PDA

Arată versiune īntreagă : Tudor Arghezi


latan.elena
13.01.2019, 18:07
http://romaniamare.info/wp-content/uploads/2014/10/tudor-arghezi.jpg
Īntīmplări cu Tudor Arghezi

Publicat in Lecturi la lumina ceaiului (http://romaniamare.info/ziar/lecturi-la-lumina-ceaiului/)
Tudor Arghezi avea un prieten evreu, Weissglass, pe care īl preţuia pentru cultura şi inteligenţa sa. Se īntīmpla sub regimul antonescian, cīnd Weissglass se afla īntr-un lagăr de concentrare, sub comandă romānească. La un moment dat, comandantul lagărului a primit ordin de la nemţi să formeze un lot de deţinuţi pe care să-l transporte la o destinaţie necunoscută, probabil la Auschwitz, de unde nu se mai īntorcea nimeni. Din lotul respectiv făcea parte şi Weissglass.
– Ia vino īncoace, mă jidane, s-a răstit la el comandantul lagărului, care īi zărise nişte hīrtii īn buzunar. Ce e cu hīrtiile alea?
– Nişte poezii de Arghezi. M-am apucat să traduc īn germană cīteva dintre ele.
– Tu, admirator al lui Arghezi?, s-a mirat comandantul, care, auzind răspunsul, se mai muiase.
– Da, domnule, īl cunosc şi aş fi vrut să-i trimit o carte poştală, dar văd că nu se mai poate.
Urmarea a fost că deţinutul Weissglass n-a mai părăsit lagărul. Īn schimb, i s-a permis să trimită cartea poştală pe adresa poetului, avīnd scrise, īntr-un colţ, cuvintele ,,Cu stimă”, iar, dedesubt, semnătura comandantului, şi el, un mare admirator al poetului. Se pare că, primind misiva, Arghezi a intervenit, la cel mai īnalt nivel, pentru eliberarea admiratorului său necunoscut, el, care considera filosemitismul şi antisemitismul nişte aberaţii, amīndouă presupunīnd o atitudine de discriminare colectivă. Īnsă, după doar cīţiva ani, Baruţu, fiul poetului, a fost, şi el, arestat. Copleşit de durere, bătrīnul părinte bătu la uşa Ministerului de Interne, dar degeaba. Nici prietenul său, Gala Galaction, deputat īn Marea Adunare Naţională, nu reuşise să facă mai mult. Īn atare situaţie, Arghezi s-a īncumetat şi i-a scris tovarăşei Ana Pauker. Solicitīnd eliberarea fiului său, el nu-şi revendica decīt meritul de a fi dăruit Literaturii Romāne nişte cărţi, nicidecum acela de a fi militant de stīnga şi de a-l fi salvat de la moarte pe Weissglass. Īntr-adevăr, peste cīteva zile, Baruţu Arghezi a fost eliberat, numai fiindcă era fiul marelui poet.
– Dar cīnd mi l-aţi luat, aţi făcut-o tot pentru că era fiul meu?, a replicat Arghezi, oferind un surīs de viperă sacră.
* * *
Īn 1949 se īmplinea aproape o jumătate de secol de cīnd Tudor Arghezi părăsise Mīnăstirea Cernica şi lepădase rasa călugărească. Iar, īn acel an, i se făcuse dor să revadă mīnăstirea şi īmprejurimile. De aceea, odată depuse diligenţele cuvenite, stareţul Urpasian a consimţit să trimită trăsura la Pantelimon. Arghezi venise la īntīlnire, īnsoţit de fiul său. Poetul păstra īn suflet nostalgia vieţii monahale, prin care trecuse ca un meteor… De cum se instalase īn mīnăstire, novicele cīştigase repede simpatia lui Iosif Gheorghian, mitropolitul primat al Ungro-Vlahiei, ierarh cărturar, cu o viaţă foarte curată, căruia Arghezi i-a păstrat, fără umbre, o amintire suavă. Sfinţia-sa i-a dat īn călugărie numele său, pe care, īnsă, tīnărul monah l-a păstrat doar puţină vreme. Dar cīnd a vrut Dumnezeu să i se nască un fiu – e vorba de Baruţu -, l-a botezat Iosif, aşa cum pe Mitzura o botezase Domnica. Făcīnd īnconjurul mīnăstirii, Arghezi recunoştea chiliile foştilor săi fraţi de chinovie.
– Aici şedea vărzarul mīnăstirii, şi-a adus el aminte, şi era persoana cea mai importantă īn Postul Mare, cīnd se mīnca doar o dată pe zi, şi numai varză acră cu mămăligă rece…
Tīrziu, drumul vizitatorilor i-a purtat pe insula unde erau cimitirul şi osuarul de sub Biserica Sf. Lazăr. Printre celelalte oseminte exista şi un craniu, aşezat pe o cărămidă pe care scria numele mortului. Văzīndu-l, Arghezi a strigat, cutremurīndu-se:
– Aoleu, părinte Visarioane, aici te găsii?!…
Se pare că acel călugăr, Visarion, va fi fost o amintire scumpă poetului.
* * *
De Sīmbăta Morţilor, cīnd se īmpart colivă şi cireşe īn vase de lut, pentru pomenirea celor plecaţi īn Lumea de Dincolo, Tudor Arghezi venise īn vizită la tīnărul său prieten, părintele Valeriu Anania, poet şi bibliotecar la Patriarhie. Arghezi era deputat īn Marea Adunare Naţională şi doar trecea drumul dincoace, spre Patriarhie, la o cafea şi o ţigară cu prietenii. El cunoştea clădirea foarte bine, căci, pe vremea călugăriei, īl servise, ca secretar personal, pe Iosif Gheorghian, cel care īl tunsese īn cinul monahal. Acum, Arghezi cutreiera bibliotecile şi cerceta cărţile din alte vremuri, īn speranţa că va găsi cuvinte necunoscute, pline de parfumul arhaic romānesc. La vīrsta lui, Meşterul era īncă un mare scormonitor de grai şi se īmbogăţea pīnă la disperare, pentru că storsese tot ce se putea stoarce din Limba Romānă, īncīt altora aproape că nu le-a mai lăsat nimic. De aceea, ţinea cu tot dinadinsul ca tinerii scriitori să dobīndească noi cuvinte, fie din dicţionare, fie prin viu grai, pīnă cīnd le intrau īn sīnge. Arghezi avea o vorbă: ,,Dacă poezia se isprăveşte odată cu omul, limba creşte odată cu neamul”.
