Adrian Pop
01.08.2017, 23:06
http://www.istoria-romanilor.com/hartile-secrete-ale-sarmisegetuzei/2013/04/13
HARTILE SECRETE ALE SARMISEGETUZEI
SHARE ON:
ECHELON (http://www.istoria-romanilor.com/author/echelon) — 13/04/2013 (http://www.istoria-romanilor.com/hartile-secrete-ale-sarmisegetuzei/2013/04/13)
http://www.istoria-romanilor.com/wp-content/uploads/2013/04/foto_7_vartoape_cc9f492b65_wk.jpg (http://www.istoria-romanilor.com/wp-content/uploads/2013/04/foto_7_vartoape_cc9f492b65_wk.jpg)
148
SHARES
Share (http://www.facebook.com/sharer.php?u=http://www.istoria-romanilor.com/hartile-secrete-ale-sarmisegetuzei/2013/04/13)Tweet (https://twitter.com/intent/tweet?text=Hartile%20secrete%20ale%20Sarmisegetuze i&url=http://www.istoria-romanilor.com/hartile-secrete-ale-sarmisegetuzei/2013/04/13)
În 1993, România demara o ampl? campanie de punere în valoare a cet??ilor dacice de la Gr?distea ?i verificarea unor informa?ii ale itoricilor antici, care spuneau c? pe ace?ti mun?i ar fi existat un ora? al dacilor. Un studiu multidisciplinar efectuat la fa?a locului a pus în eviden?? faptul c? sub ceea ce este acum decopertat exist? într-adev?r un ora? întins pe o suprafa?? de peste 200 de kilometri p?tra?i
Cercet?rile au fost demarate de Ministerul Lucr?rilor Publice, Ministerul Culturii ?i Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop delimitarea fizic? a complexului de fortifica?ii prin alte metode decât s?p?turile arheologice.
Abia în urma acestui studiu, care s? detalieze ce ?i unde trebuie s?pat, urma s? aiba loc decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor ?i transformarea zonei într-o rezerva?ie arheologic? na?ional?, punct turistic de importan?? deosebit?, cu protec?ie armat? din partea jandarmeriei, care urma s? opreasc? ofensiva jefuitorilor de comori.
Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare. Fortifica?iile nu reprezint? doar cet??i disparate a?ezate pe culmile mun?ilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila montan?, cu mai multe nuclee, întins? pe o suprafa?? de 200 de kilometri p?tra?i. Majoritatea vestigiilor sunt înc? acoperite de p?mânt.
Din comisia format? au f?cut parte speciali?ti pentru detectarea straturilor de profunzime prin magnetometrie, speciali?ti în probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori, arhitecti ?i speciali?ti în geodezie.
Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. Fortifica?iile sunt deosebit de complexe ?i sunt suprapuse, în multe locuri, pe asez?ri mai vechi. Pentru a avea o imagine a modului în care s-a lucrat, d?m exemplul grupului format dintr-un geodez ?i un specialist în magnetometrie. Geodezul, regretatul general de divizie Vasile Dragomir, (foto) c?uta zonele de relief care p?reau transformate pentru utilit??i militare. Al doilea instala magnetometrele ?i trasa profilul subsolului în zona indicat?.
Magnetometrul este un aparat care poate radiografia ?i pune în evidenta elementele din subsol, la adâncimea dorit? de operator. În acest caz sondajul a mers pân? la o adâncime de opt metri. A?a au fost descoperite construc?iile scufundate în p?mânt, dar ?i incintele subterane care i-au uluit pe cercet?tori.
http://www.istoria-romanilor.com/wp-content/uploads/2013/04/foto_8_costesti_40a35394c0_wk.jpg (http://www.istoria-romanilor.com/wp-content/uploads/2013/04/foto_8_costesti_40a35394c0_wk.jpg)
Conform datelor din studiu, mega-a?ezarea regilor daci, un complex militaro-civil, este situat? pe masivul ?ureanu, munte care coboara c?tre est, nord ?i vest în Podi?ul Transilvaniei, între râurile Sebe? ?i Strei.
Fiecare în?l?ime a acestui munte a fost terasat? de jos în sus. Fiecare teras?, care era locuit?, era ap?rat? de ziduri proprii. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cet??i fortificate. S-a mers pân? acolo încât fiecare cvartal al unei aglomera?ii urbane mai mari era la rândul lui ap?rat de un zid propriu.
