Adrian Pop
05.02.2012, 00:39
Comuna Breasta.
http://www.searchromania.net/harta_harti/dolj/breasta/
[modifică] Cadrul natural al comunei Breasta
[modifică] Localizare si delimitare teritoriala
Teritoriul administrativ al comunei Breasta se afla situat la intretinerea meridianului de 23o-40o longitudine estica cu paralela de 44o-21o latitidine nordica, fapt care il plaseaza in partea centrala a judetului Dolj, invecinandu-se la Nord cu comuna Cotofenii din Dos, la Nord-Est cu comuna Isalnita, la Sud cu comuna Bucovat, la Est cu Municipiul Craiova si la Vest cu comunele Terpezita si Predesti. Comuna Breasta esta strabatuta de urmatoarele drumuri judetene: D.J. 606 Craiova-Predesti, D.J. 606A Cotofenii din Dos, D.J. 606B Breasta-Grecesti si de drumul comunal (D.C.) 80 Breasta-Plesoi. Acestea asigura legatura comunei cu localitatile din judet si cu Municipiul Craiova. Legaturile dintre satele comunei se realizeaza prin intermediul traseelor drumurilor judetene si a drumurilor comunale. Drumul comunal, DC80, leaga satele Breasta, Rosieni, Faget si satul Plesoi de comuna Predesti. Transportul de calatori este asigurat pe caile de transport rutiere existente. Comuna se situeaza la circa 10 km distanta fata de Municipiul Craiova, aflandu-sein raza de influenta a acestuia. In componenta comunei se afla sapte sate, dispuse astfel: Breasta-satul resedinta de comuna-este situat in partea central-estica a teritoriului administrativ; Valea Lungului (Marioara), Cotu si Rosieni sunt sate dispuse in partea centrala a comunei; Satul Crovna se afla in partea nord-vestica; Satul Obedin in nord-est; Satul Faget (Constanta)in sud-vestul comunei.
Relieful
Teritoriul comunei Breasta este dispus in zona sudica a podisului Getic, in Campia Colinara a Balacitei, localizata la vest de Jiu. Relieful apare sub forma de campuri prelungi si largi intre manunchiurile de vai tributare Jiului, care sunt orientate in directia NV-SE si V-E. Partea de N-E a teritoriului este strabatuta de paraul Rasnic, afluent al Jiului, iar, in partea centrala, de paraul Breasta,afluent al Rasnicului. Albiile acestora sunt in general largi si inalte, oferind conditii favorabile dezvoltarii localitatilor din jur. Pe vaile mai largi apar luncile si terasele inferioare aluvionare alcatuite din depozite de pietrisuri si nisipuri. In general,relieful de campie colinara este unul de acumulare lacustra, format din prundisuri, nisipuri si cuverturi groase de luturi. In lungul vailor apar soluri aluvionare si soluri brune, favorabile dezvoltarii culturilor agricole mari.
Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica de pe teritoriul comunei Breasta este relativ saraca. In afara raului Jiu, care numai margineste teritoriul comunei spre est, este reprezentata de raul Raznic, care si aduna apele din zona limitrofa a judetelor Mehedinti si Dolj, dreneaza valea de la Busu-Grecesti-Raznic-Breasta si se varsa in Jiu la”Biserica parasita”, sub dealul Nicodin. E partea dreapta primeste paraiele Brabova, cu Urdinita si Meretel de pe valea Gogosu-Sopot. Debitul este, in general redus, dar, in timpul ploilor abundente si in perioada topirii zapezii, se inregistreaza debite ridicate care pot produce inundatii in partile joase ale localitatilor Valea Lungului si Breasta. Paraul Brestuica dreneaza valea Roboda, coborand de la Faget spre Rosieni si Breasta, adunandu-si apele de la izvoarele de la poalele dealurilor Soci, Dosul Sandei si Stanciulea. In urma ploilor se formeaza torenti ce ii sporesc debitul fara insa a prezenta pericol pentru culturi sau gospodarii. Se varsa in Raznic in punctul Rudari. Panza freatica se afla la adancimi variabile in functie de zonele unde se foreaza. Apa freatica este , de regula, potabila si se intrebuinteaza in gospodarii. In ultimii ani s-au forat la mari adancimi si s-a realizat o retea publica de alimentare cu apa a localitatii de resedinta a comunei. Privind calamitatile natural, se intampla ca uneori, primavara, Jiul sa-si reverse apele prin marirea debitului de apa in lunca Brestei si astfel sa produca pagube la culturile de toamna. Cea mai mare inundatie s-a produs in acum 42 de ani, cand intreaga lunca a fost inundata. Cele mai mari secete au fost cunoscute in anii 1945 si 1947, iar cele mai grele ierni au fost semnalate la confluenta anilor 1928-1929 si 1941-1942.