Dar, să revenim la Sīmbăta Morţilor. Patriarhul Justinian, care īşi avea cabinetul de lucru cu ferestrele īndreptate spre bibliotecă, l-a văzut pe poet venind la părintele Anania, īncă de dimineaţă. (Alt motiv al vizitei era portretul lui Iosif Gheorghian, īn faţa căruia Arghezi se oprea, privindu-l ca pe o icoană, nimişcat şi cu pălăria īn mīnă.) Gazda i-a oferit oaspetelui dulceaţă şi cafea, după care cei doi s-au īntins la vorbă. Dar, pe la orele 11, maica Achilinia, cămărăşiţa Palatului Patriarhal, i-a anunţat că Preafericitul Justinian īi aşteaptă īn sufrageria palatului. Patriahul obişnuia să-şi pomenească morţii. Pe masa mare erau īnşirate, pe mai multe rīnduri, farfurioare cu colivă şi tot atītea ulcele de lut, pline cu cireşe. Īn jurul mesei erau deja aşezaţi părinţii Catedralei, secretarul, dactilografa, bucătarul, şoferii, oamenii de serviciu. Noii sosiţi s-au aşezat līngă ceilalţi. Justinian a intrat īn sufragerie şi a īnceput să īmpartă, īnmīnīndu-i fiecăruia ofranda şi rostind numele celui dus dintre cei vii: Miron Patriarhul, Nicodim Patriarhul, Valeriu arhiereul, Vartolomeu episcopul… Cīnd a ajuns īn dreptul lui Arghezi, glasul său aspru s-a mai īndulcit: ,,Iosif mitropolitul…”. După care s-a retras, chemat de alte treburi. Cum de nu uitase vechea legătură dintre marele poet şi mentorul său? Arghezi a fost foarte mişcat de această īntīmplare şi, īntors īn biroul gazdei sale, şi-a aprins o nouă ţigară şi, vreme īndelungată, n-a mai scos nici o vorbă. Dar, īntr-un tīrziu, a exclamat:
– Ehe, aici, la voi, e altă lume!…
Cīnd maica Achilinia a adus linguriţe pentru colivă, Arghezi i-a spus:
– Măicuţă dragă, pe-a mea te rog să mi-o faci pacheţel, să o iau acasă şi să o mănīnc cu Paraschiva.
Maica Achilinia a pregătit pacheţelul, adăugīnd īncă o porţie. Dar cīnd a fost să īmpacheteze şi ulceaua cu cireşe, poetul a oprit-o:
– Nu, măicuţă, pe aceasta să nu mi-o īnveleşti. Am s-o duc īn braţe aşa, că e pomană romānească.
(Redactarea acestui material s-a bazat pe informaţiile cuprinse īn lucrarea ,,Rotonda plopilor aprinşi”, de Valeriu Anania, apărută la Editura Cartea Romānească, īn 1983).
* * *
Īn lunga lui viaţă şi activitate literară, īn loc să primească elogii nesfīrşite pentru tot ceea ce a scris, Tudor Arghezi a primit 3 lovituri din partea autorităţilor. Prima lovitură a primit-o īn 1919, cīnd, īmpreună cu Ioan Slavici şi mai mulţi ziarişti, a fost acuzat de colaboraţionism cu nemţii, īn timpul primului război mondial, şi condamnat la 5 ani de īnchisoare, la Văcăreşti. Instigatorul fusese Nicolae Iorga, atīt de vanitos şi de inflexibil şi cu alţi confraţi. A urmat momentul septembrie 1943. Atunci, Arghezi a publicat īn ziarul ,,Informaţia zilei” pamfletul ,,Baroane”. Pentru această ispravă, era gata-gata să cadă īn ghearele Gestapoului şi, probabil, urma să fie īmpuşcat, căci Hitler nu se prea juca īn astfel de situaţii. Norocul lui a fost că l-au arestat romānii şi l-au ascuns īn Lagărul de la Tg. Jiu. Īn sfīrşit, īn ianuarie 1948, numitul Sorin Toma, un comunist cu o puternică influenţă şi fost combatant īn Armata Roşie, a publicat, īn ziarul ,,Scīnteia”, articolul: ,,Răsfoind volumele lui Arghezi. Poezia putrefacţiei, sau putrefacţia poeziei”. Īn urma apariţiei acestui material, poetului i-a fost interzis, aproape 10 ani, să mai publice vreun rīnd, fiind, astfel, īmpins īn ghearele mizeriei materiale. Mulţi l-au văzut plīngīnd de disperare. Īnsă, īn 1951, Gheorghiu-Dej schimbă macazul şi īncepe să atragă spre Partidul Comunist intelectualitatea artistică şi ştiinţifică. Īn consecinţă, el īi dă lui Iosif Kişinevski sarcina să se ocupe de reabilitarea treptată a lui Arghezi. Astfel, pentru īnceput, i se permite să publice poezii pentru copii şi traduceri din fabuliştii Krīlov şi La Fontaine. Nu mult după moartea lui Stalin, din 1953, mareşalul Tito a făcut o vizită istorică la Bucureşti. La recepţia oferită cu acest prilej, preşedintele iugoslav şi-a manifestat dorinţa să-l cunoască pe Arghezi, pe care īl citise īn traducere sīrbă. După zaiafet, Gheorghiu-Dej l-a condus pe Arghezi cu maşina acasă şi s-a scuzat că, deşi ştia ce se petrece cu el, n-a avut nici o putere să-l ajute, că alţii hotărau, peste capul lui. Arghezi n-a scăpat momentul să i se plīngă demnitarului ce greu o duce, īn continuare, cu īntreaga familie. Imediat, īncepīnd cu a doua zi, viaţa poetului se schimbă: maşină cu şofer la scară; reeditarea integrală a operei; este trimis, cu familia, īn Elveţia, să-şi trateze boala de ochi; i se pune la dispoziţie un cont īn valută; devine academician, membru īn M.A.N.; este aniversat, cu mare pompă, la īmplinirea a 75, 80 şi 85 de ani de viaţă etc. Īn felul acesta, Arghezi a primit, īn sfīrşit, prinosul recunoştinţei binemeritate.
PAUL SUDITU

