Legile lui Zamolxe [Arhivă] - Sfatul Batranilor

Banu Ionut

07.02.2012, 12:44

1.Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor este Focul cel Viu si Vesnic ,din cara vin toate si prin care fiinteaza toate cele ce sunt.
2.Lumina,golul,plinul,miscarea si nemiscarea,nicaieri si peste tot,totul si nimicul vin din El.Nimic nu este faptuitor fara de lumina si tot ce vine din lumina prinde viata si Faptura.
3.Nu este usoara cararea zeilor ,dar nu uita nici o clipa ca omul poate cuprinde in iubirea sa mai mult decat poate cuprinde in ura sa ,caldura se ridica mai mult decat poate cabora frigul.
4.Cel ce este deasupra vede mai multe decat cel ce este dedesupt,usorul se intinde mai mult decat poate razbate intunericul,puterea care uneste este mai mare decat puterea care desparte.
5.Fi ca muntele semet si ridica a ta lumina mai presus de cele ce te inconjoara.Nu uita ca aceeasi pasi i faci in varful muntelui ca si in josul sau,acelasi aer este sus ca si jos,la fel creste copacul in varf de munte ca si in josul sau,la fel lumineaza soarele piscul cel semet ca si pamantul cel neted.
6.Fi cumpatat,ca pamantul si nu vei duce lipsa de nimic.Creanga prea plina de rod este mai repede franta de vant,samanta prea adanca nu razbate si prea multa apa i stinge suflarea.
7.Ia aminte la copacul cel falnic,cu cat este mai inalt,cu atat radacinile sale sunt mai adanci in pamant,caci din pamant isi trage taria,nu uita asta.
8.Cu cat te ridici mai mult,cu atat trebuie sa cobori mai mult,caci masura ridicarii este aceeasi cu masura coborarii.
9.Precum fulgerul aduce lumina si din lumina tunetul si focul ce se revarsa,asa este si gandul omului,el trece in vorba omului apoi in fapta sa.
10.Lumina omului este gandul sau ,si aceasta este averea sa cea mai de pret.Lumina prinde putere prin cuvant,iar vointa omului aprinde focul prin care se faptuiesc toate cele ce sunt in jurul sau.
11.Priveste raul si ia aminte la invatatura sa.La inceput este doar un firicel de apa,dar creste tot mai mare ,caci vine de la ce este mai mare,si lucrarile asa trebuiesc indeplinite ,prin firea lor.
12.Asemenea este si gandul cel bun si drept randuit,el isi face loc printre pietre si stanci ,nu tine seama de nimic,isi urmeaza drumul si nimic,nu-i sta in cale.Apa cu apa se aduna,iar impreuna puterea este si mai mare.
13.Ia seama de taina aceasta si nu o uita ,acel firicel de apa stie unde va ajunge,caci una este cu pamantul si toate cele ce-i vin in cale nu il pot opri pana la sfarsit.
14.Astfel sa iei seama la gandul tau unde trebuie sa ajunga si vei vedea ca nimic nu sta in calea ta .Sa-ti fie gandul limpede pana la sfarsit.
15.Multe se vor ivi in calea ta,caci firea lucrurilor din jur este miscatoare asemeni apelor.Apa cu apa se intalnesc,pamant cu pamant si munte cu munte.
16.Puterea omului incepe cu vorba nerostita,ea este asemeni semintei care incolteste,nici nu se vede cand prinde suflare de viata.
17.Lumina semintei este cea care o ridica,pamantul este cel care-i da hrana,apa i da vigoare,iar rabdarea o imbraca cu tarie.
18.Ia seama la gandul tau cel rau ,fereste-te de el ca de fulger lasa-l sa se duca precum a venit,caci te-ndeamna la lucruri nefiresti.Fereste-te de vorbele desarte si de neadevaruri,sunt ca pulberea campului ce-ti acopera ochii,ca plasa paianjenului pentru mintea si sufletul tau.
19.Ele te indeamna la trufie ,inselaciune ,hotie si varsare de sange,iar roadele lor sunt rusinea,neputinta,saracia,boala,amaraciunea,moarte a.