În studiu, fiecare aglomerare urban? este numit? «modul», fiecare era ap?rat de mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta erau mici, în general de cateva zeci de metri. Distan?ele cele mai mari de la un nucleu fortificat la altul nu dep?sesc patru kilometri. Fiecare aglomerare are locuin?ele ?i sanctuarele sale, a?a cum apar ?i la Sarmisegetuza Regia, cea cunoscut? pân? acum.
Între aceste nuclee exist? îns? numeroase terase cu urme de locuire str?vechi, mai vechi decât perioada dacic? clasic?. De asemenea, a?ezari civile se g?sesc peste tot pe v?ile apelor dintre mun?i. Totul pe o suprafa?? de aproximativ 200 de kilometri p?tra?i.
Cea mai important? descoperire din Mun?ii Or??tiei o reprezint? incintele subterane. În zona numita Vârtoape, pe o suprafa?? de aproximativ patru kilometri p?tra?i exist? 75 de gropi conice, de diferite dimensiuni, unele cu diametre de pân? la 70 de metri. Aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunic? între ele precum camerele unei locuin?e. Este vorba de incinte naturale modificate de mâna omului. Multe dintre ele comunic? cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleac? mai multe tuneluri c?tre mun?ii din apropiere, unele partial pr?bu?ite.
Unul merge chiar c?tre sanctuarele din Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost detectate câteva incinte subterane. În urma m?suratorilor a rezultat c? în zona Vârtoape ?i in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare, construc?i cu o vechime mult mai mare decât cele de la Sarmisegetuza.
Conform studiului întocmit, acest ora? subteran, împreun? cu toate construc?iile de la suprafa??, mult mai numeroase decât cele de la Sarmisegetuza Regia, au constituit centrul fortifica?iilor, cu alte cuvinte centrul acestui mega – ora? str?vechi.
Dosarul cu planurile siturilor antice g?site de echipa special? de cercet?tori a fost multiplicat în patru exemplare, care au fost trimise la Ministerul Lucr?rilorm Publice, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii ?i UNESCO. Alexandru Mironov a inclus cet??ile pe listele UNESCO. Urma s? se ini?ieze o ampl? campanie de s?p?turi arheologice ?i s? se realizeze un centru turistic excep?ional.
”Programul a fost, din p?cate, stopat, iar copii ale dosarului cu h?r?ile siturilor au ajuns, se pare, la ho?ii de comori. Astfel reu?esc ace?ti ho?i s? mearg? la punct ochit - punct lovit, pe un teritoriu atât de mare. Singurul impediment în calea acestora este acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la Gr?di?tea”, ne-a spus Vasile Rudan, unul din membrii echipei de cercet?tori.Din analiza ulterioar? a datelor a rezultat c? cea ma mare parte a acestei a?ez?ri, uria?? pentru antichitate, a fost construit? înainte de perioada dacic?. Mai mult, comorile c?utate acum de ho?i au fost îngropate înainte de perioada clasic? a civiliza?iei dacice. Lucru deductibil prin logica comuna: dac? romanii cuceritori au strâns tot aurul g?sit la fa?a locului, cum se mai g?sesc comori de ordinul zecilor de kilograme în aceast? zon??
În anul 2007 a izbucnit un scandal politic în jurul a 15 br???ri dacice din aur sustrase din situl arheologic Sarmisegetuza. Dup? cum au spus anchetatorii, br???rile au fost g?site în siturile de la Gr?di?tea de c?tre ho?ii de comori ?i scoase apoi clandestin din România. Au ajuns în Statele Unite, unde un colec?ionar american de bun? credin?? a anun?at oficialit??ile c? aceste artefacte se comercializeaz? pe pia?a neagr?. Ulterior, statul român a recuperat o parte din ele ?i a demarat o anchet?. În mod uluitor, numele unor politicieni de calibru, precum Adrian N?stase ?i Dan Iosif, dar ?i a altor zeci de parlamentari, au fost asociate cu dispari?ia br???rilor. Politicienii au fost ancheta?i de procuratur? sub b?nuiala c? ar fi intermediat traficarea în ?ar? a dou? tezaure sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, respectiv 15 br???ri dacice de aur.