Sursa:http://romaniamare.info/intimplari-cu-tudor-arghezi/?fbclid=IwAR1HddPF71cWB2C8c55jQhVzucEkhh27QH6lfa39 Bh3CJslO7l_jF-4m5-o
latan.elena
13.01.2019, 18:09
Tudor ArgheziDe la Wikipedia, enciclopedia liberă


Jump to navigation (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#mw-head)Jump to search (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#p-search)https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/Padlock-silver.svg/20px-Padlock-silver.svg.png (https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Protejare#semi)
Pagina „Arghezi” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Arghezi (dezambiguizare) (https://ro.wikipedia.org/wiki/Arghezi_(dezambiguizare)).


Tudor Arghezi


https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/Tudor_Arghezi.jpg/200px-Tudor_Arghezi.jpg (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Tudor_Arghezi.jpg)


Date personale


Nume la naștere
Ion Nae Theodorescu https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png (https://www.wikidata.org/wiki/Q435755#P1477)


Născut
21 mai (https://ro.wikipedia.org/wiki/21_mai) 1880 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1880)
București (https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti), Romānia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia)


Decedat
14 iulie 1967 (87 de ani)
București (https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti), Republica Socialistă Romānia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Rom%C3%A2nia)


Părinți
Nae Theodorescu și Maria


Căsătorit cu
Constanța Zissu
Paraschiva Burda


Copii
Eli Lotar (https://ro.wikipedia.org/wiki/Eli_Lotar) (cu Constanța Zissu)
Mitzura (https://ro.wikipedia.org/wiki/Mitzura_Arghezi) (cu Paraschiva Burda)
Barutu (cu Paraschiva Burda)


Naționalitate
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/22px-Flag_of_Romania.svg.png Romānia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia)


Cetățenie
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/Flag_of_Moldavian_SSR.svg/23px-Flag_of_Moldavian_SSR.svg.png (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Moldavian_SSR.svg) RSS Moldovenească (https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Sovietic%C4%83_Socialist%C4%83_Moldovene asc%C4%83) https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png (https://www.wikidata.org/wiki/Q435755)


Religie
creștinism ortodox (https://www.wikidata.org/wiki/Q3333484)
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png (https://www.wikidata.org/wiki/Q435755#P140)


Ocupație
poet (https://ro.wikipedia.org/wiki/Poet), prozator (https://ro.wikipedia.org/wiki/Prozator), jurnalist (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jurnalist)


Pseudonim
Tudor Arghezi


Limbi
limba romānă (https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83)[2] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-f9c9f4ddb567ee3602a8daa8a2bbbf79-2) https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png (https://www.wikidata.org/wiki/Q435755#P1412)


Studii
Colegiul Național „Sfāntul Sava” din București (https://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%E2%80%9ESf%C3%A2ntul_Sava% E2%80%9D_din_Bucure%C8%99ti) https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png (https://www.wikidata.org/wiki/Q435755#P69)


Activitatea literară


Activ ca scriitor
1896 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1896) – 1967 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1967)


Mișcare/curent literar (https://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99care_literar%C4%83)
Modernism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Modernism), Simbolism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Simbolism)
Poporanism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Poporanism)


Specie literară (https://ro.wikipedia.org/wiki/Specie_(literatur%C4%83))
poezie lirică (https://ro.wikipedia.org/wiki/Poezie_liric%C4%83), ficțiune (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fic%C8%9Biune), satiră (https://ro.wikipedia.org/wiki/Satir%C4%83), pamflet (https://ro.wikipedia.org/wiki/Pamflet), literatură pentru copii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_pentru_copii)


Operă de debut
1896 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1896)[1] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-1) īn ziarul "Liga ortodoxă":
* 25 iulie (https://ro.wikipedia.org/wiki/25_iulie) - proza „Din ziua de azi”
* 30 iulie (https://ro.wikipedia.org/wiki/30_iulie) - poezia „Tatal meu”


Opere semnificative
„Flori de mucigai”, ”Ochii Maicii Domnului”, „Cuvinte potrivite”, „Bilete de papagal”



Influențe[ascunde] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#)
Charles Baudelaire (https://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Baudelaire), Edgar Allan Poe (https://ro.wikipedia.org/wiki/Edgar_Allan_Poe), Alexandru Macedonski (https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski), Anton Pann (https://ro.wikipedia.org/wiki/Anton_Pann)





A influențat pe[ascunde] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#)
Eugen Barbu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Barbu), Benjamin Fondane (https://ro.wikipedia.org/wiki/Benjamin_Fondane), Gala Galaction (https://ro.wikipedia.org/wiki/Gala_Galaction), Tudor Vianu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Vianu), Mircea Cărtărescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_C%C4%83rt%C4%83rescu)




Note


Premii
Premiul Național pentru Literatură
Ordinul Meritul Cultural (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_Meritul_Cultural)




https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/Logo_of_the_Romanian_Academy.png/33px-Logo_of_the_Romanian_Academy.png (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Logo_of_the_Romanian_Academy.png) Membru titular al Academiei Romāne (https://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83)





Semnătură


https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/TudorArghezi_Autograph.jpg/150px-TudorArghezi_Autograph.jpg (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:TudorArghezi_Autograph.jpg)


Prezență online


Internet Movie Database (https://tools.wmflabs.org/wikidata-externalid-url/?p=345&url_prefix=https://www.imdb.com/&id=nm1650303)


Modifică date (https://www.wikidata.org/wiki/Q435755) / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tudor_Arghezi&action=edit&section=0) https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png (https://ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_Scriitor)


Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, n. 21 mai (https://ro.wikipedia.org/wiki/21_mai) 1880 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1880), București (https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti) – d. 14 iulie (https://ro.wikipedia.org/wiki/14_iulie) 1967 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1967)) a fost un scriitor (https://ro.wikipedia.org/wiki/Scriitor) romān (https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2n), cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii romānești sub influența baudelairianismului (https://ro.wikipedia.org/wiki/Baudelaire). Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vārstă marcantă a literaturii romāne. A scris, īntre altele, teatru (https://ro.wikipedia.org/wiki/Teatru), proză (https://ro.wikipedia.org/wiki/Proz%C4%83) (notabile fiind romanele (https://ro.wikipedia.org/wiki/Roman_(literatur%C4%83)) Cimitirul Buna Vestire și Ochii Maicii Domnului), pamflete (https://ro.wikipedia.org/wiki/Pamflet), precum și literatură pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestați din īntreaga literatură romānă. Pseudonimul Arghezi provine, explică īnsuși scriitorul, din Argesis - vechiul nume al Argeșului (https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Arge%C8%99). Ovid S. Crohmălniceanu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ovid_S._Crohm%C4%83lniceanu) propunea īn studiul consacrat operei poetului din Istoria literaturii romāne īntre cele două războaie mondiale o altă explicație, pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie (https://ro.wikipedia.org/wiki/Arie) și Geza. Arghezi este unul dintre autorii canonici din literatura romānă (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83). După o altă ipoteză, numele poate veni de la numele bonei (Ergézi Rozįlia) care de fapt ar fi adevărata mamă.[3] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-3)

Cuprins


1Biografie (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#Biografie)

1.1Primii ani (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#Primii_ani)


