus la cale un plan!
Intr-una din zilele insorite de primavara, ratacind in domeniile Nysian, Proserpina se lasa cuprinsa de mirosul sutelor de narcise inflorite. Pe cand culegea flori impreuna cu alte nimfe, in poiana a vazut un narcis care avea o suta de tulpini si fiecare avea un miros foarte puternic. Indata ce a cules una dintre aceste flori minunate pamantul s-a deschis si frumoasa fata a fost inghitita pe de-a intregul, rapita fiind de unchiul ei, Pluton, ce a dus-o cu el in Infern.
Ceres a cautat-o indurerata, noua zile si noua nopti, cutreierand lumea in lung si-n lat. Nimeni nu a vazut-o, nimeni nu stia unde este Proserpina. Cuprinsa de jale, Ceres paraseste atunci Olimpul si jura sa nu-si reia indatoririle divine si locul in randul zeilor decat in ziua cand ii va fi inapoiata fiica iubita, Proserpina. Fara bunatatea si iubirea fetei, Ceres nu mai dorea sa protejeze culturile si vegetatia. Timp de noua zile, atat cat a cautat-o, pamantul a fost lasat sa se vestejeasca, intreaga vegetatie care era sub obladuirea lui Ceres a murit, caci in aceste zile zeita a coborat printre muritori sa isi caute fiica! In durerea ei, ea a blestemat pamantul astfel incat nimic sa nu creasca: nici plantele sa nu mai rasara, nici fructele sa nu rodeasca; a abatut frigul asupra intregii omeniri.
Atunci muritorii s-au rugat la Jupiter pentru recolte, iar acesta a inteles suferinta oamenilor. La randul sau, Zeus a incercat sa o imbuneze pe Ceres, dar ea a refuzat sa asculte si sa arate orice mila fata de oameni pana cand fiica ei nu se va intoarce inapoi la ea. Era de asteptat ca Zeus sa o roage sa se intoarca in Olimp si stia cu ce conditie va accepta, asa ca a delegat pe mesagerul Mercur sa fie cel care sa poarte tratativele cu Pluton, in locul sau! Si atunci Mesagerul a cerut lui Pluton eliberarea fetei.
Trebuie spus ca nici Proserpina nu era mai fericita. Aflata pe teritoriile subpamantene, ea a refuzat orice mancare sau bautura! In cele din urma, dupa o mediere lunga si dureroasa, exasperat de incapatanarea fetei si indurerat de tristetea acesteia, sau, poate mai degraba, sigur pe strategiile sale, Pluton i-a permis fetei sa se intoarca la mama sa, nu inainte de a-i oferi un ultim omagiu: cateva seminte de rodie, sa aiba la indemana daca ii va fi sete. Frumoasa fata a mancat trei dintre acestea si a plecat, iar martor al acestui gest a fost Ascalaphus, ce a vazut-o pe Proserpina infruptandu-se din acest fruct considerat simbol al consumarii sexuale. In felul acesta, Proserpina s-a legat, odata pentru totdeauna, de lumea subpamanteana, iar intoarcerea ei nu mai era posibila.
Cand fata s-a intors la suprafata, revedera dintre ea si mama a fost plina de bucurie. Pamantul a inceput sa rodeasca, vegetatia sa se trezeasca la viata si insasi Soarele era fericit de aceasta revedere. Insa, atunci cand Ceres a aflat ca fiica ei a mancat semintele de rodie, a realizat ca fusese inselata, si prin acest simplu gest, Proserpina putea fi considerata casatorita cu Pluton. Ceres nu mai putea face altceva decat sa accepte un compromis: sa isi revada fata timp de 9 luni de zile si pentru alte trei luni ea sa se intoarca in Infern, langa Pluton.
Primavara si evolutia neintrerupta a anotimpurilor
Iata cum in fiecare an Primavara (Proserpina/Persefona) soseste alaturi de mama ei, Natura (Ceres), pentru a reincepe ciclicitatea anotimpurilor, pentru a readuce la viata toata vegetatia. Cele 9 zile si 9 nopti de cautari ale lui Ceres au devenit cele 9 luni calendaristice (Primavara-Vara- Toamna) pe care mama si fiica le vor petrece impreuna, in timp ce ultimele 3 luni, echivalente ale semintelor de rodie mancate de Proserpina, vor insemna anotimpul Iernii, atunci cand cele doua vor sta departe una de alta.
Cat timp Proserpina era plecata de pe pamanat, Ceres comanda pamantului sa fie neroditor, pana la reintoarcerea ei, in Primavara urmatoare. Sunt unele legende in care se afirma ca plecarea sau revenirea Proserpinei pe pamant se indeplinea odata la 6 luni, or celebrarea ei se organiza in luna Martie!
