Adrian Pop
18.12.2017, 21:39
ADRESA UNDE LE GĂSEȘTI
http://cimec.ro/Biblioteca-Digitala/Biblioteca.html
· Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca (vol. I). Aşezarea medieval-timpurie. Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2013 (http://www.cimec.ro/pdf2/dl.asp?filename=Emilia-Corbu_Vladeni-Popina-Blagodeasca-vol-I-Asezarea-medieval-timpurie-2013.pdf)versiune digitală decembrie 2017
Cercetările arheologice desfăşurate pe grindul sudic al Popinei Blagodeasca (com. Vlădeni, jud. Ialomiţa) īntre anii 2000-2012 au dus la descoperirea şi analizarea unei aşezări medieval-timpurii importante.
Stadiul actual al cercetării arheologice medieval-timpurii indică un dezechilibru īntre periegheze şi cercetări sistematice. Doar īn sudul Romāniei au fost repertoriate peste 200 de aşezări, īn majoritate covārşitoare, rurale. In biblioteci există īnsă doar cinci monografii arheologice şi o singură lucrare de sinteză pentru acest teritoriu. Este inutil să mai arăt că din cele cinci lucrări, trei se referă la cetăţi bizantine care au, īn virtutea istoriei lor, un specific aparte. Publicarea celor aproape 60 de complexe arheologice cercetate integral (locuinţe, gropi de bucate, cuptoate menajere) vor aduce astfel, sperăm, un plus de informaţie necesar studierii acestei epoci la nordul Dunării.
Obiectivele lucrării sunt specifice unei monografii arheologice. Ne vom referi la cadrul natural al aşezării atāt la cel istoric cāt şi contemporan, atāt de diferit de epoca īn care aşezarea a evoluat. Apoi, am considerat necesar să spunem cāteva lucruri despre istoria scrisă a locului īn lumina primelor atestări documentare.
Complexele arheologice cercetate integral adică locuinţe adāncite, gropi de bucate, cuptoare menajere sunt descrise īn detaliu, īn conformitate cu vocabular arheologic. Am destinat cāte un capitol stratigrafiei şi evoluţiei aşezării cāt şi cercetărilor interdisciplinare care īntregesc demersul arheologic. Nu lipsesc nici datele referitoare la istoricul cercetărilor, dar nici studiile speciale dedicate fie unor anumite categorii ceramice, fie unor evenimente, fie unor aspecte specifice istoriei şi arheologiei medieval-timpurii.
Deasemenea am beneficiat de sprijinul unor specialişti, cărora le adresez īntreaga mea consideraţie şi mă refer la prof. univ.dr. Ştefan Olteanu care ne-a călăuzit īn primii ani de săpături, Dragoş Moise şi Adrian Bălăşescu care s-au ocupat de cercetarea unei părţi a materialului paleofaunistic, la doamna Maria Constantinescu autoarea analizelor carpologice şi nu īn ultimul rānd la domnul Călin Şuteu, autorul determinărilor arheomagnetice.
Sperăm ca publicarea acestor rezultate să fie o contribuţie la arheologia Bărăganului care se dovedeşte, iată, locuit din timpuri istorice şi nu populat īn timpuri moderne, aşa cum din lipsă de informaţie susţin unii etnografi pānă azi. Să nu uităm că īn judeţul Ialomiţa se află o serie de situri arheologice importante la nivel naţional cum ar fi Piscul Crăsani, Oraşul de Floci, Dridu (aşezarea care a dat denumirea eponimă culturii medieval-timpurii - secolele VIII-XI) din Romānia.
· file:///C:/Users/ADIPOP~1/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image002.jpg
Revista Ialomița, editată de Muzeul Județean Ialomița din Slobozia, 1983-2003/2004. versiune digitală noiembrie 2017
Revista Ialomița, cu contribuții īn domeniul istoriei, arheologiei, etnografiei și muzeologiei, și-a reluat activitatea īn anul 2000 după o absență īn domeniu de șaisprezece ani, fiind editată de către Muzeul Județean Ialomița cu sediul īn Bulevardul Matei Basarab, nr. 30, Slobozia. Īn urmă cu mai bine de un deceniu și jumătate era publicat un număr special al revistei intitulat Materiale de istorie agrară a Romāniei, coordonat de Răzvan Ciucă și editată de către același muzeu. Articolele din numerele recente ale revistei sunt redactate īn limba romānă, fiind acompaniate de către un rezumat īn limba engleză, īn timp ce īn trecut rezumatul lipsea, studiile fiind scrise doar īn limba romānă.