2Perioada anilor 1910 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#Perioada_anilor_1910)
3Interbelicul (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#Interbelicul)
4Interdicții și reabilitări (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#Interdic%C8%9Bii_%C8%99i_reabilit%C4 %83ri)
5Publicistul (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#Publicistul)
6Desenatorul (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#Desenatorul)
7Premii și distincții (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#Premii_%C8%99i_distinc%C8%9Bii)
8Opere (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#Opere)
9Fragmente audio (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#Fragmente_audio)
10Note (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#Note)
11Bibliografie (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#Bibliografie)

11.1Selecție din bibliografia critică (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#Selec%C8%9Bie_din_bibliografia_criti c%C4%83)


12Legături externe (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#Leg%C4%83turi_externe)


BiografiePrimii aniS-a născut pe data de 21 mai 1880 la București, īn strada Țărani nr. 46[4] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-4), numele său fiind Ion Nae Theodorescu. Este fiul lui Nae Theodorescu și al Mariei Theodorescu. Īntre 1887 și 1891 a fost elev al Școlii primare „Petrache Poenaru”, sub īndrumarea primului său dascăl, Nicolae Abramescu. Īntre 1891 și 1896 urmează cursurile gimnaziului „Dimitrie Cantemir” și apoi pe cele ale liceului „Sfāntul Sava” din București. De la vārsta de 11 ani, din cauza situației familiale, este nevoit să se īntrețină singur, dānd meditații.
Anul 1896 este anul debutului său literar. La 30 iunie publică īn ziarul „Liga Ortodoxă (https://ro.wikipedia.org/wiki/Liga_ortodox%C4%83)”, condus de Alexandru Macedonski (https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski), poezia „Tatăl meu”, semnată I.N. Theodorescu. La cenaclul lui Macedonski īl va cunoaste pe Grigore Pisculescu (Gala Galaction), cu care va rămāne prieten apropiat. Īntre 1897 și 1899 publică versuri și poeme īn proză la „Revista Modernă” și „Viața nouă” pe care le semnează pentru prima oară cu pseudonimul Ion Th. Arghezi. Īntrerupe studiile și se angajează, īn urma unui examen de chimie, ca laborant la fabrica de zahăr Chitila.
Tudor Arghezi a debutat īn anul 1896, publicānd versuri īn revista Liga Ortodoxă, condusă de Alexandru Macedonski cu pseudonimul „Ion Theo”. La scurt timp de la debut, Macedonski afirma despre tānărul poet:

"Acest tānăr, la o vārstă cānd eu gāngăveam versul, rupe cu o cutezanță fără margini, dar pānă astăzi coronată de cel mai strălucit succes, cu toată tehnica versificării, cu toate banalitățile de imagini și idei, ce multă vreme au fost socotite, la noi și in străinătate, ca o culme a poeticii și a artei."[5] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-5)
A fost un admirator al simbolismului (https://ro.wikipedia.org/wiki/Simbolism) și a altor curente aparținătoare (cum ar fi Secesiunea vieneză (https://ro.wikipedia.org/wiki/Secesiunea_vienez%C4%83)) polemizānd īn articolele vremii cu George Panu (https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Panu) de la Junimea (https://ro.wikipedia.org/wiki/Junimea)' asupra atitudinii critice a celui din urmă privind Literatura modernistă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Literatura_modernist%C4%83&action=edit&redlink=1).[6] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-6) La 19 ani a intrat la mănăstirea Cernica (https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Cernica), unde a stat patru ani, pānă īn anul 1904 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1904). Īn 1904, a publicat īmpreună cu Vasile Demetrius (https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Demetrius) o revistă proprie, Linia Dreaptă, care a īncetat să mai apară după doar cinci numere.[7] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-7) Arghezi, Gala Galaction (https://ro.wikipedia.org/wiki/Gala_Galaction) și Demetrius au fost legați printr-o strānsă prietenie, cum reiese din mărturisirea fiicei lui Demetrius, artista și nuvelista Lucia Demetrius (https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucia_Demetrius).[8] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-8)
Īn romanele sale, poetul a mărturisit că nu era foarte atras de cariera de călugar, căci autorul ciclului Psalmilor era un eretic și nu un spirit mistic. A recurs la acest refugiu mai mult din comoditate, unul din unchii săi fiind un īnalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Romāne (https://ro.wikipedia.org/wiki/Bisericii_Ortodoxe_Rom%C3%A2ne). Īn romanul Cimitirul Buna Vestire (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cimitirul_Buna_Vestire&action=edit&redlink=1) a parodiat cu sarcasm lumea monahală.
Īn 1905 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1905) a īnceput un șir de călătorii īn străinatate, deoarece la 30 (https://ro.wikipedia.org/wiki/30) ianuarie (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ianuarie) 1905 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1905) Constanța Zissu a dat naștere lui Eli Lotar (https://ro.wikipedia.org/wiki/Eli_Lotar), primul copil al lui Tudor Arghezi. Mama copilului, profesoară, a fost nevoită să-și ascundă maternitatea și să-și lase fiul la Paris, īn grija unei doici. Īngrijorat, Arghezi s-a hotărāt să plece la Paris (https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris) unde a stat puțin timp, apoi s-a mutat la Fribourg (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fribourg), unde a scris poezii și a participat la cursurile Universității Fribourg (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Universit%C4%83%C8%9Bii_Fribourg&action=edit&redlink=1), dar nu a fost mulțumit de puternicul accent catolic al acesteia. S-a mutat la Geneva (https://ro.wikipedia.org/wiki/Geneva), unde a scris poezii, a asistat la cursurile Universității și, ca să-și cāstige existența, a lucrat īn atelierul unui bijutier.[9] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-9)
Īn acel timp, datorită criticismului său referitor la represiunea mișcării țărănești, a fost ținut sub supraveghere de autoritățile elvețiene.
Īn 1909 a vizitat Italia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Italia).
Perioada anilor 1910
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/4/4f/Crop_Stamp_1980_Tudor_Arghezi.jpg.jpg/200px-Crop_Stamp_1980_Tudor_Arghezi.jpg.jpg (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Crop_Stamp_1980_Tudor_Arghezi.jpg.jpg)