Fauna si flora
Padurile ocupa suprafete restranse si sunt dispersate in teritoriu. Ele se gasesc in urmatoarele locuri: Crivina, Manastire, Valea Radului, Elian, Faget si Pini. Arbori care se intalnesc predominant sunt garnita, cerul si ulmul, insa isi fac loc si arbusti ca porumbarul, macesul, paducelul si chiar parul salbatic. Culturile agricole. Cele sapte sate sunt situate aproximativ in zona centrala a comunei.
Tipuri de soluri
Principalele tipuri de sol cale comunei sunt: solul aluvional ce se intinde de pe malul drept al Jiului si pana in marginea albiei satului si solul brun – roscat de padure ce acopera platourile si dealurile. Solurile din lunca Jiului au fost cultivate si sunt cultivate pentru consun propriu cu legume, dar si pentru comercializare in pietele din Craiova. Solul brun – roscat de padure da rezultatte aproape la fel de bune cu solurile de crenoziom in cea ce priveste cultura cerealelor. Coastele orientate catre sud ale dealurilor din comuna sunt favorabile culturii a celor mai bune soiuri de vita de vie, iar partile nordice pentru pomi fructiferi. Fauna comunei Breasta cuprinde diverse animale salbatice, cum ar fi: iepuri, vulpi, cartita, sarpele, soparla si dihorul.
Last edited by Adrian Pop on Wed Oct 20, 2010; edited 1 time in total
Wed Oct 20, 2010
Adrian Pop
Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10559
Location: Craiova
Tabara “Cutezatorii” Breasta
Amplasare: In localitatea Breasta, intr-o padure de fag si ulm, in parcul “C. Argetoianu”
http://www.searchromania.net/harta_harti/dolj/breasta/
[modifică] Cadrul natural al comunei Breasta
[modifică] Localizare si delimitare teritoriala
Teritoriul administrativ al comunei Breasta se afla situat la intretinerea meridianului de 23o-40o longitudine estica cu paralela de 44o-21o latitidine nordica, fapt care il plaseaza in partea centrala a judetului Dolj, invecinandu-se la Nord cu comuna Cotofenii din Dos, la Nord-Est cu comuna Isalnita, la Sud cu comuna Bucovat, la Est cu Municipiul Craiova si la Vest cu comunele Terpezita si Predesti. Comuna Breasta esta strabatuta de urmatoarele drumuri judetene: D.J. 606 Craiova-Predesti, D.J. 606A Cotofenii din Dos, D.J. 606B Breasta-Grecesti si de drumul comunal (D.C.) 80 Breasta-Plesoi. Acestea asigura legatura comunei cu localitatile din judet si cu Municipiul Craiova. Legaturile dintre satele comunei se realizeaza prin intermediul traseelor drumurilor judetene si a drumurilor comunale. Drumul comunal, DC80, leaga satele Breasta, Rosieni, Faget si satul Plesoi de comuna Predesti. Transportul de calatori este asigurat pe caile de transport rutiere existente. Comuna se situeaza la circa 10 km distanta fata de Municipiul Craiova, aflandu-sein raza de influenta a acestuia. In componenta comunei se afla sapte sate, dispuse astfel: Breasta-satul resedinta de comuna-este situat in partea central-estica a teritoriului administrativ; Valea Lungului (Marioara), Cotu si Rosieni sunt sate dispuse in partea centrala a comunei; Satul Crovna se afla in partea nord-vestica; Satul Obedin in nord-est; Satul Faget (Constanta)in sud-vestul comunei.