Ialomița - Materiale de istorie agrară a Romāniei - 1983(pdf (http://www.cimec.ro/pdf2/Revista-IALOMITA/dl.asp?filename=Revista-IALOMITA-Materiale-de-istorie-agrara-a-Romaniei-1983.pdf) 89 MB), cuprins (pdf (http://www.cimec.ro/pdf2/Revista-IALOMITA/dl.asp?filename=Revista-IALOMITA-Materiale-de-istorie-agrara-a-Romaniei-1983-cuprins.pdf)); nou!
Ialomița - Studii și comunicari de istorie, arheologie, etnografie - III - 2000 (pdf (http://www.cimec.ro/pdf2/Revista-IALOMITA/dl.asp?filename=03-Revista-IALOMITA-Studii-si-comunicari-de-istorie-arheologie-etnografie-III-2000.pdf) 22 MB), cuprins (pdf (http://www.cimec.ro/pdf2/Revista-IALOMITA/dl.asp?filename=03-Revista-IALOMITA-Studii-si-comunicari-de-istorie-arheologie-etnografie-III-2000-cuprins.pdf)); nou!
Ialomița - Studii și comunicari de arheologie, istorie, etnografie și muzeologie - IV - 2003-2004 (pdf (http://www.cimec.ro/pdf2/Revista-IALOMITA/dl.asp?filename=04-Revista-IALOMITA-Studii-si-cercetari-de-arheologie-istorie-etnografie-si-muzeologie-IV-2003-2004.pdf) 50 MB), cuprins (pdf (http://www.cimec.ro/pdf2/Revista-IALOMITA/dl.asp?filename=04-Revista-IALOMITA-Studii-si-cercetari-de-arheologie-istorie-etnografie-si-muzeologie-IV-2003-2004-cuprins.pdf)); nou!
· file:///C:/Users/ADIPOP~1/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image004.jpg
Diaconu, Gheorghe - Tīrgşor. Necropola din secolele III-IV e.n., Bucureşti: Editura Academiei Romāne, 1965, 332 p. cu il. (http://www.cimec.ro/pdf2/dl.asp?filename=diaconu-gheorghe_tirgsor-necropola-din-secolele-III_IV-1965.pdf)versiune digitală iulie 2017
La Tīrgşor, au fost descoperite vestigii arheologice īncepīnd din paleoliticul superior şi continuīnd fără īntrerupere pīnă īn secolele XVIII-XIX. Īn lucrarea de faţă ne propunem să valorificăm cercetările arheologice privind necropola complexă de la Tīrgşor, care datează din secolele III -IV e.n. Pentru prima oară īntr-o staţiune arheologică din ţara noastră au fost surprinse trei necropole deosebite din punct de vedere etnic, dar care au folosit acelaşi teritoriu de īnmormīntare. Datorită acestei īmprejurări, la Tīrgşor au fost obţinute date preţioase privind raportul de īntretăieri şi suprapuneri dintre mormintele celor trei necropole, şi anume cea sarmatică, cea geto-dacică şi cea de tip Sīntana de Mureş-Cerneahov. Gruparea mormintelor pe acelaşi teritoriu de īnmormīntare ne-a dat putinţa de a studia legăturile pe care le-au avut populaţiile care au folosit necropola atīt īn ceea ce priveşte cultura materială, cīt şi īn practicile rituale.
· file:///C:/Users/ADIPOP~1/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image006.jpg
Topoleanu, Florin; Costin Croitoru - Lămpile antice din colecţia Muzeului Brăilei "Carol I" (Lampes antiques dans les collections du Musée de Brăila "Carol I"), Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei "Carol I", 2015, Bibliogr ISBN 978-606-654-166-4 (http://www.cimec.ro/pdf2/dl.asp?filename=TOPOLEANU_CROITORU-Lampile-antice-din-colectia-Muzeului-Brailei-Carol-I-2015.pdf)versiune digitală iulie 2017
Marea majoritate a pieselor studiate provin din Dobrogea: de la Callatis 35 de opaiţe, reprezentānd 65% din total, secondat la mare distanţă de situl de la Arrubium cu doar opt exemplare reprezentānd 15%, Histria, cu patru piese și Beroe / Ostrov cu două. Cāteva opaiţe au fost găsite īn situri din stānga Dunării, trei la Barboși și unul la Grădiștea. 0Cele mai multe dintre piesele la care facem referire au fost donate muzeului de către Paul Bălcănescu, celebru colecţionar brăilean, sau au fost preluate din fondul muzeal al liceului Nicolae Bălcescu, la care se adaugă desigur achiziţiile de la persoane fizice.