Timbru din 1980 reprezentānd-ul pe Tudor Arghezi


S-a reīntors īn Romānia īn 1910, și a publicat lucrări īn Viața Romānească (https://ro.wikipedia.org/wiki/Via%C8%9Ba_Rom%C3%A2neasc%C4%83), Teatru, Rampa, și īn revistele lui N. D. Cocea (https://ro.wikipedia.org/wiki/N._D._Cocea) Facla (https://ro.wikipedia.org/wiki/Facla) și Viața Socială (https://ro.wikipedia.org/wiki/Via%C8%9Ba_Social%C4%83), dar și īn revista Cronica īn colaborare cu Gala Galaction (https://ro.wikipedia.org/wiki/Gala_Galaction); s-a aflat īntr-o perioadă īn care a avut o activitate literară prolifică, scriind versuri, pamflete politice și articole polemice cu care și-a cāștigat notorietatea īn cercurile teatrale, politice și literare ale vremii.[10] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-10) Cocea a contribuit la succesul lui Arghezi, publicānd unul din primele poeme ale poetului, Rugă de seară.[11] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-11)
Īn această perioadă, Arghezi a devenit un critic de artă valoros și a luat apărarea pictorului Ștefan Luchian (https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Luchian) care suferea de scleroză multiplă și era acuzat de fraudă (din cauza suspiciunii că nu ar mai putea picta, dar ar permite ca lucrările altora să fie semnate cu numele său)[12] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-12)
Era prezent cu regularitate la Kübler Café din București unde s-a format un cerc de artiști și intelectuali boemi care īi includea pe scriitorii Ion Minulescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Minulescu), Liviu Rebreanu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Liviu_Rebreanu), Eugen Lovinescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Lovinescu), Victor Eftimiu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Eftimiu), Mihail Sorbul (https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sorbul) și Corneliu Moldovanu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Moldovanu), dar și pe pictorii Iosif Iser (https://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Iser), Alexandru Satmari (https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Satmari), Jean Alexandru Steriadi (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Alexandru_Steriadi), compozitorul Alfons Castaldi (https://ro.wikipedia.org/wiki/Alfons_Castaldi), și pe colecționarul de artă Krikor Zambaccian (https://ro.wikipedia.org/wiki/Krikor_Zambaccian).[13] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-Zambaccian,_Capitolul_VII-13) Conform lui Zambaccian, Arghezi a putut fi văzut mai rar la celălalt loc de īntālnire, Casa Capșa (https://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Cap%C8%99a).[13] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-Zambaccian,_Capitolul_VII-13) Īn acea perioadă era și un asociat al omului politic și colecționarului de artă Alexandru Bogdan-Pitești (https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Bogdan-Pite%C8%99ti), și lua parte īn mod regulat, īmpreună cu Galaction, Cocea, Minulescu, Adrian Maniu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Maniu) și alți artiști plastici, la cercul creat de Maniu de la Știrbei-Vodă, lāngă Parcul Cișmigiu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Ci%C8%99migiu).[14] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-Zambaccian,_Capitolul_VIII-14) A scris și un poem dedicat lui Bogdan-Pitești.[14] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-Zambaccian,_Capitolul_VIII-14)
Interbelicul
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d2/Tudor_Arghezi_la_85_de_ani.jpg/260px-Tudor_Arghezi_la_85_de_ani.jpg (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Tudor_Arghezi_la_85_de_ani.jpg)