20.Nu judeca oamenii dupa greutatea lor,dupa puterea lor,dupa averea lor,dupa frumusetea lor sau dupa ravna lor caci si unul si altul a lasat din ceva pentru a creste altceva.Cel bogat este sarac in liniste,cel tare este slab pentru altul si cel slab are taria lui ascunsa.
21.Trufia raceste iubirea inimii,si o face in dusmanie si nu exista om mai josnic decat omul care nu mai are iubire in inima sa.
Caci iubirea este cea dintai putere si chipul ei este lumina.Ia seama ca gandul tau nu cumva sa se impresoare cu trufia.
22.Gandul bun si vorba inteleapta iti pot potoli necazul ,iti pot racori inima ,dar nu te vindeca pentru ca omul sufera dupa cum trufia a crescut in el ,caci suferinta este umbra trufiei .
23.Nu iti lega sufletul de nimic lumesc,de lucruri ,de dobitoace de argint sau aur,caci ele asa cum vin,asa pleaca.Dupa orice zi vine si noaptea,si dupa iarna vine Primavara,caci asa este randuit si asa este firea lucrurilor.Toate cele ce se vad,se nasc,cresc si apoi se intorc de unde au plecat.
24.Doar firea lucrurilor ramane pururi iar aceasta are nenumarate si nesfarsite ramuri,si asemenea izvoarelor mintii si sufletului tau ,ele nu se arata la vedere.Caci o suflare si un foc,fac sa creasca cele ce cresc-ierburi,copaci,dobitoace,si oameni-si din aceeasi vatra vin si catre aceeasi vatra se intorsc si viata aceasta este pururea.
25.Precum copacul ce falnic creste langa cel mic fara a-i face rau ,asa sa fiti intre voi ,cel mare sa nu loveasca pe cel mic si nici s anu-i amarasca sufletul caci va avea datorie mare de dat,la fel ca si hotul.
26.Arunca un lemn pe rau si mai multe vor veni din sensul sau catre tine..Adu-i multumire semenului tau.Adu-i lumina pe chip si in suflet,iar toate acestea le vei gasi mai tarziu inflorite in inima ta.
27.Nu grabi nici o lucrare caci traseul de ramuri loveste inapoi .Fructul cop este usor de luat,cel necopt este greu de luat si gustul e neplacut.
28.Nu te grabi sa aduni ce este inainte de vreme,caci ti se va amara sufletul.Cum creste cadrul,asa creste si stinghia si cum creste roata asa creste si spita.
29.Ramai mereu in racoarea sufletului tau ,dar daca mania se aprinde in tine,ia seama ca nu cumva sa treaca de vorba ta.Mania vine din teama si nu a locuit dintru inceput in inima ta; daca nu creste prin trufie.ea se intoarce de unde a plecat.
30.Trufia inchide poarta intelepciunii,iar cel trufas se pune singur langa dobitoace.Intelepciunea este mai pretuita decat toate cele ce se vad cu ochii,ea este aurul mintii si sufletului tau si este rodul cunoasterii odata de vreme.
31.Nu-ti amara sufletul cand simti durerea si neputinta,ci mai degraba cauta sa te folosesti de ele pentru indreptare ,caci in rad ai si samanta.
32.Nu se poate ca o samanta buna sa dea rod rau.Lacomia intotdeauna duce la pierdere,furtul intotdeauna duce la boala,gandurile sterpe intotdeauna duc spre ratacire,mania intotdeuna loveste inapoi,rautatea si neadevarul intotdeauna aduc neputinta,trufia intotdeauna aduce suferinta.
33.Mergi la izvor cand sufletulti-e aprins,scormoneste in apa limpede si asteapta pana ce devine iarasi curata.Asa se va duce si aprinderea sufletului tau,precum tulburarea aceea.
34.Taria muntelui vine din rabdarea sa,din linistea sa,stanca i este numai invelitoare.Dar taria lui este incercata de vant,de apa cea lina.
35.Ia-ti puterea din rabdare si din liniste si foloseste-te de ea prin lipezimea gandului tau,caci nu tulburarea izvorului roade stanca si limpezimea sa.