Proserpina in astrologie
Introducerea Proserpinei (Persefonei) in astrologie schimba cumva simbolistica acesteia, pastrand doar in mica masura “aerul primavaratic” al personajului. Daca cele doua mitologii, romana si greaca, cad de acord in privinta povestii personajului nostru, totusi, cele doua culturi vorbesc despre personaje putin diferite.
Pentru romani – Proserpina (Core), Ceres, Pluton si Jupiter sunt personajele protagoniste; in timp ce grecii le divinizau sub nume diferite: Persephona (Kore), Demeter, Hades (Ade), Zeus.
Povestile grecesti spun ca adevaratul nume al fetei era Kore si numai dupa rapirea ei de catre Ade (Hades) , ea si-a asumat o alta identitate: Persephone, ce deriva din Persephassa: ruina, distrugere si razbunare!
Diferentele se pastreaza si in astrologie unde vorbim despre doi asteroizi diferiti.
Asteroid 26 Proserpina (mitologia romana) a fost descoperit in data de 5 Mai 1853 de catre R. Luther. Perioada orbitala este de 4.33 ani. Cuvinte cheie: final de etapa si inceputul alteia, situatii alternante; casatorie aranjata, fara dragoste, de convenienta, interferenta materna, diferenta de varsta sau generatii in cadrul relatiei, pierderea romantismului in relatia de cuplu.
Asteroid 399 Persephone (denumire recunoscuta in mitologia greaca) a fost descoperit in data de 23 februarie 1895 de catre Maximilian F.J.C. Wolf, avand o perioada orbitala de 5,34 ani. Despre 399 Persephone se cunosc mai multe detalii tehnice; a fost descoperit in zodia Fecioarei, in apropierea stelei fixe Mizar (Constelatia Ursa Mare) si este un asteroid de natura martiana. In momentul descoperirii se afla in cuadratura cu Neptun. Cuvinte cheie: reinnoire, forta si rezistenta, tenacitate; personalitate puternica, decisa, hotarata; buna capacitate de a evolua, de a depasi obstacole; puterea de a-si pastra si sustine propria opinie, fara teama; obstinatie, incapatanare, convingerea ca are dreptate; capacitate persuasiva.*
Dar nu numai Proserpina este omagiata in fiecare inceput de primavara. Zeitele Primaverii sunt celebrate peste tot in jurul lumii, si acestea sunt numai cateva exemple:
Anna Perenna (Roman): Asociata cu ciclurile anilor si reinnoirea. Ea este sarbatorita pe Idele lui Marte (de primavara in emisfera nordica).
Artio (Swiss): Zeita Urs care hiberneaza in timpul iernii anunta intoarcerea inceputului de primavara.
Beiwe (Finlandeza): o zeita Saami asociata cu fertilitatea plantelor si a renilor.
Blodewedd (Celtic): Zeita florilor de primavara.
Brighid (Celtic): In emisfera nordica, festivalul de Imbolc, care celebreaza primele semne de primavara.
Dziewanna (Europa de Est): Zeita Primaverii si Agriculturii, onorata de catre fermierii locali.
Flora (Roman): Zeita plantelor, florilor si fructelor. Festivalul ei, Floralia, are loc in aprilie / inceputul lunii mai.
Freya (nordic): Acesta zeita a fertilitatii este asociata cu cresterea florilor de primavara.
Gefn (Norse): Asociata cu zeita Nordica, Freya.
Hare Ke (Africa de Vest): Zeita a apelor dulci si a ploilor de primavara care readuc fertilitatea pamantului.
Hebe (greaca): Zeita tineretii vesnice si a primaverii.
Kono-Hana-Sakuya-Hime (japonez): Asociata cu primavara si florile de cires, asociata cu “Doamna care infloreste copacii”. Ea este, de asemenea, zeita a templului de pe Muntele Fuji.
Kostroma (Rusa): O zeita a fertilitatii si personificarea primaverii. In mitologia rusa ea moare la sfarsitul fiecarei primaveri, urmand sa reinvie la sfarsitul iernii urmatoare.
Lada (Europa de Est): Ca zeita a primaverii si dragostei a fost venerata in Lituania, Polonia si Rusia.
Libera (Roman): Impreuna cu Ceres, ea facea parte dintr-o triada de zei si zeite antice romane responsabile pentru fertilitatea terenurilor.
Maia (greaca): Aceasta zeita a primaverii a reprezentat reintoarcerea razelor calde ale Soarelui.
Olwen (Celtic): Zeita luminii si a soarelui ea a reaparea in fiecare primavara, lasand in urma ei ghirlande de trifoi.
Rafu-Sen (japonez): Zeita florilor de prun.
Sita (hindus): Zeita a primaverii si a agriculturii si pamantului.
Sursa:https://www.astrotext.ro/2013/02/proserpina-poveste-de-primavara/