Tudor Arghezi la aniversarea vārstei de 85 de ani


După izbucnirea primului război mondial (https://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_r%C4%83zboi_mondial), Arghezi a scris articole īmpotriva taberei politice conduse de partidul național liberal (https://ro.wikipedia.org/wiki/PNL) și de grupul de susținători ai lui Take Ionescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Take_Ionescu), care doreau ca Romānia să intre īn război alături de puterile Antantei (https://ro.wikipedia.org/wiki/Antanta) (ca o īncercare de a cuceri Transilvania de la Austro-Ungaria (https://ro.wikipedia.org/wiki/Austro-Ungaria)); a fost un susținător al unirii Basarabiei Vechiul Regat (https://ro.wikipedia.org/wiki/Vechiul_Regat) și detesta alianța implicită cu Rusia Imperială (https://ro.wikipedia.org/wiki/Rusia_Imperial%C4%83).[15] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-15)
Īn timpul realizării Romāniei Mari mai exact īn perioada 1918 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1918) - 1919 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1919) e īnchis un an, īmpreună cu 11 ziariști și scriitori (īntre care și Ioan Slavici (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Slavici)), la penitenciarul Văcărești, acuzat de trădare, deoarece colaborase cu autoritățile germane de ocupație. In 1927 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1927) apare cu mare īntārziere prima sa carte de poezii "Cuvinte potrivite", iar un an mai tārziu tot sub direcția sa, apare ziarul "Bilete de papagal". După această dată, Tudor Arghezi va publica mai multe volume de versuri, romane, nenumărate articole. Va impune īn literatura romānă ca specie literară tableta (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tableta&action=edit&redlink=1). Īn 1929 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1929) publică prima sa carte de proza, "Icoane de lemn". Īn 1931 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1931) va publica placheta de versuri "Flori de mucigai" legată, ca și "Poarta neagră", de anii de detenție. Tot acum, pentru copii, publică volumul īn proza "Cartea cu jucării", inaugurānd o direcție secundară īn creația scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu poemele știute de școlari: "Cāntec de adormit Mitzura", "Buruieni", "Mărțișoare", "Prisaca", "Zdreanță" s.a. Manualele școlare cuprind multe creații ale sale destinate copiilor din toată lumea. Īn 1934 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1934) publică romanul "Ochii Maicii Domnului" , tema principală fiind dragostea materna și devotamentul filial. Continuă să scrie poeme și īn 1935 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1935) publică volumul "Versuri de seară". Īn 1936 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1936) apare "Cimitirul Buna-Vestire", roman, dar care poartă subtitlul "poem". Īn 1942 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1942) vede lumina tiparului romanul "Lina", de fapt un lung poem īn proză. Īn 1943 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1943), sub genericul "Bilete de papagal" (ziarul "Informația zilei") publică īndeosebi pamflete usturătoare, pentru care e cercetat de poliție. La 30 septembrie (https://ro.wikipedia.org/wiki/30_septembrie), apare pamfletul "Baroane", īn care īl atacă pe ambasadorul german Manfred von Killinger (https://ro.wikipedia.org/wiki/Manfred_von_Killinger)[16] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-16). Ziarul e imediat confiscat, scriitorul e īnchis la București și īn lagărul de la Tg. Jiu. Va fi eliberat un an mai tārziu.
Interdicții și reabilităriĪn 1948 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1948) apare īn ziarul PCR Scānteia, īn patru episoade consecutive, celebrul articol al lui Sorin Toma (https://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Toma), fiul poetului proletcultist A. Toma (https://ro.wikipedia.org/wiki/A._Toma), intitulat "Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei", īn care, printre altele, acuzīnd pestilențialul poetic al lui Tudor Arghezi, autorul sancționează un "urāt mirositor vocabular". Articolul se īncheie cu o veritabilă amenințare cu moartea. Scriitorul va fi interzis imediat după publicarea acestuia și se retrage din viața publică īn căsuța lui de la Mărțișor unde ar fi supraviețuit, după cum afirma, din vānzarea cireșelor.
Īn perioada 1952 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1952) - 1967 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1967) poetul a fost „reabilitat” treptat, la sugestia lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Tudor Arghezi este distins cu premii și titluri, ales membru al Academiei Romāne, sărbătorit ca poet național la 80 și 85 de ani și deputat īn Mare Adunare Națională.[17] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-17) S-a bucurat de mari avantaje īn regimul comunist, ca și Mihail Sadoveanu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sadoveanu), colaborānd cu autoritățile și scriind poezii sociale pe placul acestora. Publică poemul "1907 - peizaje", "Cāntare omului", "Stihuri pestrițe", "Poeme noi", "Cu bastonul prin București". Īn 1967 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1967), poetul moare, fiind īnmormāntat, alături de Paraschiva, soția sa, īn grădina casei din Str. Mărțișor, cu funeralii naționale. Casa a rămas pānă astăzi muzeu, fiind menținută de fiica sa, Mitzura Arghezi (https://ro.wikipedia.org/wiki/Mitzura_Arghezi).
PublicistulLa vārsta de 16 ani debutează īn "Liga ortodoxă" a lui Alexandru Macedonski (https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski), sub semănătura Ion Theo. Pānă īn 1910 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1910) - cānd a īnceput să conducă sau să editeze el īnsuși reviste și ziare cum sunt: "Cronica", "Cuget romānesc", "Națiunea", "Bilete de papagal" - publică la mai multe periodice ale vremii: "Revista modernă", "Viața nouă", "Facla", "Viața romānească" și altele.
DesenatorulLa vārsta de 16 ani, Tudor Arghezi a fost custodele unei săli de expoziții a societății „Ileana” (https://ro.wikipedia.org/wiki/Societatea_Ileana) (Societatea pentru dezvoltarea artelor īn Romānia, inițiată de cāțiva pictori, printre care Constantin Artachino (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Artachino), Nicolae Vermont (https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Vermont) și Ștefan Luchian (https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Luchian), īn iulie 1897). Aflāndu-se īn mediul pictorilor și pasionat de desen, Arghezi a schițat īn peniță peisaje și portrete de o calitate care i-ar fi prevestit un destin de artist īn toată regula. Poetul a mărturisit că opțiunea pentru scris a fost dictată doar de lipsa mijloacelor pentru a-și procura un atelier, șevalete, pānze, vopseluri. La Editura Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad a apărut un elegant album cuprinzānd 80 de desene și fragmente de manuscrise din tinerețea lui Arghezi. Multe din desene datează din perioada 1905- 1910, cānd Arghezi a stat īn Elveția.[18] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-18)
Premii și distincțiiPentru activitatea sa remarcabilă īn literatură primește prima oară īn 1936 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1936), la egalitate cu George Bacovia (https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Bacovia) și a doua oară īn anul 1946, Premiul Național de Poezie. Īn anul 1955 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1955) este ales membru al Academiei Romāne (https://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83), este distins cu numeroase titluri și premii, iar īn anul 1965 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1965) primește Premiul Internațional Johann Gottfried von Herder (https://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Herder).
A fost sărbătorit cu prilejul zilelor de naștere la 80 și, respectiv 85 de ani, ca „poet național”.
Īn 1965 a fost nominalizat [19] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_note-19) la Premiul Nobel pentru Literatură (https://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Literatur%C4%83). Nominalizarea a venit din partea filologului italian Angelo Monteverdi (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Angelo_Monteverdi&action=edit&redlink=1).


Literatura romānă (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83)


Pe categorii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Literatur%C4%83_rom%C3%A2n%C4%83)




Istoria literaturii romāne


Evul mediu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_rom%C3%A2n%C4%83_medieval%C4%83)
Secolul 16 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_a_secolului_al_XVI-lea) - Secolul 17 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_a_secolului_al_XVII-lea)
Secolul 18 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_a_secolului_al_XVIII-lea) - Secolul 19 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_a_secolului_al_XIX-lea)
Secolul 20 (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_a_seco lului_al_XX-lea&action=edit&redlink=1) - Contemporană (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_contemporan%C4%83)



Curente īn literatura romānă


Umanism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_umanist%C4%83) - Clasicism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_clasic%C4%83)
Romantism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_romantic%C4%83) - Realism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_realist%C4%83)
Parnasianism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_parnasian%C4%83) - Simbolism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_simbolist%C4%83)
Naturalism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_naturalist%C4%83) - Modernism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_modern%C4%83)
Tradiționalism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_tradi%C8%9Bionalist%C4 %83) - Sămănătorism (https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83m%C4%83n%C4%83torism) - Avangardism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_avangardist%C4%83)
Suprarealism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_suprarealist%C4%83) - Proletcultism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_proletcultist%C4%83)
Neomodernism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_neomodern%C4%83) - Postmodernism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_postmodern%C4%83)



Scriitori romāni


Listă de autori de limbă romānă (https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_scriitori_rom%C3%A2ni)
Scriitori după genuri abordate (https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Scriitori_rom%C3%A2ni)
Romancieri (https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Romancieri_rom%C3%A2ni) - Dramaturgi (https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_dramaturgi_rom%C3%A2ni) (piese de teatru (https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_piese_de_teatru_rom%C3%A2ne%C8%99ti) )
Poeți (https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Poe%C8%9Bi_rom%C3%A2ni) - Eseiști (https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Esei%C8%99ti_rom%C3%A2ni)
Nuveliști (https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Nuveli%C8%99ti_rom%C3%A2ni) - Proză scurtă (https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Scriitori_rom%C3%A2ni_de_proz%C4%83_scur t%C4%83)
Literatură pentru copii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Scriitori_rom%C3%A2ni_de_literatur%C4%83 _pentru_copii)



Portal Romānia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Portal:Rom%C3%A2nia)


Portal Literatură (https://ro.wikipedia.org/wiki/Portal:Literatur%C4%83)


Proiectul literatură (https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:WikiProiect_Literatur%C4%83)


v (https://ro.wikipedia.org/wiki/Format:Serie_literatur%C4%83_rom%C3%A2n%C4%83) • d (https://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Serie_literatur%C4%83_rom%C3% A2n%C4%83) • m (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Serie_literatur%C4%83_rom%C 3%A2n%C4%83&action=edit)