http://cimec.ro/Biblioteca-Digitala/Biblioteca.html
· Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca (vol. I). Aşezarea medieval-timpurie. Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2013 (http://www.cimec.ro/pdf2/dl.asp?filename=Emilia-Corbu_Vladeni-Popina-Blagodeasca-vol-I-Asezarea-medieval-timpurie-2013.pdf)versiune digitală decembrie 2017
Cercetările arheologice desfăşurate pe grindul sudic al Popinei Blagodeasca (com. Vlădeni, jud. Ialomiţa) īntre anii 2000-2012 au dus la descoperirea şi analizarea unei aşezări medieval-timpurii importante.
Stadiul actual al cercetării arheologice medieval-timpurii indică un dezechilibru īntre periegheze şi cercetări sistematice. Doar īn sudul Romāniei au fost repertoriate peste 200 de aşezări, īn majoritate covārşitoare, rurale. In biblioteci există īnsă doar cinci monografii arheologice şi o singură lucrare de sinteză pentru acest teritoriu. Este inutil să mai arăt că din cele cinci lucrări, trei se referă la cetăţi bizantine care au, īn virtutea istoriei lor, un specific aparte. Publicarea celor aproape 60 de complexe arheologice cercetate integral (locuinţe, gropi de bucate, cuptoate menajere) vor aduce astfel, sperăm, un plus de informaţie necesar studierii acestei epoci la nordul Dunării.
Obiectivele lucrării sunt specifice unei monografii arheologice. Ne vom referi la cadrul natural al aşezării atāt la cel istoric cāt şi contemporan, atāt de diferit de epoca īn care aşezarea a evoluat. Apoi, am considerat necesar să spunem cāteva lucruri despre istoria scrisă a locului īn lumina primelor atestări documentare.
Complexele arheologice cercetate integral adică locuinţe adāncite, gropi de bucate, cuptoare menajere sunt descrise īn detaliu, īn conformitate cu vocabular arheologic. Am destinat cāte un capitol stratigrafiei şi evoluţiei aşezării cāt şi cercetărilor interdisciplinare care īntregesc demersul arheologic. Nu lipsesc nici datele referitoare la istoricul cercetărilor, dar nici studiile speciale dedicate fie unor anumite categorii ceramice, fie unor evenimente, fie unor aspecte specifice istoriei şi arheologiei medieval-timpurii.
Deasemenea am beneficiat de sprijinul unor specialişti, cărora le adresez īntreaga mea consideraţie şi mă refer la prof. univ.dr. Ştefan Olteanu care ne-a călăuzit īn primii ani de săpături, Dragoş Moise şi Adrian Bălăşescu care s-au ocupat de cercetarea unei părţi a materialului paleofaunistic, la doamna Maria Constantinescu autoarea analizelor carpologice şi nu īn ultimul rānd la domnul Călin Şuteu, autorul determinărilor arheomagnetice.
Sperăm ca publicarea acestor rezultate să fie o contribuţie la arheologia Bărăganului care se dovedeşte, iată, locuit din timpuri istorice şi nu populat īn timpuri moderne, aşa cum din lipsă de informaţie susţin unii etnografi pānă azi. Să nu uităm că īn judeţul Ialomiţa se află o serie de situri arheologice importante la nivel naţional cum ar fi Piscul Crăsani, Oraşul de Floci, Dridu (aşezarea care a dat denumirea eponimă culturii medieval-timpurii - secolele VIII-XI) din Romānia.
· file:///C:/Users/ADIPOP~1/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image002.jpg
Revista Ialomița, editată de Muzeul Județean Ialomița din Slobozia, 1983-2003/2004. versiune digitală noiembrie 2017
Revista Ialomița, cu contribuții īn domeniul istoriei, arheologiei, etnografiei și muzeologiei, și-a reluat activitatea īn anul 2000 după o absență īn domeniu de șaisprezece ani, fiind editată de către Muzeul Județean Ialomița cu sediul īn Bulevardul Matei Basarab, nr. 30, Slobozia. Īn urmă cu mai bine de un deceniu și jumătate era publicat un număr special al revistei intitulat Materiale de istorie agrară a Romāniei, coordonat de Răzvan Ciucă și editată de către același muzeu. Articolele din numerele recente ale revistei sunt redactate īn limba romānă, fiind acompaniate de către un rezumat īn limba engleză, īn timp ce īn trecut rezumatul lipsea, studiile fiind scrise doar īn limba romānă.