Relieful
Teritoriul comunei Breasta este dispus in zona sudica a podisului Getic, in Campia Colinara a Balacitei, localizata la vest de Jiu. Relieful apare sub forma de campuri prelungi si largi intre manunchiurile de vai tributare Jiului, care sunt orientate in directia NV-SE si V-E. Partea de N-E a teritoriului este strabatuta de paraul Rasnic, afluent al Jiului, iar, in partea centrala, de paraul Breasta,afluent al Rasnicului. Albiile acestora sunt in general largi si inalte, oferind conditii favorabile dezvoltarii localitatilor din jur. Pe vaile mai largi apar luncile si terasele inferioare aluvionare alcatuite din depozite de pietrisuri si nisipuri. In general,relieful de campie colinara este unul de acumulare lacustra, format din prundisuri, nisipuri si cuverturi groase de luturi. In lungul vailor apar soluri aluvionare si soluri brune, favorabile dezvoltarii culturilor agricole mari.
Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica de pe teritoriul comunei Breasta este relativ saraca. In afara raului Jiu, care numai margineste teritoriul comunei spre est, este reprezentata de raul Raznic, care si aduna apele din zona limitrofa a judetelor Mehedinti si Dolj, dreneaza valea de la Busu-Grecesti-Raznic-Breasta si se varsa in Jiu la”Biserica parasita”, sub dealul Nicodin. E partea dreapta primeste paraiele Brabova, cu Urdinita si Meretel de pe valea Gogosu-Sopot. Debitul este, in general redus, dar, in timpul ploilor abundente si in perioada topirii zapezii, se inregistreaza debite ridicate care pot produce inundatii in partile joase ale localitatilor Valea Lungului si Breasta. Paraul Brestuica dreneaza valea Roboda, coborand de la Faget spre Rosieni si Breasta, adunandu-si apele de la izvoarele de la poalele dealurilor Soci, Dosul Sandei si Stanciulea. In urma ploilor se formeaza torenti ce ii sporesc debitul fara insa a prezenta pericol pentru culturi sau gospodarii. Se varsa in Raznic in punctul Rudari. Panza freatica se afla la adancimi variabile in functie de zonele unde se foreaza. Apa freatica este , de regula, potabila si se intrebuinteaza in gospodarii. In ultimii ani s-au forat la mari adancimi si s-a realizat o retea publica de alimentare cu apa a localitatii de resedinta a comunei. Privind calamitatile natural, se intampla ca uneori, primavara, Jiul sa-si reverse apele prin marirea debitului de apa in lunca Brestei si astfel sa produca pagube la culturile de toamna. Cea mai mare inundatie s-a produs in acum 42 de ani, cand intreaga lunca a fost inundata. Cele mai mari secete au fost cunoscute in anii 1945 si 1947, iar cele mai grele ierni au fost semnalate la confluenta anilor 1928-1929 si 1941-1942.
Fauna si flora
Padurile ocupa suprafete restranse si sunt dispersate in teritoriu. Ele se gasesc in urmatoarele locuri: Crivina, Manastire, Valea Radului, Elian, Faget si Pini. Arbori care se intalnesc predominant sunt garnita, cerul si ulmul, insa isi fac loc si arbusti ca porumbarul, macesul, paducelul si chiar parul salbatic. Culturile agricole. Cele sapte sate sunt situate aproximativ in zona centrala a comunei.
Tipuri de soluri
Principalele tipuri de sol cale comunei sunt: solul aluvional ce se intinde de pe malul drept al Jiului si pana in marginea albiei satului si solul brun – roscat de padure ce acopera platourile si dealurile. Solurile din lunca Jiului au fost cultivate si sunt cultivate pentru consun propriu cu legume, dar si pentru comercializare in pietele din Craiova. Solul brun – roscat de padure da rezultatte aproape la fel de bune cu solurile de crenoziom in cea ce priveste cultura cerealelor. Coastele orientate catre sud ale dealurilor din comuna sunt favorabile culturii a celor mai bune soiuri de vita de vie, iar partile nordice pentru pomi fructiferi. Fauna comunei Breasta cuprinde diverse animale salbatice, cum ar fi: iepuri, vulpi, cartita, sarpele, soparla si dihorul.
Last edited by Adrian Pop on Wed Oct 20, 2010; edited 1 time in total
Wed Oct 20, 2010
Adrian Pop
Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10559
Location: Craiova
Tabara “Cutezatorii” Breasta
Amplasare: In localitatea Breasta, intr-o padure de fag si ulm, in parcul “C. Argetoianu”