Opere

Cuvinte potrivite, poezii, 1927
Icoana de lemn, tablete, 1929
Poarta neagră, tablete, 1930
Flori de mucigai, poezii, 1931
Cartea cu jucării, poezii, 1931
Tablete din Țara de Kuty, povestiri swiftiene, 1933
Ochii Maicii Domnului, 1934
Cărticica de seară, poezii, 1935
Cimitirul Buna-Vestire, roman parabolic, 1934
Versuri, 1936
Ce-ai cu mine vāntule?, 1937
Lina, roman, 1942
Eminescu, studiu critic, 1943
Versuri alese, 1946
Bilete de papagal, 1946
Una sută una poeme, 1947
Prisaca, 1948, poeme pentru copii
1907-Peizaje, 1955
Pagini din trecut, publicistică, 1955
Cāntare omului, 1955
Frunze, 1961
Poeme noi, 1963
Cadențe, 1964
Silabe, 1965
Răzlețe, 1965
Versuri lungi, 1965
Ritmuri, 1966
Litanii, 1967
Noaptea, 1967
O Furnică
Testament

Fragmente audio
latan.elena
13.01.2019, 18:10
Fragmente audio








https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Gnome-mime-audio-openclipart.svg/50px-Gnome-mime-audio-openclipart.svg.png


Testament (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Arghezi-Testament.ogg)
http://www.sfatulbatranilor.ro/image/png;base64,iVBORw0KGgoAAAANSUhEUgAAAAEAAAABCAQAAAC 1HAwCAAAAC0lEQVR42mNkqAcAAIUAgUW0RjgAAAAASUVORK5CY II=



MENIU



0:00








Arghezi recitānd „Testament”


















https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Gnome-mime-audio-openclipart.svg/50px-Gnome-mime-audio-openclipart.svg.png


Flori de mucigai (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Arghezi-FloriDeMucigai.ogg)
http://www.sfatulbatranilor.ro/image/png;base64,iVBORw0KGgoAAAANSUhEUgAAAAEAAAABCAQAAAC 1HAwCAAAAC0lEQVR42mNkqAcAAIUAgUW0RjgAAAAASUVORK5CY II=



MENIU



0:00








Arghezi recitānd „Flori de mucigai”















Note

^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-1) Tudor Arghezi - Zdreanta, Testament, Rug de seara, Cantec de adormit Mitura, Talharul, Flori de mucigai (http://www.tudorarghezi.eu/)
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-f9c9f4ddb567ee3602a8daa8a2bbbf79_2-0) Autoritatea BnF (http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb120282997), accesat īn 10 octombrie 2015
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-3) Descoperire uimitoare a lumii literare: Tudor Arghezi, copilul din flori al bonei unguroaice, Ergézi Rozįlia. Rezultatul unei cercetări extrem de controversate (http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/descoperire-uimitoare-lumii-literare-tudor-arghezi-copilul-flori-bonei-unguroaice-ergezi-rozalia-rezultatul-cercetari-extrem-controversate-1_55bf8b0af5eaafab2c369d50/index.html) - Adevărul, 4 august 2015.
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-4) Vasile Filip: Comunitatea academică din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” a sărbătorit, īn data de 21 mai, nașterea marelui scriitor romān Tudor Arghezi, 21 mai 2012 (http://www.aradon.ro/uvvg-a-marcat-ziua-de-nastere-a-lui-tudor-arghezi/1110698)
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-5) Macedonski, 1896, īn Vianu, p.477
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-6) Arghezi, Vers și poezie, 1904, īn Din presă... (1900-1918), p.125-139
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-7) Vianu, p.478; Zalis, p.VII
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-8) Zalis, p.VII
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-9) Willhardt et al., p.15
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-10) Vianu, p.479-482
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-11) Vianu, p.479-480
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-12) Arghezi, Din zilele lui Luchian, īn Scrieri, p.617, 620-621
^ a (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-Zambaccian,_Capitolul_VII_13-0) b (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-Zambaccian,_Capitolul_VII_13-1) Zambaccian, Capitolul VII
^ a (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-Zambaccian,_Capitolul_VIII_14-0) b (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-Zambaccian,_Capitolul_VIII_14-1) Zambaccian, Capitolul VIII
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-15) Zbuchea
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-16) IPOSTAZELE PAMFLETULUI, Doina Bogdan-Dascălu (http://www.culturasicomunicare.com/v2/dascalu.pdf)
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-17) http://www.ioanscurtu.ro/1948-1961-de-la-poezia-putrefactiei-la-steaua-republicii-populare-romane/
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-18) Arghezi desenator (http://www.romlit.ro/arghezi_desenator2)
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi#cite_ref-19) Lista cu nominalizații la Premiul Nobel pentru Literatură din anul 1965 (http://www.nobelprize.org/nomination/archive/list.php?prize=4&year=1965)


