zamfir_catalin
18.12.2017, 22:10
Comuna Bucovăţ este situată la o distanţă de 6 Km de oraşul reşedinţă de judeţ, Craiova. Este formată din șase sate: Sărbătoarea, Leamna de Sus, Leamna de Jos, Bucovăț, Palilula, Cârligei, având o suprafaţă totală de 8264 ha şi o populaţie de 4264 de locuitori.
Cadrul natural geografic în care este aşezată localitatea este înconjurat de dealuri împădurite.
ISTORICUL COMUNEI
Primele comunităţi umane sunt atestate pe teritoriul municipiului Craiova, după cum dovedesc descoperirile arheologice, încă din neolitic (cca 6000 – 2500 î.e.n.). Aceste comunităţi de cultivatori, crescători de vite, vânători şi pescari ai întemeiat o aşezare şi la Bucovăţ. Ceramică, unelte şi arme provenind din aşezările epocii bronzului (cca 2000 – 1200 î.e.n.) au fost descoperite în Cârligei – Bucovăţ, Malul Jiului şi Leamna. În punctul Cărpiniş de pe raza satului Cârligei a fost descoperită o aşezare întărită cu şanţ şi var care datează din a doua epocă a fierului. După unii cercetători aceasta este aria de provenienţă a cunoscutului tezaur, datând de pe la anul 350 î.e.n., care conţine piese de harnaşamentul din argint şi argint aurit şi care sunt atribuite unui mormânt princiar traco-getic. Tot la Bucovăţ a fost descoperit şi un tezaur monetar conţinând piese thassiene şi ale Macedoniei. Prima din sec. al II- lea î.e.n.. Sunt constatări care pledează pentru localizarea Pelendavei geto-dacice la Cârligei. În vremea lui Constantin cel Mare, o parte a municipiului de astăzi a revenit sub stăpânirea romană. Limita nordică a noii expansiuni o constituie după unii cercetători Brazda lui Novac, care a putut fi urmărită, pe raza municipiului, la Leamna, în pădurea Bucovăţului şi în partea de NE şi N a oraşului.
Cadrul natural geografic în care este aşezată localitatea este înconjurat de dealuri împădurite.
ISTORICUL COMUNEI
Primele comunităţi umane sunt atestate pe teritoriul municipiului Craiova, după cum dovedesc descoperirile arheologice, încă din neolitic (cca 6000 – 2500 î.e.n.). Aceste comunităţi de cultivatori, crescători de vite, vânători şi pescari ai întemeiat o aşezare şi la Bucovăţ. Ceramică, unelte şi arme provenind din aşezările epocii bronzului (cca 2000 – 1200 î.e.n.) au fost descoperite în Cârligei – Bucovăţ, Malul Jiului şi Leamna. În punctul Cărpiniş de pe raza satului Cârligei a fost descoperită o aşezare întărită cu şanţ şi var care datează din a doua epocă a fierului. După unii cercetători aceasta este aria de provenienţă a cunoscutului tezaur, datând de pe la anul 350 î.e.n., care conţine piese de harnaşamentul din argint şi argint aurit şi care sunt atribuite unui mormânt princiar traco-getic. Tot la Bucovăţ a fost descoperit şi un tezaur monetar conţinând piese thassiene şi ale Macedoniei. Prima din sec. al II- lea î.e.n.. Sunt constatări care pledează pentru localizarea Pelendavei geto-dacice la Cârligei. În vremea lui Constantin cel Mare, o parte a municipiului de astăzi a revenit sub stăpânirea romană. Limita nordică a noii expansiuni o constituie după unii cercetători Brazda lui Novac, care a putut fi urmărită, pe raza municipiului, la Leamna, în pădurea Bucovăţului şi în partea de NE şi N a oraşului.