Mai mult: DEZV?LUIRI SENZA?IONALE: ?tiai de h?r?ile secrete ale Sarmisegetuzei? | Libertatea.ro (http://www.libertatea.ro/detalii/articol/harti-ascunse-sarmisegetusa-sarmisegetuza-389203.html#ixzz2QNHJueHk)
Va Recomandam Si:
HARTILE SECRETE ALE SARMISEGETUZEI
SHARE ON:
ECHELON (http://www.istoria-romanilor.com/author/echelon) — 13/04/2013 (http://www.istoria-romanilor.com/hartile-secrete-ale-sarmisegetuzei/2013/04/13)
http://www.istoria-romanilor.com/wp-content/uploads/2013/04/foto_7_vartoape_cc9f492b65_wk.jpg (http://www.istoria-romanilor.com/wp-content/uploads/2013/04/foto_7_vartoape_cc9f492b65_wk.jpg)
148
SHARES
Share (http://www.facebook.com/sharer.php?u=http://www.istoria-romanilor.com/hartile-secrete-ale-sarmisegetuzei/2013/04/13)Tweet (https://twitter.com/intent/tweet?text=Hartile%20secrete%20ale%20Sarmisegetuze i&url=http://www.istoria-romanilor.com/hartile-secrete-ale-sarmisegetuzei/2013/04/13)
În 1993, România demara o ampl? campanie de punere în valoare a cet??ilor dacice de la Gr?distea ?i verificarea unor informa?ii ale itoricilor antici, care spuneau c? pe ace?ti mun?i ar fi existat un ora? al dacilor. Un studiu multidisciplinar efectuat la fa?a locului a pus în eviden?? faptul c? sub ceea ce este acum decopertat exist? într-adev?r un ora? întins pe o suprafa?? de peste 200 de kilometri p?tra?i
Cercet?rile au fost demarate de Ministerul Lucr?rilor Publice, Ministerul Culturii ?i Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop delimitarea fizic? a complexului de fortifica?ii prin alte metode decât s?p?turile arheologice.
Abia în urma acestui studiu, care s? detalieze ce ?i unde trebuie s?pat, urma s? aiba loc decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor ?i transformarea zonei într-o rezerva?ie arheologic? na?ional?, punct turistic de importan?? deosebit?, cu protec?ie armat? din partea jandarmeriei, care urma s? opreasc? ofensiva jefuitorilor de comori.
Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare. Fortifica?iile nu reprezint? doar cet??i disparate a?ezate pe culmile mun?ilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila montan?, cu mai multe nuclee, întins? pe o suprafa?? de 200 de kilometri p?tra?i. Majoritatea vestigiilor sunt înc? acoperite de p?mânt.
Din comisia format? au f?cut parte speciali?ti pentru detectarea straturilor de profunzime prin magnetometrie, speciali?ti în probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori, arhitecti ?i speciali?ti în geodezie.
Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. Fortifica?iile sunt deosebit de complexe ?i sunt suprapuse, în multe locuri, pe asez?ri mai vechi. Pentru a avea o imagine a modului în care s-a lucrat, d?m exemplul grupului format dintr-un geodez ?i un specialist în magnetometrie. Geodezul, regretatul general de divizie Vasile Dragomir, (foto) c?uta zonele de relief care p?reau transformate pentru utilit??i militare. Al doilea instala magnetometrele ?i trasa profilul subsolului în zona indicat?.
Magnetometrul este un aparat care poate radiografia ?i pune în evidenta elementele din subsol, la adâncimea dorit? de operator. În acest caz sondajul a mers pân? la o adâncime de opt metri. A?a au fost descoperite construc?iile scufundate în p?mânt, dar ?i incintele subterane care i-au uluit pe cercet?tori.
http://www.istoria-romanilor.com/wp-content/uploads/2013/04/foto_8_costesti_40a35394c0_wk.jpg (http://www.istoria-romanilor.com/wp-content/uploads/2013/04/foto_8_costesti_40a35394c0_wk.jpg)
Conform datelor din studiu, mega-a?ezarea regilor daci, un complex militaro-civil, este situat? pe masivul ?ureanu, munte care coboara c?tre est, nord ?i vest în Podi?ul Transilvaniei, între râurile Sebe? ?i Strei.
Fiecare în?l?ime a acestui munte a fost terasat? de jos în sus. Fiecare teras?, care era locuit?, era ap?rat? de ziduri proprii. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cet??i fortificate. S-a mers pân? acolo încât fiecare cvartal al unei aglomera?ii urbane mai mari era la rândul lui ap?rat de un zid propriu.