Bibliografie

Tudor Arghezi, Scrieri. Proze, Editura Minerva (https://ro.wikipedia.org/wiki/Editura_Minerva), București, 1986
en Lucian Boia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Boia), History and Myth in Romanian Consciousness, Central European University Press, 2001
George Călinescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/George_C%C4%83linescu), Istoria literaturii romāne. Compendiu, Editura Minerva, București, 1983
en Dennis Deletant (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dennis_Deletant&action=edit&redlink=1), Communist Terror in Romania, C. Hurst & Co., London, 1999 ISBN 1-85065-386-0 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1850653860)
Victor Frunză, Istoria stalinismului īn Romānia, Editura Humanitas (https://ro.wikipedia.org/wiki/Editura_Humanitas), București, 1990
Dumitru Hāncu, "Tudor Arghezi. Scrisori din īnchisoare (II)" (http://www.zf.ro/articol_16111/scrisori_din_inchisoare__ii_.html), īn Ziarul Financiar (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ziarul_Financiar), 30 octombrie (https://ro.wikipedia.org/wiki/30_octombrie), 2002 (https://ro.wikipedia.org/wiki/2002)
en Kathleen Kuiper, Merriam-Webster's Encyclopedia of Literature, Merriam-Webster, Springfield, Massachusetts, 1995 ISBN 0-87779-042-6 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0877790426)
Eugen Marinescu (ed.), Din presa literară romānească (1918-1944), Editura Albatros (https://ro.wikipedia.org/wiki/Editura_Albatros), București, 1986
D. Murărașu, Din presa literară romānească (1900-1918), Editura Albatros, București, 1970
Alexandra Olivotto, "Cele mai nocive cărți din cultura romānească" (http://www.cotidianul.ro/index.php?id=44&art=4883&cHash=7f90e443e9), īn Cotidianul (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cotidianul), 18 octombrie (https://ro.wikipedia.org/wiki/18_octombrie), 2005 (https://ro.wikipedia.org/wiki/2005)
Z. Ornea (https://ro.wikipedia.org/wiki/Z._Ornea), Anii treizeci. Extrema dreaptă romānească, Editura Fundației Culturale Romāne (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Editura_Funda%C8%9Biei_Culturale_R om%C3%A2ne&action=edit&redlink=1), București, 1995
Grigore Traian Pop, "Cīnd disidența se pedepsește cu moartea. Un asasinat ritual: Mihail Stelescu" , īn Dosarele Istoriei, 6/IV (1999)
Ion Simuț (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Simu%C8%9B), "Putea fi Arghezi legionar?", īn Romānia Literară (https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_Literar%C4%83), nr. 5, 9 februarie, 2007; disponibil prin Romānia Culturală (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rom%C3%A2nia_Cultural%C4%83&action=edit&redlink=1), "Polemici" (http://www.romaniaculturala.ro/Pages/Polemici.aspx)
en Vladimir Tismăneanu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Tism%C4%83neanu), Stalinism for All Seasons: A Political History of Romanian Communism, University of California Press, Berkely, 2003 ISBN 0-520-23747-1 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0520237471)
Constantin Țoiu, "Amintiri cu poeți" (http://memoria.ro/?location=view_article&id=978&from_name=cautare&from=bG9jYXRpb249c2VhcmNoJmtleXdvcmRzPWFyZ2hlemkme D0wJnk9MA%3D%3D), la Memoria.ro; din 16 iulie (https://ro.wikipedia.org/wiki/16_iulie), 2007 (https://ro.wikipedia.org/wiki/2007)
Tudor Vianu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Vianu), Scriitori romāni, Vol. III, Ed. Minerva, București, 1971
en Mark Willhardt, Alan Michael Parker (ed.), Who's Who in 20th Century World Poetry. Routledge, London, 2000 ISBN 0-415-16355-2 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0415163552)
Gheorghe Zbuchea, Despre problema basarabeană īn politica externă a Romāniei īn anii 1912-1916 (http://www.unibuc.ro/eBooks/istorie/ideologie/15.htm), la Universitatea din București (https://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_din_Bucure%C8%99ti); din 16 iulie (https://ro.wikipedia.org/wiki/16_iulie), 2007 (https://ro.wikipedia.org/wiki/2007)
Henri Zalis, prefața la Lucia Demetrius (https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucia_Demetrius), Album de familie. Nuvele alese (1935-1965), Editura pentru literatură (https://ro.wikipedia.org/wiki/Editura_pentru_literatur%C4%83), București, 1967, p. V-XXXI
Krikor Zambaccian (https://ro.wikipedia.org/wiki/Krikor_Zambaccian), Īnsemnările unui amator de artă (http://editura.liternet.ro/carte/80/Krikor-H.-Zambaccian/Insemnarile-unui-amator-de-arta.html), publicată și găzduită de LiterNet; din 16 iulie (https://ro.wikipedia.org/wiki/16_iulie), 2007 (https://ro.wikipedia.org/wiki/2007)
C. D. Zeletin, "Cu George Emil Palade, la San Diego, despre boala lui Tudor Arghezi" (http://memoria.ro/?location=view_article&id=1218&from_name=cautare&from=bG9jYXRpb249c2VhcmNoJmtleXdvcmRzPWFyZ2hlemkme D0wJnk9MA%3D%3D), la Memoria.ro; din 16 iulie (https://ro.wikipedia.org/wiki/16_iulie), 2007 (https://ro.wikipedia.org/wiki/2007)

Selecție din bibliografia critică

Pompiliu Constantinescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Pompiliu_Constantinescu), Tudor Arghezi, 1940
Șerban Cioculescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98erban_Cioculescu), Introducere īn poezia lui Tudor Arghezi, 1946
Tudor Vianu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Vianu), Tudor Arghezi, poet al omului, 1961
Dumitru Micu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Micu), Opera lui Tudor Arghezi, 1965
Nicolae Balotă (https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Balot%C4%83), Opera lui Tudor Arghezi, 1979
Tudor Arghezi interpretat de…, antologie de Alex Ștefănescu
Matei Călinescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Matei_C%C4%83linescu), Conceptul modern de poezie, 1972
Alexandru George (https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_George), Marele Alfa, 1970
Petre Anghel (https://ro.wikipedia.org/wiki/Petre_Anghel), "Tudor Arghezi", 100 cei mai mari scriitori romāni, 2003
Dumitru Micu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Micu), Arghezi, 2005

Legături externe

Membrii Academiei Romāne din 1866 pānă īn prezent – A (http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=A)
Arghezi, poezie īntre agonie și extaz (http://www.tvr.ro/articol.php?id=23938&c=131)
40 de ani de la moartea lui Tudor Arghezi (http://www.gorj-domino.ro/arhiva/2007.07.14/cultura.html)
Arghezi, trimis īn lagăr de naziști, apoi elogiat de comuniști (http://www.adevarul.ro/cultura/Arghezi-trimis_in_lagar_de_nazisti-apoi_elogiat_de_comunisti_0_409159421.html), 16 ianuarie 2011, Adevărul
Cealaltă față a lui Arghezi (http://www.adevarul.ro/cultura/literar_si_artistic/tudor_arghezi-historia-carol_I-autor-literatura-scriitor-web_0_600540288.html), 30 noiembrie 2011, Andreea Lupșor, Adevărul - Articol Historia (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cealalta-fa-lui-arghezi)
Tudor Arghezi a pupat māna Moscovei (http://www.cotidianul.ro/tudor-arghezi-a-pupat-mana-moscovei-117580/), 18 iunie 2010, Cotidianul
MEMORIA CARTII POSTALE / Arghezi si nu numai (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/memoria-cartii-postale-arghezi-si-nu-numai-3711260/), 7 ianuarie 2009, Calin Hentea, Ziarul de Duminică
Valori ale culturii naționale: 46 de ani de la moartea lui Tudor Arghezi (http://www.amosnews.ro/arhiva/valori-ale-culturii-nationale-46-ani-moartea-lui-tudor-arghezi-14-07-2009), 14 iulie 2009, Amos News
Cīndva: Tudor Arghezi... (http://jurnalul.ro/editorial/cindva-tudor-arghezi-132585.html), 31 august 2008, Serban Cionoff, Jurnalul Național
„Omul dispune de resorturi mari ca să facă din viața sa o bucurie“ (http://ziarullumina.ro/documentar/omul-dispune-de-resorturi-mari-ca-sa-faca-din-viata-sa-o-bucurie), 24 februarie 2009, Adrian Agachi, Ziarul Lumina