Ialomița - Materiale de istorie agrară a Romāniei - 1983(pdf (http://www.cimec.ro/pdf2/Revista-IALOMITA/dl.asp?filename=Revista-IALOMITA-Materiale-de-istorie-agrara-a-Romaniei-1983.pdf) 89 MB), cuprins (pdf (http://www.cimec.ro/pdf2/Revista-IALOMITA/dl.asp?filename=Revista-IALOMITA-Materiale-de-istorie-agrara-a-Romaniei-1983-cuprins.pdf)); nou!
Ialomița - Studii și comunicari de istorie, arheologie, etnografie - III - 2000 (pdf (http://www.cimec.ro/pdf2/Revista-IALOMITA/dl.asp?filename=03-Revista-IALOMITA-Studii-si-comunicari-de-istorie-arheologie-etnografie-III-2000.pdf) 22 MB), cuprins (pdf (http://www.cimec.ro/pdf2/Revista-IALOMITA/dl.asp?filename=03-Revista-IALOMITA-Studii-si-comunicari-de-istorie-arheologie-etnografie-III-2000-cuprins.pdf)); nou!
Ialomița - Studii și comunicari de arheologie, istorie, etnografie și muzeologie - IV - 2003-2004 (pdf (http://www.cimec.ro/pdf2/Revista-IALOMITA/dl.asp?filename=04-Revista-IALOMITA-Studii-si-cercetari-de-arheologie-istorie-etnografie-si-muzeologie-IV-2003-2004.pdf) 50 MB), cuprins (pdf (http://www.cimec.ro/pdf2/Revista-IALOMITA/dl.asp?filename=04-Revista-IALOMITA-Studii-si-cercetari-de-arheologie-istorie-etnografie-si-muzeologie-IV-2003-2004-cuprins.pdf)); nou!
· file:///C:/Users/ADIPOP~1/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image004.jpg
Diaconu, Gheorghe - Tīrgşor. Necropola din secolele III-IV e.n., Bucureşti: Editura Academiei Romāne, 1965, 332 p. cu il. (http://www.cimec.ro/pdf2/dl.asp?filename=diaconu-gheorghe_tirgsor-necropola-din-secolele-III_IV-1965.pdf)versiune digitală iulie 2017
La Tīrgşor, au fost descoperite vestigii arheologice īncepīnd din paleoliticul superior şi continuīnd fără īntrerupere pīnă īn secolele XVIII-XIX. Īn lucrarea de faţă ne propunem să valorificăm cercetările arheologice privind necropola complexă de la Tīrgşor, care datează din secolele III -IV e.n. Pentru prima oară īntr-o staţiune arheologică din ţara noastră au fost surprinse trei necropole deosebite din punct de vedere etnic, dar care au folosit acelaşi teritoriu de īnmormīntare. Datorită acestei īmprejurări, la Tīrgşor au fost obţinute date preţioase privind raportul de īntretăieri şi suprapuneri dintre mormintele celor trei necropole, şi anume cea sarmatică, cea geto-dacică şi cea de tip Sīntana de Mureş-Cerneahov. Gruparea mormintelor pe acelaşi teritoriu de īnmormīntare ne-a dat putinţa de a studia legăturile pe care le-au avut populaţiile care au folosit necropola atīt īn ceea ce priveşte cultura materială, cīt şi īn practicile rituale.
· file:///C:/Users/ADIPOP~1/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image006.jpg
Topoleanu, Florin; Costin Croitoru - Lămpile antice din colecţia Muzeului Brăilei "Carol I" (Lampes antiques dans les collections du Musée de Brăila "Carol I"), Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei "Carol I", 2015, Bibliogr ISBN 978-606-654-166-4 (http://www.cimec.ro/pdf2/dl.asp?filename=TOPOLEANU_CROITORU-Lampile-antice-din-colectia-Muzeului-Brailei-Carol-I-2015.pdf)versiune digitală iulie 2017
Marea majoritate a pieselor studiate provin din Dobrogea: de la Callatis 35 de opaiţe, reprezentānd 65% din total, secondat la mare distanţă de situl de la Arrubium cu doar opt exemplare reprezentānd 15%, Histria, cu patru piese și Beroe / Ostrov cu două. Cāteva opaiţe au fost găsite īn situri din stānga Dunării, trei la Barboși și unul la Grădiștea. 0Cele mai multe dintre piesele la care facem referire au fost donate muzeului de către Paul Bălcănescu, celebru colecţionar brăilean, sau au fost preluate din fondul muzeal al liceului Nicolae Bălcescu, la care se adaugă desigur achiziţiile de la persoane fizice.