În studiu, fiecare aglomerare urban? este numit? «modul», fiecare era ap?rat de mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta erau mici, în general de cateva zeci de metri. Distan?ele cele mai mari de la un nucleu fortificat la altul nu dep?sesc patru kilometri. Fiecare aglomerare are locuin?ele ?i sanctuarele sale, a?a cum apar ?i la Sarmisegetuza Regia, cea cunoscut? pân? acum.
Între aceste nuclee exist? îns? numeroase terase cu urme de locuire str?vechi, mai vechi decât perioada dacic? clasic?. De asemenea, a?ezari civile se g?sesc peste tot pe v?ile apelor dintre mun?i. Totul pe o suprafa?? de aproximativ 200 de kilometri p?tra?i.
Cea mai important? descoperire din Mun?ii Or??tiei o reprezint? incintele subterane. În zona numita Vârtoape, pe o suprafa?? de aproximativ patru kilometri p?tra?i exist? 75 de gropi conice, de diferite dimensiuni, unele cu diametre de pân? la 70 de metri. Aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunic? între ele precum camerele unei locuin?e. Este vorba de incinte naturale modificate de mâna omului. Multe dintre ele comunic? cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleac? mai multe tuneluri c?tre mun?ii din apropiere, unele partial pr?bu?ite.
Unul merge chiar c?tre sanctuarele din Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost detectate câteva incinte subterane. În urma m?suratorilor a rezultat c? în zona Vârtoape ?i in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare, construc?i cu o vechime mult mai mare decât cele de la Sarmisegetuza.
Conform studiului întocmit, acest ora? subteran, împreun? cu toate construc?iile de la suprafa??, mult mai numeroase decât cele de la Sarmisegetuza Regia, au constituit centrul fortifica?iilor, cu alte cuvinte centrul acestui mega – ora? str?vechi.
Dosarul cu planurile siturilor antice g?site de echipa special? de cercet?tori a fost multiplicat în patru exemplare, care au fost trimise la Ministerul Lucr?rilorm Publice, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii ?i UNESCO. Alexandru Mironov a inclus cet??ile pe listele UNESCO. Urma s? se ini?ieze o ampl? campanie de s?p?turi arheologice ?i s? se realizeze un centru turistic excep?ional.
”Programul a fost, din p?cate, stopat, iar copii ale dosarului cu h?r?ile siturilor au ajuns, se pare, la ho?ii de comori. Astfel reu?esc ace?ti ho?i s? mearg? la punct ochit - punct lovit, pe un teritoriu atât de mare. Singurul impediment în calea acestora este acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la Gr?di?tea”, ne-a spus Vasile Rudan, unul din membrii echipei de cercet?tori.Din analiza ulterioar? a datelor a rezultat c? cea ma mare parte a acestei a?ez?ri, uria?? pentru antichitate, a fost construit? înainte de perioada dacic?. Mai mult, comorile c?utate acum de ho?i au fost îngropate înainte de perioada clasic? a civiliza?iei dacice. Lucru deductibil prin logica comuna: dac? romanii cuceritori au strâns tot aurul g?sit la fa?a locului, cum se mai g?sesc comori de ordinul zecilor de kilograme în aceast? zon??
În anul 2007 a izbucnit un scandal politic în jurul a 15 br???ri dacice din aur sustrase din situl arheologic Sarmisegetuza. Dup? cum au spus anchetatorii, br???rile au fost g?site în siturile de la Gr?di?tea de c?tre ho?ii de comori ?i scoase apoi clandestin din România. Au ajuns în Statele Unite, unde un colec?ionar american de bun? credin?? a anun?at oficialit??ile c? aceste artefacte se comercializeaz? pe pia?a neagr?. Ulterior, statul român a recuperat o parte din ele ?i a demarat o anchet?. În mod uluitor, numele unor politicieni de calibru, precum Adrian N?stase ?i Dan Iosif, dar ?i a altor zeci de parlamentari, au fost asociate cu dispari?ia br???rilor. Politicienii au fost ancheta?i de procuratur? sub b?nuiala c? ar fi intermediat traficarea în ?ar? a dou? tezaure sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, respectiv 15 br???ri dacice de aur.
Mai mult: DEZV?LUIRI SENZA?IONALE: ?tiai de h?r?ile secrete ale Sarmisegetuzei? | Libertatea.ro (http://www.libertatea.ro/detalii/articol/harti-ascunse-sarmisegetusa-sarmisegetuza-389203.html#ixzz2QNHJueHk)
Va Recomandam Si: